Page 33 - 1965-03

f o ia ,«'°feca Ccnt/oia I
^ c5?on«lâ
I Huncdoara-D ev^ J
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢl-VAl m
® E C R E 1 a

jpendfi’M C0BBv©caa#e a ftla rii Adwsaărâ W&ta©naSe

IN TEMEIUL ARTICOLULUI 29 DIN CONSTITUŢIE. CONSILIUL DE STAT AL REPUBLICII
POPULARE ROMINE

D E C R E T E A Z Ă

SE CONVOACĂ MAREA ADUNARE NAŢIONALA IN PRIMA SESIUNE A CELEI DE-A CINCEA
LEGISLATURI. IN ZIUA DE 18 MARTIE 1965. ORELE 10 DIMINEAŢA.

Preşedintele Consiliului de Stat
GHEORGHE CHEORGHIU-DEJ
1 BUCUREŞTI 9 MARTIE 1965

LUCRURI SOSIREA UNEI DELEGAŢII A PARTIDULUI SOCIALIST
ITALIAN AL UNITĂŢII PROLETARE
ACTUALE 311 Miercuri seara a sosii în Capitală ţiei organizatorice, Adelio Albarello, Stoica, membru al Riroulul Politic,

o delegaţie a Partidului Socialist senator, membru al Consiliului Na­ secretar al C.C. al P.M.R., Ghizela
Italian al Unităţii Prolelare condusă ţional si Giuscppe Tagliazucchi, Vass, Ion Iliescu, şefi de secţie la
AGRICULTURĂ de tovarăşul Tullio Vcchietli, secre­ membru al Consiliului National, şe­ C.C al P.M.R. şi de activişti de
par lid.
ful secţiei relaţiilor externe.
tar qeneral al P S.l.U P. Din delega­
La aeroporlul Bănoasa delegaţia a
ţie fac parjlo Alessandro Mcnchinel-
li, membru al Direcţiunii, şeful sec­ fost intimpinată de tovarăşii Chivu (Agerpres).
La redacţie sosesc ziluic scrisori
prin care corespondenţii voluntari
din numeroase unităţi agricole so­
cialiste ne relatează diferite aspecte
privind pregătirile ce se fac in ve­ UZINA „30 DECEMBRIE* CUSIR A FOST DISTINSĂ
derea începerii lucrărilor in cîmp.
yv
JT|. in Boz, raionul Ilia, tov. Mi-
y ron Ţie nc scrie că aici con­ CU „DIPLOMA DE ÎNTREPRINDERE EVIDENŢIATA
siliul de conducere a luai o
scrie de măsuri care să perindă fer­
tilizarea unor supralelc cil mai mari
de teren c<* se vor cultiva cu po- PE JAR“ PE ANUL 1984
ibimh, cart oii si legume. Atenţia co-
opcralorilor esle indrcplală lol tim­
pul spre (olosirea chibzuită a mij­ Intr-o atmosfera sărbătoreasca. colectivul de Gheorghe Vaier, director la F.C. Orăştie şi Radu
loacelor de I ransporl. Zilnic se folo­ muncitori, tehnicieni şi ingineri de Io Uzina .,30 De­ Tudor, inginer şef ai U.M. Cugir.
sesc la lerldi/area terenului o re­
morcă de la S.M.T. Dobrn si 12 ate­ Fostul „oraş al pensionarilor" — Vulcan — şi-a schimbat in zilele noastre înfăţişarea. Aici s-nn cembrie" Cvigir a primit ..Diploma de întreprindere Din partea colectivului uzinei au luat cuvîntul tov.
laje. Datorită preocupării manifesta­ construit blocuri cu sule de apartamente confortabile, încălzite prin lermoficurc. blocul face şi evidenţiată pe ţară" pe anul 1964 în ramura indus­ inginer Gheorghe Prodan, directorul uzinei care a
te, pină in prezent, au fost trans­ el parte dintre acestea. In cele 50 dc apartamente ale sale s-au mutat mineri şi alţi lucrători de la E. triei constructoare de utilaje tehnologice şi maşini scos în evidenţă succesele obţinute de colectivul
portate în cîmp peste 820 tone de AL Vulcan. unelte. uzinei în anul trecut, inginer loan Crişan, şeful sec­
îngrăşăminte organice. La realizarea ţiei 4an,( ing. loan Suciu, şeful secţiei maşini de
acestei lucrări s-au evidenţiat Pasc In sala cinematografului muncitoresc din Cugir spălat rufe precum şi loan Mariş şi Ştefan Kelcmen,
Ungur, losif Mirza, Gheorghe Juşca au fost prezenţi peste 200 de oameni oi muncii din fruntaşi în întrecerea socialistă pe anul 1964.
