Page 59 - 1965-03

NR. 3177 Dramul socialismului Pag. 3

Tribuna propagandei d SCADE EFORTUL

UN VALON) Ohaba din raionul Ilia işi poate lor. FIZIC
Cine a cunoscut odinioară satul tinerei generaţii toată priceperea
uşor aminti în ce condiţii mizere Din realizările înfăptuite în a- Recent, la Preparatla cărbunelui
trăia atunci ţărănimea muncitoa­ nii noştri la Ohaba, face parte şi din Petrila a fost aplicată o nouă î-
SCHIMB DE tărite din sat deţineau cea mai intilnire, după ce au terminat mun­ „Macaz semiautomat pentru circui­
Este vorba
de inovaţia
căminul cultural. Aici, işi
dau
novatie.
re de aici. Citeva familii mai îns­
mare parte a păminturilor priel­
tul cupelor de funicular în siatii".
ca la cimp, membrii cooperativei
nice agriculturii. Ceilalţi cetăţeni agricole de producţie împreună cu Autorii acestei inovaţii sînt tehnici­
trudeau din greu pentru un boţ familiile lor. Mulţi dintre ei slut anul losif Filimon şi lăcătuşul Ştefan
In acest an dc învătămînt, în ca­ La rîndul său, propagandistul Ni­ de mămăligă. Zlăgneanu.
drul cooperativelor agricole de pro­ colae Lăncrănjan a arătat că au fost Oameni vrednici au fost întot­ artişti amatori şi activează intr-o
formaţie artistică Alţii vin să ci­
ducţie din raionul Alba au fost orga­ însă si cazuri cînd unii cursanţi de deauna aici la Ohaba, dar ce pu­ tească o carie. Căminul cultural a Pină acum, trecerea cupelor de
nizate numeroase cercuri în care se la cooperativa agricolă de producţie teau ei zmulge unei bucăţi secă­ devenit a doua lor casă. De două funicular de pe o linie pc alta şi
de la o ramură la alta se făcea prin
studiază probleme de economie. For­ din Oarda de Jos, nu participau cu tuite de pămînt ? Lumina electri­ ori pe săptămină. cetăţenii satu­ maca2 e rudimentare, ceea ce nece­
ma cea mai potrivită dovedindu-sc a regularitate la dezbateri, sau purtau că era inexistentă. Despre cultură, lui vizionează aici cite un film. sita efort fizic. In acest timp, cons­
fi cercurile de studiere a economiei discuţii superficiale. „Pentru reme­ ce s-ar fi putut spune cină cca Seară de seară, iubitorii micului trucţia prezenta o neslabililale la
si organizării producţiei în coopera­ dierea acestor neajunsuri m-am stră­ mai mare parte din copii n-aveau ecran urmăresc la televizor pro­ trecerea trenului de roţi peste ma­
tivele agricole de producţie, acestea duit, arăta tov. N. Lăncrănjan — să putinţa să meargă la şcoală ? gramele transmise. caz, cauzînd căderi de rame şi opri­
au luat o extindere corespunzătoare. întocmesc lecţii cit mai interesante Vîrstnicii, cei mai mulţi, erau e- Făcind comparaţia trecut-pre­ rea pe timp mai lung a funicularu-
'Tînînd seama de dorinţa membrilor In care să fie îmbinate în mod armo­ nalfabeţi. Ii puteai număra pe de­ zent nu putem să nu adăugăm la lui in timpul manevrării. Inovaţia
f>, candidaţilor de partid si a membri­ nios tezele teoretice cu cele prac­ gete pe acei care reuşeau să-şi şirul rezultatelor şi o altă reali­ concepută şi aplicată, înlătura cu
lor cooperatori din activul fără de tice, luate din activitatea unităţii scrie măcar numele. zare de mare importanţă. Satul succes aceste dificultăţi. Acum,
partid de a studia în mod organizat noastre, să aduc exemple , cît mai e- In tot satul exista o singură sală Ohaba a fost complet electrificat. schimbarea macazului se face de la
problemele de economie agrară, co­ dificatoare din munca ţăranilor coo­ de clasă întunecoasă, unde cu sa­ Astăzi, becul electric luminează distantă prin glisare avînd stabili­
mitetul raional de partid a luat mă­ peratori. De asemenea, am acordai a- Pe drumurile de fier ale regiunii noastre intilnim tot mai des lo­ crificii destul dc mari o parte din toate casele; ciută aparatul de tate mai mare şi manevrare uşoară,
sura de a înfiinţa pe lingă cele 7 tenţie eşalonării problemelor care ur­ comotive Diesel electrice. IN FOTOGRAFIE : O astfel de copii puteau învăţa să desluşeas­ radio şi tot mai des, pe acoperi­ rapidă, chiar în timpul mersului fu-
locomotivă remorchează din staţia C.F.R. Simeria zeci de vagoane.
