Page 55 - 1965-03

NR. 3176 D.utnul socialismului Pag. 3

— Însemnări pe marginea unui schimb de experienţă —

pondere de peste 52 la sută din vo­ sute dc lei pe cap de vacă, iar con­ prin folosirea mai economică a fura­
Printre acţiunile întreprinse de către conducerea Trustului regio­ lumul total al producţiei globale a sumul de U.N. s» Z.O. pe hl. de lapte jelor şi introducerea mecanizării pro­
nal Gostat. în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii economice trustului), nu s-au îndeplinit în în­ a fost mai mare decit era prevăzut. ceselor de producţie şi la aceste spe­
şi financiare a gospodăriilor de stat se înscrie şi schimbul de experienţă tregime sarcinile stabilite, a influen­ Subliniem faptul că există rezerve cii să se reducă simţitor cheltuielile
care a avut loc zilele trecute la G.A.S. Galda. La acest schimb de ex­ ţat negativ asupra creşterii rentabi­ însemnate care, valorificate mai din pe unitatea de produs. Concludent
perienţă au participat tov. Aurel Nistor, secretar al Comitetului re­ lităţii gospodăriilor de stat. Iată de plin, pot contribui la îmbunătăţirea este exemplul oferit dc G.A.S. Orăş-
gional Hunedoara al P.M.R., ing. Gcorge Răican. directoml Trustului re­ ce este deosebit de important ca in realizărilor obţinute în sectorul zoo­ tie, undo prin mecanizarea hrănirii
gional Gostat, instructori ai comitetelor raionale de partid, care răs­ acest an să se acorde toată atenţia tehnic. Un exemplu comparativ inlrc porcilor s-au redus cu 40 la sulă
pund de activitatea G.A.S.. directorii celor 12 gospodării de stat din realizării efectivelor de animale pla­ două unităţi scoale in evidentă po­ cheltuielile pentru forţa de muncă.
regiune, ingineri şefi. secretari ai birourilor organizaţiilor de partid, se­ nificate în fiecare unitate şi aplicării sibilităţile existente în această direc­ Totodată, s-a depăşit sporul mediu
cretari ai birourilor organizaţiilor U.T.M. şi preşedinţi ai comitetelor pe scară largă a metodelor avansate ţie. Astfel, lucrătorii de la G.A.S. Alba zilnic dc creştere in greutate a por­
de sindicat. Problemele principale dezbătute s-au referit la rezultatele pentru sporirea producţiei pe cap de au obţinui o producţie mai mare cu cilor cu 0,71 gr. pe zi, în condiţiile
economice şi financiare obţinute de către fiecare gospodărie de stat şi pe animal. Concomitent cu aceasta, tre­ peste 700 litri lapte pe cap de vacă reducerii consumului de furaje cu 0.9
U.N. pe un kg. de spor. In sectorul
buie să se urmărească îndeaproape
trust în anul trecut, descoperirea rezervelor existente pentru creşterea reducerea cheltuielilor pe unitatea furajată fată de producţia realizată la vegetal, ca urmare a aplicării dife­
gospodăria de stat
Miercu­
din
rentabilităţii tuturor G.A.S. şi generalizarea experienţei pozitive a uni­ renţiale a măsurilor agrotehnice spe­
tăţilor fruntaşe. dc produs. In legătură cu preţul de rea. In acelaşi timp, la pri­ cifice fiecărei culturi s-au depăşit
ma unitate cheltuielile pe un ani­
cost al producţiei animaliere este ne­
cesar să fie pus accentul în princi­ mal au fost reduse cu 500 lei, iar pe producţiile planificate, reducindu-se
pal pe reducerea cheltuielilor oca­ hl. de lapte s-au consumat cu peste totodată preţul de cost pe tona dc
CE ARATA CITEVA zionate de furajarea si îngrijirea ani­ 50 U.N. şi 13 Z.O. mai puţin. Toate porumb boabe cu 283 lei, pe tona de
struguri cu peste 340 lei, la fructe
malelor. Neurmărirea sistematică a
acestea se concretizează în reduce­
Influentei diferiţilor factori asupra rea cheltuielilor pe hl. de laple cu cu peste 200 lei, iar la grîu cu 12 lei.
