Page 34 - 1965-03

Nrt 1171]
Pag. I Drumul socialismului

Carnet cultural

Biblioteca comunală şi mai mult formele de popularizare
a cărţii, al răgind asllel spre lectură
IteccBHîiîfflBBifiiăfl ale Institutului central de cercetări agricule şi cititorii ei noi şi noi cititori din rindul săte­
nilor.
ANDREI NĂSTASE
Biblioteca noastră comunală se bibliotecar
DE CURÎND A AVUT LOC O ŞEDINŢĂ DE LUCRU A SECŢIEI DE loase, iar în regiunile umede, şi după ovăz, floarca-soarelui, iarbă de Sudan de 18—20 cm, cu plugul în agregai găseşte In al şaptelea an de activi­ comuna Sălaş, raionul
CEREALE $1 PLANTE TEHNICE DIN CONSILIUL SUPERIOR AL AGRICUL­ cartof. Se vor evita pe cil posibil, sau sfeclă de zahăr, pentru preve­ cu grapa. tate. In acest interval ea a reuşit Haţeg
TURII. CU ACEST PRILEJ AU FOST DEZBĂTUTE PROBLEME LEGATE DE terenurile care au îost cultivate in O dală cu executarea lucrărilor de sâ-şl cîşlige un bun prestigiu in
PREGĂTIREA SI DESFĂŞURAREA LUCRĂRILOR AGRICOLE DE PRIMĂ­ anul trecut cu in, cincpă, muştar, nirea atacului de cercosporioză. pregătire a terenului se incorporează rindul cetăţenilor din comună. 2n Activităţi la căminul
VARĂ $1 AU FOST ADOPTATE RECOMANDĂRI ALE INSTITUTULUI îngrăşămintele naturale şi chimice. anul înfiinţării, numărul volumelor
CENTRAL DE CERCETĂRI AGRICOLE. ÎN PAGINA DE FAŢĂ PUBLI­ Soiurile care se folosesc Pe terenurile nefertilizate cu gunoi nflale in fondul bibliotecii era des­ nostru
CAM PE CELE CARE SE REFERĂ LA LUCRĂRILE AGRICOLE DE CARE de grajd îngrăşămintele chimice sc tul de mic, iar al cititorilor nu de­
DEPINDE OBŢINEREA UNOR RECOLTE MARI DE GRÎU, SFECLĂ DE In 1965, pe lingă soiurile de slc- cultură şi soiurile poliploide roml- aplică în doze de 100—150 kg azo­ păşea ordinul zecilor. Prin grija comitetului executiy al
ZAHĂR SI CARTOFI. clă de zahăr Lovrin 532, raional in neşli R. Poly 1 şi R. Poly 7. Acestea tat de amoniu, 200—250 kg super- An de an, însă, fondul de cărţi al sfatului popular comunal, cănur.ul
partea dc vest a ţării şi regiunea Hu­ întrec soiurile raionatc in producţia foxfal şi 100—150 kg sare potasică la bibliotecii s-a îmbogăţit şi o dală cultural din comuna noastră dispu­
hectar Îngrăşămintele cu potasiu se
cu acesta a crescul şi numărul citi­
fi R lU L nedoara. Cîmpia Turzii 34. raionat în de rădăcini şi de zahăr şi au o rezis­ recomandă in special pe terenurile torilor. Numai în cursul anului J904 ne de condiţii bune pentru a putea
Pe
desfăşura o activitate bogată.
Transilvania si Bod 165, raionat in
au intrat în patrimoniul bibliotecii
restul zonelor, se vor introduce in tenţi mai mare la cercosporioză. nisipoase şi pe solurile podzolite. Gu­ baza planului de muncă al căminu­
noiul de grajd, fiind un îngrăşămînl aproape C00 de cărţi noi. In prezent lui, săptăminal se organizează pro­
Daforitâ condiţiilor agroraeteorolo- ţtilor abundente, apa stagnează la su­ complet, dă cele mai bune rezulta­ biblioteca dispune de 8.502 volume, grame artistice, simpozioane, recen­
gice favorabile din vara şl toamnă, prafaţă. Lucrările de pregătire a solului te şi la cartofi, atunci cind este (o- în valoare de 43.919 lei. zii şi prezentări de cărţi, expuneri
folosirii mai complete a tractoarelor In zonele în care in cursul iernii loşit în doze de 20—30 tone la ha. Ca urmare a dezvoltării gustului pe «Iilorile teme ele.