cercuri existente in anul de invăţă- mau să fie dezbătute, am ajutat con­ că slovele cărţii. şurile caselor, apar antenele de nicularulul.
mint 1963—1964, incâ 12 cercuri. In cret cursanţii în organizarea studiu­ Păşind astăzi pe uliţele satului televizoare. Pe ruta Ohaba-Deva Funcţionarea inovaţiei propriu-zise
continuare, comitetul raional de lui individual, iar în timpul dezba­ rămîi plăcut impresionat de tot şi retur circulă zilnic trei autobu­ constă în manipularea manetei cu
partid, se preocupă cu multă alentie terilor am folosit metoda întrebărilor ceea ce vezi Involuntar, In minte ze (in trecut nu era nici unul), contragreutate de către un singur
de ridicarea calităţii învăţămîntului suplimentare. Astfel, cînd s-a dezbă­ Connplcxmil C.F.M. PeLavuţacan; faci comparaţia trecut-prezent. cetăţenii au în salul lor un ma­ muncitor în stînga sau în dreapta.
de partid. Acestui scop îi răspunde tut problema organizării şi retribui­ De nerecunoscut este satul O- gazin mixt de unde se aprovizio­ Prin intermediul mecanismului se
şi consfătuirea organizată recent cu rii muncii pentru cei care lucrează haba azi Mai mult de 80 la sută nează cu produse alimentare şf face trecerea de la o linie aeriană la
Halegan, Gheorghe Sasu şi Valeria DE LA SUBREDACŢIA
propagandiştii care conduc cercurile în brigăzile de cimp, cursanţii Ioan din casele cetăţenilor slut noi, industriale.
construite in anii de după elibe­
$i cîte nu s-ar mai putea vorbi
de studiere a economiei si organiză­ despre viata nouă, din ce in ce alta, fără ca funicularul să fie oprit
rii producliei în cooperativele agri­ Vasiu, au fost solicitaţi să trateze, rarea patriei După munca in co­ şi fără a fi nevoie de efort fizic.
operativa agricolă de producţie, mai îmbelşugată, a ţăranilor din
Analiza principalelor teze teoreti­ NOASTRĂ VOLUNTARĂ
cole. în cunoştinţă de cauză, această temă'. ţăranii muncitori participă in ma­ acest colt îndepărtat al regiunii Preocuparea inovatorilor pentru re­
Consfătuirea a scos în evidentă fap­ să la viaţa obştească şi cultural- noastre Cetăţenii de aici nu pre­ zolvarea acestei probleme a dat roa­
tul că propagandiştii depun mult in­ ce în lumina realizărilor obţinute, artistică a satului. cupeţesc acum nici un efort pentru de. Căutările lor, studiile făcute,
teres fată de pregătirea lor, studiază concretizarea lor la situaţia existen­ ţinute de turele concluse dc Oprea Prin grija statului şi partidului continua dezvoltare a producţiei
şi folosesc cu rezultate bune la în­ tă, constituie mijlocul principal de a A fost redusă nostru, acum toţi copiii din Ohaba agricole şi înfrumuseţarea satului munca perseverentă desfăşurată in
tocmirea lecţiilor documentele Con­ evita discuţiiIc „teoretice" sterile. Ea loachim, Emil Stanca şi Gheorghe învaţă In şcoală nouă, cu săli spa­ lor. această direcţie s-au concretizat în
gresului al 111-lea al partidului, cu- asigură înţelegerea multilaterală de staţionarea Sucinschi. ţioase şi laborator, ]n trecut, de S. TRUŢA găsirea celei mal potrivite soluţii, in
vînlările conducătorilor partidului şi către cursanţi a sarcinilor economice educaţia copiilor se oaipa un sin­ fdttpă o scrisoare primită inovaţia „Macaz semiautomat pentru
guvernului nostru, materialele recen­ din cooperativele agricole de pro­ vagoanelor Creşte ri gur învăţător. Astăzi, 10 cadre de la corespondentul nostru circuitul cupelor de funicular in sta­
tei sesiuni a Marii Adunări Naţionale ducţie. Consfătuirea a scos în evi­ didactice îsi pun in slujba educării voluntar, Şoica Romulus).
şi alte documente de partid. In cu- denţă faptul că propagandiştii au a- vagoanelor ţii". Inovatorii sini mindri de reali­
vinlul lor, propagandiştii Rcmus cumulat o bună experienţă in acest In slatia C.F.R. Petroşani sosesc sî zarea lor.
