Page 49 - 1965-03

PROLETARI DlN TOATF, ŢARIIF UNIŢI VAI
S E S IU N E A S FA TU LU I

P O P U L A R R E & IO N A ILi

Duminică s au desfăşurat la Deva Ana Colda, Nicolela Popa şi Viorel permanentă sănătate şi prevederi
lucrările primei sesiuni a celei de a Râceanu. sociale, Aurel Bolunduţ, pentru co­
VJ-a legislaturi a Sfatului popular al A fost supusă apoi spre aprobarea misia permanenţă de agricultură şi
regiunii Hunedoara, ales la 7 marlie sesiunii, ordinea do zi. loan Codrca, pentru comisia perma­
1965. ‘ La primul punct de pc ordinea de nentă plan-finanlc.
La sesiune au participat membrii zi, iov. depulat Octovian Icnăşescu In cadrul lucrărilor primei sesiuni
Biroului Comitetului regional de â prezenlal raportul comisiei de va­ â Sfatului popular regional tov. Aurel
parlid, primii secretari ai comitete­ lidare a mandatelor deputaţilor a- Nistor a prezentat o interimare cu
lor raionale şi orăşeneşti regionale . leşi in Sfatul popular regional. privire la stadiul pregătirilor şi des­
de partid, preşedinţii eomilclelor e- In raport s-a arătat că toii cci 85 făşurării campaniei agricole de pri­
xecutivc ale sfaturilor populare ra­ de candidali ai F.D P. propuşi penlru măvară.
ionale şi orăşeneşti, activişti de stal alegerile în Stalul popular regional In încheierea lucrărilor sesiunii a
şi ni organizaţiilor obşteşti, deputaţi au întrunit marea majoritate de vo­ luat cuvîntul Iov. deputat Dumitru
TELEGRAMA aleşi la 7 martie penlru Marea A- turi fiind declaraţi aleşi. Din numă­ Popa. După ce a relevat succesul re­
dunare Naţională, şefii secţiilor Sfa­
purtat de f rontul Democraţiei Popu­
s-au
rul total al alegătorilor care
tului popular regional şi alţi invilaţu
lare in alegerile (Ic deputa|i, cil şi
Tovarăşului LUIGI LONGO
Secretar General al Parii dului Comunist Italian
R O M A
Cu ocazia celei do-a G5-a aniversări a zilei dv. dc naştere, Comi­
tetul Central al Partidului Muncitoresc Romin vă transmite dv, militant
dc seamă al clasei muncitoare italiene şi al mişcării comuniste şi mun­
citoreşti internaţionale, cele mai calde felicitări.
Vă urăm, dragă tovarăşe Long o, multă sănătate şi succese in acti­
vitatea dv rodnică, in fruntea Partidului Comunist Italian, pentru cauza t L a ,
socialismului, democraţiei şi păcii,
COMITETUL CENTRAL I '
AL PARTIDULUI MUNCITORESC ' r " ‘ v.
ROMIN

Semnarea unui Acord comercial şi a unui Acord
de plăţi între R.P. Romînă şi Republica Algeriană

Democratică şi Populară
Prezidiul sesiunii Sfatului popular regional
Cu ocazia vizitei în R.P. Ro- mînâ şi Republica Algeriană De­
minâ o ministrului energiei şi in­ mocratică şi Populară.
