Page 53 - 1965-03

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢl-VAt CREŞTEREA NUMĂRULUI CERCETĂTORILOR
CITIŢI ÎN NUMĂRUL
ŞTIINŢIFICI Al ACADEMIEI R. P. R.
DE AZI:
In răstimp rlc un an, numărul cer­ reşti, Ccnlrul de biologic generală
cetătorilor ştiinţifici care lucrează în si aplicată din Iaşi si altele — pre­
© Carnet cultural; unităţile Academiei R. P. Romînc a cum şi completarea cu cadrft de cer­
<8> La Hunedoara, transpor­ crescut cu peste 200. Dintre aceştia, cetare a unor umlăti, corespunzător
70 sînt tinfcri absolvenţi ai învălă- dezvoltării lor.
tul în comun poate ti .îmbună­ (mîntului superior, care s-au alirmal In scopul ridicării continue a posi­
tăţit; prin rezultate ■ deosebite în anii fie bilităţilor şi calitălii in munca de
© Sport; studii. Pe linia promovării tinerilor cercetare ştiinţifică au fost create
(pag. a ll-a) se înscrie şi« încadrarea a numeroşi condiţii ca tot mai mulţi cercetători
cercetători stagiari.’ să obţină titlul de candidat sau doc­
© Fiecare G.A.S.' — unitate
Pentru anul în curs este prevăzută tor in şliinte prin sistemul aspirau-
socia­
model de gospodărire
o creştere a numărului de cercetă­
(urii. De asemenea, pentru a putea
1! Iii jjj fTîTîV ÎM I listă ; tori cu încă' 200, clin care jumătate cunoaşte si a-şi însuşi noi metode si
1 ii**'
*0
Muu T
absolvenţi ai institutelor de invălă-
procedee tehnice de lucru, numeroşi
& Laboratorul combinatului;
(pag. .a lll-a) mînt superior La repartizarea cerce­ cercetători ai Academiei urmează sâ
tătorilor se are in vedere, în prunul
fie trimişi la specializare în dilente
'©De peste hotare; rînd, Încadrarea unor unităţi noi — ţări, pe perioade dc 3-12 luni.
ANUL XVII. NR. 3176 MIERCURI 17 MARTIE 1965 4 pagini, 25 bani (pag. a IV-a) cum- sint Institutul de biologie şi In­
stitutul de şliinte silvice din bucu­ (Ager preş).
LUCRĂRI AGRICOLE Calificarea — la nivelul tehnicii avansate
FIECARE MUNCITOR -
DE PRIMĂVARĂ STÂPÎN PE MESERIE

Produsele întreprinderii „Vidra'1 care pentru meseriile argăsitori şl
pc meleagurile regiunii noastre primăvara Îşi anunţă sosirea din Orăştie sînt tot mai apreciate înobilnlorj de blănuri. Cursul a iost
tot mai insistent. O dotă cu aceasta, in staţiunile dc maşini şi tractoa­ dc cumpărătorii din ţara noastră şi bine organizat, cl fiind frecventat cu
re. in gospodăriile agricole de stat şi cooperativele agricole de pro­ de peste hotare. Ele sînt Jrumoase, regularitate de aproximativ 40 mun­
ducţie au şi început unele lucruri in chnp menite să asigure obţine­ trainice, de bună calitate. Mun­ citori. Lecţiile, predate de inginera
rea unor producţii sporite la hectar Este vorba dc începerea arătu­ citorii, inginerii şi tehnicienii de aici. Slorojcnco Valcria, mecanicul şef
rilor de primăvară, lucrări In livezi şi legumicultura ele. Despre acti­ îndrumaţi dc organizaţia de partid, Slnnciu Ioan, maiştrii Paşca Vasile,
vitatea ce se desfăşoară pentru n si gura rea unei baze trainice produc­ au îmbunătăţit calitatea tuturor sor­ Roi Iz Martin, Corbut Vasile şi dc aţii
ţiei agricole din acest an continuă să ne informeze şi corespondenţii timentelor. La acest succes a con­ tovarăşi care au e\')>cricntă în mun­
noştri, lată citeua din ultimele ştiri sosite la redacţie. tribuit mult preocuparea tuturor lu­ că. au fost legale de specificul pro­
crătorilor pentru îmbogăţirea cunoş­ ducţiei. Dintre lecţii, deosebit de e-
tinţelor profesionale, măsurile luate ficacc au fost; „Structura histologiră
de conducerea tehnico-adminislrati- a picilor", „Clasificarea picilor do o-
Primele brazde La gradina de legume vă in i>ederea calificării şi ridicării vine". „Sortarea corectă a picilor" şi
calijicării muncitorilor.