CIFRE DIN BILANŢ duce la înregistrarea de rezultate ne­ 52 lei, la produsul respectiv G AS. Trebuie arătat însă că, şi aici, dife­
cheltuielilor pe unitatea de produs
rentele dc producţie înregistrate de
Alba înregistrind însemnate bene­
satisfăcătoare. Concludent in această ficii. călrc unele unilăli care-si desfăşoară
După cura se ştie, gospodăriile a- pe unitatea de suprafaţă cu cheltu­ privinţă este exemplul oferit de că­ Aplicînd indicaţiile date de către activitatea în condiţii pedoclimatice
gncole de stat constituie o pîrghie ieli lot mai mici. Faptul că an dc an tre gospodăriile de stat din Miercu­ partid cu privire la concentrarea si asemănătoare, dovedesc că există po­
importantă pentru dezvoltarea agri­ a crescut capacitatea organizatorică rea, Petreşti, Bircea ş.a., care delii» specializarea producţiei, s-au îmbu­ sibilităţi depline pentru creşterea con­ CALAN: Peisaj industria!.
culturii socialiste, asigurarea fondu­ a cadrelor dc conducere, că s-a îm­ un număr însemnat de vaci. La fie­ nătăţii şi realizările obţinute în ra­ tinuă a producţiei pe unitatea dc su­
lui central de produse agricole, deve­ bogăţit experienţa şi s-a ridicat ni­ care din unităţile amintite s-a depă­ mura creşterii porcinelor, ovinelor şi prafaţă şi reducerea preţului do cost
nind tot mai mult un model dc or­ velul calificării profesionale a lucră­ şit baremul de cheltuieli cu cîteva păsărilor. Există însă posibilităţi ca pe unitatea de produs.
ganizare socialistă a producţiei. Ocu- torilor din gospodăriile de stat se
pînd un loc de frunte în producţia concretizează în rezultatele economi­
agricolă si în ridicarea nivelului în­ ce şi financiare din ce în ce mai bune D I S C U Ţ I I F R U C T U O A S E
tregii activităţi a agriculturii, gospo­ obţinute de către aceste unităţi. Ast­
dăriile de stat au sarcina de a deveni fel, în anul trecut, comparativ cu
unităţi mari producătoare dc cereale, anul 1960, la 1.000 lei fonduri fixe, Numeroşi participant! la schimbul cu care organizaţia de partid rezol­ membru at consiliului G.A.S. să răs­
lapte, carne ctc. s-a realizat o producţie globală cu de experienţă s-au referit in cuvintul vă principalele probleme ce stau in pundă de activitatea unei brigăzi sau
In scopul realizării acestui obiectiv, peste 25 la sută mai mare. Acest lu­ lor la factorii care au determinat îm­ fala gospodăriei de slat. In primul a unui sector de producţie. Perio­
;ospodăriile de slat din regiunea noa­ cru a determinat creşterea volumului bunătăţirea activităţii economice şi rind, organizaţia de partid urmăreşte dic, aici se analizează modul cum se Laboratorul, tn viaţa cotidiană a zultat meritoriu la care şi-au adus
stră au primit un puternic sprijin producţiei globale cu aproape 78 la financiare a gospodăriilor de stat, ca repartizarea sarcinilor do produc­ realizează bugetele lunare de veni­ Combinatului siderurgic din Hune­ contribuţia tov. Elvira Pnvel, Nicolac
. pentru dezvoltarea continuă a bazei sută, iar al producţiei marfă cu 106 precum şi la cauzele caro au făcut ţie să se facă diferenţial, dc la o bri­ turi $i cheltuieli, se compară rezul­ doara, poate fi asemuit cu rolul pe Hâncilă, Cornel Crişan, Pavcl Finli-
lor tehnico-maleriale. Ca urmare a la sută fată de 1960. Folosirea lot ca în unele sectoare de producţie să gadă la alta. Pentru fiecare campa­ tatele brigăzilor şi se iau măsuri efi­ carc-1 îndeplineşte o busolă pc o nă, Constantin Palaghie precum $i
investiţiilor primite în ultimii patru mai deplină a bazei tclmico-mate- se obţină rezultate sub nivelul po­ nie agricolă se întocmesc planuri de ciente pentru înlăturarea operativă a navă. Determinările cantitative şi ca­ ceilalţi chimişti, laboranţi şi munci­
ani, valoarea fondurilor fixe a cres­ riale a făcut posibilă creşterea pro­ sibilităţilor. Astfel, tov. Constantin măsuri tehnice şi organizatorice în deficientelor constatate. Felul in caro litative care se fac aici la probele de tori.
