Page 58 - 1965-03

Fag. 2 NR. 3177
Drumul socialismului

IN U N ITĂ ŢILE A G R IC O L E - EXPERIENŢA
PE SCURT
_____ » | V

ÎN A IN T A T Ă LARG RĂSPÎNDITĂ O La clubul ..Siderurglstul"
din Hunedoara, zilnic se des­
făşoară o bogată activitate cul-
tural-educativă. in cele 15 săli
□
Cum ©bfirsem pireducfîi spor surprinzi diferite acţiuni. ln-
tr-una din zilele trecute aici
am intilnit formaţiile artistice
de amatori de teatru, dansuri
şi eşalonate de legume şi corul repetînd pentru viitoa­
rele spectacole. La bibliotecă
era afluenţă do cititori. Lucru
firesc cînd in fişe sînt înscrişi
Cooperativa agricola de producţie trecut materialul plastic. Orientarea tei de legume am obţinut venituri
din comuna Aurel Vlaicu, raionul tunelului am făcut-o în direcţia via­ care însumează peste 177,000 lei. peste 17.000 citilori. In unul
Orâşiie, are condiţii prielnice pentru tului dominant, pentru a evita desco­ Avînd acumulată o experienţă din holuri ero expusă o expo­
cultivarea legumelor. O bună parte perirea lui. In scopul de a forţa creş­ bună, pentru acest an am rezervat ziţie de fotografii a cercului
din terenurile unităţii noastre sînt terea şi dezvoltarea roşiilor în cursul culturilor de legume o suprafaţă de de amatori de aici.
situate pe lunca Mureşului, fapt ce perioadei de vegetaţie, am efectuat )(! hectare. Din toamnă am ferlilizat Sînt doar cîteva aspecte di jf
permite irigarea unor suprafeţe în­ cî r ni tu 1 la patru influorescenle şi co­ acest teren şi am efectuat arătura a- aclivitateo zilnică. '
semnate. De aceea, de la 3 lin, cîte pilitul plantelor de cite ori a fost ne­ dîncă. Pentru menţinerea apei în sol, maria stoica
am cultivat cu legume în anul 1059, voie. De asemenea, o dată cu irigatul imediat ce timpul va permite intra­
în prezent am extins suprafaţa gră­ am aplicat şi îngrăşăminte chimice su­ rea in cîmp a tractoarelor, vom efec­ O Ca în multe alte unităţi
dinii la 16 hectare. Concomitent cu plimentare. Procedind astfel, am reu­ tua lucrări de discuirc şi de nivelare economice din regiune şi co­
extinderea suprafeţei au sporit şi pro­ şit să obţinem roşii încă de la sfîr- a terenului. In vederea obţinerii unui lectivul Intrepri nderii raionale
ducţiile şi respectiv veniturile înre­ silul lunii iunie. Acestea au fost va­ răsad de bună calitate, am amenajat de Industrie locală din Orăştie
gistrate la hectarul cultivat cu legu­ lorificate din trei în trei zile in de­ răsadniţe pe o suprafaţă ce depăşeşte
me. Astfel, in 1964 am obţinut veni­ cursul unei perioade de trei săptă­ 300 m.p. şi lucrările respective con­ a încheiat primele două luni
turi duble de pe fiecare ha l'aţă de mâni. tinuă. In răsadniţele amenajate am şi ole anului cu rezultate deose­
cele realizate în 1960. In ceea ce pri­ Rezultate bune am înregistrat şi în însămîntat la timpul potrivit unele bite. Planul producţiei globale
veşte producerea legumelor, coope­ ceea ce priveşte obţinerea unor re­ legume timpurii cum sînt varza, ro­ a fost depăşit cu 5,6 la sută,
ratorii noştri au acumulat o valoroa­ colte timpurii de castraveţi. Răsa­ şiile, guliile, ardeiul etc. In acelaşi cel al producţiei marfă cu 16 la
să experienţă, Ca dovadă, în anul dul necesar a fost produs in ghivece timp, ne-am îngrijit de asigurarea sută. Secţiile mecanică, tîmplă-
precedent am obţinut în cadrul con­ nutritive folosindu-se sămînţă care în ghivecelor în care scop am mai pro­ rio şi pielărie au obţinut cele
cursului republican de producere a prealabil a fost pusă la încolţit. Din curat încă 5 maşini pentru confecţio­ mai bune rezultate.
