Page 37 - 1965-03

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIŢI-VAI ROMÎWEASCl
cum m SUMARUL
B’RELUATA I m STEBÎĂINATATE

Genera li zală la loale inlieprinde- talic, frecare şi uzură — cu apli­
© Vicţa cultural-artistică. rile de reparaţii ale Ministerului caţie practică si de cercetare funda­
mentală — apreciate şi pe plan in­
(Un rcrnc^n al resîrjclurâ. ii Transporturilor şi Telecomunicaţii­
lor. metoda rominească de rodare ternaţional. Printre acestea se mima­
conştiinţei umane ; Cercul li­ pe cale chimi<^| a motoarelor de au­ ră realizarea motorului cu lubri/i-
terar din Sebeş ; Încercări li­ tovehicule a fost preluata în ulti­ catie cu gaze, cercetările asupra pro­
mul timp şi in alte lări cu tradilie ceselor de uzură, elaborarea unei
terare) si experienţă in domeniul construc­ teorii hidrodinamice a ungerii supra­
(pag. a ll a) ; ţiilor dc maşini. Ea este rodul cer­ feţelor rugoase (aspre), a unui stu­
© Campania agricolâ de cetărilor in comun ale specialişti­ diu de mare amploare asupra uzu­
lor de la Institutul dc mecanică a- rii motoarelor cvi ardere internă ele.
primâvarâ temeinic pregătită ; plicatâ al Academiei R.P. Rominc si Mărturie a interesului cu care a-
Turneul de box de la Institutul dc cercetări pentru trans­ coslc lucrări au fost primite în străi­
Hunedoara ; porturi s> telecomunicaţii. nătate o constituie $1 reproducerea
Experienţa proprie si metodele de unora din ele în diferite reviste străi­
(pag. Ill-a) lucru adoptate au permis cercetăto­ ne de marc circulaţie, ca „Wcarw,
$ De peste hotare ; rilor de la Institutul de mecanică a- „Engmcer's Digest", „La technique
plicată să rezolve in timpul din urmi mondiale" şi altele.
(pag. a IV-a), numeroase alte probleme de lubrili- (Agcrpres) ,
BB

C SARCINĂ IMPORTANTĂ - ÎN CONTINUĂ ASCENSIUNE

_____ — nwi—i —m w — ^ ^ >
SPORIREA PRODUCŢIEI DE LEGUME
O diplomă de unilale evidenţiată în pesle prevederile planului. Aici au lor unguienle. fabricaţia lanţurilor
întrecerea socialistă pe anul 1064, in mai intervenit şi alţi vorbitori care lăictoarc in flux tehnologic si multe
De Ia un an la altul în faţa unităţilor socialiste din agri­ au confirmat cifrele enunţate şi au altele. Muncitorii fruntaşi, tehnicienii
cultură stau sarcini lot mai importante privind aprovizionarea ramura industriei constructoare de făcut completări, îndeosebi cu pri­ Si inginerii uzinei au realizat 114 ino­
utilaje tehnologice şi maşim-uneltc.
oamenilor muncii cu legume şi zarzavaturi in stare proaspătă. Numai atil spunînd, parcă c incom­ vire la situaţia planului de produc­ vaţii prin a căror aplicare s-au rea­
In scopul rezolvării accsiei cerinţe. în numeroase cooperative plet. deşi apare clar pentru oricine ţie pe anul 1065. Ing. ton Crişan. şe­ lizat economii post calculate în va­
agricole de producţie din regiunea noastră au tost luate mă­ că o diplomă — in cazul dc fată — ful secţiei lanţ — seclic fruntaşă pe loare de 2074.505 Ici.
