Page 47 - 1965-03

Nr. 3174 U.umul socialismului rog. 3

LA UZINA „VICTORIA“ CĂLAN
Loturi semfucere ÎNTREPRINDEREA d e c o n s t r u c ţ ii

R E J U L Şl MONTAJE ENERGETICE Nr. 5 SIBIU
uzină se prezintă cu o dcpă$ire de fiecare unitate agrico angajează urgent muncitori calificaţi in meseriile:

D E C O 413.000 lei. Desigur, faţă de posibi­ fn ultimii ani au fost introduse In de 25 Id sută: 60.000x25:100=15.000
respectivă
lităţile exislente, suma
poate fi recuperată chiar în cursul cultură numeroase soiuri de grîu de kg. — electricieni p en tru staţii de tran sfo r-
trimestrului I. marc productivitate, hibrizi dubli de Fondul de săminţă necesar -f re‘
Sfîrşilul anului 1964 a adus colecti­ 71 000 lei fală de sarcina planificată. m a to a re -c irc u ite e le c tric e s e c u n d a re ;
porumb, soiuri noi de plante uleioa­
vului de muncitori, ingineri si tehni­ In aceeaşi perioadă, productivitatea Situaţia instabilităţii comenzilor la se 51 leguminoase, sfecla de zahăr, zerva = 75.000 kg.
Supralaţa repartizată pentru lotul
cieni de la Uzina „Victoria" Călim muncii la producţia globală realizată sortimentul piese mecanice de la tur­ cartofi etc., care contribuie la obţi­ semincer se află împărţind cantita­ — co n d u căto ri auto p en tru şan tiere ;
satisfacţii binemeritau*. Ca urmare a crescut cu 3 Ia sulă. nătoria nr. 1 nu este nouă si nu e nerea unui spor de produclie de tea de săminţă necesară la produc­
a eforturilor susţinute, depuse mai bine ca ea să fie privită totdeauna 20-40 la sută fată de seminţele din ţia condiţională planificată, adică : — rutierişti.
nlrs în a doua jumătate a «inului, toii Cînd ss scapă Sn mod static. De aceea, trebuia a- soiurile obişnuile. Prin introducerea 75.000:2.000 = 37.5 ha.
indicatorii planului de producţie au sigurată o gamă mult mai mare de şi răsDÎndirea in cultură a unor se­ In raport cu coeficientul de în­
fost îndepliniţi. rebutul din vedere comenzi încă de la sfirşilui anului minţe valoroase în numeroase uni­ mulţire a seminţelor se stabilesc o- Condiţii bune de cazare si cantină la şantiere.
.In acest an în foia colectivului din trecut si tot de atunci să înceapă tăţi agricole recoltele ou sporit sim­ rientaţiv pentru fiecare cultură su­
C. an stau sarcini sporite. Pentru în­ Spre deosebire de celelalte secţii de pregătirea fabricaţiei unui însemnat ţitor In anul trecut, spre exemplu, prafeţele ce le va ocupa lotul se­ C e re rile se vor adresa la între p rind e re a de
deplinirea lor, pe baza experienţei a- bază ale uzinei, la turnătoria nr. 1 număr de produse. De aceea, orga­ cooperativele agricole de producţie mincer din suprafaţa totală plani­
nului trecut, au (ost luate unele mă­ preţul de cost a fost depăşit Sn luna nizaţia de partid trebuie să ceară din Cugir si Beriu au obţinui la ficată. Astfel, la griul de toamnă construcţii şi m ontaje energetice nr, 5 Sibiu, strada
suri. Care sint rezultatele? Bilan­ ianuarie cu 312.000 Ici. Cauza prin­ conducerii secţiei de pe acum alit cultura griului de loamnă in medic, lotul semincer ocupă circa 1 8 la sulă, Lector nr. 12, telefon nr. 65G 0, serviciu l persnnaL
ţul activităţii primei luni mată o de­ cipală provine din nerealizarea pla­ pregătirea tehnologică a noilor co­ de pe întreaga suprafaţă, cile 1.720 la orz şi secară de toamnă 17 la sulă,
păşire a planului producţiei globale nului de produclie la sortimentul pie­ menzi obţinute în ultimul timp, cit kg. si respectiv 1.714 kg. la hectar Ia ovăz 15 la sută, la porumb şi floa­
si marlă cu 3,67 si respectiv 2.94 la se mecanice şi depăşirea procentului şi preqălirca utilajului corespunzător Succese importante s-au obtînut rea soarelui cîte 5 la sulă, iar la
sută. Peste plan s-au produs 057 admis de rebut alîl la sortimentul care de multe ori se lasă pe plan se­ de către unilâlile socialiste din agri­ cartofi 14-20 la sulă. din suprafaţa
tone fontă. I0J tone semicocs si 36 respectiv, cit şi pe întreaga secţie cu cundar. cultură şi la cultura porumbului prin loială destinată culturilor respective.