acelaşi corespondent, allăm că la CRONICA DE ÎNTRECERE duros de către tovarăşii : Vichente Bălan, preşedin­ eforturile în vederea valorificării mai depline a re­
Si alt» membri cooperatori. diferite secţii. Cu acest prilej ei au fost felicitaţi căl­
Ei s-au angajat în acelaşi timp să-şi sporească
Dinlr-o altă scrisoare primită do la
această unitate s-a asigurat întreaga 1 ^M.LI M I ■ l.l — ~ ' « K * S « * * ACTUALITATEA tele Consiliului regional al sindicatelor, care din zervelor interne ale uzinei, astfel ca sfîrşitul anului
cantitate de seminţe necesare in cam­ însărcinarea prezidiului Consiliului Central al Sin­ 1965 să-i găsească cu succese şi moi mari în înde­
pania de primăvară. De la Agroscin CJ) Azi. la ora li. în faţa mun­ dicatelor a înmînot harnicului colectiv de aici d ip lo ­ plinirea planului de producţie pe anul 1965.
din Orăştie s-au ridicat 3120 kg de Zilnic, redacţia primeşte nu mcroasc scrisori din partea co- citorilor din secţia turnătorie a ★
porumb dublu hibrid 101 si i03 din | respondenţilor voluntari. Privite global, aceste scrisori comimi- U.M. Cugir ing. Constantin Dăi- ma. Alexandru Şuluţiu, prim-secretar al Comitetului In numărul viitor vom publica reportajul de la
prima generaţie. S-nu procurat de câ in felul lor, în majorilate co virşiloarc. strădania şl preocu­ bulescu va prczcnla referatul căr­ roional de partid Orăştie, Gheorghe Boldur, direc­ festivitatea înmînării diplomei de întreprindere evi-
asemenea, seminţe de hibrizi timpurii parea oamenilor muncii din îistr eprindcrilc regiunii pentru indc- ţii tehnice „Turnarea dc precizie-. tor general în Ministerul Construcţiilor de Maşini,
deoarece din experienţa acumulată Î » plinirea şi depăşirea sarcinilor dc plan Am ales din poşta unei După-a miază, la ora 19, la clu­ denţiotă pe ţară.
s-a constatat că In cadrul acestei u- B singure zile un număr de scris ori al căror conţinui il vom reda bul sindicatelor din localitate va
nităli ei dau cele moi bune rezultate. || mai jos. avea loc o scară de poezie „Nlna
Au mai lost procurate apoi seminţe Cassian**. susţinută dc profesorii
dc legume timpurii din care mare Valcria Alanasiu şi Grigorie Bă­
parte s-au şi însămînlat în răsadnilc. D epăşiri substanţiale lan.
Din timp s-au trimis probe de se­ 0 La Casa regională a creaţiei
minţe pentru a fi analizate la labo­ De obicei, orice slirsit dc lună co­ ianuane, a fost realizai şt în pri­ populdrc a avut loc o şedinţă dc
rator. Buletinele primite confirmă că incide cu momentul întocmirii bi­ vinţa reducerii preţului de cosi la lucru a coreului literar „Ion Sla­
stocurile dc seminţe de care dispune lanţului dc muncă. I.a sfirşilul lunii maşina dc spălat rufe. Preţul dc vici". Participanţii la şedinţă au
unitatea au puritate si germinaţie co­ februarie, muncitorii, inginerii şi cost la acest produs a scăzut, disculal pe marginea ultimei cule­
respunzătoare. brie" din Cugir au avui posibilitatea ceea ce a permis realizarea u- geri literare. „încredere", editată
tehnicienii dc la Uzina „30 Decem­
dc
de
reqinnalâ * creaţie*
Casa
economii
in
valoare
nei
a Finloag, ne informează In­
L tr-o corespondentă tov. Lcon să-şi cinlărcascâ exact rodul mun­ m ini im că pe întreaga uzină s-au e- populare.