legumelor timpurii si tîrzii, premiul răsadniţe, în cursul lunii mai ghive- narea lor. Inlrucit am efectuat din La Staţiunea de maşini şi C. DUMBRAVA
III, în valoare de 10.000 lei. Iată pen­ cele au fost trecute în solarii ce se vreme însămînţarea legumelor în ră­ Instalaţii şi utiiaja pentru mecanizarea tractoare din Orăştie repararea
tru ce ne-am propus să relatăm cum eliberaseră de răsadurile de roşii, sadniţe, plantele au răsărit şi sc dez­ utilajului agricol a fost termi­ © Locuitori! din raza de ac­
am muncit în scopul obţinerii unor înainte de plantare s-a electuat ciu­ voltă bine. Acum, în atenţia echipei muticii în combinatele avicole nată cu multe zile in urmă. O tivitate a circumscripţiei a lV-a
rezultate bune. pitul la trei-patru frunze, iar în tim­ legumicole stă îngrijirea răsadurilor. comisie alcătuită din specialişti medicală din oraşul H un e do a ­
In anul precedent, pentru ca uni­ pul vegetaţiei plantele au primii toate In acest scop, zilnic se fac : aerisirea, Industria constructoare de maşini a pul apă proaspătă şi curată. Un alt a făcut apoi recepţia lucrărilor ra, au multe cuvinte de laudă
tatea noastră să poală livra legume îngrijirile necesare. Ca urmare, pri­ plivitul de buruieni, udatul şi alle început să producă în serie noi in- utilaj pentru combinatele avicole executate. Cu acest prilej s-a
mai devreme şi pe o perioadă mai mele cantităţi de castraveţi au fost lucrări necesare. In momentul cînd slalatii şi utilaje pentru mecanizarea este hrănitorul tronconic destinat pen­ constatat că tractoarele şi maşi­ Ia adresa personalului de aici.
lungă a anului, am recurs la pro­ livrate la data de 20 iunie. plantele au crescut suficient, vom a- muncii în combinatele avicole. Prin­ tru alimentarea păsărilor cu furaje nile agricole sint gata pentru a Medicii şî personalul mediu
ducerea timpurie a răsadurilor. Pen­ O bună experienţă am acumulat plica repicarea lor în ghivece sau tre acestea se numără trei tipuri do concentrate, sau sub formă de gra­ intra in lucru. Acum preocupa­ care lucrează în cadrul cir­
tru stimularea creşterii vegetative a şl în ce priveşte cultura de varză. In răsadniţe şi apoi scoaterea lor în adăpătoare pentru păsări. Cu ajutorul nule şi făinuri. rea mecanizatorilor este de a e- cumscripţiei acordă atenţie fie-_
plantelor în cîmp om efectuat iriga­ vederea eşalonării producţiei ne-am cimp. In urma lucrărilor ce lc-am e- lor se asigură păsărilor în tot tim­ (Agerpres). fcclua rodajul precum şi unele cărui caz în parte, răspund cc
la
reglaje necesare, mai ales
rea şi ingrăşarea suplimentară a cul­ orientat spre obţinerea unei recolte xcculat şi pe care le vom mai rea­ maşinile dc semănat. prom ptitudine Io chemările fă
turilor. Cele mai bune rezultate le-am timpurii, lată pentru ce însămînţa- liza, asigurăm condiţiile necesare spo­ IN FOTOGRAFIE: una din e- cute de pacienţi.
