Page 57 - 1965-03

e

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAt
AGENDA DE ÎNTRECERE * C T D A L IT A T C A

mmiâswM dustriale ale regiunii noastre îşi organizează mai bine munca, riiJ pc şoselele patriei inlilneşti

O dală cu venirea primăve
Dornici să dczvotlc şi mai mult succesele obţinute îK
producţie, muncitorii, tehnicienii şi inginerii?!din oqijlăţile in-'
O.N.T.
lot mai des autocarele
„cjrpali" ducind grupuri vesele
iotosesc judicios capacitatea maşinilor şl agregatetoţ. -îndru­
mate de organizaţiile de partid, colectivele de ihuncă au dat
mai
dc ■ excursionişti spre cclc
pitoreşti regiuni ale tarii. Zilele
nn avinl deosebit întrecerii socialiste pentru îndeplinirea sar­
trecute dc la Lupcni a plecat un
cinilor dc plan şi a angajamentelor luate. Scrisorile care so­
sesc la redacţie ne aduc zilnic noi veşti despre rezultatele
rul la Sibiu, pe Valea Oltului şi
frumoase înregistrate pc frontul luptei pentru sporirea pro­
dc aici la Rin. Vîlcca. In 19 mar­
ducţiei şi îmbunătăţirea calităţii produselor. grup de 34 de mineri cu autoca­
tie, 47 dc excursionişti din Deva
,000 tone fontă peste plan pleacă cu două autobuze la Bu­
cureşti, iar un alt grup dc 34 dc
elevi ai Şcolii tehnice a I.C.S.H.
Şi în acest an. furnaliştii liunedo- economisească peste 14 000 tone cocs. va pleca (a Sinaia cu autocarul.
reni s-au angajai ca fonta produsă cea mai mare parte din lonta produsă Toi sioibătâ începe prima ex­
peste plan să fie realizată cu cocs peste plan fiind realizată cu cocs e- cursie organizată pentru elevi
economisit. Deşi n-au trecut decit conomisit. în zilele vacanţei de primăvară ;
două luni şi jumătate de cînd ei şi-au Rezultatele obţinute nu sînt intim- 40 dc elevi dc la Şcoala pedago­
Tăcut cunoscută holărirca, graficele plătoare. Ele sint rodul preocupării gică „J. A. Komcnschi" pleacă la
Timişoara cu autocarul
pentru
colectivelor dc muncă de a realiza
întrecerii arată că angajamentul de­
Şedinţa plenară a C.C. al P.M.R. vine faptă. La toate cele trei secţii indici superiori de utilizare a furna­ vizitarea oraşului. (D. ŞOICA —
corespondenţi.
lelor In fruntea
de
colectivelor
dc furnale de la CS. Hunedoara s-a
dat mai multă atenţie U încărcarea funuilişti sc află cei din secţia a Q Mîine după-amiază la orele
In ziua de 17 martie 1965 a avui loc şedinţa plenară a Comitetului şi folosirea raţională a agregatelor si­ lll-a, care au elaborat peste plan mai 18.00 in sala dc festivităţi a Sfa­
Centra! al Partidului Muncitoresc Romin. derurgice. Rcspeclindu-sc întocmai mult de 9.000 tone fontă. Prin creş­ tului popular regional, profesoa­
Plenara a examinai problemele legale de prima sesiune a celei de-a normele tehnologice, furnaliştii au terea temperaturii aerului insullat, ra Elena Frunză va expune con­
V-a legislaturi a Marii Adunări Naţionale şi a adoptai liolăriri cores­ produs dc la începutul anului peste dozarea corectă la încărcarea furna­ ferinţa „Omul in literatura con­
punzătoare. prevederile planului mai mult de lului şi prin alic măsuri aplicate în temporană".
20.000 tone fontă de bună calitate. producţie, ei au redus consumul de 0 Comitetul pentru cultură şi
Demn de remarcat este faptul că cocs cu aproximativ 75 kg pe tona
preocupindu-se Îndeaproape de redu­ dc fontă. artă al oraşului regional Deva,
in colaborare
cu
conducerea
cerea consumului de cocs, furnaliştii N. TRAIAN Şcolii medii „J. A. Konicnschi".
