Page 46 - 1965-03

Pag. i Drumul socialismului Nr. 3174

V A m E T Â Ţ E

a— b — Xwa— — — a a g n a g M iia ^ m r - - —i------

UN CALATOR ROMiN IN TARA adauge $i azi cu mîndrie că sini „IU­
DE FOC j°s de Rumanos" — fii de romini.

IERDAR VECHI DE 230 DE ANI
Atras de mirajul aurului, despre
care se auzise că exista pe plajele Printre colecţiile secţiei de istorie
strîmlorll Magelan din Taro de Foc,
Orînduirea comunei primitive în Iubitori de şerpi un tînăr inginer din Bucureşti, lulius naturală a muzeului Bruckcnlhal din
Poppcr, a pornit în jurul anului 1880
Sibiu se află un ierbar avîivd o ve­
să cucerească necunoscutul. Ajuns chime de 230 de ani. El are aspectul
Acum citeva luni, în Kenya o avut buii să se Interneze la spital timp aici, Popper întreprinde tiinp de 7 unei cărţi voluminoase. Intre cele 240
colecţiile Muzeului regional din Deva loc un congres al experţilor în ma­ de o lună, avînd picioarele paraliza­ ani mai multe călătorii în interiorul do file ale sale, ierbarul adăposlesio
te. După ce s-a făcut bine ea a pur­
terie de şerpi. Printre participanţi se
1000 de plante. O particularitate ne-
tării, preocupat dc a pune in valoa­
ces la extragerea glandei cu vc»nin
afla şi Janot Stoneman. unica „exper­
ta în şerpi" care există astăzi în lu­ ale celor mai periculoşi dintre prie­ re bogăţiile naturale ale acestui în­ întîlnită pînă acum o prezintă modul
respective.
de întocmire a lucrării
depărtat pămînt. In acelaşi timp. ol
Expoziţia permanentă a Muzeului regional din Deva, organi­ zistente şl mai tăioase. Asemenea me. Doamna Stoneman, care trăieşte tenii săi şi acum nu mai are nici o face importante observaţii pe care Deşi a losl creat înainte ca LinxJ să
zată pe bazele riguros ştiinţifice ale istoriografiei marxiste, prezin­ ustensile au fost create o dată du la o fermă la Kainpaîo. în Uganda, po­ grijă. le comunică Institutului geografic ar­ fi elaborat celebrul său sistem dc cla­
descoperirea metalelor. Primul me­
tă prin materiale arheologice şi documente originale, toate etapele tal folosit pentru confecţionarea u- sedă o colecţie de 100 de şerpi din Singurul care nu pare prea fericit gentinian. In Ţara de Foc, lulius Po­ sificare. ierbarul înfăţişează pjeoru-
istoriei dezvoltării societăţii omen eşti pe cuprinsul regiunii Hune­ nellelor şi armelor a fost arama, toate speciile. In casa sa circulă li­ de pasiunea Janetei este domnul Sto­ pper bate moneda şi emite mărci poş­ parea botaniştilor sibieni de a siste­
Ei s-au
matiza materialul cuprins.
doara. care se găsea în stare liberă în na­ ber pitoni enormi, cobre veninoase, neman. solul său. El nu are cîtuşi de tale, dă denumiri apelor, munţilor si străduit să clasifice plantele descope­
vipere, şerpi cu clopoţei, şi alte rep­
puţin încredere în prietenii soliei sale
In anii regimului democrat-popular, muzeele s-au făcut cunos­ tură. Noul material, avînd duritatea tile asemănătoare prinse chiar de ca. şi de cind aceştia au invadat toată altor forme de relief descoperite de rite pînă atunci după sisteme origi­
cute maselor populare, iar vizita rea şi cunoaşterea acestora s-a prea mică a fost combinat cu cosi­ Jnnol le creste aşa cum alte persoane casa solul prudent preferă să locu­ el. Toponimia aminteşte de tora sa nale de determinare, apropiate ca
transformat într-o cerinţă culturală a fiecărui om al muncii. Muzeul torul oblinîndu-se bronzul. Datorită cresc Iepuri sau găini. Pe Ungă şerpi, iască la hotel. „Sau eu sau ei", i-a natală, pe care n-a ultal-o niciodată: principiu de al marelui savant care a
calităţilor superioore ale acestuia in­
a iniţiat un ciclu de articole rn ca re să fie tratate pe baza pieselor tr-un timp scurt a înlocuit piatra, o în casa sa mai trăiesc maimuţe, clini, spus el soţiei sale. Doamna Stoneman Peninsula Moldovia, Valea Iaşilor, La­ creai „Sistema naturae".