dustriei al Republicii Algeriene La 15 martie, acordurile men­ S-au înlilnit aici oameni din sa­ prezentat in fata urnelor. 99,90 la entuziasmul cu care masele r[p ale­
Democratice şi Populare, Bachir ţionate au fost semnate din partea lcie şi oraşele regiunii, depulati a- sulă au voiai „pentru". gători s-au mobilizat in cadrul cam­
Boumaza, s-au purtat convorbiri romînă de către M ihail Petri, m i­ leşi de masele dc cetăţeni penlru S-a trecut apoi Ja alegerea noului paniei electorale, tov. Dumitru Popa
a-i reprezenta in conducerea trebu­
privind dezvoltarea relaţiilor eco­ nistrul comerţului exterior, iar din rilor locale. Suit oameni de diferite comitet executiv al Sfatului popular s-a referit îndeosebi la sarcinile de^
nomice între cele două ţări. partea algeriană de către Bachir profesii. Petre Constantin c miner regional. viilor. S-a arălat c^ este necesar ca
In urma acestor convorbiri, care Boumaza. ministrul energiei şi in ­ sef dc brigadă la CM. Lupem. Vic­ Au fost propuşi şi aleşi în unani- deputaţii în sfaturile populare să fie
ou decurs într-o atmosferă de dustriei. loria Hruşca, ingineră la cooperati­ milalc ca membri ai Comitetului e- mereu în fruntea tuturor acţiunilor,
După semnare, ministrul comer­ va agricolă de producţie din Tciuş, xeculiv al Sfatului popular regional să mobilizeze masele de alegători la
prietenie şi înţelegere reciprocă, înfăptuirea sarcinilor economice şi
ţului exterior a oferit o masă în Zorica Mihăilă, tehniciană la Com­ tovarăşii depulali : Bădâu Teodor,
s-a convenit semnarea unui Acord cinstea oaspetelui şi a persoane­ binatul siderurgic Hunedoara, Aurel Doticîu Sabin, Caşotă Mie, Cismaş obşteşti.
să
In alentia noastră; va trebui
comercial si a unui Acord de lor care îl însoţesc. Bolunduţ, director al S.MT, Alba Cornel, Constantin Nicolac. Dcjeu stea permanenta întărire a legăturii
Dumitru, Gaşpar Erancisc, laremschi
plăţi intre Republica Populară Ro- (Agerpres) ele Mulţi din deputaţi au fost: a-
loşi in Sfatul popular regional în Constantin, Karpinecz Ghcorghc, cu masele de alegători, să ne pre­
mai inulle legislaturi. Lucrelia Cos­ Lticaci Laurcnţiu, Mihăilă Ghcorghc, ocupăm dc traducerea in viaţă a pro­
Artiştii emeriţi Valentin Gheorghiu ta. preşedinta cooperativei agricole Nistor Aurel. Popa Nicolela, Popcs- punerilor făcute de aceştia.
de producţie din Lăpuşnic — Iha şi eu Eugen, Puican loan, Ramba Mir- Sesiunea din luna ianuarie a dez­
şi Ştefan Gheorghiu au plecat la Londra Alexandru Kovacs, sudor la U R.U.M. cea. Stancu Slau Ghcorghc. Stoica bătut sarcinile din planul şi buge­
Cornel, Stoica Stan.
Petroşani au fost aleşi pentru a treia
tul pe anul 1965. Pentru toate sec­
oară consecutiv, Peţer Moise, miner Ca preşedinte al Comitetului exe- toarele de activitate — industrie lo­
Pianistul Valentin Gheorghiu şi Cu acest prilej. împreună cu vio­ şef de brigadă la E.M. Pelrila, f lori- culiv al Stalului popular regional a cală, comerţ, gospodărie comunală
întreprinderea dc produse retractare din Baru Mare: Tovarăşii Iosif violonistul Ştefan Gheorghiu, artişti loncelistul Radu Aldulescu. artist e- ca Mătăsărcanu, munciloare la M S. losl ales tov. Dumitru Dejcu. iar ctc. — sarcinile sint cil nuilt spo­
Pasul, directorul întreprinderii şi Aurei Deac, tehnician, controlează ca- emeriţi, au plecat la Londra pentru merit. fraţii Gheorghiu vor susţine Viscoza Lupeni, Ana Danciu, membră ca vicepreşedinţi tov. Nistor Aurel, rite. Dc aceea, vor trebui mobilizate
lilalea unui nou lot (Ic produse. a participa la apropiata deschidere recitaluri la Academia Regală de a cooperativei agricole de producţie Boliciu Sabin, Ramba Mireca şi Stoi­ toate■ forţele şi resursele in vederea
a expoziţiei consacrată marelui com­ Muzică din Londra şi lo Manchestcr. din GeoagiU'Orăşlie, penlru -a doua ca Cornel. îndeplinirii lor întocmai.
pozitor şi interpret George Enescu. (Agerpres) oară.