100 000 Iei. De altfel, trebuie să a-
Membrii cercului au holărit ca
cii lor. In cele două luni care s-au
Tomuţa. numai in decurs de (i
scurs dc la începutul anului, prin
zile membrii cooperativei agricole de conomisit peste 500.000 lei la acest şedinţele de lucru să se ţină săp-
producţie au transportat in cimp peste organizarea producţiei în flux teh­ important indicator al planului dc tăminal, in liecarc joi. la
800 tone gunoi de grajd pe terenu­ nologic, prin lolosirea raţională a stat orele 1H, in localul Casei regio­
rile mai puţin fer iile. Sau creat pe timpului afectat producţiei, ci au Numărul 'cblor 'cvl'dcnţiaţi in-.«în­ nale a creaţiei populare.
această calc condiţii mai bune de reuşit să-$i depăşească planul pro­ trecerea socialistă, care şi-au adus O n perioada pînă la l'l apri- ]
vegelalie culturilor ceea ce va duce ducţiei globale si marfă, să sporeas­ o preţioasă contribuţie la depăşirea lic, Tealrul de stal „Valea Jiului"
Ia sporirea suntitoare a producţiei. că productivitatea muncii cu 2,75 la sarcinilor de plan, esle toarte mare. din Petroşani întreprinde un tur­
La transportul îngrăşămintelor orga­ sulă. Dc asemenea, aici s-au produs As anunţi dintre aceştia pe Slclan neu cu piesa „Intrigă şi iubire*
nice au muncit bine comuniştii losif peste pian 2.000 m.l. lanţuri articu­ Clnrilut, strungar la scclia M.S.R, de Fr. Schillcr.
Crişan. Martin Şorban, losil Ticula. late sub un ţol, 10 000 m.l. lanţuri Gheorghe Paslin, strungar la atelie­ In primele zile ale turneului,
Siminie Ticula si alţii. Alături de ci pentru biciclete, 4 000 bucali lanţuri rul de maşini automate şi loan Sle- spectacolul, montai in regia iui
Si tinerii Remus Mategan, Gheorghe tăietoare pentru fierăstraie mecanice fănescu, şei dc echipă la scclia fuse. Pclre Sava Rălcanu şi scenogra­
Matei si losif Lazăr $i-au adus o şi 100000 bucăli gresoaro cu bilă. P. MUNTEANU fia lui Virgil Miloia. va ii pre­
contribuţie preţioasă în cadrul lu­ Un important succes, aferent lunii corespondent zentai in localităţile Valea Sadu­
crării de fertilizare a terenului. lui, Tg. Jiu, Calafat, Băiieşli. Tur-
r]B ilele acestea si la cooperativa nu-Sevcrin, Reşila şi altele
agricolă de producte din O- „Şi la noi s-au obţinut razulîats bone1 © In cadrul pregătirilor ce se
răslioara de Jos se lucrează facpenlru cel de-al lV-lca (estival
din plin la transportul în cimp a bienal dc Icalru I L. Caragialc,
gunoiului de grajd, ne relalca/.ă La redacţie a sosii o scrisoare si grea şi Gh. Dâncscu, montori la sor­ la căminul cultural din Bâiţa, in
tov. Andrei Nicolae. Pină acum aici din partea tovarăşului losil Craşca. timentul piese sanitare, Paul Stoian fala a peste 150 de spectatori, s-a
au fost fertilizate 35 hectare ce se In scrisoare se spune: „Şi la noi s-au şi loan Toina. dc la sortimentul ca­ prezentat piesa de lealru: „E vi­
vor însămînla cu porumb si cartofi oblului rezultate bune. Muncitorii, zane pentru încălzire, au produs novată Corina?**, în interpretarea
Din scrisoare am rolinnt faptul că o inginerii şi tehnicienii din secţia tur­ pină acum peste plan 0 tone radia­ colectivului de arlişli amatori al
contribuţie însemnată la înfăptuirea nătorie I a Uzinei „Victoria" din toare. au turnai $i prelucrat 420 re­ Casei raionale dc cultură din Brad.