suri elicientc care au dus la sporirea recoltei de legume. nu se obţine chiar atit dc uşor Aici anul 1964 — sublinia faptul că pe Meritul acestui colectiv harnic este
e vorba de muncă, preocupare per­ lunile ianuarie şi februarie ac. ac­ incontestabil. Cei prezenţi însă au
manentă pentru îndeplinirea sarcini­ tivitatea din scctic sc desfăşoară pe subliniat că Ia rezultatele ohlinule
Din realizările desi dispun dc condiţii hune. In spri­ lor şi, în final, de rezultate. Si toc­ o linie ascendentă. De la 100,87 ia de uzină în anul 1064 au contribuit
jinul extinderii irigaţiei in numeroase
şi alte întreprinderi cu care au co­
unităli agricole s-au întocmit proiec­ mai rezultatele sint acelea care au sulă, cit reprezintă proporţia reali­ laborat. îndeosebi F.C. Orăşlie şi
anului precedent te speciale care au afectat o supra­ atras după sine diploma. zării planului producţiei globale pe LI.M. Cugir, care şi-au respectat an­
faţă totală de 480 ha., dar ele încă Care sint rezultatele ? Le găsim în gajamentele şi clauzele contractuale.
In anul Irccut s-au livrai unităţi­ nu au fost puse în aplicare peste tot. statisticile uzinei şi în cifrele pre­ Cifrele dc plan pe anul 1065 pre­
lor cooperaţiei do consum cu 2.213 Desi în anul precedent au existat zentate la adunarea festivă, de către ocupă mai mult colectivul uzinei „30
tone mai mulle legume şi carlofi tim­ condiţii climatice mai puţin favora­ fiecare vorbitor. Am spicuit din re- ÎNSEMNĂRI DE LA FESTIVITA­ Decembrie". Sarcinile sini mult spo­
purii Iată de anul 1963. bile, numeroase cooperative agricole feralul tov. Gh. Prodan, directorul TEA INMINÂRII „DIPLOMEI DE rite fată dc anul trecut, îndeosebi la
Rezultatele cele mai bune in acea­ do producţie din regiunea noastră au uzinei, citcva aspecte, cifre. In ultimii ÎNTREPRINDERE EVIDENJIATÂ masimle de spălat rufe. Dar experien­
stă privinţă le-a dobîndil cooperati­ obţinui producţii ridicate de legume cinci ani — 1960—1964 inclusiv — ţa dohindită, precum 51 aprecierea de
va agricolă de producţie (lin Mihalţ, datorită unei organizări temeinice a producţia globală a crescut de 2.23 PE TARA", COLECTIVULUI UZI­ care se bucură prin primirea „Diplo­
care a livrai 200 lone de legume pes­ procesului dc producţie 51 a aplicării ori fată dc anul 1050. tnlr-un ritm NEI „30 DECEMBRIE'* CUGIR mei de întreprindere evidenţiată pe
te cantităţile contraclale. Erin valo­ metodelor avansate de muncă. Ast­ mediu anual de peste 24 la sulă, tară" în ramura respectivă, vor con­
rificarea legumelor aceaslă unilale fel, la Miercurea s-au obţinui 36.000 sporul accsiei producţii fiind realizat stitui factori mobilizatori si holăritori
a obţinui venituri în valoare dc kg. dc ardei gras la hectar, la Pianul în proporţie de 67,21 la sulă pc sca­ iuna Ianuarie, s-a ajuns la 104,04 la ai succeselor viitoare. întregul colec­
9I8.70H lei. Rezultate hune in legu­ dc Jos 47 000 kg varză şi 33 000 kg. ma creşterii productivităţii muncii. sulă in luna februarie. 51 aşa mai de­ tiv este hol.'irit să încheie anul acesla
micultura au dobindit si membrii co­ roşii la ha., la Răhâu 61 000 kg. var­ Dar să ne referim ceva mai pe parte si la al li indicatori. In acest cu rezultate şi mai mari, care să i
operativelor agricole dc producţie din ză de toamnă $i 20 000 kg. dc radăci- larg l’a anul 1964, in care s-au ob­ spirit si despre o asemenea creş­ asigure un loc de Irunle în între­
satele Vinerea si Aurel Vlaicu, care r.oasc, la Vinerea 37.600 kg roşii etc. ţinut rezultatele si diploma. La prin­ tere a vorbit şi Iov. Kclcmcn Şte­ cere. Mai precis — asa cum spuneau
au obţinui premiul II si respectiv 111 Obţinerea unor recolte lninc a făcut cipalii indicatori s-au înregistrat ur­ fan, fruntaş în întrecerea socialistă cci care au luat cuvînlul — să men­
la concursul republican pentru pro­ posibil co în multe unităli sumele mătoarele cifre: 104,41 la sulă, pro­ ţină „diploma" şi să obţină st „stea­
ducerea legumelor timpurii si Urzii. ohlinule prin valorilicarea corespun­ ducţia globală, 105,48 la sulă pro- la secţia Inse peniiu ringuri. gul".