şi maşinilor agricole, semănatul griu­ s-au înregistrat temperaturi mai scă­ şi fertilizarea Îngrăşămintele chimice primite în pentru lectură, cititorii vin astăzi In cadrul programului deslinat Zi­
lui, secarei, orzului s-a făcut la un zute, o parte din masa foliarâ a ce­ Iarnă şi primăvară vor fi folosite, in singuri la bibliotecă, se Interesează lei femeii, au avut loc lecturi din re­
nivel agrotehnic superior anilor pre­ realelor şi buruienilor s-a uscat, for- primul rînd, pe terenurile nefertili­ îndeaproape de noutăţile ce apar, vistele „Femeia" şi „Săteanca", con­
cedenţi. Plantele au răsărit normal, niînd la suprafala solului un acope­ Fiind o cultură Intensivă, sfecla ferentiat, tn funcţie de fertilitatea na­ zate cu gunoi. solicită permanent cărţi din diverse ferinţe pe teme ca : „Rolul femeii
s-au înrădăcinat puternic, au intrat riş vegetal mort, care favorizează de zahăr este foarte pretenţioasă în turală a solului şi de nivelul îngră- Dacă pînă la plantare nu există domenii de activitate. Cîteva cifre în societatea socialistă", „Prietenia
în iarnă bine înfrăţite. Piuă în pre­ dezvoltarea bolilor provocate de ciu­ ce priveşte lucrările de pregătire a şării din anul trecut. cantităli necesare de ingrăşăminlc cu sînt de natură să confirme cele de dintre mamă şi fiică şi rolul ei în
mai sus. Numai în primele două luni
zent, starea de vegetaţie a culturilor perci. solului în vederea semănatului. Cele Pe solurile brun roşcate de pădure azot, acestea se vor aplica în timpul ale acestui an. în fişele de lectură pregătirea tinerelor fete pentru vi­
de toamnă, îndeosebi a griului, este în mai bune rezultate sc obţin cînd a- şi cernoziomurile din sudul ş» sud- vegetaţiei, cel mai tirziu piuă la în­ au fost înscrişi aproape 400 de ci­ aţă", „Cerinţele unei locuinţe igie­
general bună. densitatea variind intre Pe terenurile situate în pante mai ceaslă planta se insamînţează pe te­ vestul ţării, cît şi pc cele din Mol­ ceputul înfloririi. titori care au citit peste 2 500 de nice". „Să ne cunoaştem starea să­
400 şi 1.200 fire la m p. In vederea mari, apa din precipitaţii a produs o renuri arate din vară şi toamnă. In dova şi Transilvania, sc recomandă cărţi. Socotim că merită să populari­ nătăţii" şi altele. La organizarea ac­
executării corecte a lucrărilor de în­ uşoară eroziune. Din această cauză primăvară, îndată ce timpul permite, aplicarea unei doze de 150—200 kg Epoca optimă şi zăm măcar ciţiva dintre cooperatorii tivităţilor dedicate femeilor, un spri­
grijire, conducerile unităţilor agrico­ rădăcinile plantelor sînl, în parte, des­ terenul arat din toamnă se grupează azotat de amoniu şi 200—300 kg su- care au îndrăgit biblioteca şi pen­ jin preţios am fir imit din partea tova­
per/osfat la hectar. In zonele umede
răşelor : Mana Berciu, Livia Colir-
le şi cadrele de specialişti este bine coperite. Dimpotrivă, la baza plan­ oblic sau perpendicular pe dirccpa tehnica de plantare tru care cartea a devenit un prieten
să cunoască îndeaproape cum se pre­ tei, plantele sînt acoperite cu un brazdelor pentru a se realiza o nive­ şi răcoroase, îngrăşămintele chimice nedespărţit. Este vorba de tovarăşii lea, Elisobela Soare, Maria Solomon
şi altele.
se pot folosi în doze mai mari, de
zintă semănăturile pe fiecare tarla in strat subţire de sol adus prin coi- lare şi mărunţire cit niai bună a so­ Gheorghe Pocanschi, Liviu Bal. Ion In ultimul timp, la căminul cultu­
Pentru a executa plantarea car­
parte. malarc. lului la suprafaţă. In acest scop se va 300 kg azotat de amoniu, împreună cu tofilor in epoca optimă, trebuie lua­ Alupuiui, Jujica Vlad, Petre Bai, ral au mai lost orgnnizale o seară
400 kg superfosfat la hectar. De obi­
In urma precipitaţiilor din toamnă La executarea lucrărilor de îngri­ folosi grapa obişnuită sau grapa cu Maria Mang, Ana Miron, Nicolae literară pc tema; „Cînlare eroilor
te de pe acum măsuri de pregătirea
şi iarnă, stratul de sol de la supra­ jire a culturilor de toamnă trebuie să colii reglabili. Terenurile tasate pu­ cei, superfosfatul se dă vara sau toam­ materialului de plantare. Cartofii de Toina si mulli alţii. din februarie 1933", „Călătoria pe
na penlru a li încorporat sub arătura
faţă s-a îndesat puternic, astfel că se ţină scama de situaţiile amintite si ternic trebuie lucrate cu grapă cu să mintă se aleg riguros, oprind pen­ Ce a stat la baza activilălii noas­ hartă", „Mari obiective industriale
aerisirea rădăcinilor plantelor este de altele care sc inlîlncsc pc teren. discuri, după care să urmeze tăvă­ de bază. De asemenea, se aplică cu tru plantat numai tuberculi sănătoşi, tre penlru atragerea spre literatură pe harta patriei", recenziile roma­
şlînjenilă. Pe de altă parte, cantitatea De aceea, cadrele tehnice din uni­ lugul neted în agregat cu grapa re­ bune rezultate şi în timpul iernii sau uniformi ca mărime şi greutate. a unui număr din ce în ce mai mare nelor : „Morometii" şi „Baltagul".