Oraşele si satele au reuşit ca în perioada amintită să corespondent a organizat o expoziţie dc desen
şi pictură. Expoziţia cuprinde lu­
9 9 Cu indicii de calitate depăşiţi crări in cărbune şi studii în a-
cuarclâ executate de prof. Petru
Voita. Expoziţia este deschisă la
mai bine gospodărite nizaţia de partid de la Fabrica „Sebe­ rapi bărbăteşti calitatea I şi a Il-a, parterul blocului nr. 4 din noul
numai produse de calitate. La cio­
încă în cursul anului trecut, orga­
centru al oraşului Deva, zilnic
indicele planificat a fost depăşit cu
şul" din Sebeş a pus In discuţia în­
tregului colectiv calitatea produse­ 6.2 procente, la ciorapi dc relon, intre orele 9-13 şi 16-20.
Ieri a avut loc la G.A.S. din
lor. Măsurile propuse au scos in evi­ indicele dc calitate a fost depăşit la ■ Sînlâmăria Orlca un instructaj cu
Primăvara aduce o dată cu ea şi mult mai frumos şi plăcui penlru toii dentă preocuparea liecărui lucrător fiecare sortiment, iar la tricotaje, mecanizatorii privind cunoaşte­
un stimulent în cadrul acţiunilor atunci citul in jurul lor există un ca pc poarta fabricii să iasă numai sarcinile color trei sortimente au fost rea şi exploatarea corectă a ma­
gospodăreşli cdiHtore. Cu fiecare an, Irumos părculel. cu rondouri de produse de bună calitate. Traducind depăşite cu cile 0,3—2,10 la sulă. şinilor S.P.C. 6. Pentru a verifica
cetăţenii din oraşele şi satele regi­ flori, spatii verzi şi bănci. Această în viaţă planul de măsuri tehnico- Concomitent cu îmbunătăţirea cali­ modul de însuşire a cunoştinţe­
unii, ca dc altfel din întreaga ţară, dorinţă poale deveni fapt împlinit organizaloi ice, conducerea fabricii a tăţii, colectivul fabricii „Sebeşul” a
dornici de a-şi face strada, carlie- dacă fiecare locatar va pune mina adus îmbunătăţiri tehnice procesului produs peste plan de la începutul a- lor predate, iiecarc mecanizator
salul şi oraşul in care locuiesc, să le amenajeze. Exemplu) deputaţi­ de producţie, îmbunătăţiri care să cestui an 1.100 perechi ciorapi băr­ a fost examinai de către o co­
1 ai frumos, mai bine gospodărit, la lor joacă în această privinţă un rol ducă la realizarea unor produse ca­ băteşti, 500 perechi ciorapi din re­ misie. Asemenea instructaje au
îndemnul sfaturilor populare şi cu deosebit. litativ superioare. loc in această perioadă in fiecare
sprijinul deputaţilor au ini lini di­ Dar acţiunile întreprinse de sfa­ Antrenaţi in întrecere, muncitorii, lon şi 11 000 bucăţi tricotaje. Cele gospodărie agricolă de stat din
ferite acţiuni de munca patriotică. turile populare iui trebuie să se tehnicienii şi inginerii s-au preocupat mai frumoase rezullale au Jost înre­ regiunea noastră.
Sint numeroase exemple care i- oprească numai la cxlerior. Zona îndeaproape şi de ridicarea calificării gistrate de către colectivele secţiilor
luslrcază avînlul pe care l-a luat verde din jurul blocului nu poale profesionale, fiecare lucrător deve­ depănat şi lenjerie, care şi-au depăşit <$ Astăzi, la clubul I.C.S. Hu­
in ultimul timp întrecerea patriotică constitui nicidecum un paravan cu regularitate sarcinile, reolizînd pro­ nedoara sc organizează pentru
dintre oraşe şi sate. 1 n anul trecui, pentru interiorul blocului. De aceea, nind propriul său controlor de cali­ duse care au trecut cu succes cx'a- constructori o seară ştiinţifică.
Cu această ocazie Iov.
Marla
sule dc mii dc cetăţeni au participat în cadrul întrecerii patriotice, sfa­ tate. Asa se face că eforturile depu­ mcnul de calitate.