Aici s au obţinui dc pe fiecare hec­ zătoare a legumelor să reprezinte duc|ia-mor(ă şi 104,58 la sulă produc­ Am desprins din discuţii concluzia Obiectivul principal al Întrecerii, aşa
tar cultivat cu legume venituri între 20-37 la sută din loialul veniturilor. tivitatea muncii Si mai este o cifră, firească: în dosul cifrelor sînt oamenii, cum subliniau în cuvinlul lor parti­
15-20.000 lei. Succesele obţinute de Acest lucru demonstrează că legumi­ care vorbeşte despre indicatorul cel colectivul do muncitori, tehnicieni şi cipanţii la discuţii, il constituie lu”‘ a
unităţile amintite sc datoresc faptu­ cultura este o ramură de producţie mai sintetic al planului dc producţie ingineri din uzină care au muncit cu penlru realizarea unor produse de
lui că s-a acumulat o experienţă va­ care contribuie la realizarea dc veni­ Fotoreporterul a surprins în atlierul mecanic al Uzinei „Victoria’ — preţul de epst. la care s-au realizat entuziasm si hotărîre pentru a în­ calitate superioară, care să snlisLcâ
loroasă în producerea legumelor 51 turi însemnate in tot cursul anului, Călan, o discuţie pe tema calităţii intre tov. Fclix Bretfcl, şcj dc economii dc 1.384.000 lei, iar bene­ făptui sarcinile dc plan si angaja­ pc deplin exigentele indreplăiile ele
mai cu seamă în eşalonarea produc­ lată de ce considerăm nejuslificată echipă şi strungarii Moise Simedron şi Iulian Novac. ficiile peste plan se cifrează la 000.000 mentele luate. Ei sini aceia care au beneficiarilor, să ridice bunul renume
ţiei pe tot cursul anului. Realizarea tendinţa unor consilii dc conducere lei. perfecţionat şi produs noi modele de al colectivului.
producţiilor sporite de legume în co- ale cooperativelor agricole dc a re­ In completarea nccslor cifre au re­ maşini de spălat rufe, noi tipuri de Perspectivele sînt frumoase, iar con­
operativeli»’ agricole dc producţie este duce suprafaţa destinată grădinii dc SIMERIA: De la subredacţia ţinut atentia şi cele 3.5 milioane lei, lanţuri tăietoare şi subansamble de diţiile permit. Numai că in cuvînlul
condiţională în mare măsură de dez­ legume. Pentru a ilustra acest lucru care reprezintă valoarea producţiei schimb auto clc. său Iov Radur'Tudor, inginnr sof la
voltarea bazei tchiiico-matcriatc Dc arătăm că in anul precedent s-au realizate peste plan în anul respectiv. Preocuparea pentru perfecţionarea LLM. Cugir a lînut să adauge : să ne
aceea, realizarea obiectivului respec­ cultivat cu legume in cooperativele Ponderea produselor aparţine celor 3 proceselor si procedeelor tehnice si consideraţi si pe noi. cci de la U.M.C.,
tiv s-a urmării pas cu pas. Datorită agricole de producţie doar 1008 ha. noastrâ voluntara secţii ; nr. 4, care a realizat 2.382 tehnologice a stat în atentia condu­ onlrcnalj. în inlrecere. Poale că vă
acestui fapt în anul precedent s-au fală de 2000 planificate. bucali maşini de spălat rufe peste cerii uzinei şi a întregului colectiv. vom fi „adversari".