tune piese turnate la turnătoria nr.2. 5,33 si respectiv 0,44 procente. Este chemat si serviciul aprovizio­ folosirea hibrizilor dubli din prima In mod asemănător se calculează Producători!
Dar preţul de cost ? De ce ? La această întrebare s-a nării să sprijine mai mult această generaţie. Spre exemplu. C.A.S. Gel- suprafaţa loturilor semincere si
încetăţenii un singur răspuns: lipsa secţie în aprovizionarea cu fonlă ve­ mar a recoltai in medie de pe tar­ penlru alte culturi. Alegerea tere­
lalele cultivate cu HD-203 cile 4.176
loturilor
Valoriîicîiul do comenzi la piese mecanice şi câ che, deoarece in lipsă de fontă veche kg. porumb boabe la ha, iar coope­ nului pentru amplasarea cu mult
semincere trebuie făcută
vinovat ar fi numai beneficiarul (C.S. comercială, la cubilouri se foloseşte rativa agricolă de producţie din discernămînt deoarece pe lingă ob­ /. R. /. C. DEVA
rezervele interne Hunedoara), care a renunţai la anu­ mai multă fontă veche mecanică si Pricaz a obţinut cile 3.453 kg po­ ţinerea de producţii mari de semin­
fontă nouă, care încarcă preţul de
mite comenzi ca : jgheaburi
pentru
rumb boabe de pe suprafeţele culti­
furnale, plăci de cale O.N. 65, roci­ cost si uneori influenţează negativ vate cu hibrizi dubli. Producţii mari ţe, curate din puncl de vedere bio­
Eurnaliştii au sporii indicele de uti­ lor i pentru furnale si alte piese do calitatea fontei lichide. Acelaşi ser­ logic, ele trebuie să asigure si o va­ vă face cu noscut că:
lizare cu 34 kg fontă/m.c. volum u- întreţinere. Dar chiar Ia producţia viciu este chemat să asigure in con­ au losl obţinute şi la alte culturi la loare culturală ridicată a acestora.
111 (ală de anul trecut, declasatele realizată rebutul eslc depăşit de ci- tinuare Jurnaliştilor cantităţi sporite care s-au folosit seminţe din soiuri De aceea, este bine ca amplasarea
productive.
le-au redus la 1,31 la sulă, fală de tevu ori. O mică nealenlie la monta­ de materii prime şî materiale, aşa In procesul de producere si în­ loturilor semincere să se facă pe Pentru contractarea do porci sau orice specie de animale, vâ
2 la sulă cit este admis, iar consu­ rea miezului a făcut ca un element cum a făcut în luna ianuarie. mulţire a seminţelor distingem terenuri fertile si pe cil posibil pla­ puteţi adresa achizitorului comun al sau oficiului raional de achiziţii
ne. care să permită executarea lu­
3
mul de cocs l-au micşorat cu peste 31 de răcire penlru furnal (format de Dacă organizaţiile de bază din toate etape. Prima se referă la produce­ crărilor în mod mecanizat si po care
kg pe tona do fontă. echipa lui Arlain Munleanu). să fie secţiile uzinei vor analiza cu disccr- rea seminţei elită de către staţiuni să nu stagneze apa. şi contractori de animale.