obţinut la cultura de roşii (peste rea în răsadniţe am făcut-o încă din ririi şi eşalonării producţiei de le­ chipe execută rodarea şi veri­
27.500 kg la ha). In vederea produ­ jurul datei de 24 ianuarie, iar atunci gume din unitatea noastră. Acest lapt Expoziţie de arfă plastică bulgară ficarea maşinilor 2 S.P.C-2. ELENA PANAJNTESCU
cerii timpurii a acestora, am folosit cînd plantele au prezentat o dezvol­ va permite livrarea ritmică a produse­
sămînţă din hibridul 10 X Bizon. Ră­ tare normală, s-a trecut la repicarea lor contractate, precum si realizarea Marti la amiază s-a deschis în lucrări de pictură, sculptură şi gra­
sadul necesar s-a oblinut în solarii lor în ghivece si răsadniţe. Drept ur­ unor venituri tot mai sporite. Capitala, in sala Dalles, o expoziţie fică reprezentînd principalele ten­
acoperite cu material plastic. Aici mare, la 15 aprilie am reuşit să efec­ AUREL MARIŞ dc artă plastică bulgară, organizată dinţe manifestate în dezvoltarea ar­
s-a lăcut insămînţarca, iar cînd plan­ tuăm plantarea in cimp a verzei. Pe preşedinle de Comitetul de stat pentru cultură tei plastice bulgare de la sfîrşitul
tele au ajuns la o dezvoltare potri­ parcurs, dar mai ales în primele zile PAVEL CODREANU şi artă, în cadrul planului de cola­ secolului trecut şi pină în zilele În t r e p r in d e r e a r a io n a l ă
vită, s-a trecut la repicarea lor în de la plantare, am protejai răsadu­ inginer la cooperativa agricolă borare culturală si ştiinţifică dintre
ghivece nutritive. In această perioadă rile de brume prin intermediul unor de produclie Aurel Vlaicu, R.P. Romînă şi R.P. Bulgaria. noastre.
atenţia membrilor din echipa legumi­ perdele de fum. In continuare am a- raionul Orăstie Expoziţia cuprinde pesle 150 de (Agerpres).
colă a fost îndreptată spre îngrijirea cordat o alenlie sporită elecluării la INDUSTRIALĂ „MUREŞUL” AIUD
corespunzătoare a răsadurilor astfel timp a praşilelor. Ca urmare, recolta
ca ele să se dezvolte in bune con- de varză obţinută a depăşit 18,000
diţiuni. In cursul lunii aprilie, cînd kg. Ia hectar. P e e c r a n e
plantele au crescut corespunzător, Pentru producerea legumelor tîrzîi Strada Ecaterina Varga nr. 1, telefon 304,
s-a efectuat scoaterea în cîmp a ră­ de roşii, ardei gras, gogoşari, vinete
sadurilor împreună cu ghivecclc. ctc., am urmărit asigurarea unui ră­
Acest lucru a contribuit la continua­ sad viguros. Plantarea în cîmp s-a BK^SS / / aBBgSLjjează u rg e n ti s
rea normală a vegetaţiei acestora. făcut după ce pericolul brumelor lir-
Pentru a feri roside de brumele Ur­ zii a trecut. Am executat apoi îngri­ X , i
zii, am făcut protejarea lor cu folii jirea corespunzătoare a legumelor şi — DOI INGINERI IN METALURGIE CU 6 ANI VECHIME IN
de polietilenă după sistemul adăpos­ uni oblinut producţii sporite la toate
Pe ecranele Devei a început să
turilor „tunel". Scheletul de susţine­ culturile. Valorificarea produselor s-a mlcze noul film rominesc „Sătu­ e alături de ea in credinţa că'Gheor- şi mai ales Petre — omul care o FUNCŢII TEHNICE DE SPECIALITATE;
iubeşte — se află alături de Saveta.