Chiorcan va expune conferinţa
la acţiuni largi de muncă patriotică turile populare au datoria să antre­ se au lost Încununate de succese. In M. DACILA „Din istoria descoperirilor".
pentru construirea de şcoli, cămine neze locatarii la întreţinerea cîl mai
culturalo, electrificări, pavări şi în­ corespunzătoare a imobilelor, să acest an, fabrica „Sebeşul” a livrai corespondentă
treţineri de străzi şi drumuri, ame­ dezvolte in lindul tuturor cetăţeni­
najări şi întreţineri de zone verzi, lor dragostea fată de casa in care
plantări dc arbori ornamentali, flori locuiesc, să o trateze ca pc un bun
şi cile altele. Valoarea lucrărilor propriu, dc preţ.
gospodăreşti — edilitare realizate de Un loc important In cadrul lucră­ CONTRIBUŢIA însemnări din or##!// minerilor^
cetăţeni prin muncă patriotică se rilor gospodăreşti la oraşe şi sale
ridică la peste 37 milioane Ici. To­ îl ocupă întreţinerile de străzi, tro­
tul din dorinţa ca orele (le repaus, tuare, amenajarea şi întreţinerea de C. S. HUNEDOARA : Fumatul de 1000 m.c.
clipele dc răgaz să şi Ie petreacă parcuri şi zone verzi, plantări dc TINERILOR P E T R I t A '
Inlr-nn mediu plăcui, odihnitor. pomi ornamentali, flori ele. La sale,
Simcria, oraşul ceferiştilor, a fost mai ales, o grijă deosebită trebuie
cimpul unor largi acţiuni de muncă acordată construcţiilor de şcoli, că­ Primele suprafeţe însămînţaie A intrat in obişnuinţa organizaţiei
patriotică. Sub conducerea ' comite­ mine culturale, dispensare medica­ U.T.M. din întreprinderea noastră, ca Aşezat la poalele munţilor Pă­ parlamentelor date in folosinţă pe
tului orăşenesc dc partid, sfatul le, electrificări şi altele. Ele trebuie Tov. Nicolac Nistorescu. preşedin­ ren mai zvinlalc ale brigăzii I periodic, tinerii, in baza unui plan rinţi, oraşul Pctrila se întinde de-a raza oraşului în anii de democra­
popular, folosind cele mai variate făcute cu participarea largă a cetă­ tele cooperativei agricole (le produc­ numai in prima zi dc lucru au fost de muncă, să participe In mod orga­ lungul Jiului dc Est. ţie populară sc ridică la 1.880.
forme ale muncii organizatorice, a ţenilor, folosind pe scară cît mai ţie din Mărlineşti, raionul Orăşlie, insăminlale 6 ha. Seminţele folosite nizat la diferite acţiuni patriotice. Analfabetismul reprezenta în
Pătrimi localnici au cunoscut ve­
antrenat pe toii cetăţenii din oraş, largă materiale din resurse locale. ne informează ră aici au fost termi­ sînt din soiul Wniimk şi posedă C a ­ Anul acesta, în cadrul exploatării s-a chea comună aşa cum a arătat ea trecui un procent considerabil.