Ce influentă au avut aceşti indi­ robutat, reducind simţitor tonajul la nămînt situaţia preţului de cosi pe experimentale, a doua la înmulţi­ In cazul cînd relieful terenului
catori asupra preţului de cosi ? In producţia sortimenlului. luna ianuarie, vor fi scoase la iveală rea ei în unităţi agricole speciali­ esle accidentat, lolut semincer se
luna ianuarie Jurnaliştii au realizat 59 de elemente rccuperaloare au lipsurile din luna respectivă iar repe­ zate. iar a treia la producerea se­ poate stabili pentru loale culturile Pentru porcii predaţi in perioada 1 martie — 30 iunie, se acor­
7f\000 Ini economii la prelul de cost fost rebutale în luna ianuarie din tarea lor şi apariţia allora poate fi minţelor pe loturile semincere ale în una sau două. tarlale cu un
,'fală de sarcina planificată. Este un cauză că nu a existat un utilaj cores­ evitată. Fireşte, vor puica fi găsite fiecărei unităţi agricole. asolamcnt special şi cu o rotaţie dă un leu, kg peste preţul legal, conform H.C.M. 511/1963. Astfel,
'rezultai meritoriu, care îşi găsesle punzător (potrivit observaţiilor noi rezerve interne spre folosirea că­ Organizarea loturilor semincere corespu nzătoare. pentru porcii de grăsime cu o greutate minimă la predare do 100
explicaţia in preocupările colective C.T.C.). Aceasta înseamnă că pre­ rora să (ie mobilizat întregul efectiv proprii se impune în t ru ci t fiecare La plantele alogame este necesar
pentru valorificarea deplina o rezer­ gătirea Inbriciitioi produselor noi nu de muncitori, ingineri şi tehnicieni unitate inmulţindu-şi sămînla nece­ să se tină seama de regulile privi­ kg, se plătesc 10,50 Ici kg viu, iar pentru porcii de carne cu o greu­
velor interne. a (ost temeinic făcută, iar asistenţa în activitatea lor do viitor. sară evită o serie de cheltuieli o- toare la izolarea in spaţiu a cultu­ tate minimă de 90 kg la predare, se plătesc 10 lei/kg viu.
Respectarea opririlor planificate a tehnică nu a losl permanentă. O mare cazionale de cumpărare, transport, rilor. Pe baza observaţiilor si expe­
avut ca urmare reducerea simţitoare parte a elementelor rebutale erau O analiză atentă a posibilităţilor ctc. De asemenc-a, această săminţă rienţelor efectuate se recomandă ca
a opririlor accidenlale. Au putut fi confecţionate cu o lună-două în urmă arată că preţul de cost poate li re­ fiind produsă pe loturi speciale, c- la secară si porumb în cîmp liber De asemenea vă puteţi ridica porumbul cuvenit de la coope­
atinşi parametri inalli si termenul de — practică complet greşită de pre- dus în fiecare secţie. De la această xislă posibilitatea efectuării unor să se creeze o zonă de izolare de
funcţionare o agregatelor prelungii. d.ire a pieselor la C.T.C. concluzie trebuie să se pornească in lucrări tle bună calitate la insămin- 2 0 0 m„ iar la floarea-soarelui, cîne- rativa din comuna dv, unde se gâ seşte în cantităţi suficiente.
O influentă pozitivă în acest sens o analizele care vor avea loc pe mar­ tare, întreţinere şi recoltări. pă si cartofi de 1 .0 0 0 m. in cimp si
avui-o şi asigurarea unui nivel ca­ ginea realizării indicatorilor econo­ Loturile semincere constituie deci 500 m. în fala obstacolelor naturale.
litativ corespunzător la lucrările u- Cu prelul de cost depăşit pe pri­ mici. o verigă importantă în procesul de Cu cit distanta de izolare este mai
fectuate în timpul opririlor. ma lună a anului se prezintă 51 sec­ înmulţire a seminţelor, alit în gos­ mare fală de culturile vecine simi­
Asigurarea agregatelor cu piese de ţia semicocs. In acest lei situaţia pe 1. cioba::u podăriile agricole de stat, cit 51 in lare. cu alîl se asigură o puritate 51
schimb în imediata lor apropiere per­ cooperativele agricole de producţie. uniformitate biologică mai mare.
mite, de asemenea, remedierea ava­ Suprafaţa ocupală de loturile se­ Penlru a obţine seminţe cu însuşiri
riilor intr-un termen scurt. Textila Sebeş la ultimele mincere penlru o cultura variază în biologice valoroase, caracteristice
Un lucru nu s-a pierdut niciodată funcţie de suprafaţa culturii, canti­ fiecărui soi pe loturile semincere,
din vedere ; calitatea fonici, indica­ meciuri de verificare tatea de săminţă folosită la ha. şi se vor aplica cele mai potrivite lu­
tor ce merge mină in mină cu pre­ de producţia planificată la hn. La crări agrotehnice.