cut cu peste 52 milioane lei. In ductivităţii muncii în aceeaşi peri­ Cacoveanu, brigadier la G.A.S. Apol- care se prevăd sarcini precise pe a fost pregătită producţia acestui an fontă, otel şi laminate, indică dacă In ocest an de muncă se vor pu­
structura fondurilor fixe a sporit sim­ oadă cu 35 la sută. Din cele expuse dul de Sus, a arătat că la această uni­ fiecare membru de partid şi termene constituie o garanţie că unitatea res­ prim-topitorii au luat bine sau nu tea obţine rezultate si mai bune de­
ţitor ponderea fondurilor fixe produc- de către tov. ing. George Răican, di- tate a crescut an de an competenta de îndeplinire a lor. Periodic se ana­ pectivă va reuşi să depăşească pro­ „capul de compas", dacă şarja este oarece laboratorul a lost dotat cu u-
lizează felul cum sînt îndeplinite a- ducţia planificată şi să reducă chel­ sau nu în „derivă". lilajc moderne şi de mare precizie.
ceste sarcini şi unde se constată une­ tuielile pc unitatea dc produs. Ana- Datorită faptului că la laborator se Printre acestea se numără cele 4 po-
le neajunsuri se stabilesc măsuri pen­ lizind cauzele care au influenţat ne­ fac numeroase analize, şi aici, in sco­ lorografc, un spectograf, un foto-
tru înlăturarea lor. Toate acestea au gativ asupra activităţii economice si pul unei activităţi normale, exislă o spcclograf şi altele. In activitatea do
AW făcut posibil ca gospodăria de stat din financiare a G.A.S. Bircea, consiliul scctorizare a muncii. La laboratoa­ laborator începe să-şi spună r.uvîn-
i i . ., Apold să-şi realizeze planul produc­ acestei unităli a stabilit o serie de rele de analiză rapidă se determină lul si aulomatizorca. Un aparat spe­
ţiei marfă in proporţie de 144 la sută, măsuri care în final vor duce la creş­ la „moment" cîteva elemente din pro­ cial va determina simultan mai mul­
terea
rentabilităţii
gospodăriei de
■jr i m * ? > unitatea amintită obtinînd importan­ stat — arăta tov. ing. Sabin Blada. bele dc metal, iar la laboratorul cen­ te clemente pe care le găsim înlr-un
te beneficii peste prevederile planu­
otel simplu sau aliat. Timpul nece­
tral se fac analizele finale, analize
In primul rînd se urmăreşte îndea­
lui. Realizările puteau fi însă şi mai
bune dacă organizaţia de partid nu proape folosirea raţională a furajelor care însoţesc mărcile de otel desti­ sar determinării unui element va fi
de cca, 10 secunde. In acest caz pro­
nate diverselor utilizări.