Despre toate aceste probleme am altele.
In toamnă, cu toate strădaniile Pregătirea temeinică a producţiei Penlru o bună înţelegere de călre
■istre, datorită timpului nefavora­ dc legume din acosl an constituie fll’tif o convorbire cu tovarăşul Ioan iminctlorii-eursanli a lecţiilor, lecto­
FYobsdorfer, inginer şef al 1. 1. S.
bil au mai rămas nearate circa HO una din preocupările de scamă ale „Vidra". rii au folosit Ia jjrerlări grafice, sche­
de hectare. Acum. anumite porţiuni ţăranilor cooperatori din comunele me, difenic mostre. Temele mai firele
din aceasta suprafaţă s-an zvintal Miercurea şi Aurel Vlaicu. Despre — Ce ne pulc(i spune despre au fost urmate de demonstraţii prac­
ceea ce ne-a permis ca în cursul acest lucru ne informează corespon­ calificarea muncitorilor dc la tice. Muncitori» care au frecventat
zilei fie ieii să laccm primele ară­ denţii ‘ noştri Simion Pardon şi fntreprindere ? cursul <lc calificare cunosc bine me­
turi din această primăvară. Lucră­ Ghcorghc Lomnăşan. — Majoritatea dintre ci sînt califi­ seria, obţin succese frumoase în pro­
rile au lost încredinţate brigăzii a La cooperativa agricolă de pro­ caţi, stăpinesc cu pricepere maşinile, ducţie. Cu muncitori ca: Argint Pe­
5-a de mecanizatori de la SM.T. ducţie din Aurel Vlaicu se vor ob­ cunosc procesele tehnologice, obhn tru, Sfiru Gheorghe. Pipoş Hermina,
Miercurea. In prima zi dc lucru s-au ţine legume din culturi fortale dc rezultate bune fn producţie. Acest lu­ Socol Ana, Vuitelor Ana care au
făcut araturi pe o suprafaţă de 15 pe o suprafaţă de 4 lin. In acest cru ne a dat posibilitatea să ne înde­ frecycnlat acest curs, ne mîndrim,
hectare unde urmează a se însămîn- scop pe o suprafaţă de 200 mp. a- plinim sarcinile do plan pc anul 1964 ci sint nelipsiţi dc pc panourile cvi-
la cartofi. Trebuie spus că pe su­ coporită cu folii de polietilenă s au cu multe zile înainte de termen, să denlialilor in întrecerea socialistă.
prafeţele ce urmează a fi arate a insămintot gulioarc, roşii, conopidă livrăm beneficiarilor produse dc bună Ne-am preocupat îndeaproape şi de
începui şi împrăştîerca celor 1.200 şi varză timpurie. Pe întreaga supra­ calitate. La pici prelucrate pe dermă ridicarea calificării muncitorilor. In
tone gunoi de grajd care vor fi în­ faţă destinată grădinii de legume procentul de calitatea I a crescut fată ultimii doi ani. 25 ia sulă din Incră-
corporate sub brazdă. Cu bune re­ s-au încorporat sub brazdă o dată cu de plan cu 2 la sulă, iar ia pici prelu­
zultate au muncit în cursul zilei de ■ arătura dc toamnă cîte 20 tone gu­ Vedere parţială din noul centru al oraşului Deva. crate pe bandă cu 7 ia sulă. D-; la în­ lorii întreprinderii au urmat cursuri
ieri mecanizatorii Ioan Martini, Ioan noi de grajd si 300 kg. supcrfosfal 1 ridicare a calificării profesionale.
ceputul anului curent şi pină în pre­
Munleami şi Miliai Depner. la hectar. zent, ne am depăşit planul cu circa 2 -— In afară de aceslc cursuri
CHEORGHE CRĂCIUN De asemenea, la cooperativa agri­ 0 ce afle forme aţi mai folosit ?