capabili de muncă, la acţiunile . de Nici un moment aceste acţiuni nu nate pregătirile penlru campania dc lităţi culturale bune. pornit o largă acţiune dc întreţine­
înfrumuseţare si gospodărire. Fieca­ trebuie să stingherească buna des­ primăvară. Toate maşinile şi unel­ Din brigada I condusă dc La- re o liniilor şi dc îmbunătăţire a ani 1a rînd. Din descrierile lor reie­ Faţă dc o singură şcoută primară
re locuitor a efectuat lucrări a căror făşurare a campaniei agricole tele agricole ale cooperativei au zăr Avrămcscu s-au evidenţiat la t- se clar şi convingător că înainte cit exista înainte vreme, frecven­
valoare depăşeşte* 110 lei. întreaga In campania electorală care s-a fost reparate, s-au aprovizionat se­ xccutarea acestei lucrări Iov. Stîrcu transportului de minereu In subteran. vreme au locuit aici şi au lucrat in tată de un număr destul dc mic de
muncă- depusă a fost apreciată, sia­ încheiat de curind, masele de cetă­ minţele necesare ele Evghenie, Silvia Cigmăian, Nicolae Tinerii n-au putut rămînc in afara mină in condiţii inumane elevi, astăzi in cadrul oraşului sint
jului popular decernînrlu-i-se diplo­ ţeni si-au manifestat cu deosebit Zilele acestea, urmărindu-se îndea­ Lăzărcscu, Cornel Dudaş, Măria Bo­ acestei importante acţiuni. ...O dală cu anii puterii popu­ 4 şcoli de 8 ani unde învaţă peste
ma de oraş fruntaş pe regiune. entuziasm dorinţa de a participa la proape gradul de umiditate al solu­ rtea şi alţii. Insămîntarca florii soa­ lare au prins să se schimbe şi In 4 500 copii. Copiii minerilor ou a-
Cu asemenea realizări se mîndresc acţiunile gospodăreşli-echlitarc. In lui, s-a ajuns la concluzia că se relui continuă fnlrucit membrii coo­ Din iniţiativa -organizaţiei da bază această parte' a’Văii Jiului atil oa­ cnm posibiliiatca să■ urmeze Şi
si cetăţenii oraşelor Hunedoara. Co­ acest scop s-au făcut si numeroase poale trece la însăminlarea florii peratori de aici şi-au prevăzut să U.T.M". de la orizontul 180, aproape menii cit şi locurile. In cei peste cursurile şcolii medii dată in fo­
lan, Haţeg, Cugir şi altele. Ele re­ propuneri, s-au dat sugestii. s-au soarelui. Astfel, pe porţiunile de te­ cultive cu această plantă 13 hectare. 40 de tineri au participat cu multă 20 de ani dc muncă liberă mina losinţă în ultimii ani. Elevii au lu
flectă spiritul gospodăresc, de ini­ născut iniţiative. Ele însă vor tre­ Pctrila a suferit profunde trans­ dispoziţie săli dc clasă spaţioase,
ţiativă al maselor, dragostea pentru bui să găsească sprijinul larg al dragoste şi însufleţire la executarea formări, ca urmare a atenţiei dc care mobilier şi material didactic co­
eraşul în care muncesc şi trăiesc. tuturor deputaţilor noi aleşi în sta­ lucrărilor de reprofilare a galeriei s-a bucurat industria minieră din respunzător.
Acelaşi entuziasm a cunoscut în­ lurile populare. In acelaşi timp vor PREZENTAREA SCRISORILOR DE ACREDITARE est I. Contribuţia tinerilor s-a lăcut partea partidului şi guvernului, a- Numărul cadrelor didactice cu
trecerea patriotică şi în satele regi­ trebui reorganizate şi mobilizate simţită şi cînd a fost vorba de înlo­ cordindu-sc fonduri importante pregătire medie şi superioară se
unii. Paralel cu muncile agricole, în toate formele muncii organizatorice cuirea şinelor dc vagoneli de profil penlru dezvoltarea producţiei şi cifrează la 100 faţă dc 2-3 cile erau
orele de răgaz, celălenii au partici­ dc masă: comisii permanente, comi­ OE CĂTRE NOUL AMBASADOR AL REPUBLICII pentru ridicarea continuă a nive­ in anii de cruntă exploatare Nici-
pat la construcţia noilor localuri de tete de cetăleni ele. La acţiunile în­ îngust, cu şine normale. lului tehnic. cind nu s-a pomenit ca muncitorii
Scoală sau cămin cultural, la alinie­ treprinse să mobilizăm şi organiza­ POPULARE UNGARE IN REPUBLICA POPULARĂ ROMtNA Un mare volum dc muncă a fost să poată urma cursurile şcolilor