16*’ 1 scăpa din vedere îndeplinirea planu­ şi mecanizarea proceselor de lucru Ca in orice sector de muncă, noul ba de metal va fi expediată la labo­
în sectorul zootehnic. După introdu­
lui la producţia de fructe. De abia în cerea benzilor cu racleţi, se prevede osie prezent si aici. Pc lingă clasi- rator prin „poşta" pneumatică, undo
B :? ***-3qg luna august s-a observat că in aceas­ să se reducă numărul loturilor de cile eprubelc, biurete, pahare dc la­ printr-un proqedeu specia) se obţine
tă ramură existau o serie de deficien­
şi sc face analiza spectrală a unui
borator sînt prezente instalaţii mo­
te, dar atunci era prea lîrziu penlru animale, unui îngrijitor reparlizîn- derne, se aplică noi metode care fac element. Memoratorul electronic com­
a se mai putea lua măsuri de în­ du-i-se 21 vaci faţă de !4 cile în­ munca laboranţilor spornică $i uşoa­ pară dalele obţinulc cu cele din pro­
grijea in anul trecut. Dc asemenea,
lăturare a lor. Trăgînd învăţămintele
r necesare din lipsurile manifestate in aşa cum relata iov. ing. Avram Vin- ră. Ca urmare, timpul necesar efec­ gramare, iar rezultatul sc comunică
operativ la secţia respectivă prinlr-un
tuării unei analize a fost redus sim­
anul trecui, organizaţia de partid a tilâ, la G.A.S. din Petrcsli, s-a intro­ ţitor, iar gradul dc precizie a cres­ sistem telex. Expcrimeniarca proce­
indicat consiliului gospodăriei de slat dus metoda de urmărire zilnică a cut. Dacă în anul 1920 penlru deter­ deului automat de analiză a arătat
f- să stabilească o serie de măsuri care, consumului de furaje, a producţiei minarea carbonului erau necesare cca că atomul in formele lui de manifes­
înfăptuite, vor duce în acest an la realizată pe cap de animal şi a chel­ 5-6 ore, astăzi in 5 minute analiza tare este foarte „gingaş". O diferen­
realizarea prevederilor planului şi la tuielilor pe unitatea de produs. Unul osie făcută, iar rezultatul comuni­ ţă de temperatură de 0,1 grade Ccî-
producţii sporite de fructe. Şi gospo­ din factorii care influenţează pozitiv cat. „Anul trecut — spune ing. Nico- sius, sau un plus de umiditate con­
dăria de slat din Alba lulia a încheiat asupra nivelului producţiei şi duce lae Chindlcr — pentru a face anali­ duce la rezultate deformate. Penlru
bilanţul anului trecut cu un benefi­ nemijlocit la creşterea productivită­ za cromului din oţelurile elaborate pe a evila aceste neajunsuri s-a conce­
ciu însemnot. Tov. ing. Cornel Ha- ţii muncii eslc ridicarea gradului ca­ cale electrică erau necesare 40 de mi­ put un aparat care menţine o tem­
lificării profesionale a lucrătorilor — peratură şi umidilate constante:'*-
tegan a arătat că la această unitate nute. Acum. pe baza unui nou pro­
arăta tov. Văsile Perla, brigadier la Munca sîrguincionsă, atitudinea
s-a statornicit obiceiul ca fiecare G A.S. Orăştie. lată de ce este impor­ cedeu, această analiză se face în înaintată fală de toi coca ca este
15-16 minute, iar gradul do precizie
tant ca în fiecare unitate să existe este în creştere. In felul acesta noi nou, a permis celor care lucrează la
privire la sporirea continuă a producţiei vegetale şi animaliere. in IN VIZITA LA SECTORUL o preocupare permanentă penlru in­ care pot organiza si conduce în mod zultate bune în muncă. Şi, cum c fi­
laboratorul combinatului să obţinu re­
Pentru înfăptuirea sarcinilor puse în faţa gospodăriilor de stat cu
venim efectiv în sprijinul otelnrilor
troducerea $i aplicarea pe scară largă
scopul măririi contribuţiei acestor unităţi la alcătuirea fondului cen­ a metodelor avansate de muncă. ştiinţific procesul de producţie". resc, siderurqişlii au cuvinte de lau­
tralizat de produse agricole se acordă o deosebită atenţie profilării şi ZOOTEHNIC In anul 1964 la fiecare 30 de secun­ dă la adresa lor. Dacă siderurqişlii au
dat pesle prevederile planului în a-
specializării producţiei agricole. In acest scop G.A.S. din Slută măria de s-a efectuat cîte-o analiză de la­ ccst an 1.800 tone fonlă, 5.000 tone
Orlea a fost profilată pe creşterea şi ingrăşarea bovinelor. In volumul producţiei globale şi folosirea economică a furajelor, a- borator. O adevărată competiţie a otel si peste 10.000 ionc de produse
minutelor şi secundelor. Fiecare se­
In fotografia de faţă vă prezentăm o parte din ferma de tineret marfă, realizată la G.A.S. din Calda, costea se administrează în hrana ani­ cundă economisită în laborator în­ laminalc de bună calitate, acestea sc
bovin, crescut în stabulaţie liberă. sectorul zootehnic ocupă o pondere malelor numai in stare preparată, seamnă, de fapt, reducerea timpilor dalorcsc, în parte, şi colectivului de
însemnată. Faptul că in anii treculi raţiile întocmite fiind echilibrate în de staţionare a metalului în cuptoa­ la laborator.