re al tunelului s-a făcut din sîrmă făcut în mod eşalonat, prin U.RC.C. lul", realizat după scenariul lui ghe se va întoarce Impotrivindu- In taină, toţi nutresc speranţa că. — PATRU TEHNICIENI I IN METALURGIE ;
de oloi şl nuiele care au fost înfipte Orăşiic. De asemenea, livrările s-au Alccu Ivan Ghilia, în regia lui Lu­ se chemării firii, ea, femeia tină- eliberată dc sub teroarea soa­
vă, plină dc vigoare, işi refuză de
cu capetele in pămînl la distanţa de făcut ritmic pe baza graficelor întoc­ cian Bralu. ani de zile bucuriile vieţii, trăind crei nebune, Saveta se va des­ — DO! ECONOMIŞTI CU STUDII ECONOMICE SUPERIOARE ;
mite. ceea ce a contribuit la aprovi­ Noul scenariu al lui Alecu lvan retrasă alături de soacra ei obseda­ cătuşa de fantoma trecutului,
un metru. Ele nu fost legale* apoi cu
zionarea populaţiei cu legume în stare Chilia abordează o tematică mult tă, suporiindu-i suspiciunile, halu- va incepe o viaţă nouă. Şi, in­ — DOUĂ DACTILOGRAFE CU STUDII M EDII;
fire de relon. Peste aceşti suporli am proaspătă. In urma valorificării recol­ asemănătoare cu cca din „Drago­ cinaţiile. imperativul fidelităţii faţă tr-adevăr, Saveta va incepe acea­
ste lungă de-o seară“ — procesul de cel dispărut. Şi toate accslca slut stă viaţă alături de Petre, dar nu — DOI MAIŞTRI IN METALURGIE CU RESPECTAREA H.C.M,
de eliberare a unor personaje a- cu atît mai greu de suportai, cu înainte de a-i destăinui acestuia 1061/1959 ;
păsate greu de un trecut dureros '■cit viaţa plină de-- clocot a-satului
şa p ro m p titu d in e cai şi integrarea acestora in lumea pre- şi dragostea statornică,■ ,pătimaşă a drama sa sufletească — faptul că
a fost batjocorită de
şofer
un
zentuhii nostru sociaîisf. lui Petre o atrage ca un magnet neamţ. Matur, uman, Petre de-abla — UN MAISTRU IN RAMURA PRELUCRĂRII LEMNULUI IN
consum atorii©r ale filmului poartă schija dureroasă puternic atunci a înţeles tragedia femeii, du­ PROBLEME DE MOBILĂ FINĂ, CONFORM H.C.M, 1061/1959 ;
Două dintre eroinele principale
rerea sa inăbujitd atita vreme, fap­
Deşi conştientă că işi ua pierde
a războiului fascist, urmările barba­ şi ea minţile, de va mai juca mult tul că ea a fost o victimă a crime­
(Urmare din pag I) $' alte aspecte pozitive şi negative riei hitleriştilor: Saveta, care şi-a timp rolul femeii care-şi aşteaptă lor hitleriste, El o va ajuta insă — DOI MAIŞTRI MATERIALE DE CONSTRUCŢII (CĂRĂMIDĂ)
în activitatea unităţilor T.A P.L din pierdut soţul in război, şi dc a că­ soţul, Sovcta n-are putere să incalce să-şi uite trecutul, să trăiască in CONFORM H CM . 1061/1959 ;
t;J nu funcţionează, dar cel puţin oraşul Deva. Am consemnat însă rui pierdere se simte vinovată, şi regulile acestui joc dement. Repetă prezentul viu. tumultuos, încărcat cu
clientul poale sta la o masă pe un pe cele mai semnificative. Maria, bălrina mamă a lui Gheor- pentru a mia oară ce a mai spus; perspectiva numeroaselor înfăptuiri. — DOI DESENATORI TEHNICI CU STUDII MEDII;
scaun. responsabilii unităţilor vizate, că s-a intilnit cu Gheorghe şi că împotriva unor carenţe pe care
De remarcat că aceste instalaţii • ^ ca şi cci ai unităţilor neamin­ ghe, | care îşi aşteaptă zadarnic — acesta era bine, aproape vindecat. le are, subliniate. de altfel de criti­ — UN TEHNICIAN I IN EXPLOATARE DE CARIERE;
fără să cunoască adevărul — întoar­
„Express calea" nu funcţionează de tite în acest material au datoria să cerea fiului din război In sat s-a instalat dc mult viaţa ca cinematografică — Insuficienta
In ni de zile. Direcţia comercială re­ muncească pentru evitarea aspecte­ conturare a calităţilor morale ale
gională, cu toate câ are un atelier spe­ lor negative sesizate, să militeze pen­ Saveta suferă in adincul sufletului nouă, sănătoasă, echilibrată. Oa­ lui Petre, impusă de conflict, pre­ — MUNCITORI CALIFICAŢI IN MESERIILE: MATRIJERI, SU-
menii care au suferit din pricina
cializat (A.R.U.C.) care ar trebui să său pentru episodul tragic al vieţii zentarea intr-o formă neconvingă­ DORI Şl LĂCĂTUŞI.