acestei acţiuni şi-au adus-o: II io Călău, antrenaţi in întrecerea socia­ zervoare de apă, 550 bucăţi console, Spectacolul a fost realizat in re-
îslrăloi. Aurel Ocolisan. llie Filipes- listă. au reuşit să dea peste plan o 27 postamente de băi. 20 cazane pen­ qia doctorului Virgil Trufaşii.
cu, Maria Toacoi. Maria Ciiulca şi cantitate însemnată de produse. Prin tru băi etc. Dc remarcat că radia­ (PAULA BULZ — corespondentă).
munca rodnică desfăşurată de to­
alţii. varăşi ca llisie Burduşi, şef de toarele produse în ahua prevederi­ © Ieri, în sala de şedinţe a
Din Bretea Romină, raionul Ha­ schimb, Achiin Cărăluilca, Irezor, lor planului reprezintă o cantitate Sfatului popular al raionului Al­
ţeg, ani primii n scrisoare semnală Viorel Munleanu, molilor. Torok ce poale asigura necesarul pentru ba an începui lucrările plenarei
raional.
Consiliului agricol
In
de iov. Cimpoieş Anton, instructor Ştefan, tinichigiu industrial, Emil Nc- 20 de apartamente'*. prima zi a fosl prezenlală darea
al Comitetului raional de partid Ha­ de seamă a Consiliului agricol ra­
ţeg. In scrisoare se precizează că ional pe amil 1961 şi au avui loc
au lost fertilizate cu gunoi de grajd Prin desfăşurarea ritmică a producţiei şedinţele pe scc|ii. Lucrările ple­
mai bine de 50 de hectare de teren. narei continuă azi.
Q La Alba lulia au începui zi­
In primele două luni ale acestui
Pe lingă aplicarea în cîmp a în­ an colectivul de la F. C. Orăştie, sire a produs peste plan 4 tone la- lele aceslea lucrările de construc­
nin pral, 20 tone oxid dc fier gal­
grăşămintelor organice, consiliul de asiguriud desfăşurarea ritmică a ben şi 10 tone oxid de Iier roşu. ţie a primelor două blocuri de
Conducere al aceste» unilăli s-a în­ producţiei, a reuşit să depăşească La obţinerea acestor realizări se evi­ cile 80 de apartamente în mirro-
grijit si de procurarea a 12 tone planul la producţia globală cu 2,fi denţiază. prin contribuţia adusă, mun­ raîonul ce urmează a li construit
do azotat de amoniu care se va ia sulă, la producţia marfă cu 0,0 citorii, inginerii si tehnicienii secţi­ pe „Platoul romanilor" din Ce- j
la sută şi să sporească productivita­ ei a IIl-a metalurgice şi mase plas­ laie. Constructorii grupului 5 Alba I
administra- în această perioadă pe tea muncii cu 4 la sulă faţă de ceea tice. lulia al TR.C.H. cveculă in pre- i
parcelele unde griul a ieşit mai slă­ ce a fost planificai. In perioada ce­ STELI AN BRAICA zeul lucrările de fundaţii. I
bit din iarnă. lor două luni, colectivul fabricii noa- corespondent
In fotografie : Staţia de tran s io ria re de la E M. Barza.
Foto : L KIŞŞ
prafală de pcslc 130000 ha. Cunos- dicios întocmite. Specialiştii si con­
ciiul categoriile de terenuri pe mo- ducerile unităţilor respectiva je pre­
(lurt.de lolosinlâ, in ultimii doi ani ocupă de folosirea cu eficienţa eco­
au fost luate măsuri penlru creşte­ nomică cit mai ridicată a îngrăşă­ Rîndură La concret^
rea suprafeţei arabile cu 240 ha. A- mintelor organice şi minerale, aces­
cea.slă mărire a categoriei de teren lea fiind administrate pe terenurile
arabil s-a făcut pe scama desţeleni­ cu fertilitate naturală mai scăzută despre zBdarBÎ
rească duce l«. realizarea în fiecare
Pc adresa redacţiei continuă rativele agricole să stabilească o an a unor venituri suplimentare de rii unor IeronuM slab productive şi şi la culturile care dau cele mai mari la întreprinderea ,.M a rm u ­
Paznicul Oancea Adam de
i meroşi specialişti din agricultu­ ţională a terenului prin întocmirea piOducţic-i ca urmare a creşterii su- o alenlie deosebită din partea con­ crărilor de cartare a solului s-a cre­ de Se „cypî'oare** ra- Simeria obişnuieşte să
să sosească scrisori iu care nu­ sci ie de măsuri pcnlru folosirea ra­
defrişarea arborclelor nefolositoare.