acestui sector nu i se acorda alenlia U.N. şi A.N. Datorită acestui fapt pro­ re, înseamnă o contribuţie concretă Laboratorul, o secţie auxiliară 1 Si
tive. In perioada amintită, valoarea reclorul Trustului regional Goslal, cuvenită, făcea ca an de an unita­ ducţia medie zilnica de lapte obţinută la îmbunătăţirea metodelor dc con­ totuşi fără avizul lucrătorilor accslci
acestor fonduri s-a mărit cu aproape om reţinui că aclivitatca economico- tea respectivă să-şi încheie bilanţul pe cap de vacă furajată este de peste ducere a proceselor de producţie la socii 1 nu sc naşte nici o tonă de me­
46,5 milioane lei, înregistrindu-se o financiară a gospodăriilor de stat s-a cu pierderi. Analizînd cauzele care 8 litri. Trebuie arătat însă că şi aici furnale, otelării, laminoare si in ce­ tal în marele combinat hunedorcan.
creşlero de pesle 39 la sulă. Din ana­ imbunălătit simţitor comparativ cu au determinat exislenla unei activi­ exista posibilităţi pentru îmbunătăţi­ lelalte sectoare. Acesta este un re- A* NAGY
liza structurii fondurilor fixe reiese anii anteriori. In anul trecut, gos­ tăţi nesatislăcătoare, în anul irecul rea realizărilor. Este insă necesar să
că greutatea specifică cea mai mare podăriile de stat au livrat la fondul consiliul G.A.S. şi-a îndreptat atenţia se pună un accent mai mare pe me­
în totalul acestora o deţin anima­ cenlralizat mai mult cu aproope 9 01X1 asupra stabilirii măsurilor menite să canizarea proceselor de lucru şi ali­
lele de producţie, plantaţiile si ma­ tone griu şi porumb, 171 tone stru­ contribuie la creşterea producţiei pe mentarea in condiţii mai bune cu apă Utilaje la I. C. I.L. Simeria
şinile. Trebuie remarcat faplul că guri, 8.700 hl. laple si 730 tone carne cap de animal şi la reducerea preţu­ a fermelor de animale.
deşi grupa fondurilor fixe — clădiri fată de anul 1963. Do remarcat este lui de cost. Ca urmare, s-au obţinui In urma vizitei făcute la fermele de
— creşte ca valoare absolută, scade faptul că la producţia marfă planul cile 3.300 litri lapte pe cap de vacă animale ale G.A.S. Galda, participan­ Întreprinderea penlru colectarea rifică s-a murit dc la 2 vagoane la
ca pondere în totalul fondurilor fixe, a fost îndeplinit in proporţie de pes­ furajată, cu 300 litri mai mult fală de ţii la schimbul de experienţă s-au si industrializarea laptelui din Si- 5 vagoane produse lactate, iar spa­
în timp ce animalele de producţie şi te 107 ia sută. Trebuie arătat însă că prevederile planului. Vizilînd secto­ putut convinge că printr-o muncă meria desface zilnic unilâtilor co­ ţiul de răcire a laptelui de la 3.000
maşinile sporesc olîl ca valoare ab­ fală de posibilităţile existente reali­ rul zoolchnic, participanţii la schim­ perseverentă, preocupindu-se zî dc merciale din regiune un mare volum litri la 8.000 litri.
