Page 31 - 1965-03

Nr.' 3170 Drumul socialismului Fag. 3

TRIBUNA PROPAGANDEI DE PARTID

R E

n v a ta m in te

Am vizitat şantierele grupului nr.
2 al T.ILC.H. din Petroşani ai do­
Cercurile de economie concretă, Rcleralu! prezentat în cadrul con­ şi oxpuncri de lecţii. Aceasta deoa­ rinţa dc a alin cum sînt gospodărite
prin naturii lor, sini chema le să îm­ sfătuirii de propagandistul Nicolae rece mai sini cursanţi care nu reu­ locurile de muncă, cum se păstrea­
bine in mod iirmomos problemele teo- Radu de la C.M. Vulcan a reuşit să şesc ca din studiul materialului bi­ ză materialele de construcţie îna­
relice, cu cele ale practicii desăvir- sublinieze importanta folosirii cu pri­ bliografic să înţeleagă conţinutul inte de introducerea lor în operă.
sirii construcţiei socialişti*. In această cepere în cadrul cercurilor dc stu­ unor noţiuni şi termeni de econo­ In drumul nostru am întilnil as-
liniiină, trebuie să subliniem că refe­ diere a economiei concrete n unui mie. Prin predarea unor lecţii bine jiecte bune, iar altele mai puţn
ratele prezentate de propagandiştii material bibliografic cit mai bogat. Intocmile şi documentate şi acordarea bune.
Punctul dc plecare în această vi­
Vasilc Ciripelii, inginer şef la CM. Praclica a dovedit că în cercurile unor consultaţii pc temele mai difi­ zită a fost şantierul din Pctrila. Tre­
Lonea. Nicolae Radu, inginer la CM. în care sc întocmeşte cu atenlie biblio­ cile, vom reuşi să-i înarmăm pe
Vulcan si Martin Elemer, de -la De­ grafia, cursanţii reuşesc să înţeleagă cursanţi cu probleme teoretice, cu buie să consemnăm că, fală de a-
s-a schimbat
nul trecut,
situaţia
poul C.F.R. Petroşani, cit şi discu­ temeinic politica economică a parti­ politica economică a partidului nos­ mult in bine. Un maistru cu care ani
ţiile care au avut loc cu ocazia con­ dului noslru si să aplice cele invălate tru, iar studiul practic pe care îl vor stat de vorbă ne spunea că „oa­
sfătuirii propagandiştilor, au scos in in procesul de producţie. face la locul dc muncă va fi mai bo­ menii sînt tot aceiaşi, s-a schim­
. evidentă preoc uparea cercurilor de De aceea, pentru fiecare temă ce gat în continui şi cu rezultate şi mai bat însă preocuparea lor de a gos­
a şi axa temele din programele ce şi urmează să fie dezbătută in cadrul edificatoare. podări materialele. Se manifestă in­
le-au stabilit, pe cele mai arzătoare cercului, propagandistul, cu ajutorul Experienţa bună clşllgală de propa­ teres penlru ca la fiecare loc de
probleme ale sectorului de muncă cabinetului de pariul şi pe baza con­ gandişti care conduc cercurile de muncă să nu mai existe rămăşiţe,
fim raza lor de activitate. O metodă sultării unui număr dc specialişti, economie concrelă din raza oraşului piese de instalaţi, cărămizi sau ma­
care dă rezultate bune constă în fap­ trebuie să întocmească cu grijă o Petroşani ne întăreşte convingerea că terial lemnos".
tul că propagandiştii lin o legătură bibliografie corespunzătoare, care sa cele mai multe cercuri au muncit Afirmaţia maislrului este înteme­
permanentă cu organizaţiile de bază, fie recomandată spre conspeclare bine şi au obţinui ca atare şi rezul­ iată. La blocul A sau F 2, la E 6 sau
cu mefribrii cercului, cu tovarăşii din cursanţilor, urmărindu-se totodată tate bune. In acelaşi timp consfă­ E 7, întâlneşti locuri de muncă bine
conducerea administrativă, cu specia­ studiul cursanţilor şi lămurirea pro­ tuirea a scos în evidentă că mai e- gospodărite. In lata blocurilor, ma­
lişti, în scopul alegerii acelor teme blemelor neclare. xistă cercuri în care se poartă încă In fotografia alăturată fotoreporterul nostru i-a surprins pe maistrul ajustor Gheorghe Stanciu fi terialele sînt stivuite cu grijă.