muzeistice, principalele epoci şi aspecte din istoria regiunii. drept că nu definitiv, societatea o- şoareci albi si pisici. Pensionarii a ales şerpii... cul Broşteni. $i astăzi există consem­
menească intrind într-o nouă fază acestei veritabile grădini zoologice * nate pe hărţi rîurile Ureche, Rosetti, COPACI STRĂVECHI
trăiesc în cea mai deplină armonie;
In urma săpăturilor arheologice favorizat apariţia unor noi ocupaţii a dezvoltării sale — epoca bronzu­ pisicile nu se reped la şoareci, cli­ Un demn emul al Janelel Stone­ promontoriul Sinaia, Capul Popper.
sistematice si prin studierea ştiin­ ca agricultura primitivă şi creşterea lui (mileniul ol 111-lea î e.n.). A- nii nu se leagă de pisici. Şerpii nu man, este Dawie Van Hecrdcn din Exploratorul a încercat să colonize­ In parcul comunei lneu din regiu­
ţifica a materialelor descoperite s-a animatelor. Alături de aceste reali­ ceastâ etapă istorică este documen­ par să se preocupe de ceilalţi oas­ Pretoria (Africa de Sud), vînălor de ze cu romîni Ţara Focului. Urmaşii nea Crisana se află un bătrîn arbore
putut constata ca prezenta omului zări o mare importantă a avut-o in­ tată in cadrul expoziţiei muzeului şerpi din fragedă copilărie. El a fost de tisă, gros dc aproape un metru.
pe aceste meleaguri daleaza de a- ventarea modelării şi arderii vase­ prin numeroase produse din acest peţi. muşcat de otîtca ori de sorpi, încit a familiilor de ţărani care au emigrat Documente vechi atestă existenta lui
proximoliv 150.000 de ani. In acele lor de Iul. Existenta ceramicii a cre­ metal descoperite în adevărate de­ Pasiunea doameni Stoneman era atunci din Romînla, atrase de acest încă din 1566. Legenda spune că in
îndepărtate vremuri, omenirea se at posibilitatea pregătirii hranei în pozite la Deva, Mărlineşli şi Du- să-i fie fatală: acum cîţiva ani, din căpătat alergie îaţă de serul care se pămînt necunoscut şi îndepărtat, deşi anul 1599, Mlhai Vileazu, aflat în
găsea în epoca poleoliticâ sau a pie­ mai multe feluri. încep să se în­ meşti. Meşteşugurile transmise din cauza unei muşcături de cobră, a tre­ injectează pentru neutralizarea veni­ spun că sînl argentinieni, nu uită să drum spre Praga, si-a aşezat canto­
nului.
trei vechi. Uneltele cunoscute şi în­ firipeze aşezări destul de mari, for­ neolitic, practicarea agriculturii pri­ namentul sub ramurile stufosului co­
trebuinţate de oamenii primitivi e- mate din bordee şi colibe. In regi­ mitive, torsul, leşului, olăritul con­ pac. Specialiştii precizează că tişa res­
rau din piatra cioplita, extrem de unea Hunedoara au fost identificate tinuă să se dezvolte şi în epoca
rudimentare, puţin variate ca formă şi cercetate mai multe staţiuni neo­ bronzului. Se aduc însă noi Inovaţii pectivă are acum aproape 1.000 de
şi aveau un randament foarte re­ litice, dintre care, cele mai impor­ printre care trebuie menţionate, con­ ani. Copaci uriaşi există şi în comu­
dus. Pe atunci numai traiul in co­ tante sînl la Turdaş şi Petreşli. De struirea plugurilor de lemn şi a pri­ na Chiojd — unde îşi înaltă mîndra
mun le putea oferi oamenilor asigu­ la Turdaş au fost scoase la iveală melor mijloace cu tracţiune animală, coroană un stejar bătrîn de G00 de
rarea unei cantităţi minime de hra­ vase de lut întregi şi fragmentate, ce se răspândesc in această vreme, ani, care are o tulpină groasă de a-
nă şi o siguranţă relativă in fata pu­ dintre care unele sint împodobite cu carele, cu două şl cu patru roti. Me­ proape 2,25 m. — precum şi în co­
ternicelor animale de pradă. Frag­ benzi umplute cu linii, topoare de talul a îndeplinit şi o altă funcţie pe munele Valea iul Miluit şl Galoş u\de
mentele de oase de animale din­ piatră, rîşnile de mină, săpăligi din lingă aceea de materie primă pen­ trăiesc cileva exemplare de plopi
tre care unele demult dispărute, ca coarne de cerb, greutăţi pentru răz- tru unelte, arme şi podoabe, aceea fnolti dc 30 m. şi groşi de 2-2,50 m.