mare de precipitaţii din toamnă a fa­ tăţile de producţie să cerceteze cu glabilă, penlru a pregăti un pat ger­ la desprimăvărarc penlru a fi incor­ Pentru cultura timpurie ca şi penlru de cititori ? In primul rînd o largă MARIA SUC1U
vorizat răsărirea puternică a buruie­ atenţie starea dc vegetaţie a fiecărei minativ cît mai bun. porate în sol o dală cu lucrările de loturile semmcere carlolii se pun popularizare a cărţii aliate în roitu­ Directorul căminului cultural
pregătire a terenului înainte de se­
nilor. culturi şi să stabilească cu răspun­ O dată cu lucrările de pregătire a la încolţii cu 30-35 zile înainte de rile bibliotecii. Şi, pe această linie, din comuna Şpring, raionul Sebeş
In zonele cu soluri lulo-argiloase dere măsurile corespunzătoare. Care solului sc încorporează ingrăşăminlc- mănat. plantare după tehnica cunoscută. U- găsirea unor mijloace adecvate, vii,
şi argiloase, ca urmare a precipita- sînl acestea ? le naturale şi chimice. Azotatul de amoniu se administrea­ nilăţile care dispun de aparatul mag- care să trezească interesul cititori­ Programe artistice
In acest an au fost repartizate uni­ ză înainte de semănat, o dală cu lu­ nctodiaflux vor lolosi pentru incol- lor. Pentru realizarea acestor cerin­
Scurgerea apelor de pe semănături tăţilor agricole cantităţi mai mari de crările de pregătire a solului, sau in ţirea cartofilor acest aparat. ţe, colectivul bibliotecii se bucură 0 Artiştii amatori ai căminului
timpul vegetaţiei şi anume la prima
îngrăşăminte chimice care
asigură
de un sprijin substanţial din partea
Planlarea cartofului sc face cind
fertilizarea, cu doze moderate, a în­ praşilă, pe intervalul chnlie rinclnri, temperatura solului este de 6-8 gra­ cadrelor didactice, a comisiei de fe­ cultural din lialşa, raionul Orăştie
cm prezentat recent un reuşit spec*
tregii suprafeţe ce sc cultivă cu sfe­ pentru a fi încorporat în sol cu sapa mei şi a lectorilor de la diferitele
Pe Unele suprafeţe situate în nor­ fmpune luarea din vreme a măsuri­ sau cultivatorul. de Celsius la adincimea de 11) cm. forme de învăţămint care funcţio­ lacol. Şi-au dat concursul corul (di-
dul regiunii Argeş, nord-vcstul Olte­ lor de scurgere a apei. In acest scop, clă de zahăr. Ele trebuie aplicate di- urmind ca plantatul să se termine nează in comuna noastră. Cu ajuto­ rijor-Sturzn Dumitru), brigoda ar­
niei, vestul regiunii Banat, nordul conducerile unităplor agricole socia­ în 5-6 zile în regiunile de cimpie, rul acestora am organizat mai multe tistică <le agitaţie (instruită de Ma­
Moldovei şi al Transilvaniei, ca şi în liste vor trebui să controleze, pas cu Semănatul 10-12 zile in zona de dealuri şi 15-20 acţiuni de masă cu cartea, cum sînt : ria Cazan) şi soliştii t'ocali. (NOJA
alte părţi ale ţării, apa stagnează pe pas, loalc tarlalele şi să stabilească zile In zona umedă de munte. consfătuiri cu cititorii, seri dc în­ ALFXAN DRU — corespondent).
Densitatea
o p tim ă a cartofului
o parte din semănăturile de toamnă. unde să se facă brazde sau şanţuri este de 40.000-50.000 c u ib u ri la hec­ trebări şi răspunsuri, seri literare, O In cadrul unui schimb dc ex­
Aceasta poale produce pagube însem­ penlru scurgerea apelor. Execularea fn condiţiile din acest an se reco­ a lucrărilor de Îngrijire, îndeosebi In tar pe n tru so iu rile lir / i i şi semilir7.it recenzii şi prezentări de cărţi, ex­ perienţă intre artiştii amalvri, pe
nate deoarece plantele sc asfixiază. lor neînlimală este o sarcină de mandă ca semănatul sfeclei sa se e- unităţile mari cultivatoare de sleclă şi de 50 000-60.000 cu ib u ri la hectar poziţii, etc. La consfătuirile pe feme­ scena căminului cultural din Şard,
Pentru a înlătura aceste pagube, se mare răspundere. xecule imediat ce se poale ieşi în cu braţe de muncă puţine, se reco­ pe n tru cele tim p u rii şi s c m itim p u n i. le agrozootehnice; „In interesul fie­ raionul Alba, a fost prezentat un
cîmp pentru a se putea lolosi din plin mandă semănalul sfeclei dc zahăr in cărui cooperator" şi „La şcoola bel­ bogat program artistic de către că­
umiditatea existentă în sol necesară benzi, după schema: 45—70—45—45— La cartofii destinaţi consumului tim­ şugului , la serile literare organi­ minele culturale din Ţclna şi {ghiu.