solută, cit şi ca pondere în totalul zările obţinute nu sînt la nivelul po- bul de experienţă au tras concluzii zi de îmbunătăţirea activităţii fiecă­ de produse lactate intr-un sortiment Cenlrala termică a fost dolatâ cu
bogat. Pînâ nu demult, insă, aprovi­
/ondurilor fixe. Creşterea gradului sibiltâţiior. Ne referim în primul rînd preţioase cu privire la organizarea rei brigăzi şi a tuturor sectoarelor zionarea ritmică cu produse de bună. încă un cazan de aburi şi o staţie
de înzestrare a gospodăriilor de slat la aceea că planul nu s-a realizat muncii şi a procesului dc producţie de producţie, lucrătorii din gospo­ calitate era stînjenită din lipsa unor de durizarc a apei. Mai poale fi a-
cu fonduri fixe, reflectată în spori­ in întregime la toate produsele pre­ instalaţii şi agregate adecvate prelu­ minlit apoi şi faplul că s-a mărit ca­
rea valorii acestora pe cap de mun­ văzute, constatîndu-sc rămîncri în la fermele de animale. Important este dăriile de slat, eu sprijinul şi sub crării laptelui. pacitatea de încărcare a rampei de
cilor, duce la satisfacerea cerinlelor urmă îndeosebi la producţia anima­ că hrănirea animalelor se face în mod îndrumarea organizaţiilor de parlid, In baza unor studii lehntco-econo- la 4.000 la 10.000 litri lapte pc zi.
de producţie ale G.A.S., ceea ce per­ lieră Faptul că in acest important diferenţial, în funcţie de producţia pot face ca toate unităţile să se ri­ mice întocmite anul trecut, in între­ Binevenită a fost şi punerea în func­
ţiune a instalaţiei dc spălare şi um­
mite să se obţină producţii maxime sector de producţie (care ocupă o realizată de la fiecare animal. Pentru dice la nivelul celor fruntaşe. prindere au fost efectuate o seric în­ plere a sticlelor cu lapte, instalaţie
treagă de lucrări privind Îmbunătă­ care are o capacitate dc 2.000 litri
ţirea şi perfecţionarea procesului pe oră.
tehnologic de prelucrare a laptelui înzestrarea I.C.I.L. Simeria cu uti­
DE MARE RĂSPUNDERE şi au fost introduse noi tipuri de laje şi instalaţii moderne de mare
utilaje. Valoarea totală a lucrărilor
executate şi a utilajelor intrate anul capacitate asigură prelucrarea supe­
acesta în zestrea întreprinderii este rioară a laptelui, reduce eforlul fizic
Luind cuvintul la acest schimb de de mare răspundere in această pri­ Realizarea planurilor de investi­ cării profesionale a lucrătorilor şi al muncitorilor şi ridică pe o treaptă
experienţă, tov. Aurel Nislor, secre­ vinţă revin organizaţiilor dc partid. ţii constituie o altă sarcină de sea­ cointeresarea lor materială. In felul de aproape 600.000 lei. superioară calitatea produselor.
tar al Comitetului regional Hune­ Fie au datoria să sprijine şi să în­ mă. care trebuie să stea in atenţia acesta se vor crea condiţii nece­ Numai prin montarea unor răci-
doara al P.M.R., a arătat că princi­ drume consiliile G.A.S. penlru des­ consiliilor G.A.S., avindu-sc in ve­ sare penlru aplicarea diferenţiată a toare de aer, a rezervoarelor dc a- PETRU URDFA
moniac, a unor pompe centrifugale,
pala sarcină care slă in faţa lucră­ coperirea luluror rezervelor exis­ dere necesitatea ca obiectivele pla măsurilor agrozootehnice avansate ventilatoarelor şi prin exlinderca ba­ corespondent
torilor din gospodăriile de stat este tente menite să contribuie la spo­ nificate să intre cil mai repede in Si folosirea cu maximum de eficien­ zinelor de gheată, capacitatea frigo- (din colectivul subredacţiei vo­
luntare Simeria).