rea străzilor, repararea drumurilor ţiile de tineret şi femei. prestat la adoptarea vagonetilor, la Dacă In trecut extragerea cărbu­ medii sau facultăţilor Acum ci ou
ele. In comuna Toplila — oraşul re­ Nici un moment însă nu va trebui La 17 martie, tovarăşul Ştefan Voi- La solemnitatea prezentării scriso­ condiţiile de exploatare ale minei nelui se făcea rudimentar, in anii la dispoziţie acest lucru, puţind
gional Hunedoara, liecarc locuilor să scăpăm din vedere faptul că lu­ tec, vicepreşedinte al Consiliului de rilor de acreditare şi la convorbire noastre. AIli 30 de tineri din orga­ de după naţionalizarea principale­ să-şi completeze gradul dc pregă­
lor mijloace de producţie, la Pctri­
a efectuat lucrări prin muncă palrio- crările executate trebuie întreţinute, Stat al R.P Romîne, a primit pe am­ au participat tovarăşii Grigore Gca- la procesul de muncă s-a schimbat tire in cadrul şcolii medii serale,
tică in valoare de 198 lei. Aici s-au protejate. In această direcţie trebuie basadorul extraordinar şi plenipoten­ mănu, secretarul Consiliului de Stat nizaţiile de bază UT.M. de la orizon­ şi sd devină specialişti prin frec­
construit in anul trecut o şcoală de tăcută o opinie rle masă. ţiar al R.P. Ungare la Bucureşti, Jo­ al R.P. Romîne, si Corncliu Mănes- turile 100 şi MO şi din schimbul per­ radical Tirnăcopul şi sfredclul dc ventarea cursurilor serale din ca­
4 ani, două cămine culturale şi alte Prin antrenarea unei cit mai largi zsef Vince, care şi-a prezentat scri­ cu. ministrul afacerilor externe. manent de zi s-au înirccut în colec­ mină au fost înlocuite cu perfo­ drul celor 2 facultăţi dc la Insti­
lucrări. Un volum mare de lucrări mase de cetăleni să întreprindem a- sorile de acreditare în R.P. Romînă. tarea a circa 35 tone deşeuri fioroase. ratoare montate pc coloană, caii au tutul de mine din Petroşani.
gospodăreşti s-a realizat şi în comu­ semenea acţiuni care să dea ora­ Cu acest pntej. tovarăşul Ştefan Ambasadorul R.P. Ungare a fost fost înlocuiţi cu locomotive elec­
nele Bucuresci. raionul Brad şi Bră- şelor şi satelor un aspect mai plă­ Voitec şi ambasadorul Jozsef Vince insolit de Gyorgy Kaîtnar, Rezso Acum, atcntîa tinerilor este îndrep­ trice antigrizutoasc. iar trocul care Grifă deosebită s-a rr.c tufe stat în
nişco, raionul Ilia. Cele trei comune cut, astfel incit să ne putem mindri au roslit cuvîntări. Renvi, consilieri, Bela Laslolka, con­ tată spre înfrumuseţarea locurilor de astăzi poate fi considerat ca obiect anii puterii populare şi pentm să­
s-au situat de altfel în fruntea în­ După ceremonia prezentării scri­ silier comercial, colonel Lajos Vegh, muncă. de muzeu a fost înlocuit cu maşini nătatea minerilor şt c. familiilor
trecerii patriotice pe regiune In a- cu tolii cu oraşul sau salul în care sorilor de acreditare, inlrc tovarăşul ataşat militar, şi al li colaboratori di­ dc încărcat lor. Policlinica de tr.*, aprindere
nul trecui. locuim, cu (aptul că am conlriburi Ştefan Voitec şi ambasadorul Jozsef plomatici ai Ambasadei R.P. Ungare CONSTANTIN BALAN Investiţiile acordate de stat au înzestrată cu aparatură modernă
Rezultatele bune obţinute in anul fiecare din noi la noua fa|ă a car­ Vince a avut loc o convorbire cor­ la Bucureşti. secretarul Comitetului U.T.M. făcut posibilă nu numai mecani­ şi personal calificat, căminul de zi
trecut obligă pe harnicii gospodari tierului sau străzii. dială. (Agerprcs) sectorul II E. M. Teliuc zarea multor cpcraţ.ii ale proce­ pentru copiii minerilor sint alte
ai oraşelor şi şalelor la o muncă şi sului tehnologic ci şi moderniza­ noi edificii ce completează pano­
mai rodnică. Acum, o dată cu veni­ rea minei, astăzi putindu-se spune rama oraşului Pctrila. Dc sănăta­
rea primăverii este cel mai prielnic că mina este o adevărată uzină tea oamenilor muncii sc îngrijesc
timp pentru organizarea de largi 18 medici şi 56 cadre medii.