care răspund cel mai bine. cerinleior O nielodă care dă rezultate bune discuţii tehniciste, dezbaterile se echipa de ajustori condusă de floria Giurgiu, de la laminorul de 750 mm., discutind despre posibilităţile La Petroşani însă lucrurile se pre­
actuale ale producţiei. este aceea cu privire la prezentarea transformă uneori în consfătuiri de de înlăturare a defectelor de pe suprafaţa laminatelor. zintă cu totul altfel. In jurul blocu­
Cuprinderea în programă $i discu­ de referate in problemele mai impor- producţie. Pentru a înlătura acest lui G I se găsesc elemenţ de radi­
tarea in cercuri a unor teme slrîns tanle ale temelor ce sc dezbat. O neajuns este nevoie ca projiagandiş- atoare acoperiţi cu zăpadă, fîşii pre­
legale de preocupările cursanlilor, bună experienţă există Ia cercurile lii să folosească cu mai mult curaj fabricate neorînduite, ţevi sau ră­
măşiţe de schelă (n-au putut Ii iden­
cum sini : ..Introducerea tehnicii noi conduse de tovarăşul Nicolae Radu metodele bune ce au reieşit în ca­ CALITATEA AGLOMERATULUI tificate datorită zăpezii mari), tra­
şi găsirea de metode înaintate de ex­ de la E.M. Vulcan, Isfănut loan de la drul consfătuirii, să muncească mai verse aruncate prin 2 ăpadă, ştăngi
ploatare în scopul creşterii produc- FM. Lupeni, Elenier Martin dc la mult cu membrii cercurilor, să-i în­ întregi de tcavă 2 incală. Tot aici, în
. livilălii muncii, reducerii efortului fi- Depoul C.F.R. Pelroşani, care solici­ drume şi să-î ajute in înţelegerea momentul vizitei, se executa şi izo­
kzic şi a consumului de material lem­ tă alît pc cursanţi, cil şi pe unii temeinică a politicii partidului. SE HOTĂRĂŞTE PE ÎNTREGUL laţia la terasa blocului. Autori: e-
nos'', „Căile de creştere a productivi­ specialişti dinafarn cercului de a în­ Cabinetul de partid, lucrătorii lui, chipa lui loan Ciugulea de la între­
tăţii muncii la E.M. Lonea", „Îmbu­ tocmi şi prezenta referate in lata vor trebui să dea un sprijin susţi­ nuru, precum şl aglomcraloriştii Cos- prinderea 3 izolaţii din Sibiu. Pe o
nătăţirea calităţii producţiei la C.M. cursanţilor. nut propagandiştilor care conduc FLUX TEHNOLOGIC laclic Diaconu şi Ion Igiescu. jiarle a blocului se ridica praf ludro-
P'lrila", „Căile dezvoltării progresu­ Folosirea acestei metode ajută pe cercurile dc economie concretă, în Cu prilejul studierii lâcute pc în­ fob, Iar pe cealaltă se arunca praful
lui tehnic in Depoul C.F.R. Petroşani", cursanţi în fixarea mai temeinică a întocmirea bibliografiilor, in alege­ tregul flux tehnologic s-a constatat călcat în picioare şi plin de zăpadă.