se îngrijească de repararea şi buna tru o deservire cit mai civilizată, sale — a fost victima batjocurii u- războiului şi-ou refăcut viaţa, con­ toare a relaţiilor dintre Petre şi
funcţionare n instalaţiilor din uni­ pentru satisfacerea cererilor consu­ nui şofer neamţ — episod care, des­ struiesc, muncesc. iubesc, au copii. Saveta, înlocuirea introspecţiei Prezentarea se va face la sediu] întreprinderii, zilnic între orele
tăţile comerciale, pinii acum nu a matorilor. tăinuit soţului i-n provocat acestuia Numai ca a rămas pe dinafară, mi­ psihologice prin planuri expozitive,
găsit nici o soluţie. Si fiindcă esle De asemenea, tovarăşii din con­ sfîrşitul, iar Maria, pe chipul căreia mai. ea se perpeleşte cu ochii cer­ efectul static al mai multor scene 7,30-14,30.
ni/i de durere.
vorba de instalaţii, trebuie spus ca ducerea T.A.P.L, Deva au daloria s.i durerea a înscris brazdele unei su­ Drumul Savetei spre descătuşarea etc. — filmul „Sărutul", in care
şi repararea friciidorelor se face de exercite* un control permanent, să ferinţe fără leac, trăieşte inlr-o per­ au fost distribuiţi actori de valoare
multe ori cu întîrziere şi nu totdea­ îndrume şi să ajute pe responsabilii manentă iluzie de aşteptare a uni­ suferinţelor, a înrobitoarei sale du­ (Graţiela Albini, Emanoil Petmţ,
una de cea mai bună calitate. Astfel unităţilor din subordine în rezolva­ cului său fiu, Ghcorghe. reri sufleteşti, drumul spre adevă­ Maria Cupcea, Gheorghe Novac. Eli-
sînt perioade cînd frigiderele (aşa rea problemelor ridicate de consu­ In casa bălrin cască. in care viaţa rata viafă va fi găsit. sabeta Preda. Dinu Gherasim, Con­ r \ i c
cum se întîmplă la bufelul Expies matori si înlăturarea neajunsurilor a înţepenit parcă undeva in trecut, lnlr-o noapte, moartea a pus ca­
şl la alte bufete) no funclionează. legate de buna deservire şi Întreţi­ Saveta suportă cu resemnare nebu­ păt chinuitoarelor suferinţe ale bâ- stantin Guriţă. Stela Povcscu şi E-
mil Bozdogescu) arc calităţi reale
Cu prilejul raidului s-au constatai nere a localurilor, nia bătrinei, asigurind-o mereu că trinci. In accaste clipe, lot satul
JOI 18 MARTIE 1965
(vezi filozofia burgheză). Esop va lea sigură a cinstei, luptei şi li­
____GuMiermc Fimeiredo - fi eliberat numai prin constringe- bertăţii ci a umilirii, iar sclavul
rea stăpînului (ne putem ginţii la etiopian aşteaptă in tăcere, ca o CINEMA Mici piese pentru formaţii de came­
luvta proletariatului din ţările ca­ ameninţare grea. DC VA Sărutul — cinematograful ră ; 8,00 Muzică din opere; 8,15 Im­
provizaţii de estradă; 9,03 Muzică
„VULPEA Şl ST (ca şi Agnoslos dc altfel), nu se dă deşi e bogat în acţiune, se impune „Patria" Croi curajoşi ca tigrii (de populară din Oltenia,* 11,03 Cornj
pitaliste). Xantos deşi propagă teo­
Regia a creat un spectacol care,
ria renunţării la bunurile lumeşti
Căminului cultural din comuna
)7 ; de la orele
Iu orele 11, 14 şi
iu lături de la ospeţe consistente mai mult prin dezbatere, prin con­ 19 şl 21 va rula filmul „Nevasta nr. lineşti — regiunea Argeş; 11,15* Jo­
fruntarea a două probleme mari :
curi populare interpretate la diferi­
13") — cinematograful „Arta" ; PE­