Aplicarea îngrăşămintelor germinării seminţelor In acest scop 45—70—45 cm. In unităţile care dispun puriu este recomandată o densitate zate pe temele: „Literatura insurec­ Şi-au dat concursul formaţii de tea­
mai mare, 60000-70000 cuiburi
la
de bralc de numcă sulicicnte penlru
tru. solişti vocali şi instrumentişti.
vor trebui folosite mijloace suficiente
pentru pregătirea patului germinativ executarea lucrărilor de îngrijire, se­ hectar. Distanţa cea mai indicată ţiei , „Te slăvim Rominic. pămint (HOREA SANDU — corespondent).
părintesc", „Veniturile realizate in
In primăvară, aplicarea îngrăşămin­ rînd, suprafeţele cultivate cu soluri Inlr-un timp scurt şi executarea con­ mănalul sfeclei se va face la distan­ intre rînduri este de 70 cm.r in cooperativele agricole dc produclie" O Formaţiile artistice ale cămi­
telor la cultura griului stimulează rle grîu intensive care au primii su- comitentă a semănatului. In decurs ţa de 45—50 cm între rînduri. Cu o- condiţii de cultură mecanizată şi de Si altele au participat sule de cititori nului cultural din Sălaşul Superior’,
50-60 cm cînd lucrările de îngrijire
vegetaţia şi contribuie la sporirea porfosfat la arătura de bază, iar pc dc 7—10 zile, aceste lucrări să fie cazia rărilului se asigură 20—22 cm se fac manual Dislanla intre cuiburi (lin sat. raionul Haţeg, au prezentat în sa­
producţiei. Din toamnă a fost fertili­ terenurile podzoliee cele pe care terminale în Iiecare unitate agricolă. între plante pc rînd, realizîndu-se pe rînd se stabileşte in funcţie de întotdeauna am căutat să organi­ tele vecine — Ponor şi Ohaba pro­
zată cu îngrăşăminte chimice întrea­ s au aplicat amendamente. Pentru a Sfecla de zahăr se va semăna la astfel densitatea dc 80.000—100.000 densitate. zăm cit mai bine aceste acţiuni, spri- grame artistice reuşite. De un suc­
ga suprafaţă cultivată cu grîu in gos­ putea fertiliza suprafeţe cit mai mari adincimea de 2-3 cm pe solurile mai plante la hectar. Pentru a asigura Tehnica plantării diferă în func­ jinindu-ne pe activul voluntar al ces deosebit s-au bucurat interpreţii
podăriile de stat şi suprafeţe impor­ din aceste soluri sărace, se recoman­ grele si reci şi la 4-5 cm pe cele mai densitatea optimă de plante la hectar, ţie de posibilităţile rle mecanizare. bibliotecii, format din oameni com­ piesei ,,Precupeaţa“ şi ai textului
tante in cooperativele agricole de dă lolosirca unor doze mici dc azo­ uşoare, urmărindu-se ca seminţele să se va folosi cantitatea dc 25—30 kg Cu maşinile existenle se poate ex­ petenţi şi care cunosc bine viaţa si de brigadă „Ciută azi întreg Săla-
producţie. Avînd în vedere că acum, tat de amoniu. Bune rezultate dă nua- lie puse în contact cu umiditatea din să mintă la hectar cu germinaţie nor­ tinde plantarea semimecanizată a preferinţele oamenilor. şur (S. POCANSCHI — corespon­
în primăvară, pe majoritatea suprafe­ nila in canibale de 2.500—5000 kg sol Semănalul se execută cu maşinile mală. In scopul prevenirii bolilor, să- cartofului, mai ales în unităţile mari In viitor vom căufa să Îmbogăţim dent).
ţelor griul se prezintă bine, este ne­ la hectar, amestecată cu 25—50 kg SU-29 sau cu maşinile do iractiune minta se va trata cu produsul Gra- cullivaloare care dispun de puţine
cesar ca ingrăşfimintele să fie folo­ azotat dc amoniu şi 100 kg superlos- animală existente în cooperative. Pen­ nodm. în doză dc tUU grame la 100 braţe de muncă. In acest scop se fo­ f 1 ------------
site cit mai chibzuit, pentru a so pu­ fat. tru extinderea executării mecanizate kg sămînţâ de sfecla. losesc cultivalorele C.PU 4.2 echi­
tea fertiliza acele culturi care ma­ Rezultatele experimenlale şi de pro­ pate cu marcatoare de rînduri şi
nifestă cca mai mare nevoie de hra­ ducţie arată că cele mai mari sporuri cuiburi. Prin această metodă sc re­
nă. In primul rînd. îngrăşămintele cu de recoltă se obţih atunci cînd! în- Lucrările de îngrijire alizează o distanţă egală între cui­
azot vor fi folosite la griul care a grăşăimnlele se aplică primăvara de­ buri pe rînd şi o plantare în rînduri
fost semănat mai lir/.iu si a urinat vreme, pe teren îngheţat sau îndată înainte dc răsărire, dacă s-au folo­ nalează atac de dăunători. La rărit se drepte, condiţie principală pentru
după porumb, sfeclă, cartofi şi alte după cc solul se zvînlă. Sporurile de sit la semănat plante Indicatoare pe folosesc săpăligile cu lama de 15 cm, mecanizarea lucrărilor de îngrijire.