ţul dc cost. Aşa a losl posibil ca pes­ textiliştii au învins cu 3-2 pe A. S. cantitatea de săminţă necesară se O atenţie deosebită trebuie acor­
Torminînd pregătirile fizice şi teh­
te 75 la sută din fonia produsă anul nico individuale, textiliştii au trecut Cugir. Au înscris Culeanu (2) şi O- adaugă şi un fond de rezervă. lata dată lucrărilor privitoare la pregă­
un calcul simplu privind asigurarea
trecut să fie dc mărci superioare, iar cu o săptămînă în urmă la jocul de prea pentru gazde, t>urnoto şi Barbu seminţei necesare la cultura griului. tirea seminţelor penlru semănat. Ele
în luna trecută să fie produsă peste ansamblu, cu echipe de fotbal din re­ penlru Cugir. se vor trata cu preparatele indicate
8.200 tone fonlă fosforoasă, cu carac­ Piuă la începerea campionatului Presupunem că suprafaţa planifi­ pentru a se evita astfel apariţia di­
teristici speciale. giunile Hunedoara şi Braşov. Pregă­ mai sînt programate două meciuri cu cată a se cultiva cu grîu la o uni­ feritelor boli criplogamice în cul­
tirile au început la 10 ianuarie şi par
de
tate este de 306 hn.r cantitatea
Toate acestea au făcut ca procesul a fi corespunzătoare începerii cam- Progresul Sibiu şi Minerul Lupe ni la turile respective.
de producţie să se desfăşoare în bune pionatumi regional de fotbal, Tcxli- 16 şi IU martie, ambele la Sebeş. săminţă folosită la ha. este de 2 0 0 Ţoale lucrările efectuate pe lo­
kg., iar producţia planificată
este
condiliuni, productivitatea muncii să lişlii au susţinui meciuri amicale cu Din lotul echipei Textila Sebeş lac de 2.400 kg. Io ha (care (lupă condi­ turile semincere esle indicat să se
crească şi, în final, la preţul dc cost ţionare rămîne 2.000 kg. la ha.). In încredinţeze unui personal bine
să se oblină economii. Retractarea Alba pe terenul din parte: Petraşcu Dărab, Cavrilă, Vin­ acest caz, calculele ce se lac sini instruit care să fie îndeaproape su­
Sebeş (-4-0), cu Progresul Sibiu, care elor, Cazan, Kaica, Marin, Oprea, Ciu- pravegheat de specialistul din fie­
* caş, Stoica, Adoin, Culeanu, Urcau. următoarele : care unitate. De asemenea, esle ne­
Si la turnătoria nouă, preţul de ocupă locul II in campionatul regio­ N’oagbi Similîe. Necesarul dc sămînla după plan cesar să se lină o evidentă precisă
cost în luna ianuarie a fost redus, nal Braşov, la Sibiu (1-4), iar la Cu- DORIN LADARU este de : 300x200 = 60.000. asupra organizării loturilor semin­
oblinindu-se economii in valoare de gir 0-0 cu A.S. Cugir. La Sebeş, corespondent Fondul de rezervă asigurat este cere, a lucrărilor ce se aplică si a
soiurilor, notindu-se toate observa­
ţiile făcute.
O o Prin aplicarea întregului complex
de lucrări agroLelijiice^ p* loiprile,;
re ie s *® semincere, se va asigura înmulţirea
şi introducerea în cultură a celor
mai valoroase soiuri de plante culti­
vate, ceea ce va duce nemijlocit la
sporirea producţiei vegetale la hectar. Ww
A R U T U L VIAŢA UŞOARA Ing. ŞTEEAN HOMORODEAN _ v ...