Sesiunea a ales apoi comisiile per­ îmbunătăţirea activilălii organiza­
înainte dc începerea lucrărilor se­ manente. Au fost alese 7 co­ torice de masă. a subliniat vorbito­
AO TJAI BTATrA Plecarea delegaţiei de cineaşti siunii şi în pauzele acesteia, grupuri, misii permanente : învătămînt şi cul­ rul, trebuie să preocupe in perma­
grupuri, deputaţii au discutat, şi-au
nentă sfaturile populare. Cu ajutorul
tură ; construcţii şi arhitectură ,• co­
împărtăşit din succesele repurtate la merţ 5i cooperaţie; gospodărie co­ formelor organizalorico dc masă să
la festivalul filmului de la Mar del Plata locurile de muncă, in aclivilatca munală, drumuri şî industrie locală; mobilizăm tot» cclălcnii la acţiunile
9 Iubitorii sporturilor aviatice In incheierea festivităţii, mem­ gospodărească, despre sarcinile de sănătate şi prevederi sociale,* agri­ întreprinse dc stalurile populare.
au asistat duminici la faza regiona- brii formaţiilor artistice de amatori Luni a plecat spre Mar del Pla­ si 26 martie a.c. la cel dc-al Vll-leo cultura; plan-finante. In prima şe­ Sarcini importante revin in pre­
12 a campionatului republican de ai casei raionale de cultură, îm­ ta delegaţia dc cincaşli romîni com­ festiva) internaţional al filmului. La viilor. dinţă de lucru a comisiilor perma­
mlcromodcle ce s-a desfăşurat in preună cu elevii şcolii medii din pusa din Mihhea Gheorghiu, preşedin­ această manifestare internaţională ci­ Lucrările sesiunii au fost, deschise nente, s-au ales preşedinţii, vicepre­ zent sectorului agricol. De felul in
sala de gimnastică a şcolii medii din localitate, au prezentat în faţa tine­ tele Consiliului cinematografiei din nematografia rominească va fi pre­ dc tov. Dumitru Dcjcu care a subli­ şedinţii şi secretarii Ca preşedinţi care sc va desfăşura campania de
Alba Iulla. rilor un bogat program artistic. Comitetul de stat pentru cultură şi zentă cu filmul arăislie „L<r palm niat,',prinTlrc’*aA^; ■’fapîcrY 'tfr .ifcgP-* ■ Bfi^fâîrt âleşi' tăvi. -Octaviaiu Jenişcs- .primăvară va depinde./succesul re­
Cel mai bun timp l-a realizat spor* artă şi Francîsc Muntcanu, scenarist paşi de infinit" şi documentarul „Ca- rile de depulati de la 7 marlie s-au cu, pentru comisia permanentă cons­ coltelor din anul acesta. Dc aceea,
tivul loan Mihăilă, de Ia asociaţia £ In staţiunile de maşjni şi trac­ şi regizor, care va participa, între 16 llalis". (Agerpres). încheiat cu o strălucită victorie a trucţii şi arhitectură, loan Sîrhu, sub conducerea organelor de parlid,
sportivă Metalul Hunedoara, al că­ toare din regiunea noastră au avui
rui model. în greutate de 1,8 gr., şi loc zilele trecute instructaje tu me­ Frontului Democraţiei Populare. S-a pentru comisia permanentă invăţă- consiliile agricole raionale şi orăşe­
o anvergură de §0 om., s:a menţi­ canizatorii. Cu acest prilej s-au dez­ trecut apoi la alegerea prezidiului mînl şi cultură, Leontin Blăjan, pen­ neşti regionale, conducerile staţiu­
bătui probleme privind folosirea ra­ Depăşirea planului de desfacere
nut .in ăer'timp de 3 minute şi 40 sesiunii. Din prezidiu au făcut par­ tru comisia permanentă comerţ şi nilor de maşini şi tracloare ale