libertatea şi asuprirea, lupta dintre
__ __ In interpretarea Teatrului de stat din Sibiu şi iubeşte foarte mult banii. ele si afirmarea apăsată a necesi­ TROŞANI : Haine aproape noi — cranului — muzică uşoară ; 13,30 Me­
te instrumente; 11,45 Melodiile e«
O altă faţetă a confruntării din­
tre libertate şi asuprire o găsim tăţii libertăţii. Esop preferă să moa­ cinematograful „Republica" ; Sălba­ ridiane ; 13.40 Concert dc prînz,*
ticii de pe Rîul Morţii — cinemato­
Dezbaterile de actualitate pe te­ Eliberat in cele din urmă. Esop rea dintre Esop şi Xantos pe întă­ in înfruntarea dintre Esop şi Claia, ră liber dccit să redevină sclav graful „7 Noiembrie"; LUPENI — 15,05 De la Lanner la Waldteufel —
me luate din antichitate, mitolo­ va f i victima preoţilor din Del fi rirea ideii vă de fapt sc confruntă soţia filozofului. Strugurii sînt a- pentru a-şi salva viaţa. Hainlet — seriile I-1I — cinemato­ muzică de estradă,* 15,30 Un clasic
două concepţii de viaţă, libertatea
gie sau istorie, oferă bune prile­ care prinţ r-un şiretlic odios il voi cri I" — exclamă Esop cînd Clcia. Ideile an fost subliniate clar şi graful „Cultural"; S1MERIA : Se­ al literaturii romîtie: Nicolae Fi 1 i-
juri autorilor dramatici pentru re­ sorti morţii In confruntarea socia­ şi exploatarea. In cele din urmă, stăpina lui, ii oferă dragostea. pregnant in spectacol. Finalul l-am dusă şi abandonată — cinematogra­ mon (100 de ani de la moartea scri­
darea unor idei de o deosebită vi­ lă dintre sclav şi stăpinii sui va poporul înţelege că toată înţelep­ ,.Strugurii sînt acri!" — pronun­ fi dorit insă la tensiunea dezno- ful „Mureşul"; ALBA 1ULIA : La itorului); 15,50 Piese instrumentale;
16.00 Muzică populară interpretată
rulenţă satirică. Există iu literatma fi învins în cele din urmă sclavul, ciunea lui Xantos provine de fapt ţă cu ciuda Cleia cină Esop o con­ dămintelor pieselor antice. Rela­ patru paşi de infinit — cinemato­ de Ana Dănilă şi Dumitru Fărcaş ;
de la Esop şi va cere eliberarea
Occidentului tendinţa dc aparentă din cea spirituală insă, va rămine vinge că adevăiQta libertate e in xarea intensităţii dramatice la că­ graful „Victoria" ; SEBEŞ : Casa ne- 16.30 Muzică vocală şi instrumenta­
„întoarcere spre trecut , de fapt figura legendarului F.sop, mai tn- sclavului. Pus în faţa pierderii a- cl Cleia va înţelege că nu e alt­ derea cortinei a creat o oarecare Icrminată — cinematograful „Pro­ lă; 17.15 Muzică uşoară ,* 17,30 Sfa­
verii şi a soţiei. Xantos il elibe­
selectindu-se din el doar pretextul ţelept ca toţi bogaţii şi autor — ceva (lent o sclavă nedeclarată a atmosferă de incertitudine gresul" ; Primul troleibus — cine­ tul medicului : Reumatismul articu­
sau intriga legale dc viaţa unui culegător al celor mai frumoase fa­ rează pe Esop numai fiind cons- soţului ci şi va incepe treptat să-l Subliniem cu satisfacţie faptul matograful „Sebeşul"; ORÂŞTIC: lar cronic,- 18.00 Cîntă corul „Ma­
personaj excepţional, personaj care bule antice Aceasta este istoria trins de către popor. /l$a s-a in- iubească pe înţeleptul Esop convin- câ scenografia modernă, sobră. de Şapte ani de căsnicie — cinemato­ drigal", dirijat de Paleslrina ; „Le­