creşterea rentabilităţii acestor uni­ rirea producţiei şi la rcducercj chel­ producţie. Concomitent cu aceasta, tă economică a bazei tehnico-ma­
tăţi. Dcsfăşurindu-şl activitatea pe tuielilor pe fiecare produs, să mo­ prezintă maro importanţă folosirea leriale — factori care in final duc
baza gospodăririi socialiste, gospo­ bilizeze pe loţj lucrătorii la înfăp­ cît mai judicioasă a fonduriloi alo­ la obţinerea de producţii ridicate, m f î
dăriile dc slal trebuie să-şl acope­ tuirea prevederilor planurilor eco­ cate penlru mica mecanizare. cu cheltuieli toi mai reduse. L'rmă- Pregătiri pentru sezonul cald
re cheltuielile din realizarea pro nomice şi financiare. De aceea, or­ In afară de cadrele tehnice şi in­ rinu creşterea rentabilităţii fiecărei lo
ducliei, obtinînd in acelaşi timp şi ganizaţiile dc partid trebuie să cu­ ginereşti, o contribuţie însemnată la unităţi, consiliile G.A.S. au datoria / 1
Importante beneficii. Urmărind în­ prindă în sfera activităţii lor cele im bună lăţi rea activităţii economice să ia măsuri pentru folosirea cil J:1 La cooperativa orăşenească dc con­ gregalelor frigorifice pe toată durata
deaproape înfăptuirea sarcinilor tra­ mai importante probleme care st-iu şi financiare a G.A.S. şi-o pol aduce mai raţională a mijloacelor aflate în V sum „Sebeşana" din Sebeş se fac in­ si'/onului cald.
sate de partid cu privire la con­ in fiecare perioadă in fa(a gospo­ serviciile de contabilitate. Conta­ dolare şi penlru reducerea preţu­ fv tense pregătiri privind apropierea se­ De asemenea, in cele trei ghclnrc,
centrarea şt specializarea produc­ dăriilor de stal. bilii au datoria să facă înregistrarea lui de cosi, dc aceasta depinzind zonului cald. Pină în prezent au fost s-a înmagazinat canlilalea dc 415.000
ţiei, aceste unilăli au datoria să va­ In a!en|ia consiliilor G.A.S. tre­ corectă a veniturilor şi cheltuieli­ gradul de rentabilitate. — indica­ verificate, reparate şi puse in stare kg. gheată nalurală. iar cu I.R.I.L,
lorifice mai din plin rezervele de buie să stea permanent şi sarcina lor, semnalind de fiecare dată şi (a torul principal al eficientei econo­ 1 do funcţionare toate colo 17 agrega­ Sebeş s-a contractat cantitate* de
care dispun pentru mărirea produc­ îmbunătăţirii stilului şl metodelor dc timp unele deficienţe care influen­ mice a activităţii productive a te frigorifice şi cele două maşini do 240.000 kg. gheată artificială.
ţiei la heclar ş» pc cap de animal, muncă. In şedinţele de consiliu este ţează negativ asupra preţului dc G.A.S. fabricat gheată. ROMAN IUŞOIU
pentru creşterea productivităţii mun­ necesar să se discute cele mar im­ cost. Astfel, se înlilnese cazuri cind Rezultatele tot mai bune îniegis- S-au asigurat suficiente piese dc corespondent
cii şi reducerea preţului de cosi. portante probleme legate de buna consumul de Z.O. la unele culturi trate dc la un an la altul dc către schimb si întreaga cantitate do clor- (din coleclivul subredocliei vo­
Faplul că in condiţii pedoclimatice desfăşurare a procesului de produc­ sau lucrări eslc exagerai, apar u- gospodăriile de slal, scol în evi­ metil necesare bunei funcţionări a a- luntare din Sebeş).