de exemplu, mamutul şi ursul de booiele de lesut s.a. care dovedesc de mijloc de schimb. Barele-coliere,
peşteră, descoperite alături de aş­ practicarea pe scară largă, în neo­ descoperite la Deva pe dealul Ce-
chii şi topoare de piatră în peşterile litic, a agriculturii, ceramicii şi a lălii, dovedesc atit existenta unei SCHELETE URIAŞE
Cioclovina, Ohaba-Ponor şi Nandru, ţesutului. Materiale ceramice şi o- activităţi extractive în regiune cit
dovedesc'alit prezenta omului cît şi biecte, de lipul celor de la Turdaş, si una din formele In care metalul Muzeul de istoric naturală „Grigo-
importanta vinăloarci în viaţa co­ sînl răspîndile şi în Banat, Oltenia circula în procesul de schimb. re Antipa" din Bucureşti delino prin­
munităţilor de atunci. Creşterea în- şl Muntenia, fapt ce demonstrează Pe la începutul acestei epoci s-a tre alte exponate de mare valoare şi
demînârii şi priceperii datorită cîşli- popularea acestor teritorii de către produs şi prima mare diviziune so­ un schelet complet — exemplar unic
gării experienţei în muncă poale li un grup unitar de triburi, aflate pe cială a muncii, desprinderea agri­
urmărită prin evoluţia formelor to­ aceeaşi treaptă culturală. cultorilor de crescătorii de vite. Pro­ în lume — de deinothcrlum giganli-
poarelor de piolră. do la tipurile In aşezarea de la Pelreşll s-au des­ prietatea obştească genliiică asupra ssimum. Acest uriaş animal preisto­
simple la exemplarele cu marginile coperit alături de unelle si alte o- mijloacelor de producţie suferă o ric, înalt de 4,5 m., a trăit la sfîrsi-
îngrijit retuşate pentru a deveni cit biecle de cultură materială, frag­ scrie de restrîngeri prin faptul câ lul terţiarului şi începutul cuaterna­
mai tăioase. Cunoştinţele pozitive şi mente ceramice pictate cu benzi li­ lot mai multe mijloace de produc­ rului. El consuma zilnic 400 kg. de
reale cişligote in practica zilnică a niare, meandre şi spirale. Frecven­ ţie sint acaparate de unele grupuri frunze.
muncii au progresat mereu. Astfel, ta mare a descoperirilor neolitice sociale care încep a se detaşa. Acest In acelaşi muzeu se află şi un sche­
vechea metodă a cioplirii a fost în­ pe cuprinsul regiunii, dimensiunile proces s-a accentuat si mai mult în let complet — unul din cele 2-3 o-
locuită, după o îndelungată perioadă apreciabile ale aşezărilor cercetate, epoca fierului avînd drept conse­ xemplarc cxistenle în lume — al po­
do dominare, cu şlefuirea. Genera­ tipurile perfecţionate ale uneltelor rumbelului gigant, pasăre dispărută
lizarea noii tehnici a determinat tre­ de piatră şi exislenta ceramicii pic­ cinţă destrămarea orîndulril comu­ de pe pămînt.