folosit 41.713 m.p. de răsadniţe noi plan, lanţuri arliculale şi tăietoare Prin folosirea fondurilor prevăzute Acum întrecerea continuă. Cişliqă-
construite, 14.000 m.p. folii de polie­ Sarcini actuale pentru fierăstraie cu 86.145 m l..şi lusc Ia capitolul „mica mecanizare'’ s a or­ lorul ei va fi holărit de rezultatele
tilenă, 14 agregate de pompare, 380 Pentru munca Udrea la Sîngiorz. lucrătorul Emilian dc tors pentru ringuri cu 6.500 bucăţi ganizat fabricarea in serie a bucşe- linale, pe care împreună le aşteptăm.
tone de îngrăşăminte chimice, spa- Pelrulcscu la Govora, meseriaşul de
cale Ion Turcu la Pucioasa, pensio­
lieri pentru 43 ha. de roşii etc. In In acest an. pentru sporirea pro­ ireproşabilă narii Adrian Lădariu şi Nicolae Na­ Uzina „30 Decembrie" Cugir
scopul eşalonării producţiei si o ob­ ducţiei dc legume Consiliul agricol
ţinerii de legume forţate s-au folosit regional a luat o scrie de măsuri prin­ In acesle zite în stalia C.ER Si- nii au fost împreună la tralamenl la
Mangalia.
12.500 m.p. de răsadniţe. Cu toate a- tre care: aprovizionarea cu 240 mc. meria se plălcsc muncitorilor care
cestca trebuie arătat că suprafaţa dc cherestea şi cu sticla necesară concură la siguranţa circulaţiei tre­ Alţii au scris comitetului sindica­ Fruntaşi în întrecerea socialistă
cultivată cu legume forţate în anul ronfccliouării de noi răsadniţe, pro­ nurilor, primele pe anul 1064 pentru tului din staţiunile Vati a-Dornei.
I lerculane. Victoria. Olănesli, Eforie
trecut a fost cu mult redusă fată de curarea a 3000 kg. folii ,dc polieti­ muncă ireproşabilă. Muncitorii, Io şi din alic slaliuni pitoreşti ale pa­
posibilităţile existente. lenă, a unor unelte de grădinărie şi merită pe deplin. Ui şi-ou. iutut Î iy triei, Cu lotri; scriu că ‘ sinii bitie. r
In această privinţă rezultate mai utilaje pentru irigat. mod exemplar datoria, veghind zi si Ei îsi exprimă recunoştinţa fală de
luine s-au înregistrat la cooperativa Totodată s-au întocmit proiecte de noapte la siguranţa circulaţiei tre­ grija părintească a partidului şi g u ­
agricolă de producţie din Vinerea, amenajare a terenului pentru iriga­ nurilor Impiegaţii de mişcare, aca­ vernului care Ic-au creat condiţii mi­
unde în anul precedent s-a organizat ţii pe o suprafaţă dc 2 0 0 hectare. Alte rii. revizorii de ace, manevraulii şi nimale de odihnă şi tralamenl.