asemănătoare unele gospodării de ţie. să se analizeze felul cum bri­ nefe neconcordanţe intre indicatorii dentă rezervele însemnate existente
stat obţin producţii superioare şi la găzile işi reaiizează bugetele luna­ economici, nu loate cheltuielile se în acesle unităţi pentru creşterea
un pre| de cost mai mic lată de re de venituri şi cheltuieli, modul repartizează pe procesele dc pro­ continuă a producţiei agricole. Pen­
media realizată pe trust, iar alte cum se înfăptuiesc măsurile stabi­ ducţie care le-au ocazional etc. lru valorificarea mai deplină a aces­ Veş£i sie pe m otonavele
unilăli realizează indicatori sub ni­ lite cu privire la îndeplinirea pas tor rezerve este necesar ca dc pe
velul posibilităţilor dovedeşte că e- cu pas a prevederilor planului dc Făcînd un calcul simplu, se poate acum să se pună baze temeinice
xislă rezerve pentru ca aceste uni­ producţie. constata că reducerea cu I la suta pioduclicl agricole din acest an. 99C»aIsiftii6* şl „ConstoeBto*6
tăţi să-şi sporească simţitor con­ a cheltuielilor pentru obţinerea pro­ Atenţia trebuie îndreptată spre ri­
Fslc important, dc asemenea, ca
tribuţia la formarea fondului centra­ organizaţiile de sindicat să acorde ducţiei globale planiticale eslc echi­ dicarea capacităţii productive a unor Radiogramele sosite in ullimul Tot alît de rodnică eslc si munca
lizai de produse agricole. Penlru în­ valentă cu un venit anual în plus suprafeţe cil mai mari dc teren, timp de pc vasele de pescuit oceanic celorlalţi membri ai echipajului care
făptuirea acestui obiectiv, este ne­ mai multă atenţie organizării între­ dc peste 2 milioane lei. Iată de ce prin folosirea îngrăşămintelor în \ „Galali" şi „Constanta" aduc noi veşti asigură prelucrarea şi congelarea peş­
cesar ca în fiecare unitate să se sta­ cerii socialiste. Aceasta să se des­ pe toate căile trebuie urmărită re­ doze moderate, şi prin aplicarea di­ despre munca entuziastă a echipaje­ telui. Piuă acum, două treimi din co­
bilească planuri dc măsuri tehnice făşoare pc bază de obiective con­ ducerea sistematică a preţului de ferenţială a măsurilor agrotehnice lor celor două nave „surori". In în­ paci lalea magaziilor celor două nave
crete să fie urmărite îndeaproape cosi pe unitatea dc produs.
şl organizatorice in care să se pre­ rezultatele obţinute de fiecare mun­ După cum se ştie, principalul in­ in funcţie dc specificul fiecărei uni­ depărtatele ape ale Oceanului Atlan­ au fost încărcate cn peşle congelat
B
vadă acţiunile ce vor fi întreprinse citor. iar lucrătorii evidenţiaţi şi dicator sintetic care caracterizează tăţi. In acelaşi timp este necesar - .A !» ' j tic, in largul coastelor de vest ale din speciile scrumbie albaslră, sta-
Africii, in apropierea Capului Blanc
de către consiliile G.A.S. penlru în­ fruntaşi să fie popularizaţi si sti­ nivelul activităţii economice a fie­ să existe o preocupare susţinută — undo se află in prezent traulerele vrid. Muncind cu rîvnă, membrii ce­
mulaţi. Prin organizarea cu regula­ lor două echipaje vor termina execu­
lăturarea deficientelor manifestate cărei gospodării de slat este preţul pentru asigurarea unei puternice romîneşti — pescarii, printr-o acti­ tarea programului de pescuit prevă­
ritate a consfătuirilor de producţie de cost. Penlru micşorarea preţului
în cadru) unor brigăzi sau sectoa­ este bine să se urmărească genera­ de cost pe unitatea de produs este baze furajere, cunoscul fiind că de vitate neîntreruptă, ziua si noaptea, zut, astfel îneît navele cu calele pli­
re care nu au reuşit să-şi desfă­ lizarea metodelor avansate, care necesar să se asigure organizarea aceasta depinde în bună măsură mînuind cu îndeminare şi pricepere ne de peşte să pornească pe drumul
uneltele moderne, pe care le lansea­
lung dc ape prin Slrîmtoarca Gibral-
şoare activitatea pe baza principiu duc nemijlocit la creşterea produc­ raţională a procesului de producţie soarta producţiei realizată in sec­ ză pînâ la mari adincimi, aduc la tar, Marea Mcditcrană, Bosfor, spre
lui gospodăririi socialiste. Sarcini ţiei şi a productivităţii muncii. in fiecare unitate, ridicarea califi- torul zootehnic. fiecare ridicare pe punte canlităli patrie.
« însemnata de peşte. (Agorpr*i&^