lu­
sporuri de producţie. Pe baza
300000 lei provenite din sporirea
Acţiunea respectivă s-a bucurat dc
ră nc relatează despre acţiunile unor planuri judicioase de lerlili-
at posibilitatea asigurării unui ra­
doarmă în timpul serviciului
praIelelor arabile. Efeclul economic
întreprinse in cadrul cooperati­ zare si amplasare a culturilor.
ducerilor cooperativelor agricole din
port corespunzător intre conţinutul
Scriem adeseori despre munca a-
de noapte.
al lucrării respcclive se face sim-
velor agricole dc producţie în pri­
O altă acţiune deosebii de impor­
vînlald a olclaritor, despre necon­
folosirea
vinţa folosirii raţionale a pămin- tantă menita să asigure
Unităţile amintite pot obţine anual
asemenea, s-a trecui in mod
mai
tului. despre rezultatele obţinute inai deplină a fondului funciar esle ţ il mai ale? la cooperativele agri­ Cricău, Ilcnig, Buccrdea şi Drîinbnr. de azot, fosfor şi potasiu din sol. De tenita lor biruinţă in încleştarea cu
un venit de circa o jumătate mili­
organizat la corectarea acidilăln so­
in urma ‘înfăptuirii măsurilor pre­ şi efectuarea lucrării de organizare on Ici venituri prin cultivarea su­ lului prin administrarea de amen­ dogoarea focului, despre minunatele
văzute, cit şi dzsprc rezervele inlergospodărească a terenului. Ca prafeţei respective cu porumb sau damente calcaroase pe terenurile succese obţinute in sporirea pro­
existente ce urmează a ti valo­ urmare a terminării acţiunii respec­ qrîu. care necesită această lucrare. ducţiei de otel şi îmbunătăţirea ca­
rificate mai din plin. In acest tive numărul parcelelor delmulc de In urma studiilor întreprinse de lităţii acestuia. Luînd în seamă ca­
articol publicăm răspunsul pri­ gospodăriile de stal a fost redus cu specialişti, in ultimii ani au (ost va­ Sînl însă şi coopernlivo agricole racterul muncii lor. presărat cu a-
mit de la tov. ing. Matei Suciu, 17. iar suprafaţa cooperativelor a lorificate in mod superior 570 ha., ca de pildă cele din Vinlul de Jos, dcvaralc fapte dc eroism cotidian,
Strcmt, Totoi ş.a. in care nu se a-
ncinfricarea muncii lor de slăpîni-
I vicepreşedinte al Consiliului a qricolc s-n comasat înlr-uu număr prin plantare cu pomi fructiferi. Cele cordă alcnlia cuvenită ridicării fer­ lon ai focului, o şi firesc să facem
gricol raional Albo. mult mai mic de trupuri, lată cile- mai mari suprafeţe s-au plantat la tilităţii solului In unil«lt■ Io respecti­ aşa.
va exemple. La cooperaliva agrico­ cooperativele agricole din Cislci, ve îngrâsăminlcle organice şi mi­
lă din Buccrdea, prin organizarea Toloi, Buccrdea, Berghin, Henig ele. nerale nu se folosesc în mod judi­ Dar la cei ce dau via(ă cuptoare­
inlergospodărească, suprafaţa împăr­ Trebuie amintit şi faptul că din cele cios, ceea ce face ca realizările ob- lor, la zidari, ne giiulim parcă mai
Avantajele organizării ţită in 5 trupuri s-a comasat numai aproape 200 ha identificate penlru linute in producţie să nu fie la ni­ arareori Dc aceea, in rindurile de
intr-un trup. la îghiu numărul par­ a fi plantate cu viţă de vie, în ulti­ faţă mi-am propus să redau citeva
celelor s-a redus de la 8 la 2. la mii ani s-au înfiinţai plantaţii pe 23 velul posibilităţilor. La principalele aspecte din munca acestor oameni.