cerea societăţii omeneşti în epoca tate, arată in'ensa populare a aces­ nei primitive prin apariţia claselor
nouă a plelrei-neolilic prin mileniile tor locuri şi gradul mai evoluat al sociale antagoniste, a proprietăţii (Agorpres)
V si IV i.e.n. Şlefuind piatra, omul dezvoltării societăţii omeneşti. private şi a primului stat de pe te­
a putut să-l dea forma dorita cu şi Progresele legale exclusiv de pre­ ritoriul patriei noastre — statul
mai mult succes ca înainte. Uneltele lucrarea pietrei erau limitate de ca­ sclavagist incepălor dac.
lităţile acestui material. Pcnlru dez­
sini tot mai mult specializate pen­ voltarea în continuare a noilor o- Prol. LIVIU MARGHITAN M a rţia n
tru anumite operaţiuni, fapt care a cupalii era nevoie de unelle mai re­ Muzeul regional — Deva
R. S. F. IUGOSLAVIA. In fotografie; Vedere parţială din Herzeg-Novi, mic port în golful Kalir (sudul sa ta flocucdor
Adrialicii) cunoscut ca un centru turistic în tot timpul anului.
al parai] ratai ai
FRUMUSEŢILE PA TRIEI
Fîntînile arzătoare O nouă ipoteză săllbatfic ?
O CARTE DESCHISĂ de pe laşul ilisien Inlr-o luncă din valea Fcrgancl

Castelul Branulul, veche fortă­ pinirea domnitorilor Ţării Romi- ţiuni pentru depistarea şi conser­ Pescarii care pescuiesc pe lacul asupra perioadelor glaciare (R.S.S. Uzbecă) a lost descoperit un
reaţă medievală construită intre neşti, cind in aceea a regilor un­ varea pieselor etnografice şi fol­ llmen (U.R.S.S.) ou observat un feno­ desen pe slincă dalind din neolitic.
anii 1378-1382, domină împrejuri­ guri şi principilor transilvăneni. clorice din această parte a ţării. men interesant. In unele locuri apa Perioadele glaciare pe care le-a cu­ sări ale acestor straturi degajează u- Desenul reprezintă un om cu miinile
mile de pe umărul stincii pe care Astăzi, porţile castelului sint Pi au cules un însemnat număr „începe să liarbă" şi pe oglinda lacu­ noscut globul terestru în preistoria neori straturi de sedimente foarte larg desfăcute. La nivelul briului,
a fost ridicat. Aşezat intr-un loc deschise şi primesc vizitatori. de balade, doine, legende, precum sa ar li mult mai îndepărtate în timp vechi — (un strat de doi centimetri corpul acestuia este despărţit prinlr-o
periculos, cu drumuri de acces Branul, ca şt castelul Huniazilor şi o serie de piese etnografice De lui apar nişte lintîni enigmatice. Dacă decîl se credea în general pînă acum. Si jumătate corespunde unei perioa­ linie orizontală, ior capul este înca­
greoaie, castelul a fost ridicat in şi Peleşul, a devenit muzeu. A- asemenea, muzeul păstrează o ma­ arunci un băl de chibrit inlr-o ase­ După 16 ani de studii consacrate în­ de de 1.000 de am). Totuşi ci n-au drat de un cerc de Ia care pornesc
4-5 ani, timp record In compara­ nual peste pragurile bătrine trec re colecţie de cărţi rare. menea lintină, apa ia „foc" si arde cu deosebi slringerii de sedimente din reuşit să stabilească cu precizie un raze scurte.
ţie cu cele patru decenii necesare zeci de mti de oameni de diferite Exponatele de mare valoare pe o flacără vie, fără funingine şi miros, diferite părţi ale fundului oceanului calendar exact al acestor perioade „Ce poartă omul acesta pe cap
zidirii monumentului gotic din profesii şi vîrste. oameni din ţară care muzeul le cuprinde, atestă In timpul iernii pescarii aprind lo­ Atlanlic, o echipa de cercetători a- glaciare succesive, cu intervalele res­ S-ar putea să fio vorba de o cască
Braşov __ Biserica Neagră. Ur­ şi de peste hotare Muzeul a fost continuitatea poporului romin pe curi pe llmen: este de ajuns să Iaci inericani de pe lingă observatorul pective.