cercetător la Staţiunea
fcxperlmenlală Geoagiu
let — seriile I şi II — cinematogra­
r - — n ful „Cultural"; SIMLRIA: Aventura
de la miezul nopţii — cinematogra­
ful „Mureşul"; ALBA IULIA. Rezer­
vat pentru moarte — cinematogra­
ful „Victoria"; SEBES Soţie pentru
râ; 13,15 „Mult nii- 0 dragă primă­
DM IM CaHM Aam i9S5 vara" _ emisiune de ciniecc şi un australian — cinematograful
jocuri populare; 13,J5 Cîntă pentru „Progresul"! Gol printre lupi — ci­
dumneavoastră Luminiţa Cosmic — nematograful „Sebeşul"; ORÂŞTIE:
CINEMA muzică uşoară; 14,10 La microfon Ziua fericirii — cinematograful „Pa­
DEVA: O sica cade din rer — muzică uşoara; Gică Pelrescu, Ka- lria", întuneric în plină zi — cine­
matograful „Flacăra"; HAŢEG: Că-
cinematograful „Patria"; Galapagos lerinn Valenţe, Ghcorghi Cordov, Plorie în aprilie — cinematograful
— cinematograful „Arta"; PETRO­ 11inea Cerbacev, Nat King Cote, Na­ „Popular"; BRAD: Poveste de pe
ŞANI : Ah, Eva 1 — cinematograful da Knejevici, Constantin Drăghici, Don — cinematograful „Steaua ro­
,,7 Noiembrie"; LUPEN1: Climate 14.30 La microfon: Satira şi umo­ şie"; LONEA: Intre maluri — ci­
— cinematograful „Cultural"; Si- rul; 16.30 Melodii distractive; 17,15 nematograful „Minerul"; ILIA: Din­
MERIA: La patru paşi de infinit — Ţineri poeţi: Leonida Ncamţu şi colo de orizont — cinematograful
cinematograful „Mureşul"; ALBA Grigore Hagiu; 10,45 Arii din ope­ „Lumina".
1ULIA: filmele Şeful şi Comoara rele; 19,15 Program de romanţe;
din Lacul de argint — cinematogra­ 20,00 Dansaţi in ritmul preferai i RADIO
ful „Victoria"; SEKES: Veselie la 21.45 Pagi ni din volumul „Proză u-
Accapulco — cinematograful „Pro- morislică romînă"; 22,00 Muzică PROGRAMUL 1 : 5.0G Con-
gresuT'; Liurma comică a lui Ha- de dans; 22,30 „Luminile rampei" cert de dimineaţă ; 6,07 Mu­
rokl Lloyd — rlnem.itoeraful „Sebe­ — din spectacolele Teatrului de zică uşoară vnlerprelală la mu­
şul"; ORÂST1F. Ghinionistul — operă şi balet al R.P.R. 23,05 Vă in­ zicuţei 6,35 Jocuri populare inter­
vităm la dans.
Noul film rominesc. „Sărutul", de dispariţia lui Gheorghe, soţul Sa- Producţie a studiourilor sovietice, nunţat la postul ei de profesoară şi cinematograful „Palria", Sedusă si Radiojurnale şi buletine de ştiri: pretate la trompetă; 7,15 Piese de
realizat după scenariul lui Alem vetei $i fiul NIariei. Aftepltndu-fi filmul „Viaţă uşoară", este o satiră confecţionează pălării Sora ei. Vn- abandonată — cinematograful „Fla­ 7 00; 12.00; 20,00; 22,00, 23,52 (pro­ estradă ,■ 7.30 Sfatul medicului : Bo­
Jvan Gliilici si In regia lui Lucian ani de zile fiul. mama a înnebunit. la adresa acelor oameni care. în silisa, exploatează pe soţul ci bătrin, căra"; HAŢEG; Innirrălură bleste­ gramul 1); 7,30; 10,30, 14,00,- 19,00; lile de nas, gît şi urechi la copil;
Bratu, urmăreşte procesul complicat Dar Saveta sfic câ soţul ei a mu­ goană după o viaţă comodă, alune­ om dc ştiinţă. mată — cinematograful „Popular"; 21,00, 23,00; 0,52 (programul II]. 7,45 La această ară, melodii dis­
dc reabilitare a unor conştiinţe, rit şt se simte parcă vinovată de că pe căi necinstite. După o serie de încurcături, pus BRAD: 30 de ani de veselie — ci­ tractivei 8,04 Fanfare de amatori