prnşiloare si a intrat îu iarnă slab producţie scad la jumătate pe măsura rînd sau dacă urmele rîndurilor se care taie plantele de prisos, lormind După aşezare, tuberculii se acoperă
înfrăţit. Doza folosită variază Inlro întîrzierii aplicării lor. De aceea, in- cunosc, se recomandă executarea u- mici buchete din cart* se smulg cele cu ajutorul cultivatorului C.P.U. 4.2
200 kg azolal de amoniu la hectar pe grăşăminlcle vor fi administrate cît nei praşile oarbe printre rînduri. Ime­ mai miri, lăsind o singură plantă mai echipat cu rărite. Pe terenurile in
tarlalele ncîngrăşale în toamnă şi 100 diat după răsărirea sfeclei sc exe­ viguroasă. pantă plantarea trebuie să se facă
kg la hectar pe acele terenuri unde mai devreme în primăvară, după care cută praşila I printre rînduri. la a- Praşila a doua a sleclei de zahăr dc-a lungul curbelor de nivel, iar
se bilonează.
rindul de tuberculi
o parte din azot s-a dat in toamnă. sc vor executa lucrările de îngrijire dîncimea do 5-7 cm, avîndu-so grijă se execută la 1-2 zile după rărit, la Pentru culturile destinate consumului
Vor fi fertilizate tu azot, in primul cu grapa sau tăvălugul. să mi so atingă plantele. adincimea de 8—10 cm. Cind lucra­ timpuriu în condiţii de irigare, plan­
Pentru realizarea densităţii optime, rea se face mecanizat, se completează tarea se face pe biloane, aşezând tu­
0 r ă p a t u ! rărilul trebuie să se facă cu ţoală a- cu prăşilul manual pe rînd. Praşila berculul pe latura Pilonului expusă
tonţia. Lucrarea se execută cind plan­
soarelui şi aplicînd la Iiecare cuib
tele au două frunze adevărate, in con­ a treia se execută la aceeaşi adin­ 0,5 kg. de mranilă.
diţii normale de vegetaţie şi la pa­ cime (8—IU cm), iar următoarele
Pe suprafeţele unde griul are o crarea se execută cu grapele stelate.
densitate marc, de peste I 000 de fire Dacă dezrădăcinarea este mai avan­ tru Irunze adevărate, cind se seni- două, la 10—12 cm. Lucrările
la metrul pătrat, cu tendinţa de a se sată, se recomandă folosirea tăvălu­
dezvolta luxuriant, se recomandă gru­ gilor nelezi, care restabilesc contac­ de îngrijire
patul energic cu grapele reglabile tul rădăcinilor cu solul. Combaterea dăunătorilor
avînd colţii înclinaţi în direcţia de Penlru ca execularea acestor lucrări
Imediat după plantare,
terenul
înaintare a agregatului. Prin aceas­ să se Iacă înlr un timp scurt şi a se Penlru a preveni pagubele ce le se foloseşte Hcclotox 1,5 cile 30 kg sc grăpează cu grapa reglabilă avînd
tă lucrare, stratul dc sol de la supra­ cvila bălălorirea unei suprafeţe prea pot produce gărgăriţa sleclei, răţi- la ha. colţii înapoi. La circa două săplă-
faţă se afinează şi se aeriseşte, se a- mari de teren, se recomandă ca nu­ şoara şi puricii de pămînl, se va a- Bulia semănăturilor şi viermii-sîrmă niîm de la plantare terenul se gră- Căminul cultural din Dobra, ra ionul llia, este unul dintre nume­
dună frunzişul mort şi se previne dez­ mărul cîmpurilor ce constituie agre­ corda o mare atenlie controlului zil­ se combat prin tratarea seminţelor pează dm nou. iar în timpul răsări­ roasele cămine culturale din regiu nea noastră construit in ultimii ani.
voltarea mucegaiurilor. Este bine ca gatul de grape sau tăvălugi să fie nic al culturilor. In cazul atacului cu Hcclotox 3, în cantitate de 3-6 kg rii se efectuează cea de-a treia gră- La acest cămin se desfăşoară o acti vitale cultural-artistică bogată
grapele să lucreze in lîşii drepte, cit mai mare. Grăpalul trebuie fă­ produs de gărgăriţă sau do ruţişoa- la tona de sămintă. împotriva moliei pare. In timpul perioadei de vege- IN FOTOGRAFIE: localul căminului cultural din Dobra.