„Planul de producţie şi indicatorii luii unor probleme, cil şi in obişnuirea rea temelor celor mai corespunzătoa­ Succesele furnaliştilor hunedoreni aglomerator pentru a livra furnaliş- şi faptul că la slaţa retur, descăr­ O situaţie asemănătoare am în-
importanta îndeplinirii planului în lor de a lega tezele teoretice dc cele re care să fic cuprinse in programele slut condiţionate şi dc materia pri­ lilor aglomerat cil mai mult şi de carea incorectă a pâlniilor colectoare lîlnit şi la blocul J 4 unde este mais­
mod ritmic si la lo|i indicatorii la ale locului de muncă. Ic arată cum lor, dar mai ales in îndrumarea me­ mă ce o jirimesc: minereul de fier. bună calitate. a dus la deranjarea procesului teh­ tru loan ■ Szilagy. Aproape în fie­
sectorul IX Li M. Vulcan" si altele, au trebuie făcută o analiză economică todică, prin organizarea unor schim­ Fabricile de aglomerare a minereu­ In luna februarie a anului in curs nologic. care încăpere se găseau binale arun­
prilejuit vii discuţii şi în multe cazuri intr-o problemă sau alta. Tocmai dc buri de experienţă, privind întocmi­ lui consliluic, în această privinţă, a- planul de producţie a fost realizat în cate la voia Intîmplării. Unele erau
au fost urmate de propuneri con­ aceea este necesar ca această metodă rea referatelor şi a expunerilor în jutoarcle de bază ale furnalelor. Aşa proporţie de 102,84 la sută, in timp In urma analizării situaţiei din descompletate si rămăşiţele se gă­
crete care aplicate in producţie, au să fie extinsă cu mai mult curaj in controlul direct în desfăşurarea acti­ se explică preocuparea permanentă ce conţinutul de fier al aglomeratului schimbul A. organizaţia du parlid a seau prin diverse camere. Am găsit
dus la imlnmălălirea procesului de toate cercurile de economic con­ vităţi acestora. a muncitorilor, maiştrilor si ingine­ a fost cu 0,97 la sută mai mare decît luat măsuri menite să-i sprijine pe astfel cel puţn 10 uşi complet de­
producţie, la realizarea ele economii cretă. rilor de la aceste secţii ale C.S.H. prevederile planului. Declasatele din muncitorii acestui schimb pentru a-şi teriorate. Parchetul eslc lo Ici de
peste plan şi la reducerea preţului Consfătuirea a mai scos in eviden­ MMGARDT IOAN pentru continua îmbunătâliie a mun­ cauza conţinutului de oxid feros au putea realiza angajamentul. Astfel, prost gospodării.
fie cosi. scăzut de !a 10 la sută admis Io 5,17 şefilor dc schimb şi maiştrilor cu ex­ Punctul terminus al vizitei noas­
tă necesitatea ca in cadrul unor consultant la Cabinetul regional cii. Să trecem în revistă rezultatele perienţă li s-a trasat sarcina să dea
Consfătuirea a scos de asemenea în cercuri să se Iacă in fata cursanţilor de partid şi preocupările colectivului secţiei I la sută. îndrumări practice, la lata locului. tre a fost la Lupeni. Deocamdată se
»viflenlă că multe din cercurile de Cu prilejul prelucrării cifrelor dc Comuniştilor Constantin Bujoreanu, lucrează mai intens la blocul cu 200
economie concretă au cîşligat o ex­ plan pc anul 1965, schimbul A s-a Elisabcla Nislor şi altora li s-au re­ dc apartamente. Ne aşteptam ca la
perienţă pozitivă in antrenarea angajat să reducă procentul de decla­ partizat sarcini concrete privind res- acesl punct de lucru, dat fiind spa­
cursanţilor la studiul concret <il pro­ Ciclurile de lecţii şi : 0 fo rm ă a îm tă m în fu iu i sate cu 50 la sută fală dc norma ad­ ţiul rcloliv rcslrîns în care se mun­
blemelor economice, de la locul fie misă. Angajamentul a fost depăşit. pccL.rea disciplinei tehnologice. Re­ ceşte, să găsim ordine, să găsim fie­
care malcrial aşezat la locul lui,
muncă, ale sectorului in care aceştia In luna februarie, schimbul A con­ zultatele acestor măsuri n-au întîr- Situaţa este Insă cu totul alta.
işi desfăşoară activitatea. Mcrilă în dus de maistrul Gheorghe Oslafie, a ziat să se arate. In |>nrua decadă a
La tronsonul D. molozul aruncat
acest’ sens să fie apreciată munca u- do p a rtid a p re c ia ţi de a u d ito riu redus declasatele la 4,19 la sută fală lumi martie schimbul condus de din bloc ajunge piuă la înălţimea
nor cursanţi ca Rîrlut Clement, loan de 10 la sută admis, depăsmdu-şi to­ maistrul Gheorghe Oslafie a redus balcoanelor de la parter. In moloz
I arkaş, loan Baciu din cercul de la Pe lingă cercurile şi cursurile in- zia Triaj, datorită faptului că pro­ noştinţelor profesionale, comitelui dc todată sarcinile planului de produc­ declasatele In zero. zac îngropate grilaje pentru scări,
FM. Lonea, Dumitru Dealcu din cer- vălămîntuiui dc partid, în cadrul sec­ pagandistul Viorel Chiciu pregăteşte partid a luat măsura ca in fata tu­ ţie cu 2,57 la sută. Conţinutul dc La îndrumarea organizaţiei dc rame pentru despărţirea balcoane­
fier din aglomerat a fost de ase­
rul de la Depoul C.F.R. Petroşani, torului nparlinînd nodului C.F.R. Si- temeinic şi expune interesant con­ turor tovarăşilor care participă la menea îmbogăţii cu 0,90 la sută partid, conducerea tehnică a luat, de lor, uşi pentru subsol, rosturi rle
precum şi a celor din conurile con­ meria, comitetul de partid rlc aici a ferinţele întocmite şi că organizaţia ciclurile dc lecţii şi conferinţe să fie fată de )>lan. Cum au reuşit munci­ asemenea, măsuri care să ducă la îm­ tuburi de fontă de dimensiuni varia­
duse de propagandiştii Isfănut loan organizat şi 9 cicluri de lecţii şi con­ dc partid se preocujiă cu multă aten­ expusă printre altele şi tema cu pri­ bunătăţirea calităţi producţiei. In pri­ bile. cărămizi ele. Maistrul acestui
dc la E.M. Lupeni, loan Voichila de ferinţe. Prin luarea acestei măsuri, ţie de buna desfăşurare a învătă- vire la : „Ridicarea continuă a nive­ torii acestui schimb să obţină ase­ mul rînd s-a pus accentul pe îndepli­ tronson este Miliai Popescu.