secunde. ţională a tractoarelor şi maşinilor a- te tov. deputaţi: Dumitru Popa, prim- cooperalie, Ghcorghc Apostol, pen­ G.A.S. şi ale cooperativelor agricole
Duminică. 14 martie a.c., în qricole. In aceste zile se face verifi­ Lucrătorii din cadrul serviciului dc tiv cu 1,7 la sulă. Iu lunile februa­ tru comisia permanentă gospodărie de producţie să ia cele mai eficace
sala Casei raionale de cultură din carea cunoştinţelor acumulate, in desfacere de la Uzina „Victoria" Că- rie şi martie, realizările obţinute sint secretar al Comitetului regional Hu­
Ilia. unul număr de 200 tineri care care scop mecanizatorii se prezintă lan au obţinut rezultate frumoase in şi mai bune. In aceaslă perioadă, pla­ nedoara al P.M.R , Dumitru Dcjeu, comunală, drumuri şi industrie lo­ măsuri pentru buna desfăşurare a
au împlinit virsla de 14 ani, li s-au in tata comisiilor dc examinare for­ producţie. In luna ianuarie planul de nul de expediere a fost depăşit la Dionisic Bartha, Nicolae Dorobanţ, cală, Vichcnte Bălan, pentru comisia lucrărilor agricole dc primăvară.
înminat, intr-un cadru festiv, bule­ mate din specialiştii care lucrează livrări la fonlă si articole sanitare a fonlă cu 42,4 la sulă, la articole sa­
tinele de identitate. in cadrul unităţilor respective. fost depăşit cu 1,8 la sută şi respee- nitare cu J3.3 la sută, iar la lingo-
licre cu 5 la sulă.
La obţinerea succeselor amintite,
au contribuit, printre alţii, muncito­
CUM FOLOSIM PÂMINTUL? rii dm echipa condusă dc Victor Mi-
hailcscu. cil şi magazionicrii Victor
Manolu şi Dionisic Bakany.
ILEANA VANEA
merceolog
Răspunsul tovarăşului ing. Mi hai Cazacîncu, vicepreşedinte ol
La sfîrşit de lună
Consiliului agricol raional Ilia.
Prin darea în folosinţă a comple­
xului cooperativei meşteşugăreşti
Ce arată calea ele? „Retezatul" din oraşul Haţeg au fost
create in ultimul timp, condiţii co­
respunzătoare de lucru. Totodată a-
provizionarea secţiilor cu materiale,
® INTR-UN SINGUR AN VENITURI DE PESTE 500.000 LEI. folosirea judicioasă a timpului de
0 DE LA PILCURI RĂZLEŢE LA PLANTAŢII MASIVE. lucru şi îmbunătăţirea prestărilor de
© INCA 1000 HA. CULTIVATE CU PAlOASE POT FI RECOLTATE servicii, au contribuit la realizarea
sarcinilor dc plan. In cursul lunii fe­
MECANIZAT.
bruarie planul producliei globale in­
dustriale a fost realizat în proporţie
Întrebarea: Cum folosim păminlul? eficientă a fiecărui pclec de pămînt. de 125,59 la sută. iar cel al produc­
adresată specialiştilor din agricultu­ tală despre ce osie vorba. ţiei marfă in proporţie de 138,72 la
ră prin intermediul ziarului „Drumul Cullura pomilor fructileri şi Îndeo­ sulă.
socialismului* osie binevenită. To­ sebi a prunului se bucură de multă Secţii evidenţiate au fost în acea­
varăşii care piuă acum şi-au spus pă­ atentic. din parlea membrilor coope- stă perioadă confecţii penlru bărbap
rerea în această privinţă au arătat rahvclor agricole din raion. Faplul — categoria I, blănărie şi conlcctii
multiplele posibililăţi ce eixistă pen­ că in anii premergători cooperativi­ penlru femei.
tru extinderea suprafeţei arabile, cît zării agriculturii, aceşti pomi au fost N. SBUCHEA
şi pentru folosirea intensivă şi ra­ plantaţi in pilcuri răzlele, împiedi­ pune o renunlare la ramură pomico­ . corespondent Aspect din'timpul desfăşurării lucrărilor sesiunii.