acţiuni de muncă patriotică la lu­ RAI D subterană. Mult a crescut şi nu­ Considerabil a crescut în ultimii
crările gospodăreşti-cd iii tare. Respect şâ promptitudine mărul specialiştilor care lucrează
In mină. Faţă dc 4-5 ingineri ciţi ani salariul real al minerilor, lucru
Blocurile dc locuinţe şi construc­
ţ i e social-culturale schimbă de la PRIN . erau cu ani in urmă. astăzi mina dovedit şi de valoare a mărfurilor
oi zi la alta fala oraşelor. Dar, este este deservită de 28 ingineri şi alimentare şi industriale desfăcute
U N I T A T I LE peste 100 tehnicieni şi maiştri. prin cele 15 unităţi comerciale care
O dată cn noile condiţii dc mun­
T. A. P. L. în deservirea consumatorilor că s-a schimbat substanţial şi via­ se ridică la ordinul milioanelor dc
lei.
ta oamenilor Cei care după o ab­ Locuitorh oraşului, prin munca
senţă dc numai 5-6 ani vizitează lor harnică au făcut ca aşezarea
| nlri in restaurant să serveşti timp, pătate, aspect cît sc poate de torului, dotarea acestuia cu prosop sabil, răspunde, de dota aceasta cu din nou oraşul, sînt impresionaţi in care trăiesc să fie tot mai în­
■Ă masa şi să asculţi orchestra, neplăcut pentru cei ce doresc să şi săpun, lucruri care lipsesc. alt motiv, la lei de neîntemeiat : de înnoirile pc care le constată la floritoare. In cadrul acţiunilor dc
mergi la un bulct să iei o gustare, servească prînzul sau cina. Ospă­ „Iaurtul a fost plătit cu două ore orice pas In locul caselor sărăcă­ muncă patriotică ci au prestat mii
să bei o berc sau un vin, Ia vreuna tarii se învîrt in juiul unor mese e alllel se poate spune că n- înainte şi s-a reţinui deoarece cli­ cioase s-au construit cartiere noi. dc ore. realizind lucrări in valoa­
din cofetăriile oraşului sau la uni­ cu consumatori cunoscuţi, „uilind" cest aspect este neglijat in enta n-a avut timp să-l ducă.." /lxsa. dc exemplu, in cartierul re dc 331 000 lei
tatea Lnclo-vegctarian. penlru a că mai au de servit şi la alte mese. majoritatea unităţilor T.A.P.L. din Oare conducerea T A.P.L. Deva nu ...Mergind astăzi dc la Petroşani
servi dejunul. Deseori eşti satisfăcut iar orchestra face pauze mult prea Deva. La unitatea Laclo-vegetanan vcrilică răspunsurile pe care le dau 8 Martie numărul apartamentelor
de atmosfera care domneşte în loca­ lungi. îndeosebi în jurul orei cînd este consemnat şi dc clienţi în con­ resD^n^abilii unităţilor din subor­ sc cifrează la 430 uimind ca pină spic Pctrila cu autobuzele I.G.O.,
lul respectiv, de modul îngrijit şi se schimbă turele dc serviciu (şi a- dica dc reclamaţii. Despre această dine ? $i dacă da, atunci de ce nu se la î mai 1965 să se dea în folo­ de care înainte vreme nici nu se
atent în care eşlî servit, rle curăţe­ ccnsla tocmai in timpul mesei dc umtale însă, se poale spune că in Iau măsuri cind sc dau asemenea sinţă încă 100 apartamente. A că­ putea vorbi, pc şoseaua asfaltată
nia pc caro o înlîlneşli. Toate la un prinz) consumatorii nou veniţi sînt general satisface cererile consuma­ răspunsuri formale!? pătat o nouă înfăţişare şi centrul inlilneşti casc arătoase, construite
loc creează o ambiantă plăcută, Sn- neglijaţi, mesele nccurălale. în de­ torilor. Bine aprovizionată, cu un Sesizăm acest fapt, penlru că in oraşului. Pe strada 7 Noiembrie cu mult gust.