producerea legumelor lorlate pe o măsuri se referă Io construirea a ceilalţi muncitori din sla|ia Simcria-
suprafaţă de 2.000 m.p. In schimb, încă 1 0 .0 0 0 m p de răsadniţe noi care călători au fost recompensaţi cu pre­ Destinaţia: Hunedoara
alte unităţi cum sini cele din Miccşii, se vor da in folosinţă în acest an. De mii în valoare de 161.582 lei. Colec­
Deva etc., desi au avut suprafeţe asemenea, în vederea obţinerii unor tivelor de muncitori din staţiile a- Colectivul de ceferişti de la re­
mari dc răsadniţe nu Ic-au folosit ra­ cantităţi sporite de legume, în fiecare partinătoarc R.C.M. Petroşani şi Si- vizia de vagoane Simeria-lriaj mani­
meria le-au fost acordate recompen­
ţional. Acest lucru dovedeşte că alît unit.de se întocmesc planuri concre­ festă multă preocupare în colectarea
consiliile de conducere cil şi specia­ te do folosire raţională a speciilor 51 se băneşti în valoare de 827.587 lei. 51 predarea fierului vechi. In mod
lişti» din unităţile amintite s-au soiurilor dc legume în funcţie de zona organizai, pe partide şi brigăzi, mun­
preocupat insuficient pentru eşalona­ de producţie şi cerinţele consumato­ Pe adresa sindicatului citorii participă la dcpisiarea si strîn-
rea producţiei de legume. rilor. gerea fierului vechi In această im­
O metodă importantă de sporire a Penlru producerea legumelor pe o Pe adresa comitetului sindicalului portantă acţiune patriotică esic atras
recoltelor este irigarea culturilor. A- perioadă cil mai lungă din an, se vor statici CF.R Simeria, sosesc aproa­ întregul colectiv. Piesele si subnn-
pe zilnic, cărţi poştale sau iluslralc
nul trecui s-an irigat 880 hectare cul­ ('xl iude adăposturile din material de la ceîerislii care işi petrec con­ samblcle declasate, ce nu mai pol fi
tivate cu legume. Supralata respecti­ plastic pentru culturile timpurii si in- cediile dc odihnă in staţiunile bal- utilizate, sînl sirînş.e cu grijă în
vă este mică dacă avem în vedere tîrziate pe încă 30.000 m.p. si se vor neo-clinintcrice. Numai în primul boxe special amenajate.
posibilităţile existente în cooperati­ însămînlA legume do piimă apariţie trimestru al anului 1065, comitetul In felul acesta ^ în luna februarie
vele agricole dc producţie din re­ pe 200 ha. O activitate intensă se sindicatului a repartizai 63 bilele la a fost colectata şi* expediată olelărji-
giunea noastră. Unele conduceri ale desfăşoară acum in fiecare unitate casele de odilmă şi tratament. Im­ l°r luinedorenc cantitatea de 50.000
kg deşeuri metalice.
cooperativelor agricole cum sini cele piegatul de mişcare Laurenliu Cioan-
din Sinlandrei, Pricnz, Toloi, Mieoşli A. POTOrEA că din Simeria-lriaj, $i-«i petrecut EMIL CREŢII
si altele nu au acordai atenţia cuve­ concediul la Tu$nad, muncitorul Vic­ impiegat de mişcare staţia IO A N CODEA MARIA MARCU
GHEORGHE ONICI
nită extinderii sistemului dc irigaţii (Continuare in pag. a 3-a) tor Gherasiin la Sinaia, acarul Lita C.F.R. Simeria şef de echipă la secţia lanţ. bobinatoare la secţia energetic. rectificator la secţia scularie.
Conferinţa internaţională
privind combaterea şi prevenirea
AU CUVlNTUL bolilor cardiovasculare

Birout regional pentru Furopa al Cuvînlul de deschidere a fost ros­
SPECIALIŞTII Organizaţiei Mondiale a Sănătâiii, în tit de dr. Lenard Wessehvick, repre­
colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi
V JHăiuei complexe, 1 v a n * Prevederilor Sociale din R.P. Rnmtnâ, zentantul directorului Biroului regio­
nal pentru Europa al O.M.S.