ţională a pămînlului. Asemenea po­ că extinderea mecanizării lucrărilor. lă de producţie. Din conlră, sub în­
sibilităţi există şi in raionul Ilia. Aici. In urma unui calcul sumar a reieşit drumarea comitetului raional de
tea mai mare parte a terenului ara­ că pe terenul arabil al cooperative­ parlid, în ultimii ani s-au tăcut plan- 5C a/Ulzze, 146 autocamioane „Car-
bil este situat pe terasa J a Mure­ lor agricole de producţie din raion 36 hectare, la Hărău pe 31 hectare I. R. T. A. HUNEDOARA - DEVA păţi" şi „Bucegi" şi 40 autobasculante.
la|ii de pomi in masiv la Dobra pe
şului ceea ce permite obţinerea nn există in pilcuri sau răzleli pesle A crescut mult gradul de calilicarc
de an a unor rccollc lot mai spo- 130 000 de pomi, mulli dinlrc ci nc- ele. Pe raion, suprafaţa plantaţiilor şi specializare a oamenilor, iar prm
f te la hectar. roditori Aici mai trebuie adăugat şi tinere în masiv sc ridică la 398 hec­ şcoala profesională de şoferi dc la
tare şi există mari posibilităţi pen­
v*în raionul Ilia, în afară dc alte mă­ numărul mare de arbori, cioate, pil­ tru extinderea lor îndeosebi pe te­ întreprindere evidenţiată pe ţară Dobra au fost prcgăiiţi pentru înlre-
suri întreprinse in vederea folosirii curi de mărăciniş'jri şi petece răzleţe prinderea noastră in~i mult de 700
raţionale a pămînlului considerăm ca de pajişti. Toate acestea nu numai renurile improprii culturilor cerealie­ de şoferi. Creşlerea gradului dc ca­
deosebit de imporlantă terminarea, că împiedică mecanizarea lucrărilor re. De aceea ne am oriental să luăm lificare şi specializare a oamenilor so
lucrării de organizare intergospodă- dar ocupă şi o suprafaţă de peşte 70 măsuri pentru scoaterea pomilor răz­ în întrecerea socialistă pe 1964 reflectă in buna întreţinere a auto.
rească a întregii suprafeţe agricole hectare dc teren arabil. Intr-un sin­ leţi, şi paralel cu aceasta să sc treacă vehiculelor şi utilizarea mai judi­
din raion. Roadele acestei acţiuni sint gur an, cultivarea acestei suprafeţe la extinderea plantaţiilor de pomi cioasă a capacităţii acestora.