graful „Patria" ; Acallone — cine­
a fost încadrat, prin popularitatea şi legenda, fiindcă datele rămase timplat in realitate, cu mii de ani gindu-se ctc slăbiciunea morală a efect (coloana alb-ncgru in rota­ matograful „Flacăra"; HAŢEG: băda alba" de Areadelt ,* „Cine în-
Dar
şi semnificaţia lui. in anumite ca­ dc la Herodot au fuzionat trainic in urmă, ne spune legenda soţului ei. iar Esop va converti a- ţie). folosirea proiecţiei cu diapo­ Domnul Topaze — cinematogralul v ţă gagliardn" de Baldasarc Donaţi;
cîte semnificaţii actuale din ace­
dre bine stabilite. Acestui perso­ cu legenda vieţii marelui înţelept laşi subiect ! cest sentiment in favoarea soţului, zitive, platoul unic al confruntări­ „Popular"; BRAD: Titanic vals — „Iubesc aici mi-e inima" de Hans
naj. de obicei un erou popular sau Autorul păstrează elementele care trebuie iubit aşa cum c. slab lor şi degajarea dc decoralivismul cinematograful „Steaua roşie" ,- I LI A: Leo Hassler; „Eu cunosc o fetită
de mare circulaţie istorică i se a- naraţiunii si Ic concentrează in­ In afară de conflictul dintre li­ şi cu lipsuri. obositor au slujit in foarte marc împuşcături în ceaţă — cinemato­ de Orlando di Lasso" ,* 19.05 Din
plică cu fineţe artistică ideile ma­ lr-o povestire dramatică condensa­ bertate şi asuprire, dintre asu­ Sclavii filozofului, Mclita şi etio­ măsură realizării spectacolului. graful „Lumina". cele mai cunoscute melodii populare;
jore ale epocii, devine purlâtoiul tă alegind ca moment central e- priţi şi asupritori, gama criticii so­ pianul aspiră şi ei la libcrtotc, deo­ Iluna tradiţie a actorilor sibicni 19.30 Mică serenadă! muzică de E s ­
unui mesaj actual. pisodul cel mai semnificativ, şe­ ciale e foarte largă şi bogată. Toa­ sebit insă de Esop. Melita işi iu­ a fost confirmată şi dc dala aceas­ RADIO tradă ; 22,30 Fantezie din operetele
Om dc teatru dc mare prestigiu, derea lui Esop în casa filozofului tă argumentaţia filozofică a lui beşte slupinul, vrea totul: liberta­ ta Maria Magda a dat viaţă unui lui Romberg; 23,05 „Dansul note­
dramaturgul brazilian Guilherme Xanlos. Confruntarea dintre înţe­ Xantos e şubredă, se destramă te, dragoste, bogăţii. Nu alege ca- personaj sinuos cu o degajare vir­ PROGRAMUL 1 : 5.06 Concert do lor" — muzică dc dans;
Puleltnc da ştiri şţ radiojurnale:
Figueiredo a procedat in numeroa­ lept şi filozof1' pe dc o parte şi tuoasă, un joc fin al nuanţelor şi dimineaţă ■, 6,10 Cîntece despre ţesă­ 5.00 ; 6 00: 7,00; 10,00; 12,00; 14,00;
se din piesele sale la actualizai ea dintre el şi familia filozofului pe o subliniere precisă a alternanţelor toare; 6,35 Polci de estradă; 7,15 16,00; 22.00; 23.52; (programul !)>
temelor antice. Critica socială ne- de altă parte, scoate în evidenţă sentimentelor Cleiev Teodor Por- Mici piese interpretate la instru­ 7 30; 9,00; 11.00; 13,00; 15,00;
mente electronice — muzică uşoara ;
putind fi făţişă, s-a trecut la esca­ cîteva idei de majoră semnificaţie lărescu, aflat în faţa unui Esop care 7.30 Sloiul medicului ; Reumatismul 17.00 19,00; 23,00; 0,52 (programul
motarea ei prin folosirea subiecte­ actuală. trebuia să corespundă imaginii fi­ articular cronic; 7,45 „Ilustrate mu­ II).