la C.M. Uricani, losif Orban de la projiaganda prin conferinţe sc desfă­ mînlului, frecventa eslc de IO0 la lului profesional — condiţie esenţială menea rezultate? In jirimul rind e- nirea prevederilor planului M.T.O. Urmează porţiunea maistrului Mi-
FM. Pctrila, Dumitru Crăciun dc la şoară acum mai organizai, fiind sta­ sută. Conferinţe interesante, docu­ in activitatea de transporturi". xigenla fală de munca prestată a Astfel, este în curs de a intra în func­ bai 1 Ic voi i. Ce sc poale vedea în
D.R.U.M. Pelroşani, care pc lingă bilite încă dc la începui parlinjian- mentate, se expun şi in faţa cursan­ Trebuie arătat însă că la această ridicat calitatea muncii. Comuniştii ţiune un concasor suplimentar pen­ fala tronsonului C? Opt vane trin-
conspeclarea bibliografici indicate la 111, tematica, sălile <1 ca curs şi cine ţilor dc la Depou, Revizia de vagoa­ lorniă de invăţămint se )>ulcau obţi­ din schimbul „A" au analizat cu tru măcinarea cocsului, slrunţrea şi tilc pc rină, pline cu pămint înghe­
ne rezultate şi mai bune dacă unii
ţat $i zăpadă (o altă vană stătea co­
ne Simeria călători, Stafia călători ele.
temele rcspeclivc, sc preocupă de face expunerea. membri ai comitetului ar fi desfă­ răspundere şi exigentă desfăşurarea revizia vadurilor concasoarelor de coţată poale dc săplămîni, pe mo­
studierea problemelor legate de folo­ Interesul pe care îl manifestă cei Pentru a se asigura conferinţelor şurat o muncă mai sistematică de în­ procesului de producţie pc fiecare cocs se execută în timpul prevăzut lozul de la baza blocului), panouri
sirea intensivă a agregatelor şi ipfl- Înscrişi la această formă de învaţ.V un bon al continui du idei, unele ex­ drumare si control, in ţoale cercu­ fază a fluxului tehnologic. Cu a- du grafic. Pentru îmbunătăţirea con­ din tegolilm rezultate de la (Mrdfra-
reducerea 'consiîimiirilor'^speT' puneri silit pregătite şi limite de rile. S-au expus, de asemenea, con- cest prilej iau atras alenţa mai­ ţinutului dc fior şi a baz.icilălii s-a re. bene pentru mortare de beton
cificc de materii prime şi materiale, mint demonstrează—că-- ea- răspunde: membrii comitetului de partid. Ase­ lerintL» care nu au losl văzute in strului Dragoş Salahor, care are în preconizat dozarea necesarului de pur şi simplu sufocale de molozul
îmbunătăţirea calităţii cărbunelui, îm- dorinţei şi cerinţelor actuale de stu­ menea conferinţe au pregătit şi ex­ prealabil do membru comitetului. Or, subordine slaţa de dozare, să a- calcar pe baza unor analize rapide. aruncat peste ele, lăzi în care cînrl-
bunălălirea organizării muncii şi al­ diu ale membrilor şi candidalilor de pus tov. Vasilc Ghiura, Sever Voica fiind vorba dc o nouă formă a in- va au fost sticle penlru geamuri,
tele şi aplică in practică cele învă­ partid şi ale multor tovarăşi din acti­ şi Erdely Paul. vătămînlului de partid, jiarliciparea corde asistenta tehnică necesară, să In vederea reducerii consumului spe- zeci de metri de leavă penlru încăl­
ţate. vul lără de partid. De pildă, ia Revi- In această lormă dc învălămînt membrilor comitetului de parlid la îl îndrume si controleze mai îndea­ < ific dc cocs si a reducerii in conti­ zire, căreia numai cajiclele i sc ve­
sau audiat pînă acum unele confe­ acţiunile care se organizează sc im­ proape pc aglomernlorislul $ef Toan nuare a (teclasalelor din cauza oxi­ deau din pămint...