dcmnindu-le parcă să mai vizitezi zordine. In acest timp sc simte mai bogat sortiment de preparate, pre­ multe condici dc reclamaţii sint răs­ s-au construit blocuri dc locuinţe Aproape la fiecare casă pot fi
u astfel dc unitate. Daca lipseşte insă mult ca oricînd nevoia prezentei găteşte minuturi la comandă. ceea punsuri neîntemeiate, sau deadrep- frumoase şi confortabile, un club văzute antenele aparatelor de ra­
un singur element din gama aspec­ responsabilului în local, penlru a , ce convine multor cetăleni. Cei care lui revoltătoare. Fie că se vino cu muncitoresc care are o sală de ci­ dio Peste 2.000 locuitori posedă
tului general pe care consumatorul organiza şi supraveghea munca os- frecventează această unitate apreciază motive inventate, fie că se răspunde nematograf cu 480 locuri, o biblio­ asemenea aparate şi circa 330 di­
doreşte să-l Inlilncască, e deajuns pătarîlor. mult curăţenia şi ordinea care dom­ scurt : „Consumatorul a fost in sta­ tecă cc numără peste 16000 dc fuzoare.
penlru a strica buna dispoziţie. Fie nesc permanent în local, precum şi re de ebrietate..." volume şi alte săli in care-şi des­ Despre toate aceste realizări vor­
că în local este dezordine, că nu Ţ T na din unităţile mult soliei- buna deservire practicată de majo­ La bufetul Expres, in general, <ron-
este îndeajuns de curat, fie că os­ talc este si cea cu nr. 9 (bu­ ritatea Ijcrălorilor unităţii. Uneori sumatoriî nu aşteaptă prea tnull : făşoară activitatea cele 8 forma­ beşte cu miudrie fiecare locuitor
ţii artistice
pătarii sau barmanii nu-şi fac conş­ fetul Tic-Tac, responsabil Vasile Io- se inlilnesc însă şi aici aspecte ce sî: servesc singuri. Doar uneori cînd al Pctrilci.
tiincios datoria ori că vorbesc necu­ nescu). Aceasta pentru că este totdea­ nemulţumesc Fie că unele tovarăşe barmana Elena Pojar are „chef” de In trecut muncitorii nici nu în­ Vechea aşezare de la poalele
viincios, oricare din aceste as|)ccle una bine aprovizionată şi consuma­ servesc încet. )ăsîndu-se prea mult v*rbă, servirea clienţilor merge mai drăzneau să viseze la locuinţe cu munţilor Parinq devine zi de zi
nemulţumesc. torii sînt bine deserviţi. Se remarcă rugate, fie că, aşa cum se exprimă greoi. Tovarăşul Tudor Moldovan, mai multe camere, cu bare şi lu­ mai frumoasă, mai înfloritoare. $i
In unităţile T.A.P.L. din oraşul aici penlru comportarea în timpul unul din consumatori prin condica responsabilul bufetului, i-a atras a- mină electrică. Acum. sute de mun­ o dală cu ca. viaţa celor cîtcva mii
Deva, cu prilejul unui raid între­ serviciului şi respectul fală dc cli­ dc reclamaţii, după ce iau coman­ lenha de mai multe ori că esle prea citori din oraşul Pctrila sc mută de muncitori devine mai fericită,
prins recent, s-au constatat multe entelă o'oălarul luliu Grama precum da „bombănesc" (vociferează) dc gălăgioasă şi se pare că in ultimul in fiecare an in locuinţe noi şi mai plină de belşug şi bunăstare.