In cadrul lucrărilor, care sc desfă­
HUNEDOAREI a organizat la Bucureşti o conferinţă şoară pe grupe, specialişti in bolile
internaţională avind ca temă com­
baterea şi prevenirea bolilor cardio­
cardiovasculare din 26 de state ale
mulţilaterale vasculare. regiunii europene, precum $i delegaţi
La deschiderea conferinţei au asis­
din tara noaslră, prezintă comunicări
tat Voinea Marinescu, ministrul să­
nătăţii si prevederilor sociale, care de specialitate privind metodele cele
mai noi şi eficace de prevenire
si
rele Martin, a creat disponibilităţi dc a salutat conferinţa, Mircca Malita, combatere a acestor afecţiuni care
producţie in olclărin electrică, care adjunct al ministrului alacerilor ex­ înregistrează in prezent in statisticile
Ni: VORBEŞTE ING. IO A N N1ŢA,
a pulul fi prolilală pentru fabricarea terne, acad. $tefan Milcu, vicepre­ mondiale un indice din ce in ce mai
DIRECTOR TEHNIC AL C.S. H U N E D O A R A otelurilor aliate şi înalt aliate cu ca- şedinte al Academici R.P. Romine şi ridicat de morbiditate si mortalitate.
raclcnstici superioare. Pină in pre­ proscdinlele Uniunii Societăţilor de Conferinţa i$i încheie activitatea
zent s-a asimilat elaborarea in cup­ Sliintc medicale, personalităţi ale in ziua de 18 martie,
toarele Martin a 13 mărci noi dc ote­ vieţii medicale roniîneşti. (Agerprcs)
luri aliate. Numărul lor este în con­
Articolul „Dialog despre calitatea aplicare a tehnologiei, precum si a ri­
otelului", publicai in coloanele ziaru­ dicării nivelului de calificare a ca­ tinuă creştere.
lui „Drumul socialismului'' nr. 3161 drelor. la otelul carbon destinat pen­ Pc lingă aceste realizări frumoase
din 27 februarie 1065, face un bilanţ tru forjă, în anul 1964 s-a realizat în activitatea Combinatului siderurgic A C T U A L I T A T E A
succint, al convorbirilor avulo de re­ o creştere cu II la sulă a caracteris­ Hunedoara s-au manifestat uncie ră-
dactori cu o scrie do specialişti din ticii de rezilientă transversală, cu 2 0 mîneri în urmă în rezolvarea unor
principalele înlrcprindcri beneficiare la sută a rezilientei longitudinale si probleme organizatorice şi tehnolo­
ale Combinatului siderurgic Hunedoa­ cu 8 la sută a indicelui de calitate în gice, de dotare, în vederea satisfa­ © Miercuri, constructorii de la piesele „Nu prea albă ca zăpa­
ra avînd ca tenia calitatea metalu­ raport cu realizările anului 1063. De cerii depline a necesităţilor indus­ şantierul nr. 4 al I.C.S. din Hune­ da" şi „Motanul descălţat".
lui livrat sub formă de laminate se­ asemenea, dinamica producţiei de levi triei prelucrătoare şi construcţiei de doara au fost gazdele unei delegaţii © Sala clubului „Sidciurgistul"
mifabricate, sau finite. In acest ar­ de calitatea I fabricate la uzina de maşini privind calitatea metalului la din partea T.R.C. Cluj. Constructo­ din Hunedoara cunoaşte în acesie
ticol, o atentîe deosebită şi, după pă­ tuburi „Republica", indică o creş­ unele sortimente şi promptitudinea rii din regiunea Cluj s-au interesat zile o mare allucnţă. Huncdorcnii,
rerea noastră inlruloiul justificată a tere in 1034 a acestei producţii cu livrărilor. La aceasta, s-au mai adău­ de metodele de muncă folosite la dornici de spectacole cinematogra­
fost acordată greutăţilor pe care Io 7 la sută. fală de anul precedent. La gat şi unele cazuri dc indisciplină, şantierul nr. 4 at I C.S.H. privind fice. vin să vizioneze filmul romi-
generează Combinatul siderurgic Hu­ otelul penlru rulmenţi — Rul 1 51 abateri dc la tehnologia prescrisă, re- organizarea muncii, aprovizionarea ncsc „Molturi 1000". In primele doui
nedoara, in calitate de furnizor dc Rut 2 — s-a realizat o puritate mi­ coplionarca cu superficialitate şi fără cu materiale, urmărirea ritmului dc zile de pezentare filmul a fost vi­
metal, întreprinderilor bcnelirinre din croscopică din ce în ce mai avansată, simt dc răspundere a produselor, a- execuţie şi îmbunătăţirea calităţii zionat de peste 4.000 de spectatori.
ramura prelnrrăloare in buna desfă­ desi volumul producţiei cantitative la lucrărilor. (A. UNGHEREA — corespondentă).