rinţe jic teme ale politicii generale pune cu alil nini mult. O anumită Lucaci in privinţa respectării reţe­ dului feros, se preconizează ciurui- Nu este prima dată dud pc şan­
LA EXPOZIŢIA a partidului cum sînt : „P.M.R. forţa reţinere se mamlcstă şi în ceea ce lei de dozare. rea cocsului măcinat după prima tierele din Valea Jiului se semna­
conducătoare a poporului noslru in priveşte atragerea la întocmirea şi Anolizînd in continuare posibili­ treaptă de concasare. Această măsură lează astfel de aspecte. Si in anul
FOTOAMATORILOR DIN PETROŞANI construirea socialismului", , «Politica expunerea conferinţelor a unui nu­ tăţile de îmbunătăţire a activităţi, sporeşte randamentul celui de al doi­ trecut, pc alocuri situaţia a fost
leninistă de industrializare socialistă măr mai mare de tovarăşi ru o pre- comuniştii au sesizat unele defi­ lea concasor şi îmbunătăţeşte calita­ asemănătoare. Alaiuri de oameni
a l Ar ii", „R.P.R. factor activ in lupta găiire profesională, politică ideo­ ciente manifestate jie (luxul tehno­ tea. conştiincioşi se mai găsesc unii care
pentru pnee, demorralie şi socialism" logică corespunzătoare. Măsurile luate do către organizaţia îşi permit să arunce materialele, in
etc. In planul tematic au fost jirevă- Cu toate neajunsurile manifestate logic. Astfel, la staţa dc primire condiţii ca cele amintite mai sus.
zute şi conferinţe pe teme specifice se poate aprecia insă că ciclurile dc benzile iransporloare au fost de mul­ do bază P.M.R. şi de către conduce­ De ce conducerea grupului de şanti­
te ori supraîncărcate.
activităţi din transporturi ca : „Ro­ lecţii şi conferinţe organizate la nodul rea secţiei au condus la reducerea ere din Petroşani nu acţionează ? De
lul transporturilor şi telecomunicaţii­ C.F.R. Simeria dau rezultate bune; O abatere ce influenta în mare mă­ declasatelor în prima decadă din ce organizaţiile rle parlid nu pun in
lor in dezvoltarea economici naţio­ se asigura un continui mai bogat sură scăderea productivităţi şi a ca­ luna martie la 2,9 la sută. Căile de discuţia adunărilor generale astfel
nale", „Gospodărirea socialistă a uni­ de idei expunerilor, sfera de cuprin­ lităţii se manifesta la maşinile de n- îmbunătăţire a călduţi aglomeratu­ de abateri care prejudiciază preţul
de cost ? Piuă cind se vor mai to­
tăţilor dc transporturi" şi altele. dere a projiagandci de parlid s-a glomcrarc. S-a permis funcţionarea lui desigur nu sînt epuizate. Fiecare lera aslfel de aspecte care nici pe
Ttnînd scama dc dezvoltarea rapidă lărgii considerabil. In viilor vor trebui maşinii fără grătare pe paleţ, fără departe nu pol să confere construc­
a tehnicii în transporturi, dc faptul însă luate astfel de măsuri incit ac­ a manevra la timp şuberolc la came­ schimb, fiecare muncitor este che­ torilor o notă de buni gospodari î
că tot mai multe ojicraţi sini meca­ tivitatea ciclurilor de lecţii şi confe­ rele de vacum. Penlru aceste doii- mat să-şi aducă aportul în această Desigur că întrebărilor le aşteptăm
nizate şi automatizate, că la unu sa­ rinţe să se ridice la un nivel mai direcţie. un răspuns, dar, bineînţeles însoţi
lariaţi se mai observă o insuficientă înalt. nenle au fost traşi la răspundere şefii dc măsuri energice, corespunzătoare,
preocupare pentru imbogăţrca cu­ A. NAGY du echipă Ion Lucaci şi Traian ling- D. CRICOVEANU A. OARGĂ

MASURI PENTRU RIDICAREA CALITATIVA nii sportivi de Ia Minerul Aninoasa,
Minerul
Jiul Petrila, Aurul Brad,
Lupeni, A.S. Cugir, nu au fosl în­
cadraţi in producţie in raport
cu
calificarea şi priceperea lor. Unii
A FOTBALULUI DIN REGIUNEA NOASTRĂ Brad), Buză (Parîngul Lonea), Sîrbu
jucători de fotbal ca Manca (Aurul
(Unirea Haţeg), Varhoni (Minerul
Aninoasa) lipsesc cu regularitate
de la locurile de producţie.