pentru a putea fi curăţate la capătul cut înainte de inIArirea şi ingroşarca ra sfeclei, se vor aplica tratamente sfecle» care apare îndeosebi în verile talic cultura se prăşeşte de 3-4
tarlalelor. Pe terenurile cu 550—700 crustei, cînd solul, pe adîucimea de cu Heclolov 3 sau Duplilox 3 plus secetoase, se recomandă slropiri cu ori, în funcţie de precipitaţiile căzu­
fire la metrul pătrat, grăpalul se face 5-fi cin. are un conţinut mijlociu de 5, in cantitate de 30 kg In ha. Pen­ Dctox 25 emulsionabil, in concentra­ te Jn regiunile de munte, o dată cu
cu grapa reglabilă, avînd colţii ver­ umiditate. Lucrarea făcută devreme, tru combaterea puricilor de pămint ţie de 0.7 la sută. praşila a doua se face şi muşuroi-
ticali. In lanurile cu o densitate de cind solul este umed, sau mai lîrziu, rea care se repetă a doua şi chiar a SEBEŞ:
400—600 fire pe metru pătrat, dar cînd este uscat, provoacă pierderi de C A R T O F U L treia oară. In regiunile de cimpie,
în curs de înfrăţire, este mai bine plante. In toate cazurile, direcţia dc muşuroirea nu se face docil în con­
să se folosească sapa rotativă care înaintare a grapei să (ie oblică sau diţii de irigaţie. Pentru mecanizarea
afinează solul şi distruge buruienile praşilclor, cultivatoarele CPU. 4,2 DE LÂ SUBREDÂGTIA
mici, in curs de răsărire. In cazul paralelă cu rindurile semănăturii. La Soiurile se echipează cu cu|i!c săgeată, iar *
culturilor cu plante dezrădăcinate par­ tăvălugii se va urmări ca solul să lic penlru mecanizarea muşuroilului se
la NOASTRĂ VOLUNTARĂ
ţial sau cu densitate mai mică, lu- ceva mai uscat decît la grăpat. In complexul de măsuri care con­ boli, cărţoiul degenerează repede, echipează cu rariţe cu aripi regla­
tribuie la sporirea producţiei de car­ pierzîndu-şi in scurt timp însuşirile bile. Prima praşilă se execută
10-14 cm. adincime, iar următoarele
Combaterea to!, soiul are un rol hotărîtor. In ul­ dc productivitate. din ce în ce mai in fală. munca lor asigură un permanent stoo
In prezent, s-a organizai produce­
timii ani au fost aduse un număr de
circa 50 de soiuri străine care au lost rea cartofilor de sămînţă sănătoşi în Ps drumuri forestiere de material lemnos la rampele de
încercate alături dc numeroase so­ unităţi specializate, de unde se re­ Combaierea bolilor Încărcare, lucrătorii sectorului Sebeş
O dată cu încălzirea vremii şi cu phone", distrug complet uncie buru­ iuri create dc staţiunile noastre ex­ partizează în fiecare toamnă la re­
pornirea în vegetaţie a culturilor de ieni foarte sensibile, cum sînt rapiţa perimentale. Cele mai valoroase au giuni pentru loturi scniincerc. Reîn­ Motorul duduo puternic, slîrnind al I.M.T.F. reuşesc să-şi îndepli­
nească cu succes sarcinile, aducîn-
toamnă, încep să crească şi buruie­ şi muştaml sălbatic. Ele sînt destul de noirea cartofilor de sămînţă se va si dăunătorilor ecouri prelungi. Cu miinilc pe vo­ du-şi în acest Ici aportul la hunul
nile. Cele care nu au pulul fi distru­ eficace si la combaterea buruienilor fost raionale. face periodic o dală la 2 ani in zona lan, omul scrutează cu atenţie dru­ mers al activilălii întreprinderii.
Pentru cultura timpurie de cartofi
se cu grapele si sapa rotativă, tre­ cu sensibilitate mijlocie: măzărichea sc vor folosi soiurile: Irish Cobbler, favorabilă pentru cartoful timpuriu, Pentru prevenirea riii negre şi lo­ mul. conducind cu grijă camionul
buie stîrpde prin plivit sau tratarea sălbatică, loboda, ştirul, ciut lanul ele; Carpatin. Bmtje, Perviisnek. Braşo­ )a 3 atu în zona favorabilă şi o dată calizarea acestei boli in zonele con­ încărcat cu trunchiuri de brad lungi ing. ZSIROŞ ALEXANDRU
DANIL TECAU
lor cu ierbicide. O atenţie deosebită Maî rezistente la ierbicide sînl tu­ vean, Urgenta, Gualbnbn şi Bucur. l.i 5 ani in zona foarte favorabilă taminate sc vor respecta cu stricte­ de cile 5-7 metri. Din zori şi piua
ION BAROU
se va acorda combaterii buruienilor rda, rezeda, neghina, veromea, alio- Pentru producţia cartofului de toam­ pentru cultura cartofului. In orga­ ţe prevederile dispoziţiilor de ca­ seara tîr/.iu, autocamioanele puter­ (din jioslul dc corespondenţi
pe loturile scminccrc, penlru a ob­ rviI şi rugii. $i acestea sînt distruse, nă sînt indicate soiuri tardive şi sc- nizarea loturilor seminccrc se va ur­ rantină dale de Consiliul Superior nice ale întreprinderii dc mecanizări voluntari de la LM.T.F. Seoeşj.