lor din antichitate. Un singur e- Esop doreşte arzător libertatea xate adine in conştiinţa spectato­ zicale" — muzică uşoară ; 8,55 Sce­
xemplu, piesa Maria da Ponte, (cu­ convins că inteligenţa sa superioa­ rilor s-a achitat cu cinste de rol ne din operete; 10.03 Muzică uşoa­ TELt VIZIUNE
noscută cititorilor' prin publicarea ră ii poate asigura acest drept. In deşi pe alocuri fraza a fost cam ră de Noru Demetriad ; 10,30 Pre­
19,00 Jurnalul televiziunii j 19.10
ei in 1962 in paginile revistei „Se­ realitate, el domină in casa lui pripită şi replica uneori dictată. lucrări de I ol clor ; 11,00 Muzică din Filmul pentru copii: Calul Fury (II):
colul 20"), cu tot subiectul istoric Xanlos, filozoful. Mire ea Hîndoreanu (Xanlos) a opere; 11,45 Participanţi la concursul Dispariţia lui Fury ; 19,35 Clubul ti­
e de fapt o şarjă împotriva rasis­ Marea cinste a lui Esop ii dă a- ăâ Wm reuşit să fie veritabilul „filozof", internaţional „George Enescu" — nereţii ; 20.55 Poveste de pe Don ;
mului. cesiuia convingerea cu merită li­ jUfr % capabil dc subtilităţi dar şi gro­ 1964: Paul Zukofski — vioară şi lu- In încheiere: Buletin de ştiri; Bu­
In ..Vulpea şi strugurii'', autorul bertatea. că e un drept al lui. na­ tesc. iar pe alocuri chiar vulgar. liana Moneva — Markova — pian ; letin meteorologic.
brazilian alege o personalitate ex­ tural şi social. Xanlos nu-l va e- w /v. La el. ca şi la Ovidiu Stoichiţă 12,03 Piese corale de Liviu Rusu ,
trem de cunoscută, Esop. părinte­ libera, la început din raţionamen­ (Agnoslos) se observă pc alocuri 12.15 Cînlă Maria Koterbxka — mu­ Bu/etin meteorologic
le fabulei. Sclav urit. cocoşat şi tele sale iniprrgnate de o falsă ar­ tentaţia efectului superficial deşi zică uşoară; 13,05 Muzică populară; PENTKU ’2A OKt:
peltic, vindut in numeroase tir- gumentare filozofică a necesităţii interpretările işi păstrează nealte- 13.40 Pagini alese din opere; 14,10 Vreme schimbătoare, cu cerul mai
guri şi asuprit dc diverşi stăpini, stăpinirii (de fapt tot atit de bine rată calitatea deosebită. Muzică uşoară ; 15,30 Melodii popu­ mult noros. Vor cădea ploi slabe,
F,sop va învinge tem porci condi­ se potrivesc acestei situaţii şi fal­ fa U Melita. care dansează cînd mer­ lare inlerprelale de Crislina Sperio- locale, mai ales in regiunea de mun­
su, Grigore Prican şi George Sirbu -,
ţia sa dc sclav prin inteligenţă sele _argumente" filozofice ale bur­ ge, suferă şi arde de dragoste, se 17.15 Cu microfonul prin regiunea te. Vîntul va sufla moderat, cu in­
Culegător şi autor de ..povestiri1', gheziei achiale privind necesitatea vrea liberă dar bogată şi iubită, Banat. 17.35 Muzică populară cerută tensificări locale din vest. Tempe­
(care mai Lirziu vor deveni o spe­ proprietăţii private) iar mai tirziu şi-a găsit în Eugenia Pimilriu Bor­ de ascullălori ; 18.00 Seară pentru ratura in uşoară scădere ■, ziua va
cie de prestigiu a literat urli — din simplul fapt că fără a exploa­ can o expresie fericită tineret ; 19,00 Cînlă. dansează, tine­ fi cuprinsă între -rl2 şi -|-!5 grade,
fabula). Esop luptă împotriva scla­ Intr-nu curint, spectacolul, ca u- reţe ; 20.00 Rndiogazela de seară ; iar noaptea intre —l şi -f-6 grade.
viei cu ascuţimea spiritului său. ta inteligenţa lui Esop, Xanlos niiaic, este o realizare dc presti­ 20.30 Varietăţi muzicale; 21,30 „Stră­ PENTRU URMĂTOARELE
oprimării sociale opunindu-i su­ şi-ar pierde instabila poziţie de giu a actorilor din Sibiu lucirea lunii" — muzică uşoară ,- 3 211E
perioritatea inteligenţei sale — „filozof". Teodor Portdiescu (Esop) şt Maria Magda (Clcia) în „Vulpea >i stru­ 22,20 Ne place să dansăm ; Vremea rămîne schimbătoare, fa­
sinteză a înţelepciunii populare. Regia orientează bine confrunta­ gurii' T. ISTRATO PROGRAMUL ÎI: 7,35 Melodii ve­ vorabilă ploilor. Temperatura sta­
sele interpretate Ia xilofon,* 7,45 ţionară.