intergospodăreşti a terenului Galda de la 6 la 2, iar la Teiuş de ha.r la cooperaliva agricolă din culturi cooperativele agricole din La reparaţia mijlocie a cuptorului
la 4 la 1. Efectuarea acestei lucrări Cislci. Slreml, Vjnt, Ciugrnl $.a. au înre­ 4 de la olcluria nr. 2 au fost plani­
La indicaţia si sub îndrumarea or­ a creai posibilitatea să se extindă gistrat producţii sub media realizată ficate pentru zidărie 168 de ore;
pe raion. In bună măsură această
ganelor raionale de partid, consi­ suprafeţele lucrate mecanizat, să situaţie se daloresle insuficientei pre­ s-au realizat 138 de orc, deci cu 30
liul agricol raional s-a preocupai crească simţitor randamentul pe fie­ 0 preocupare de seamă— ocupări din partea conducerilor u- de oro mai puţin 30 dc ore cîşti-
îndeaproape de stabilirea şi înfăp­ care Iractor. Terminarea organizării nitălitor amintite faţă de folosirea gale. înseamnă 3 şarje in plus, a-
tuirea a o serie do masuri menite inlergospodăresli a terenului prezin­ fertilizarea solului raţională şi intensivă a păminlului. dicâ 1200 tone otel peste plan. E
să contribuie la sporirea continuă a tă şi alte avantaje ca : înlăturarea Rezervele mari existente pentru spo­ interesant, cred, să redau şi aprecie­
capacităţii productive a pâmînlului. transporturilor inutile prin apropie­ Dat fiind faptul că posibilitatea rirea an de an a producţiei agricole rea controlorilor do calitate la re­
In studiile efectuate am pornit de rea terenului de centrul gospodăresc, sporirii producţiei agricole pe calea sini evidenţiate de realizările co­ cepţia cuptorului : „inlreaga zidărie
la necesitatea cunoaşterii caracte­ redarea de noi terenuri circuitului cole din Cricău, îghiu. Mihalţ ş.a. extinderii suprafelci cultivate este operativelor agricole dm Oarda, Cri­ a lost executala în conformitate cu
risticilor fiecărei colegorii de teren arabil prin desfiinţarea drumurilor In atenţia consiliului agricol la- limitată, conducerile cooperativelor cău, Cislci, Teius ş.a. care la prin­ instrucţiunile tehnologice dc lucru,
din cadrul cooperativelor agricole. de prisos ele. In urma desfiinţării ional a slat si problema întocmirii agricole au fost orientale să acorde cipalele culturi au oblmut recolte cu documentaţia tehnică".
In acest scop, cu sprijinul specia­ drumurilor inutile suprafaţa arabilă unei evidente funciare clare, din o atenţie deosebită ridicării gradului ce depăşesc cu 25-75 la sulă media Cuptorul 2 de la oţelăria nr. 1 a
liştilor de la Laboratorul dc agro­ a cooperativelor agricole din Bcr- care să rezulte situaţia terenului pe de fertilitate a solului In numeroa­ înregistrată pe raion Aceasta dove­ fost planificat în reparaţie 120 dc
chimie din Braşov s-a făcut carta­ gliin, Mihall, Cistei ş a. a crescut cu categorii de folosînlă şi deţinători. se unilăli agricole printre care cele deşte importanta ce trebuie acorda­ ore,- s-au realizat 100 ore.
rea solului pe o suprafaţă de 78000 citeva zeci de ha. Fâcînd un calcul din Cricău, Galda, Cistei etc., ac­ tă în fiecare unitate agricolă de pro­
ha. Executarea acestei lucrări a dat se poale constata că terminarea ac­ Pină acum lucrările de evidentă fi­ ţiunea de fertilizare a terenului se ducţie folosirii raţionala şi intensive GH. I. NEGREA
posibilitate specialiştilor din coope­ ţiunii de organizare iniei yospodă nanciară s-du inlocntil penlru o su- desfăşoară pe baza unor planuri iu- a păminlului. corespondent La „datorie", .