In cent r vil dezbaterilor plenarei aţa nesalisfăcătoare în fotbalul re­ Analizind lipsurile existente în do­
comisiei regionale de fotbal s-a si­ Plenara comisiei regionale de fotbal giunii Hunedoara, eslc şi slaba ca­ meniul fotbalului din regiunea Hu­
tuat activitatea desfăşurată in cursul litate a muncii de selecţie desfăşu­ nedoara, plenara comisiei regionale
anului trecut de asociaţiile sportive rată în unele asociaţii sportive. Sînt de fotbal a adoptat un plan de mă­
din regiune penlru creşterea calită­ cazuri cînrl se menţin în formaţii suri corespunzător. Aceste măsuri
ţi fotbalului. Plenara a apreciat că misia regională de fotbal nu au luat tarea tactică a formaţiilor in cadrul sportivi plafonaţi, in virstâ. Aşa ca şi planul de perspectivă pentru
această ramură sportivă a obţinui la timji măsurile cuvenite penlru întîlnlrilor de campionat. stau lucrurile la echipele Minerul perioada 1965-1968 trebuie să stea
frumoase realizări în ce priveşte nu­ lichidarea rămînerii în urmă a fot­ După cum s-a arătat in plenară Ghelar, Minerul Aninoasa. Aurul în centrul atenţiei consiliului regio­
mărul sediilor afiliate şi al sjiorti- balului din regiunea Hunedoara. In aceste rezultate nesntisfăcătoare în Brad, Minerul Lupeni. Si aceasta în nal U.C F.S., comisiei regionale de
vilor legitimaţi. As 11 el. in regiune cuvînlul lor, participanţi la plena­ domeniul fotbalului, işi au originea timp ce pe banca rezervelor stau fotbal, care au datoria să folosească
există 99 secţii de fotbal cu 2.500 ră au enumerat printre cauzele sla­ în lipsurile generale care au deter­ vreme îndelungată tineri talentaţi mai bine baza materială existentă,
fotbalişti legitimaţi, care îşi des­ bei comportări a echipelor de fol ba 1 minat rămînerea in urmă a aceslei dornici de afirmare. Multe echipe să repartizeze judicios cadrele de
făşoară activitatea in trei echipe de (nici o echipă nu a promovat într-o discipline sportive. A fost criticat ca Minerul Aninoasa, Refractara tehnicieni, să conlucreze mai strins
categoria B, 3 echipe de categoria categorie superioară) şi unele gre­ faptul că organele şi organizaţiile Alba, Preparatorul Petrila, C.F.R. Si­ cu sediile de invătâmint olo sfatu­
C, 14 echipe in campionatul regio­ şeli care au existat in munca de se­ U.C.F.S. nu au considerat ca una meria, Textila Sebeş elc„ în anul rilor populare, cu organizaţiile do
nal, 19 echipe de juniori şi peste 80 lecţie si pregătire a unor formaţii. din princijialele lor preocupări în­ 1964 nu au acordat sprijin suficient U.T.M., pentru ridicarea calitativă
echipe în campionatele raionale şi Rpferindu-se la activitatea desfăşu­ deplinirea sarcinilor cuprinse in pregătirii juniorilor. a fotbalului din regiunea noastră.