mele arheologice, printre care organizai după criterii ştiinţifice. meleagurile brănene din cele mai o copcă s> să-i dai foc. Iar dacă răs­ geologic Lamoiit, de la Universitatea etanşă cu antene. Dar în spate ce
cele două morminte funerare cu Pentru aceasta statul a investit o vechi timpuri, vorbesc despre le­ coleşti fundul lacului cu o piâjină. Această nouă apreciere a îndepăr­ poartă? Poate vreun dispozitiv do
Inscripţii în limba latină şi cără­ importantă sumă de bani. găturile ardelenilor cu ceilalţi ro­ locul se înteţeşte si arde cu mai mul­ din Columbia, afirmă că perioadele tării în timp a diferitelor perioade zbor? Aceste presupuneri au fost e-
mizile cu însemnele legiunii a 8-a Secţia istorică este edificatoare mini din estul şi sudul Carpaţilor, tă putere. glaciare s-au produs la începutul ple- glaciare ar putea fi — după părerea mise de unii specialişti care men­
Gemina, descoperite la celălalt pentru rolul pe care cetatea Bra­ despre pumintul şi roadele lui in­ Care este cauza? Specialiştii au isloccnului, adică acum aproximativ autorilor săj — de cea mai mare im­
capăt al trecătorii Branului, exis­ nului l-a jucat in viaţa poporu­ trate atila amar de vreme in ham­ stabilit că in ajutorul pescarii >i vin ţionează faptul că încă în anul 1956
tenţa castrului roman de la Riş- lui nostru. Cea de a doua secţie, barele celor care nu-l trudeau... bacteriile. Acestea descompun pe lun- 1.500.000 de nnl. Aprecierile prece­ portantă în studierea evoluţiei omu­ au fost descoperite desene osemâ-
nov, dovedesc că şi romanii acor­ de etnografie in aer liber, cuprin­ Castelul poale ii asemuit cu o clul lacului resturile de substanţe or­ dente situau aceste ere glaciare cu a- lui. Ea ar veni in sprijinul teoriei nâloore în regiunea centrală a Sa-
daseră importanţă strategică a- de obiecte diferite, folosite de lo­ uriaşă carte. In ale cărei file vi­ ganice, în special turba, iar piodu- proximativ 300.000-1.000.000 de ani darwinisle, potrivit căreia speciile noi
cestei trecători carpatine. cuitorii din Ţara Bîrsei de-a lun­ zitatorul găseşte mărturii ale tre­ scle activităţii lor biologice — ga­ in urmă. harei. S-a afirmat atunci câ acestea
De-a lungul a peste 500 de ani, gul anilor. Merită relevată activi­ cutului frămîntat al poporului zele naturale — se ridică (a supra­ au nevoie de un timp foarte îndelun­ reprezintă cosmonauţi care or fi vi­
cetatea a trecut, datorită impor­ tatea cercetătorilor din cadrul nostru. faţă formind (inimile arzătoare pe la­ Geologii americani au pornii in n- gat pentru o se dezvolla. Accoslă a- zitat planeta noastră în urmă cu
tanţei sale strategice, cind în stă- muzeului care au întreprins ac­ AL. BRAD cul llmen. prcclerile lor de la faptul deja cunos­ firmalie părea pînă acum să fie con­ 3.000 de ani.
cut că violenta mişcărilor straturilor trazisă de aprecierile prccedcnlc cu Desigur, ar putea fi dale şi expli­
profunde oceanice sau unele depla­ privire lo perioadele glaciare. caţii mai puţin senzaţionale. Să ne
nu are această formă. Dar aproape
B O 9
L: oc*mar@a g a la xiilor 50 la sulă din numărul galaxiilor în amintim câ arta coafurilor în neoli­
tic era la un nivel foarte scăzut şi
fermă dc spirală se prezintă astfel.