ţine seminţe cu valoare biologică şi dacă tratamentul se aplică alunei mări ca amplasarea lor să se facă ai Agriculturii In zonele contami­ şi transporlun forestiere, transpor­
culturală cit mai ridicată. cind sînl tinere şi ierbicidtle se dau initardive : Merkur, Ora, Măgura. Co­ după cele mai bune plante premergă­ nate se vor folosi la plantare numai tă dm munţi, de la gurile dc* exploa-
tare, materialul lemnos spre depozi­
lina şi Voran. In regiunile din sudul
lerbicidul 2,4-D şi produsul „Ra* în cantităli mai mari. soiuri rezistente din cele recoman­ tele fabricilor de industrializare * a După dotă iutii
si sud-eslul ţării, ca şi in cele din toare : cereale păioase, leguminoase date In cîmp, pentru prevenirea si
vest, sc vor folosi numai soiun tim­ boabe, trifoi, evitîndu-se cartoful sau combaterea manei cărţoiului, se vor lemnului. Sectorul Sebeş, care de­
Printre colectivele de muncitori,
Combaterea dăunătorilor purii şi semit impur ii. De ac eea, se alte solanacce. Loturile semmcere cu aplica tratamente cu zeamă borde- serveşte exploatările forestiere din ingineri şi tehnicieni din cadrul fa­
sectoarele Zlalna, Sebeş şi Orăştie,
cartoli vor fi amplasate departe de
recomandă folosirea in întregime a
leză l la sulă, bine neutralizată, cind
materialului săditor din aceste soiuri culturile de cartofi pentru consum la apar primele pete pe suprafaţa frun­ este unul dintre sectoarele cu cele bricii noastre ( are, in perioada I ia­
O dată cu încălzirea timpului, pol de suferit prea mult. De aceea, este şi înmulţirea lui, in fiecare unitate, o dislanlă de cel pului 301) m. pe zelor. Tratamentele sc repetă după mai bune rezultate din cadrul I.M.T.F. nuarie — 28 februarie a.c. au oblinut
apărea in culturi larvele gindacului necesar să sc acorde o atenţie deose­ pc loturile semmcere. terenuri fertilizate cu gunoi de grajd, fiecare ploaie mai mare de 10 mm. Cu toate condiţiile grele pc care cele mai bune rezultate în îndepli­
ghebos. Atacul este aşteptat, in spe­ bită controlului semănăturilor de griu. Calitatea materialului de plantare 20—30 tone la ba şi îngrăşăminte Pentru combaterea gindacului din conducătorii auto le-au avut de in- nirea şi depăşirea sarcinilor de plan,
cial, in zonele în care acest dăună­ In caz.nl apariţiei dăunătorului cu o are o importantă deosebită penlru chimice. Pc aceste loturi se vor a- Colorado se vor aplica următoarele Irunlal in luna februarie (zăpadă şi se situează secţiile depănat şi len­
tor o atacat şi in toamnă şi pe cul­ frecvenţă de peste 2-3 insecte la me­ sporirea producţiei. Datorită înmul­ jilica lucrări speciale de îngrijire a tratamente chimice după indicaţiile îngheţ), au reuşii să-şi realizeze sar­ jerie. In secţia depănat, datorită bu­
turile însăminlale tirziu. Pentru evi­ trul pătrat, vor (i anunţate consiliile ţirii vegetative şi a numeroaselor culturilor. staţiilor de prognoză şi avertizare : cinile de plan, eleciuînd în plus nei organizări a muncii si în spe­
tarea pagubelor ce le poale provoca agricole penlru a se lua măsuri dc La cartofii timpurii şi semilimpnrii 51.224’ tone kilometrice, cele mai cial a aprovizionării nlmice cu ma­
gîndacul ghebos este necesar ca la­ combatere chimică. se aplică un tratament cu Delox 25 importante realizări fiind oblimile teriale la locul de muncă s-au pro­
nurile de griu să lie controlate per­ ic Amplasarea culturii emulsionabil în concentraţie de ) la ld sortimentul lemnoase. dus 3.247 kg lire pentru bobinat
manent, iar atacul care iniţial se ma­ Prin aplicarea diferenţială a măsu­ sută sau Duplilox 167 emulsionabil, Acordînd alenlia cuvenită folosi­ peste sarcinile de plan. Prin ampla­
nifestă în vetre, să fie localizai prin rilor indicate se va puica păstra în Cartoful valorifică bine solurile u- nizabilc, cultivate în anul trecut cu în concentraţie de 0.6 la sulă sau rii judicioase a utilajelor, lucrătorii sarea maşinilor de confecţionat în
măsuri dc combatere chimică. In sud- sol întreaga rezervă de apă care şoare, afînaie, lulo-nisipoase. bine a- păioasc. cu leguminoase furajere a- prăfuiri cu Duplilox 5 plus 1,5 în din cadrul sectorului şi-au depăşii flux tehnologic şi antrenarea în­