preşedintele cooperativei colă din Miercurea s au amenajat Plecarea din ţara noastră la sulă. — Periodic s-au timit conferinţe
agricole din Girbova răsadniţe pe o suprafaţă de peste a c i d a i i t a t e a In ultimul timp, iulrepnnderca noa- tehnice privind căile de sporire o pro­
350 m p. dm care 100 mp. au fost slră a cunoscut o adevărată trans­ ductivităţii muncii, îmbunătăţirea ca­
Tăieri pentru însăminlali cu varză timpurie, roşii, a lui Bachir Boumaza formare. Maşinile si utilajele au lost lităţii produselor, reducerea preţului
do cost. Si acestea au fost strins le­
gulioarc ele. © fn cadrul Laboratorului vete­ reamplasale pe flux lelinologic. In
formarea coroanei La efectuarea lucrărilor amintite rinar regional au fost efectuate nu­ anul trecut au fost montate 13 liaş- gate de specificul producţiei, cu e-
x om pic concrelc din soclu. Am întă­
pcle
basculante din fier inoxidabil,
şi
meroase lucrări de depistare
şi-au adus o contribuţie însemnată Marti dimineaţa a părăsit Capita­ ratul rol al comerţului internaţional, combatere a bolilor. Spre exem­ prevăzute cu un sistem automat de rit asistenta tehnică. Fiecare schimb
la pomi tov. Ioan Lazăr, Glicorglnla Mun­ la, îndreplindu-se spre patrie, minis­ acela do factor al schimbului paşnic, plu, piuă ieri, in cadrul sodici de descărcarea j>ieilor, s-a construit si a lost asigurat cu maiştri. Ca urmare,
al bunei cunoaşteri reciproce intre
tean. Ana liota, Lucretia Tira. de la
trul energici şi al industriei al Re­
cooperativa agricolă din Aurel Vlai­ publicii Algeriene Democratice şi lari, al păcii. Stabilirea şi dezvolta­ serologie au fost realizate 8.400 a- rial în folosinţă un uscător tunel in prezent muncitorii primesc un
Pomicultura ocupă un loc impor­ cu ,* Nicolae Cacovcanu, Ana Lurlo- Populare, Bachir Boumaza, şi cele­ rea relaţiilor amicale între toate po­ nalizc, la pasteorologie 719. Ia con­ modern, care a eliberat 600 m p. spa­ sprijin preţios rlo Ja cadrele tehnice
tant in structura culturilor coopera­ şan, Ilie Ciucur, Maria fiachman de lalte persoane oficiale algeriene. poarele, pc baza respectării stricte trol alimente 1.200 probe, ele. ţiu productiv şi care asigură condi­ ale întreprinderii. In secţii maşinile
tivei agricole de producţie din Ro- ţii bune de uscare. .sînt deservite mai bine, procesele teh­
moşel. raionul praştie. F)e aceea,. în . pr cooperativa agricolă din Mier­ înainte dc plecare, oaspetele a fă­ a suveranităţii naţionale, a egalităţii Q Comitetul regional pentru cul­ Toate acestea, cit şi exigenta me­ nologice se respectă întocmai, mun­
flecare primăvară, o preocupare 'de'1 curea.’ cut o scurtă declaraţie redactorului (u drepturi şi avantajului reciproc, tură şi artă organizează miine in reu crcscindă pentru calitatea produ­ ca este mai raţional organizată, iar
seamă o constituie lucrările în liva­ Paralel cu lucrările ce se desfă­ Agenţiei romîne dc presă „Aqor- se reflectă şi in semnarea acestui oraşul Deva o şedinţă in care sc selor, a făcut să ne preocupam în­ lucrătorii sînt stăpîni pe meserie. Dc
dă. Recent, de pildă, aici au înce­ şoară pentru pregătirea producţiei pres", Adrian lonescu, in legătură acord. va analiza felul cum s-a desfăşu­ deaproape de îmbogăţirea cunoşlm- aceea in viitor ne vom preocupa, mai
put tăierile dc primăvară pentru de legume, la cooperaţi va-agricolă cu semnarea acordurilor comercial ş» rat a treia, ediţje .. a .concqrsuluj. '■■ţeler ■‘profesionale * ale muncitorilor, mult de îmbogăţirea cunoştinţelor
formarea coroanei. Pîhă în prezent dc plăti, ca urmare a convorbirilor JVbi am* semnat utrpriin acord; de­ ,, Biblioteca in slujba construcţiei să luăm mai multe măsuri. In anul profesionale ale muncitorilor.
această lucrare s-a executat pe 10 din Miercurea au fost transportate sigur că şi altele vor urma, ele con­ socialiste".