0 asemenea formă este posibilă în Legenda fântânii din Bahcesaras pc atunci nu existau încă foarfeci.
cazul cind luate stelele se roiesc cu Pârul trebuia strins în pieptănături
Dacă ne-am putea îndepărta la dis­ liarde de stele, în mijlocul cărora se laclice în formă de spirală a rămas aceeaşi viteză in jurul centrului ga­
tanţa de cileva sute de miliarde ani pierd Soarele nostru, împreună ru Pă- nelămurit pînă in prezent. De această laxiei. ca porţiuni ale unui corp so­ O legenda spune că acum două se­ si femei a căror frumuşele şi tinere­ înalte. Nu se inventaseră încă nici
lumină de Pămînt (un an lumină = mînlul si alte planete. La distante di­ problemă se ocupă cunoscutul aslro- lid. Teoria arată, că pentru aceasla cole, în anul 1764, Krîm-Guirei, unul le s-a veştejit in spatele grilajului ha­ buzunorolc, înlrucit în loc dc îmbră­
aproximativ 10.000 miliarde km.), în ferite de galaxie, am puica vedea o fizician sovietic prof. Solomon Pikcl- este necesar ca stelele să fie distri­ dintre cei mai feroci hani oi Crimeei, remului lui Krim-Guirei. căminte oamenii purtau piei de ani­
fata noastră ar apare o imagine ui­ mulţime do sisteme stelare similare. ik r. buite uniform pe înlregnl spaţiu sfe­ a cerut sculpiorului persan Omer să Cind în 1820, Puşkin a vizitat a- male. Lucrurile mărunte de primă ne­
mitoare. Pe cerul negru, lipsii com­ Majoritatea acestora au ramificaţii in Cercetările arată că in galaxia noa­ ric al galaxiei. Este vorba, fireşte, sculpteze o slincă în aşa fel încit să ceastă Finlînâ a plingerii (numilă si cesitate se păsîrau prinse în păr, iar
plet de stele, se distinge un uriaş nor formă de spirală. stră există stele cu vîrsle diferite: nu despre stelele rare fac parte din lase impresia că plînge. Tînlîna din Bahcisarai), profund e-
Talentatul artist a tăiat inlr-o pla­
fix de slabă luminozitate. Din porţiu­ Cum au apărut galaxiile, aceasta stolele vechi neslrălucitoare laşa-zi- ramificaţii (masa lor totală este mi­ că de marmură o nişă, pentru a sim­ molionat el a depus doi trandafiri, u- cele mai mari se atîrnau la briu. A-
sadar este la fel de probabil ca de­
că), ci despre stelele din generaţia
nile tul centrate ies ramificaţii albăs­ este deja cunoscut tn linii generale scle stele din generaţia 1) încon­ 1 care umplu întreaga galaxie. boliza profunzimea durerii umane. In nul alb si unul roşu. Dc atunci în senul săpat în slînca din valea Fcr-
mod tradiţional, la Fintina plingerii,
joară centrul galaxiei din toate păr­
trui luminoase, îndreplîndu-se în for­ oamenilor de ştiinţă: ele s-au formal ţile. Ramificaţiile în formă de spirală Ce a determinat stelele să se dis­ această nişă Omor a ridicai o minu­ se găsesc totdeauna doi trandafiri gana să reprezinte pc un pămîntcon
mă de spirală spre marginea mai pu­ în urină cu miliarde de ani din mase sint alcătuite in principal din stele tribuie uniform în centrul unei slcre nată floare de marmură din care liş- proaspeţi. Mai tirziu, Puşkin s-a inspi­ de-al nostru cu bila lui nedespărţita
rat din aceasta legendă pentru a com­
ţin densă. Aşa arată din depărtare mari de gaz care s-au comprimat sub tinere calde şi din gaz. Ce forte men­ limitate ? Profesorul Pikelner conside­ nea o apă limpede ale cărei picături pune poemul „Fintina din Bahcisa­ şi care poartă in pâr mici obiecte:
păreau lacrimi adevărate. Omer a în­
ţin gazul din cere iau naştere ste­
galaxia noastră care constituie o a- acţiunea propriei greutăţi. Dar meca­ lele ? Majoritatea oamenilor de şti­ ră că această sferă ar puica fi re­ chinat opera so sutelor de tinere fete rai". belişoare, ace de păr, pene.
zultatul acţiunii unei unde de şoc. I
glomerare colosală de circa 150 mi­ nismul de formare a ramificaţiilor ga- inţă consideră că acestea sînl forte e- Conform acestei ipoteze, încă îna­
leclromagnelice. Ele nu «tu influentă inte de începerea formării stelelor în
asupra deplasării stelelor, insă pol galaxie, din motive puţin cunoscute,
â dirija comportarea gazului. in centrul galaxiei s-au putut crea
In ramificaţiile în formă de spi­
rală alo galaxiei noastre există un condiţii care au dus la o explozie ex-
U.R.S.S. — Ra-
rimp magnetic destul de puternic. Irem de puternică cu energie de a- diorepolaj din...