lucruri frumoase, dai şi o scamă de şi bncătărescle Emilia Tudor şî Ele­ parcă nu ele ar (i cele care trebuie lim|) critica a prins bine. confortabile. Numărul total al a- 1 NICOARA
aspecte neplăcute. na Vesa care se străduiesc să jirc- să servească. Acestui aspect edu­ Aprecierea dală de consumatori
gătească mîncărurile după cum li cativ trebuie să i se acorde mult preparatelor de la acest bufet esle
A m inlrat, de exemplu, la res- se solicită. mai multă alenlie. Se mai înlîmplă o notă bună pentru munca bucătă­
lauranlul Mureşul. De serviciu Excepţie mai face încă linăra ns- citeodată să se servească după pre­ resei Silvia Iepure. Negativ e«4e însă
erau ospătarii Andrei Molnar, oătară Cornelia Pelric care uneori ferinţă. Iată un fapt consemnat (Ic faptul că etichetele caro indică de­
Gheorghe Tapu şi Anton Lnngu. vorbeşte necuviincios cu consuma- cetăţeanul Constantin Podeleunu din numirea preparatelor şi preturile,
Consumatorii au petrecut atunci t^riî Penlru atitudinea ei i s-a al ras Deva Soliriiînd înlr-o zi să fie ser­ schîmbînrlu-se prea rar sînt murdare BULETIN MEDICAL
o seară plăcută. Au fost serviţi cu dc fiecare dală atenţia şi a fost chiar vit cu iaurt i s-a răspuns că nu mai creînd oarecum o repulsie consuma­
mai multă promptitudine. Cînd se sancţionată în cadrul unităţii, in este. Omul s-a resemnat şi a cerut torilor $i dind un aspect urît. (Dacă
elibera o masă, imediat se ridicau ultimul timp părînd să-şi schimbe altceva. Intre timp în local inlră o acum olichclel' sînt curate aceasta Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- de o afecţiune pulmonară rare în ul­
tacîmunlc, se curăţa lata de masă comportarea în bine. tovarăşă care solicită de asemenea denotă că responsabilul unitălii a Dej, prim-seeretar al Comitetului Cen­ timul timp s-a agravat prin apari­
păslrîndu-se în felul acesta cură­ Deşi la bufetul respectiv se are iaurt. Este servilă prompt, mai mult, linul seamă de observaţia noastră
ţenia şi ordinea. Orchestra, de ase­ In vedere curăţenia localului, lotuşi i se ambalează borcanul |)cnlru a- fă-nlă cu prilejul raidului). tral ol Partidului Muncitoresc Romîn, ţia de complicaţii hepatice cu icter
menea. şi-a făcut datoria. N-au mai acestui os|)cct trebuie să i se acor­ casă. Mulţi dintre consumatori inlră preşedintele Consiliului de Stat al şi insuficienţă hepatică.
fost pauze aşa lungi cum se obişnu­ de mai multă alenlie. Numărul mare — Parcă spuneaţi că nu mai aveţi în acest bufet, ştiind că aici există Republicii Populare Romîne, suferă Sc aplică tratamentul corespunzător.
ieşte uneori şi care indispun. O ase­ al consumatorilor care se perindă iaurt, se adresează cel în cauză, res­ o instalaţie „Express" pentru prepa­
menea atmosferă doresc consuma­ prin local încurcă înir-o oarecare ponsabilului unitălii. rarea cafelei şi pot (i serviţi repe­ Prof. dr Voinca Marinescu, minislrut Sănălălii şi
In secLornl de exploatare Tecuri torii să inlilncască de fiecare dată in măsură păstrarea ordineî, dar, prin- — Dînsa este abonată in fiecare de. Cînd află însă că trebuie să aş­
dc la I.F. Haţeg sc acordă multă a- restaurant. Din păcate însă nu tot­ tr-o organizare mai bună şi mai mult seară, răspunde pu|m lezat tovară­ tepte 5-10 minute pînă se prepară Prevederilor Sociale,* acad. dr. Nicolae Gh. Lupu; prof.
tenfîc valorificării superioare a deauna se practică aceeaşi bună de­ interes din partea personalului de şul Cucu. o cafea (penlru că instalaţia nu mai (Ir. Tibcriu Spîrcliez; prof. (Ir. Constantin Nicolan; prof.
masei lemnoase. Iatâ-l, in fotogra­ servire. Mai sînt şi cazuri cînd in- serviciu se |)oaie asigura curăţenia (Se fac oare abonamenle la iaurt funcţionează) preferă sâ se ducă ta
fic, pe muncitorul loan Marlon c- liînd în restaurantul Mureşul gă­ tot timpul. in această unitate t?). cofetărie Nici acolo aceste instala- (Ir. Ioan Brukncr; prof. dr. Constantin Anaslasalu; conf.
Xccutind sortarea unui buştean. seşti localul neîngrijit, cu resturi (H In atenlia responsabilului bufetu­ Bineînt Ies. omul a consemnat R. BUDIN
mîncare pe mese sau pe jos. eu fele lui „Tic-Tac" irebuie să stea şi asi­ faptul care l-a nemulţumit în con­ dr. Lcon Bcrcu; dr. Alexandru Dumilriu.
Polo: V. ONOIU dc mese neschimbate de mai mult gurarea bunei funcţionări a spălă­ dica de reclamaţii şi, acelaşi resuoo- {Continuate In pag. q 2-q) 17-III 1965.