hectare din cele 40 hcclare ocupate in cimp peste 1.500 tone gunoi de privind dezvoltarea relaţiilor econo­ stituind noi contribuţii la întărirea trecut am deschis un curs de califi­ LAZAR DEM ETER
de livada tînără. Lucrările de tăie­ grajd. Suprafaţa ce se va fertiliza mice romino-algerienc. prieteniei dintre ţările noastre. Mă © La Draşov şi Cunţa, raionul
re în vederea formării coroanei sînt este destinată culturilor de sfeclă In mesajul adresai Conferinţei in­ reîntorc in tară, a subliniat in în­ Sebeş, au fost prezentate bogate
executate de echipa condusă de co­ ternaţionale pentru comerţ şi dez­ programe artistice. Elevii din Dra­
operatorul Vasile Toader, care a a- de zahăr şi cartofi. La fertilizarea voltare — a subliniat oaspetele — cheiere ministrul nigerian, încreză­ şov au venit în fa|a spectatorilor
cumolat o bogata experienţă în do­ terenului, in afară de mijloacele preşedintele Consiliului de Stat al tor în viitorul acestor legături. cu un program de recitări, cinte-
meniul pomicultură. proprii ale cooperativei agricole, se R. P. Rominc, Ghcorghc Ghcorqhiu- cc şi dansuri, iar o formaţie de
lng. IOAN IUREAN folosesc zilnic şi cite 3 tractoare cu Dej, a sublimat, intre altele, adevă­ (Agerprcs). teatru din Cun(a a prezentat spec­
cooperativa agricolă Roinoşel remorci de la S.MT, tacolul cu piesa „Dumbrăveanca".
(I. MOLDOVAN — corespondent).
Q Formaţia dc estradă a artiş­
La sffrslt de trimestru tilor amatori din Simeria a prezen­
tat recent în faţa cetăţenilor din
Iha, spectacolul „Un buchet
melodii". de
Evoluţia artiştilor amatori siroc-
rieni s-a bucurat de un deosebit
— I n s t a n ta n e e — succes. (BUJOR MARCU — cores­
pondent).
Soarele, descătuşat din chinga tăţii vorbea elevilor cu calm şi si­ Q Biblioteca regională, in cola­
frigului îşi plimbă razele călduroa guranţă despre teatrul lui Aurel Ba­ borare cu colectivul bibliotecii co­
se peste lot. In copaci seva urcă langa Deosebit de atenţi. elevii pă­ munale şi al căminului cultural din
puternică şi umflă mugurii. In cu- trundeau cu o înţelegere mai adîn- Luncoiul de Jos. raionul Brad, a
rînd vor plesni alestînd sosirea a- că în lumea personajelor din „Mie­ organizat in ziua dc 14 martie a.c„
devărată a primăverii. lul turbai”.
un concurs cu tema „Cine citeşte,
In acest timp în clase, pe cori­ „O dală cu sosirea primăverii, e* cunoaşte1'.
doare, în laboratoare şi biblioteci levii vor încheia trimestrul II. Li vor
se simte un freamăt deosebit, spe­ pleca în vacanţă cu un bogat vo­ Cişligălorilor concursului li s-au
cific sfîrşilului de trimestru. Se dis­ lum de cunoştinţe” — ne spune inminat premii.
cută tezele, se dau ultimele note iov. profesoară © Teatrul de stal (lin Timişoara
din acest trimestru, încep să se în­ In pauze se poartă discuţii pe prezintă astăzi in sala Arta din
cheie mediile. înainte de vacanţă marginea aceluiaşi eveniment : în­ Deva, la orele 17 şi 20, comedia
munca arc un caracter de final im­ cheierea trimestrului şi sosirea va­ in trei acte „Judecata" de Teodor
petuos. cantei Curtea curată şi parcă mai Boşca.
proaspătă în acest început de pri­
Poposim la Şcoala medie din Ha­
ţeg In clase intîlnim aceleaşi chi­ măvară esle plină de elevi. Totuşi, © Ieri. la secţia a doua croitorie
unn preferă biblioteca. In aceste zile a cooperativei „Viată nouă" din
puri preocupate, atente. Se ţin în afluenţa la bibliotecă esle deose­ Orăştie au fost prezentate cărţile
special lecţii de recapitulare, de sin­ bit de mare (fotografia nr .J) De „Puntea", dc Dumitru Corbea şi
teză. In mintea elevilor lot ce au la cei mai mici pină Ia absolvenţi, „Triunghiul" de Pop Simion. După
învăţat pe parcursul trimestrului pri­ elevii constituie în bibliotecă o pre­ prezentarea cârtitor cei prezenţi
meşte acum o imagine unitară, de zenţă activă. Se restituie multe cărţi, şi-au exprimai dorinţa de a cum­
dar se şi împrumută. întrebăm pe
ansamblu păra sau împrumuta dc la biblio­
unul dintre elevi :
Elevii clasei a Xl-a reala 2 ascul­ teci aceste romane. (MARIA DAN
— De ce împrumuţi atit de multe — corespondentă).