orăşeneşti. rată de către unele scclti şi asoci­ documentele conferinţei pe ţară a S-a mai scos in evidenlâ do ase­ Penlru ridicarea nivelului muncii
Raportul prozentat Ia plenară şi aţii în vederea competiţiilor spor­ U.C.F S. cu privire la dezvoltarea menea calitatea neeorespun/ătoare de instruire şi educaţie din secţiile
discuţiile au scos în evidentă preo­ tive, mai mulţi vorbitori au arăiat sportului de performanţă la nivelul a procesului instrucliv-educativ. La şi asociaţiile sportive, planul adop­
cuparea unor asociaţii sportive pen­ deficienţele care mai există, alil în cerinţelor actuale. o serie de secţi şi asociaţii sporti­ tat de plenara comisiei regionale de
lru îmbunătăţirea nivelului calitativ ve durata, intensitatea, jirecum şi fotbal cuprinde măsuri privind o-
al fotbalului din regiunea noastră. pnvinla asigurării bazei de masă a Neglijarea activităţii sportive varietatea mijloacelor folosite in riontarea şi perfecţionarea melo­
Expoziţia de fologralii artistice cu tema „Peisaje", deschisă la clu­ S-a apreciat că unii antrenori ca Va- aceslei discipline sportive cil şi în (respectiv a fotbalului) in nudul li- antrenament sînt dc multe ori de­ dicei antrenamentului in concordan­
bul orăşenesc al sindicalelor din Petroşani, este vizitată zilnic de nume­ sile Lnzăr, Gheorghe Irimie, losif ce priveşte? calitatea procesului ins- nerelului şcolar, interesul scăzut parte de actualele cerinţe ale fot­ tă cu cerinţele acluale. In acest scoj>
roşi oameni ai muncii. Cele 120 de fotografii, ale fotoamalorilor din Pe­ Slivăt şi alţii, dinrl dovarlă de pre­ tnictiv-edncaliv. faţă de această activitate manifestat balului. Datorită acestui lajil cali­ o alentic sporită sc va acorda ridi­
troşani, cxjhisc nici, redau în imagini cu măiestrie artistică înfăptuirile ocupare, au reuşit să pregătească Unii sportivi consideră antrena­ de către unii jirofesori de educa­ tatea jocurilor dc campionat de mul­ cării nivelului jirofesional al antre­
regimului demorrai-popular şi frumuseţile neasemuite ale patriei noastre. echipele in aşa fel îneît acestea să mentul ca o chestiune auxiliară, fă- ţie fizică, de unii directori de te ori a lăsat de dorit. Lucrările ple­ norilor jirin organizarea lunară a
Fotografia de faţă, aparţinind tov. A. Dula, intitulată Ramificaţie", redă obţină unele rezultate bune. De ase­ cindu-1 fără convingere, din care scoli medii şi profesionale, jirecum narei au atras atenţia şi asupra in­ unor antrenamente model cu parti­
şi de unii antrenori, au făcui
ca
un aspect din staţia C.F.R, Pelroşani, slaţe centralizată eh»rlrorlinnmic. menea o serie dc jucători ca Slamll, cauză şi calităţile lor tehnice lasă şcoala să nu-si aducă pe deplin a- suficientei preocupări pentru mun­ ciparea antrenorilor si instructorilor
1. KFRTOTI Dan, Colroaz.j (Minerul Lujieni), Li- de dorit. O serie de jucători cum porlul la dezvoltarea aceslei disci­ ca educativă în secţii şi asociaţii voluntari. Sorţilo şi asociaţiile spor­
corespondent bardi, Ciulac, Pop (Jiul Petrila), Bo- sînt Achim şl Slefănescu (Jiul Pe­ pline. sportive. Unii antrenori manifestă tive vor trebui sa asigure o maî
roş 1, Boros II, Crăciuneoc (A.S. trila), Stanciu (Minerul Lupeni), Tu­ încă un slab mieres fată de latura mare stabilitate a efectivelor de
Cugir), Popa R„ Ilumelnicu (Mela- narii (Minerul Deva). Slefănie (Da­ Practica a dovedit că fără o îm­ educativă a procesului de instruire, sportivi şi antrenori în vederea rea­
v e d e re a com baterii lul Hunedoara), Păsculescu, Răsă- prospătare continuă cu elemente ti­ menită să dezvolte la sportivi sim­ lizării continuităţii metodice în pro­
dcanu (Stiinta Petroşani), constituie cia Orâştie), Chiicu (Unirea Haţeg), nere şi talentate, este de neconce­ ţul de răspundere faţă de propiia cesul rle instruire.