Ca şi in „Dragoste lungă de-o moartea lui. Căzută sub influenţa Filmul urmăreşte aventurile unor nematograful „Steaua roşie", LO- TELEVIZIUNE ale Casei de cultură din Vaslui, Că­
seară", Alecn /van Ghilia sc ocupă lui Petre, şoferul din sat care o iu­ personaje caricaturale. Alexandr Bo- faţă în faţă cu prietenul său — in­ NEA: Împuşcături in ceaţă — ci­ minului cultural din Batăr-Cri-
de personaje apăsate de un trecut bea. Saveta iiilă trecutul fi începe cikin eslc inginer chimist si nepre- ginerul Lebedei', care fi-a găsit a- nematograful „Minerul"; ILTA: Cei 8,50 Gimnastica de înviorare la şana şi Fabricii de conserve Te­
dureros, care in cele din urmă ror o viaţă nouă Amintirile triste ale zentindu-se la postul sdu din pro­ devăralul scop în viaţă —, llociUin pairii răi n gări — cinematograful domiciliu; 9,00 Retela gospodinei; cuci; 8,15 Donsurl din operete,*
fi angrenate in viaţa noastră nouă. războiului sint înlăturate, menţi- vincie, s-a angajat ca responsabil l*q pleca la locul son de muncă, in- „Lumina". 9.30 Emisiunea penlru copii şi li- 8,58 Folclor muzical» 10,30 „Buchet
Două femei, Saveta si soacra ei. uind insă ura puternică împotriva ccpiud o viaţă nouă. nerelul şcolar; 11,00 Emisiunea pen- de melodii" — muzică uşoară» 11,15
trăiesc intr-o totală izolare, suferind cotropitorilor hitlerifti. la o curăţătorie chimică. Olga a re­ RADIO t.u sale; 14,00-16,00 Campionatul Din albumul muzicii corale romî-
mondial dc hochei pe gheată: Sue­ neşli; 11,30 Muzică populară inter­
pretată de Dumitru Sopon, Florea
PROGRAMUL 1: 0 . 0 0 Concert do
EROI CURAJOŞI CA TIGRII NEVASTA NR. 13 dimineaţă; 8 , 6 6 Muzica populară in- dia — R.S. Cehoslovacă. Transmi­ Burnea şi Ion Copil» 12,42 Ciută
(Finlanda);
siune de la Tamperc
lerprelală de Irina Logliin, El ta Bo- 17.30 Campionatul mondial de ho­ corul Radloieleviziunii; 14,10 „Pe
toca si DumUru Zamfira,- 8,30 Tea chei pe gheaţă: U.R.S.S. — Canada. aripile cinlecului" — muzică uşoa­
ră; 15,30 Cintece de nuntă şi jo­
iru la microfon pentru repii „Coco-
B şelul nearr.ullălur"; 9,30 Cunoaşteţi Transmisiune de la Tampere (Fin­ curi populare» 16,15 Muzică uşoa­
I — S M ytţf*’ I «ceste melodii? — P1l.'n irecălor" de landa); 19.30 Varietc’iţi... Cu isto- ră interpretată dc Manela Rălrinu
ri<\- 20,30 Jurnalul televiziunii. 20,45
Radu Serbam „Caravana" (le Fl- Partea a ll-a a emisiunii dc varie­ şi Bilă Rădnlescu; 17,00 Muzică din
lington; „Vino pe aleea trandafiri­ tăţi. In încheiere: buletine de ştiri, opere; 17,15 Romanţe şi serenade
iJ J t 's e l 1 r e nt — lor" de Aurel Giroveeru. „Balerina spori şi buletin meteorologic. în interpretări corale; 17,55 Muzi­
că; 10 30 Colocviu despre tinereţe.
singuralerâ" dc Carr: Melodic de
dans de Roitei Dieler; „O zi de ne­
Varietăţi muzicale,* 19,40
Recit,al
uitat" de Florentin Dolmar. „Zile şî Euletin meteorologic Tema: „Forţa colectivului"; 10.50
Gigliola Ctnquelli — muzică uşoa­
„Dansatorii."
nopţi" de Bell răni;
I r dc Xavier Cugai: ,,In jurul lumii" PKNTIIU 21 OUE ră; 20,30 Muzică de estradă, 22,20
de Yonng: „Te astepl" de Olivcri; Vreme schimbătoare cu cerul „Penlru fiecare cite-o melodie" —
^ . V 11,00 Melodii populare; 12,05 „Am nnros. Virilul va sufla moderai cu muzică uşoară.
inlensificări locale.