tă cu atenţie explicaţiile tinerei cârti, doar cursurile sînt pe termi­
profesoare Armeanu lulia (fotogra­ nate ? I Pe cuprinsul regiunii Hunedoara se înalţă noi blocuri
fia nr. 1). Tînăra absolventă a facul­ — Vacanta va începe curind —
ne răspunde cu semnificaţi; inter­
La Deva, la majoritatea cofetă­
locutorul. riilor ambalarea se (ace cu hîrtie
Ne asociem cu satisfacţie gîndu- AMBALAJUL de ziar. cc-i drept alba, dar care
liior lui : pentiu vacantă cit mai dă aspect urii mărfurilor. Din
multe cărţi ! multe unilăli de desfacere a pro-
duselor alimentare, in special din
La Livadea, într-una din clase Ambalajul, aşa cum îl explică lilnesc însă cazuri cînd din ne­ cele ale cooperaţiei de consum
se ţine o leclie de recapitulare dicţionarele, este un material sau glijenta în manipulare, ambalajele lipsesc pungile confecţionate. Lu­
(fotografia nr. 2). Privim cu aten­ obiect din hirlie, mase plastice, tex­ sint deteriorate. crătorii dc aici Ic fac dm tot soiul
ţie elevii. Pc chipurile lor s-a în­ tile, lemn, sticlă sau metal, des­ Dar co se inlimplă cu acele măr­ de hîrtie, mai groasă sau mai sub­
tinat să învelească produsele în furi care vin în magazine in vrac ţire după cum... găsesc în depozit.
tipărit o expresie de calm şi con­
timpul manipulării, depozitarii, mai ales in niagaz.mele alimentaie,
Nu puţine sînt carurile cînrl la
centrare. In caiete se aştern cu o transportului sau vînzării lor. E- şi se rleslac cu amănuntul. In qe- magazinele de textile. confecţii,
caligrafie atrăgătoare rîndurile noti­ xislfi deci mai muîţe tipuri de am­ galanterie mărfurile sint oferite
balaje, fiecare pentru un anumit
ţelor Zadarnic am sili fotoreporte­ grup dc produse cumpărătorului fără nici un amba­
laj. Uneori dispar ca prin miracol
rul să caute unghiuri deosebite, ex­ Ambalajul prezentat şi executat însemnări pungile dc naylon in caro an fost
presia elevilor e aceeaşi : sei 1 0 2 1- intr-un mod atrăgător făcut cu ambalate unele mărfuri r!e către
gust, frumos şi atrăgător ridică va­ fabricile producătoare! La centrele
tale şi încordare. loarea unui produs ce) putm din de carne, birt ia de ambalaj e-.le
Intîlnim aceasta şî la elevii cei puncl de vedere comercial. Nu alît cîl să nu Iii carnea in palmă...
este lot una dacă oferi unei cu­ ncral există preocupare pentru a
mai mici de Ja şcolile din Baru lace o ambalare corespunzătoare Sint exemple pe car^ le în’il-
noştinţe, unui prieten un buchet
Mare şi Petros. chiar dacă e vorba de flori învelit intr-o hîrtie. mătă­ cu hîrtie coaie, pungi de liirlie ele. nim Î11 multe din unităţile comer­
ciale din regiunea noastră Mai ales
In rinrlurile de fată ne-am pro­
de lucru manual sau muzică Şi soasă sau celofan ori învelit in pus sâ atragem insă alenlia asupia la unităţile mărginaşe ace:-:! a^jv'cl
... ziar. E lot alît de nepotrivită si
aici se încheie medii, s/iguinţa e unui alt aspect ; arela al superfi­ al muncii din comerţ este comptet
ambalarea unui costum de haine cialităţii cu care este privit în ri­ neglijat.
acum intensificară. nou cumpărat sau a unui aparat nele unităţi ambalajul mărfurilor, După rum se ştie ambalarea şî
Peste tot stăpîneşte bucuria în­ I de radio in hîrtie lip soc de ciment lală cîteva exemple La cofetăria prezentarea corespunzătoare a măr­
şi legat cu sfoară.
cheierii cu succes a unui trimestru, cooperativei de consum din oraşul furilor lace |)nrie integrantă din
In general, mărfurile, fie ele ali­ Sebeş, cumjrârălorilor li se oferă buna deservire. Atunci, să facem
bucuria primăverii, bucuria vacan­ mentaro sau industriale, care vin bomboanele împachetate în pungi lotul penlru a obţine şi la acer.l ca­
tei apropiate. în unităţile comerciale ambalate făcute de personalul de aici dm pitol calificativul de „buna deser­
sau preambalale au un aspect co­ hîrtie carton — hîrtie destinată dc vire" I
Text : T. ISTRATE respunzător, Pe alocuri se mai 1n- fapt penlru bucătării ele. V. P.
Foto: V. ONOIU I