Consiliul regional U.C.F.S. trebuie
pregătire, disciplina, dirzenia
în
bolilor transm isibile să in procesul de instruire. sini lipsiţi de dîrzcnie si hotărire, nu put dezvoltarea unor ramuri sjiorti- lupta sportivă, dragostea fală de să acorde o mai mare atenţie în­
exenijile de pregătire conştiincioa­
ve şi creşterea valorii echipelor. A-
îşi mobilizează toate forţele datoriiă
Concluzia generală rare s-a des­ uşurinţei cu care privesc antrena­ ceaştă situntic a dus la existenta culorile clubului pe cure-! reprezin­ drumării şi controlului socţilor şi
In planul Ministerului Sănătăţi şi persoanele neiniunizate în anii ante­ prins insă dm plenară a fost aceea tă. Astfel, la asociaţia Minerul De­ asociaţilor sportive, (a rîndul lor
Piovodertlor Sociale pe acest an fi­ riori, precum şi toţi copiii şi lincrii că. fală de posibilităţi şi de con­ mentele si jocurile de campionat. F- unei baze de mase înguste care va, datorită faptului că consiliul a- consiliile asociaţilor sportive tre­
practică fotbalul, ceea ce a limitat
gurează o serie de noi măsuri penlru din oraşe. Sc continuă, de nsomenen. diţiile creale. faţă de experienţa a- chipe ca Jiul Petrila, Victoria Că lan, în mod serios posibilităţile de selec­ socialiei sportive nu a supravegheat buie să-şi îmbunătăţească activita­
combaterea bolilor transmisibile. programul pentru prevenirea şi com­ cumulată, rezultatele obţinute in C.F.R. Simeria, Minerul GlioMr. ţie si promovare in echipele do ca­ modul cum se desfăşoară antrena­ tea practică, rirlicînd-o la nivelul
In vederea trecerii la faza de li­ baterea unor boli cum sînt lebra ti­ domeniul fotbalului nu sînt de mo Constructorul Hunedoara, deşi des­ tegorie superioară. Este semnificativ mentele si procesul de educaţie al sarcinilor ce decurg din cerinlcle
chidare a di fler iei şi tctanosului se foidă şi paralifoidă, poliomielita, he­ tură să mulţumească. făşoară antrenamentele intr-un mod faptul că la echipa A.S. Cugir din sportivilor s-a ajuns ca in cadrul actuale ale fotbaluiui.
)>rovedo continuarea imunizărilor ac­ patita epidemică ele. In acelaşi timp Iată de ce lucrările plenarei au corespunzător din punct de vedere cei 18 jucători aliaţi in lot. doar echipei să se producă abateri grave Dezbaterile plenarei comisiei re­
tive. extinderea investigaţilor prin planul cuprinde şi analiza, din punct analizat pe larg, in spirii critic şi al duratei, ele devin plictisitoare, patru sini din regiune, iar la echi­ de la normele de conduită. Sînt cu­ gionale de fotbal au arătat holărî-
diferite reacţii, cercetarea in labora­ de vedere medical, a condiţiilor de autocritic, cauzele care au generat neexislind variaţi de la un anlre- pele Jiul Petrila şi Minerul Deva, noscute ca elemente certate ru dis­ rca fermă a activiştilor mişcării
tor a infecţiilor rinofanngiene din co­ mediu, sludii igienico-sanitarc necesa­ această situaţie şi s-au stabilit piă^ nament la altul. O deficientă serioa­ din totalul jucătorilor componenţi ciplina şi sportivii Turcii şi Martin sportive din regiunea Hunedoara de
lectivităţi (*lc. In acţiunea de vacci­ re sistematizării centrelor populalc şi şurile necesare. Din raportul pre­ să s-a constatat la echipele Prepa­ ai loturilor numai 4-5 sînt din re­ (Aurul Zlatna), Iordan (Unirea I la- a contribui la ridicarea nivelului
lotbaluhii, acest sport îndrăgit
da
nare antulillerică va fi cuprinsă În­ zentat la plenară şi din discuţiile ratorul Petrila, Minerul Aninonsa, giune. ţe-ţ! Ţ sute de mii dc oameni ai muncIL
O serioasă lijisă în cadrul asoci­
treaga populaţie pîhă la G0 de ani altele. purtate s-a desprins faptul că biroul Minerul Ghelar, Constructorul Hu­ O altă cauză care a generat situ­ aţiilor a conslituil-o şi faptul că u* GEORGE CIORANB
din mediul rural, vor fi vaccinate (Agerprcs) consiliului regional U.C.F.S. şi co- nedoara in ceea ce priveşte orien­