şurare a pioceselor de producţie. acest sortiment a ajuns la 2 0 la sulă mcslecurile dc diferite mărci de lami­ Q In cadrul acţiunilor întreprin­ © Zilele trecute Staţiunea de ma­
Astăzi Combinatul siderurgic Hu­ din producţia totală a otelăriei elec­ nate ş.a. De altfel, 0 5 a se explică fap­ se in vederea consolidării economi- şini şi tractoare din Miercurea a
nedoara constituie principalul furni­ trice. tul că in cursul anului 1964, pierde­ co-organizalorice a cooperativelor primit iu dotare incă 18 tractoare
zor de metal al unităţilor construc­ Asimilarea do noî mărci de oteluri rile do metal prin rebuturi declarate agricole de producţie din raionul noi, fabricate la Uzinele din Braşov.
toare do maşini din tară. Aici se pro­ şi (ipodimensiuni de laminate s-a fa­ la beneficiari reprezintă 0.2 la sută Haţeg, miinc in aceaslă localitate Cu aceasta, gama utilajului care va
duce pesle 64 la sută din întreaga rul în condiţiile sporirii continue <1 va avea loc un schimb de experien­ fi folosit in campania agricolă do
cantitate de otel a economiei naţio­ producţiei de metal. Astfel, in anul din producţia lotală do otel. ţă. Cu acest prilej se vor analiza re­ primăvară a fost lărgită, ceea ce \ a
nale. Colectivele de muncitori, ingi­ 1004 numărul mărcilor de oteluri a De menţionat esle faptul că mai zultatele obţinute dc către coope­
neri şi tehnicieni din secţiile si sec­ crescut cu 121 la sută, iar al tipodi- mult de jumătate din canlilalea a- rativele agricole in întrecerea so­ permite executarea unor lucrări dc
bună calitate şi la tiinp.
toarele combinatului, îndrumate de tnensiunilor dc laminate cu 254 la cialistă pe anul 1964 şi sc vor sta­
ccstor rebuturi o reprezintă otelul de © Brigada artistică dc agitaţie a
organizaţiile de partid, au depus în sută, fată de anul 1059. In ultimii ani osii, care incă nu se încadrează în bili noi măsuri care să ducă la creş­ G.A.S. Călan a prezentat pe scena
ullimii ani eforturi susţinute pen­ producţia de otel aliat a crescut de totalitate în normele de puritate. terea continuă a producţiei la ba. căminului cultural din Strei un fru­
şi pc cap de anima).
tru obţinerea unor indicatori de ca­ pesle 3 ori, iar începînd cu anul In scopul eliminării deficientelor mos program artistic. La terminarea
O Teatrul de păpuşi din Alba
litate tot mai buni la o serie de mărci 1063 se elaborează şi în cuploarele privind calitatea metalului, Ia indi- lulia a prezentat In zilele de 10 şi programului, spectatorii au răsplătit
cu fndelungi aplauze pe artiştii ama­
Importante de otel. Astfel, ca urmare Martin, oteluri aliate cu Mn, Cr, Ni 11 în sala leatrului nou din Hune­ tori. (PUIU SOCACIU — corespon­
a creşterii gradului de tehnicitate a si Si. însuşirea tehnologiei de ela­ Laminorul de 750 mm. de la C.S. Hunedoara: Aspect de la trans­ doara un spectacol pentru copil cu dent).
agregatelor, a modului de Asimilare şi borare a otelurilor aliate In cuptoa­ (Continuare în pag a 3-a) portul laminatelor de pe mesele de curăţare.