tregului colectiv în întrecerea so­
la
cu 587 m.c. sarcinile planificate
eslul ţării şi cimpia de vest este po­ există la desprimavărarc. crcindu-se provizionate cu substanţe nutritive si anuale sau trifolienc. De asemenea, cantitate de 25 kq. la ha La cartofii încărcarea mecanică cu aulolrolii. In cialist.i. lucrătorii (lin secţia lenjerie
sibil să apară ploşniţa cerealelor, in- asllol condiţii bune pentru dezvol­ apă. Solurile aluvionare sînl cele mai terenurile pe care se vor cultiva car­ tirzii se aplică două tratamente cu afara sarcinilor de plan au fost tran­ şi-an depăşii sarcinile planificate cu
trucit acest dăunător, ca urmare a tarea culturilor de toamnă şi obţine­ bune pentru carlot. Cultura carto­ tofii trebuie să fie, cu precădere, a- linul din produsele arătate mai îna­ sportate pentru beneficiari 627 tone 11 000 bucăţi diferite confecţii de
iernii blindc din acest an, nu a avut rea unor recolte mari. rale din vară sau toamnă, fertilizate inte: primul la apariţia larvelor dm
fului trebuie să fie amplasată pe te­ cu gunoi o dată cu execularea ară­ generaţia I în stadiile I şi 2. iar al diverse materiale. tricotaje.
Antrenat in întrecerea socialistă,
au
La obţinerea acestor succese
doilea la apariţia în masă a larvelor
SFECLA DE ZAHAR renuri pe cil posibil plane, moca- turii de bază sau cu un an înainte. din generaţia a Il-a, stadiile 1 şi 2. urmind exemplul comuniştilor, ‘în­ contribuit in mod deosebit munci­
Pregătirea terenului şi fertilizarea Primul tratament se aptică pe cale tregul colectiv este holărit ca si pe toarele Elena Tmcu, Paraschiva Si­
ndic, Maria Ştefani si Viorica Tco-
viitor să se străduiască pentru u-
umedă, iar al doilea prin prăfuire cu
sigurarea tuturor beneficiarilor cu
Amplasarea culiarii In funcţie de starea terenului la terenul se lucrează numai cu grapa Duplilox 5 plus 1.5. materialul necesar. In fruntea celor dorcscu, de la secţia depănat, pre­
cum şi mu licit oarele Matilda Aldea,
ieşirea dm iarnă, lucrările solului cu discuri înaintea plantării, perpen­ ■k ^ prin munca lor sînl exemple per­ Aurelia Morar. Ana Pelrişor 11 şi
Sfecla de zahăr valorifică bine te­ de zahăr sc va semăna in ogor se vor executa diferenţiat, folosind dicular sau oblic pe direcţia arăturii. Inginerii şi tehnicienii agronomi sonale. pot fi amintiţi conducătorii Kast Ana. de la seclia lenjerie,
si
renurile cu stratul arabil profund, dc toamnă, îndeosebi, pe so­ unealta sau agregatul corespunzător. Cind arătura de toamnă este tasală din unităţile agricole socialiste sînl auto Teodor Malcoci II şi Molnar
din cadrul consiliilor agricole
bogate in substanle nutritive şi cu luri aluvionare, pc cernoziomuri le- Dacă terenul nu este bătătorit, ime­ puternic, se recomandă executarea chemaţi să adapteze aceste recoman­ Adolf. de la coloana Sebeş, Ion C'ri- ANGtLA JITFANU
pînza dc apă situată la adinei ine mică vigale şi rioeolalli, pe soluri brun diat ce se poate ieşi în cîmp se lu­ unei noi arături la 15-18 cm adincimc, dări specificului local şi să lupte şan şi Sabin Praja. de la coloana VICTORIA FARCAŞ
roşcate de pădure caie sini, in ge­ crează cu grapa reglabilă, iar înain­ care le gripează imediat. Pe supra­ Zlal na, |>rccum şi Trăiau Virlan şi şefe de secţie
(2-3 m). care satisfac chiar în peri­ pentru aplicarea întregului complex
neral, profunde şi fertile. Pe aceste te de plantare cu qrapa cu“ discuri. feţele care nu au putut fi arate din de măsuri agrofitolehmce în vede­ Binder Carol de la coloana Orăştie. (din postul de corespondenţi
oadele de secetă, cerinţele plantelor terenuri sfecla de zahăr se va cul- Pentru cultura cartofului timpuriu, la toamnă se execută arături cît mai rea obţinerii unei recolte bogate în Printr o strînsă colaborare cu lu­ voluntari de la fabrica
faţă de umiditate. De aceea, sfecla liva, cu precădere, după cereale pă- care planlarea se face mai devreme, timpuriu in primăvară, la adincimea anul 1965. crătorii din cadrul I.F., care prin „Sebeşul").