evidente. Astfel, la gospodăria agri­ cu sfeclă de zahăr ar putea aduce un în masiv, în sistem agropomicol sau îndeplinit planul de prestaţie la trans­ Sarcinile dc plan pentru 1905 sint
colă dc stat din Minlia numărul tru­ venit de peste o jumălate de milion in terase, punîndu-sc astfel în va­ Duminică, la clubul sindicalelor din Deva, a avui loc festivilalca in- portul de mărfuri şi călălori Ia loate mult sporite laţă de anul trecut, ceea
purilor s-a redus de la 25 la 9. De de Ici. Există unilăli agricole ca cele loare şi terenurile improprii culturi­ mînării „Diplomei de întreprindere evidenlială pe ţară", in întrecerea so­ sortimentele. Aceste realizări reflec­ ce impune o organizare mai bună a
asemenea, cslc semnificativ şi faptul din Bretea, Leşnic, Gurasada, Cim- lor cerealiere In acest scop s-au şi cialistă pe 1964 in ramura Iransporlurilor rutiere, colectivului întreprin­ tă puternicul avînt al întrecerii so­ muncii în toate compartimentele de
puri, lUirjuc, Brănişca şi altele unde întocmit proiecte pentru înfiinţarea derii regionale de transporturi auto Hunedoara. Pentru a cunoaşte reali­ cialiste în autobaze şi în cadrul auto­ activitate, întărirea disciplinei şi a
că acum fiecare coopcralivă agrico­ datorită numărului mare de pomi răz­ de plantaţii masive la cooperativa a-
lă are păminlul grupat In cile un leţi in lercnul arabil, o bună parlc gricolă din Bîrsău penlru 50 hecta­ zările colectivului acestei întreprinderi, caro i-au adus înalta distincţie, bazelor între brigăzi, echipe şi mun­ răspunderii personale fală de sarci­
singur trup In accsl fel, pe lingă eli­ re, la Velei penlru 36 hectare etc. ne-am adresat tov. Alexandru Deveanu, directorul întreprinderii, care ne-a citori. Penlru succesele oblinule în nile încredinţate, utilizarea ci*, mai
minarea transporturilor inulile, s-a din lucrări nu se pot mccaniza. Trebuie spus că in mare parte, din relatat citeva din succesele obţinute dc acest harnic colectiv în anul 1964. muncă au fost confirmaţi şi au primit raţională a capacităţii dc transport a
Iii ne au procedat în această direc­
reuşii ca întreaga, suprafaţă dc te­ ţie cooperatorii din Lăsau. Aici, po­ motivele arătate mai sus. iu anul tre­ insigna de frunlaş in inlrcccrca so­ autovehiculelor şi buna lor întreţi­
ren agricol să fie apropiat, dc cen­ mii răzleţi au fost defrişaţi dc pc o cut numai pe 40 la sulă din supra­ Alături dc oamenii muncii din ce­ la sulă, călători plecaţi loial 119,7 la cialistă pe 1964 un număr dc 250 dc nere. Prin masurile luate dc condu­
trele dc producţie ceea cc duce la o suprafaţă de 240 hectare. Suprafaţa faţa arabilă a raionului s-au putui lelalte ramuri ale economiei naţiona­ sulă, iar la parcurs călători loial 113,4 salariaţi ai întreprinderii noastre. Dc cerea întreprinderii s-au creat con­
mai bună organizare a muncii, la c- de teren arabil recuperată prin acea­ cxccula lucrări mecanizate. Acesta le, lucrătorii din transporturile auto asemenea, in anul Irccut s-au acordat diţii ca sarcinile dc plan să lic în­
muncii a
la sulă
Productivitatea
fecluarca unui control mai operaliv stă lucrare este de numai două hec­ cslc şi un motiv penlru (arc multe muncesc cu însuilelire pentru înfăp­ crescut cu 2,3 la sulă fală dc plan. muncitorilor, ca stimulente, premii în deplinite şi depăşite. Semnificativ in
asupra modului cum silit cxcculalc tare. în schimb s-a eişligal foarle lucrări agricole înlirziau fală do e- tuirea cu succes a sarcinilor trasate preţul dc cost a lost redus cu mult valoare dc peste 2 534.000 lei. aceasta privinţă este faptul c<i prin
lucrările agricole, la r o folosire ra­ mult pc linia mecanizării lucrărilor poca optimă, ceea ce a influenţat ne- de Congresul al lll-lea al P.M.R. Sub faţă dc sarcina planificală si s-au rea­ Aceste realizări au fost posibile da­ munca susţinută a întregului colectiv,
ţională a utilajelor ele. torită înzestrării întreprinderii noa- planul dc stal pe primele 2 luni ale
şi a creşterii randamentului muncii galiv asupra producţiilor la hectar. îndrumarea organizaţiilor de parlid şi lizat 3 026.000 lei beneficii peste plan. slre cu maşini şi instalaţii moderne, anului 1965 a fost îndeplinit la toa­
Se slie că folosii ca intensivă a pă- mecanizatorilor. Astfel, dacă în con­ IJn alt calcul arată că prin defrişa­ cu sprijinul organizaţiilor sindicale şi Indicii tehnico-economici de utili­ cît şi măsurilor luate dc conducerea te sortimentele. Ca urmare, planul
mînlului este condiţională în bună diţiile existentei pomilor răzleţi pe rea pomilor răzleţi, mecanizarea lu­ (J. T M.r muncitorii, inginerii, teh­ zare a parcului de autovehicule au Ichnico-adminislralivă pentru îmbu­ producţiei globale a fost realizat în
măsură de extinderea continuă a me­ suprafaţa arabilă un mecanizator se­ crărilor dc rccollare a păioasolor sc nicienii şi funcţionarii întreprinderii fost ' depăşiţi cu mult faţă de plan. nătăţirea stării tehnice a parcului de proporţie de 104,3 Ia sulă.