Temperatura
îndrăgii o melodie" — muzică u- aerului va fi cuprins«1 între 9 şi 16 Bulelinc do ştiri şi radiojurnale:
5 0 ară,- 13,05 Concert de prinz, 13,110 5,00; 7,00, 10,00; 12,00; M,00; 16,00;
grade ziua. iar noaptea intre H-9
Dc toate penlru loli; 14.25 Mici şi —4 grade. 18,00; 22,00; 23.52 (programul I);
piese de estradă; 15,00 Noi înre­ 7,30; 9,00; 11,00; 13,00. 15,00; 17,00;
gistrări de muzică populara prezen­ PENIRU URMAlOARELE 19,00; 21,00; 23,00, 0,52 (progra­
tate de Sofia Popa, Măria Cornoscu mul II).
3 ZILE
şi Constantin Chisăr; 1 7 ,3 0 Muzica TELEVIZIUNE
uşoară; 10,00 „Astă-seară sîntcli in­ Vremea devine favorabilă ploi­
vitaţii noştri" — muzică de dans; lor. Temperatura in uşoară creş­ 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10
20,20 Teatru Io microfon „Steaua tere. Peqjru pionieri şi şcolari; 19,40 Re­
fără nume"; 22,15 Dansaţi cu nni. citalul violonistei Avla Erduran, so­
PROGRAMUL II: 6,00 Cîntă lan- LUNI 15 MARTIE 1965 listă a Filarmonicii din Ankara. La
fara reprezentativă a Armatei; 7,00 pian, Roger Aubert — Elveţia; 20,00
„Zi de odihnă cu voie bună" — me­ Pădurea şi nisipul; 20,20 Transmi­
Filmul este închinat curajului şi Adesea, grupul de bandiţi coboa­ O producţie a studiourilor egip­ vusese 12 soţii. Aida se coalizează lodii populare ; 8,00 Clubul voioş'*ei CINEMA siune de la Conservatorul „Ciprian
abnegaţiei luptătorilor din Armata ră din munţi, atacîud satele din vale tene. filmul „Nevasta nr. 13“ este cu ele şi începe prin diverse şire­ 8 30 „Valsul veşnic licăr" — Jo- Porumbcscu": Opera „Boema" de
Puccmi. In pauze: Tclesport. Noi
populară dc eliberare din 11.P. Chi­ şi masacrlnd populaţia paşnică. o comedie vie şi înţesată de glume, tlicuri să-l pună în situaţii dificile, hann Streuss: „Voci de primăva­ DEVA : Nevasta nr. 13 — cinemato­ şi soarele. Eilm documentar reali­
neză. Un detaşament al armatei pri­ o variantă veselă fi plină de fante­ să-l educe ră", „Povestiri din Pădurea viene- graful „Patria"; Vială uşoară — ci­
Acţiunea se petrece după elibera­ meşte sarcina să nimicească bando zie pe tema bărbaţilor uşuratici care In cele din urmă. îndrăgostiţi cu 7.rr. „Viată de ar tist", „Dumirea nematograful „Arta", PETROŞANI: zat de studioul cinematografic „A-
re. in toamna anului I9S0 O mare qamludcmistâ, condusă de Li l/an- privesc cu superficialiiatc căsătoria. adevărat. cei doi „Soţi" se vor lo­ albastră"; 9.01 Muzică populară co­ Ah, F.va! — cinematograful „Repu­ lexandru Sabia". In încheiere: bu­
bandă gomindanistă ascunsă in Knatt şi sofia sa. Li Ine-Nu oi Tinăml Mu rad, bogătaş uşuratic, godi, urmlnd ca după o perioadă ridă de asculVilori; 1 0 .0 0 „Două i- blica"; Titanic vals — cinematogra­ letin de ştiri şi buletin meteorolo­
munţii din provincia Kunasi, încear­ După numeroase peripeţii in care se căsătoreşte pentru a 13-a nară mai lungă, in care se vor cunoaşte nimi şi o melodie" — Muzică uşaa- ful „7 Noiembrie"; LUPLNI. Hain- gic.
că să provoace tulburări, sperind să se verifică eroismul ostaşilor, ban­ De data aceasta, tînăra soţie îi dă
ccupe întreaga regiune. diţii vor fi prinşi. de furcă. Aflînd că soţul ei mai a- bine să se căsătorească.