După toate probabilităţile, liniile de proximaliv 10’* ergi. Unda de şoc stomac.
forţă ale cimpului magnetic nu se care s-a propagat din centru a com­ Noua procedu­
întrerup în galaxia noastră, ci se pre­ primat gazul din fată, împingindu-l ră de cercetare a
lungesc în spaţiul inlergalactic. Prin spre periferie. După cilva timp, în­ traetultii gastro-
urmare, clmpul magnetic străbatea treaga energic degajată de explozie intestinal arată
masa de gaz înainte de formarco ga­ s-a consumat si învelişul sferic sub­ astfel : Bolnavul
laxiei. Norul gazos, care s-a compri­ ţire din gaz comprimat a încetat să înghite o pastilă
mat încet, a comprimai şi cimpul mag­ se dilate. Gazul rămine în această înăuntrul căreia
netic, deformind liniile lui de forţă. stare aproape, stabilă cîieva zeci de se află un radio-
Gazul care nu a reuşit să se conden­ milioane de ani pînă cind începe pro­ em.ţălor minus­
seze in stolele din generaţia intiia, o cesul invers de revenire a gazului cul. Trecind prin
continuat să se comprime treptat în- spre centru. Potrivit calculelor. în tractul gastroln-
tr-un singur plan — planul galaxiei, arest timp gazul comprimat se va t est! nai „radio-
alrăgind după sine şi clmpul mag­ iaci si se va condensa în stele. Ma­ pastiln" emite
netic. joritatea stelelor vor începe să se de­ semnale intercep­
plaseze pe orbite foarte alungite. Pes­ tate de dispoziti­
Procesul de formare a stelelor, care
a început in zonele centrale mai den­ te cilva timp, stelele formale vor um­ vul de rccepţie-in-
se, s-a găsit astfel sub conirolul cim­ ple aproape uniform spaţiul prin care reglstrarc, care Ie
pului magnetic. Dacă unghiul dintre n trecut unda de şoc. Restul gazului, înscrie sub formă
de grafic pe
o
planul galaxiei şi liniile de forţă ale picrzji'.du-şi energia, se va comprima bandă de hirtie
ciinpului magnetic a fost aproape îelr-un plan caro trece prin centrul mobilă.
drept (probabil aşa s-a şi Inlimplat in galaxiei şi va da naştere la noi .stele
timpul formării galaxiei noastre), a- tinere. Acestea îormează ramificali- In foto: Iladîo-
lunci formarea accelerată a stelelor île galaxiei. capsuio (stînga) şi
dispozitivul de re-
o pulul să înceapă din centru simul­ Universul îsi schimbă treptat for­ ceptie - înregistra­
tan în cileva direcţii. In acest raz se ma. In prezent, puternicele explozii re al noului apa­
formează galaxiile cu mai multe ra­ galactice au loc mult mai rar dccîl rat de stabilire a
mificaţii. După creareo sistemului ste­ în trecutul indepărlal. Demonstrează diagnosticului prin
lar, ramificaţiile au căpătat repede oare aceasta că procesul de formare radio.
forma de spirală. a galaxiilor s-a încheiat în linii gene­
R A U. Unele galaxii in formă de spirală rale ? Cum se vor dezvolla galaxiile
In foto : Vedere o Piramidei din El Giz0 ?• a Sfinxului de lingă au ramificaţii care nu se curbează în viilor? Asupra acestor probleme
Cairo, vestite monumente istorice- culturale ale Egiptenilor core con- chiar de la centrul galaxiei, ci de la reflectează în prezent oamenii de
stltuie un punct de atracţie pentru turiştii din întreaga lume. o anumită distantă. Galaxia noastră ştiinlă.