canizării lucrărilor, iar pentru a ob­ măna Tntr-o zi numai 4-5 hectare, poale extinde pc încă 1000 ha. Iată noastre au dobîndit rezultate bune în Capacitatea dc utilizare a parcului de autovehicule, executarea lucrărilor do Primind aceaslă înaltă distincţie,
ţine un randament maxim la folosi­ după defrişarea acestor pomi sc pot de ce defrişarea pomilor răzleli. a ar­ îndeplinirea planului dc prestaţii, autocamioane a crescut faţă dc plan întreţinere şi reparaţii la timp şi do colectivul întreprinderii regionale rlo
rea fiecărui ulilaj este necesar să c- semăna pină la 10-11 hectare. Pe de borilor, cioatelor şi pilcurilor de mă- creşlerea productivităţii muncii şi re­ cu 5,5 la sulă, iar capacitatea de caii tale. Anul trecut s-au dat in folo­ transporturi auto şi-a manifestat ho-
xisle tarlale compacle. In mare parte, altă parte, s-au desfiinţai o seamă răcinişuri a devenit o necesitate. In ducerea preţului de cosi. Astfel, prin­ transport cu 2,3 la sută. La autobuze sinţă staţiile de inlrclinerc dc la tărirca de a desfăşura o muncă şi mai
prin organizarea inlergospodărcască de drumuri inutile şi au fost reduse acest scop. sub îndrumarea comitelu- cipalii indicatori ai planului dc stat aceşti indici au fost depăşiţi cu 2,3 Sebeş, Hunedoara şi Brad, s-au exe­ rodnică pentru a îndeplini cu cinste
a terenului, aceaslă problemă s-a re­ locurile unde băltea apa. Acelaşi lu­ lui raional de partid, vom pune în pe 1964 au fost realizaţi după cum şi respectiv 3,8 la sulă. Menţionez cutat lucrări de mică mecanizare la sarcinile de plan şi angajamentele
zolvat. Mai există însă şi unele nea­ cru s-a făcut şi la cooperativele a- aplicare măsurile stabilite cu privire urmează : tone kilometrice convenţio­ că sarcinile de plan s-au îndeplinit instalaţiile de întreţinere şi la cele luate în întrecerea socialistă pc a-
junsuri care inlr-o oarecare măsură gricole din Lăpuşmc, Hărău ele. la folosirea intensivă şi cit mai de­ nale 103,2 la sulă, parcursul mărfii şi depăşit la toii indicatorii. de vulcanizare etc. In acelaşi timp, cest an.
împiedică folosirea cu maximum de Defrişarea acestor pomi nu presu­ plină a pămînlului. 100,4 la sută, mărfuri expediate 100,6 Autobazele Hunedoara şi Sebeş au parcul de autovehicule a crescut cu N. BADIU