■herbea, din Totoi, Nicolae Fcncser, sens. „In cadrul cercului pe care-1 pleacă zilnic, sute de vagoane. Une­ Un alt compartiment în care co­ O dorinţă împlinită Inovaţia a fost aplicată în slatia
un Bucerdea si alţii, au arătat că îna­ conduc, — arăta propagandistul Amos le convoaie, sini in tranzit fără pre­ lectivul nostru şi-a intensificat efor­ de jos a funicularului şi se va ex­
inte de a expune lecţia, ei cer spri­ Avram, de la Ighiu — am dezbătut lucrare, iar altele sint manevrate în turile a fost îmbunătăţirea rulaju­ In cadrul căminului cultural din nul cultural şi un televizor. în scurt
jinul şi se consultă cu tovarăşii din tema „Planificarea în cooperativa a- statie. Important este ca toate vagoa­ lui vagoanelor. Indalu ce au intrat în salul Bretea Romînă se desfăşoară timp, prin contribuţia voluntară a tinde la toate macazele. Prin această
comitetul de partid, din conducerea gricolă de producţie,- planul de pers­ nele să fie îndrumate cît mai repe­ staţie, vagoanele sînt puse imediat la o susţinută muncă culturali-artisti­ tuturor a fost slrînsă înlreaga sumă inovaţie efortul fizic al manlpulan-
cooperativei agricole de producţie pectivă, cel de producţie si finan­ de spre staţiile de destinaţie. încărcare si descărcare. Apoi, se ur­ că. Periodic, brigăzile artistice din şi s-a cumpărat un televizor. Acum, lilor scade în mod considerabil.
pentru a se documenta cît mai temei­ ciar" înainte de a avea loc adunarea măreşte ca fiecare tren să aibă un localitate şi din comunele vecine, seară de scară, pe lingă celelalte
nic cu unele probleme din activitatea generală a ţăranilor cooperatori pen­ Realizarea acestui obiectiv este ne­ tonaj maxim. prezintă în fata membrilor coope­ activităţi ce se organizează in cadrul BADUŢA CONSTANTIN ’
căminului, mulţi vin să vizioneze e-
unităţii, pentru a putea argumenta cit tru aprobarea planului de producţie mijlocit legată de reducerea staţio­ rativei agricole de producţie intere­ misiunile de televiziune. Dorinţa ce­
mai bine tezele teoretice din lecţie. pe 1965. Pregătind bine tema şi dez- nării vagoanelor. De aceea, atentia Circulaţia trenurilor, predarea lor sante programe. tăţenilor s-a împlinit. EM1L1AN DOBOŞ
De asemenea, în scopul înţelegerii bălînd-o multilateral, cursanţii şi-au şi eforturile întregului colectiv au după grafic R.C.M. vecine este Nu de mult în una din adunările DOREL VLADISLAV (din poslul de corespondenţi
un alt factor ce concură la creşterea
conţinutului unor lecţii cum a fost adus apoi un aport real în cadrul a- rulajului vagoanelor. La nivel de sta­ generale ale cetăţenilor, oamenii au GIIEORGHE DRAGANESCU voluntari de la Preparaţia
„Evidenta muncii în cooperativa a- dunării generale, au făcut propuneri fost îndreptate şi spre îmbunătăţirea tic, organizat pc ture de serviciu, se luat hotărîrea să instaleze la cămi­ corespondenţi de cărbuni Petrila)
gricolă", mulţi propagandişti au fo­ concrete pentru întărirea economîco- muncii în acest compartiment. In
losit ca material documentar fisele organizalorică a cooperativei agrico­ mod practic s-a introdus urmărirea tine o evidentă strictă a rulajului fie­ ^i^rvw .Tr—«7T '- y i - —-xr
cărui vagon. Rezultatele n-au intir-
de evidentă, carnetul brigadierului şi le de producţie. Propuneri care au operativă a tuturor vagoanelor sosi­ Lucrări de investiţii terminate,
alte materiale din unitatea respec­ in vedere condiţiile specifice si sînt zial să se arate. La slîrşitul lunii fe­
bruarie coleclivul R.C.M. Pelroşani
tivă. La lecţia „Despre fondul de bază de natură să impulsioneze activitatea te în staţie. S-a organizat mai bine
al cooperativei agricole de produc­ economică s-au făcut şi în celelalte munca la compunerea şi descompu­ a îmbunătăţii rulajul vagoanelor dc S # 1 dar nerecepţionate
marfă cu 16,4 la sută fală de sarci­
ţie", propagandistul Iacob Selejan, din cercuri. In cadrul consfătuirii s-a a- nerea trenurilor. Printr-o manevră de
Teiuş, a utilizat cu rezultate bune, în tras atentia că faţă de acestea, fată calitate, vagoanele au fost ataşate în- na planificată. Operatorii Iulian Bu- '—‘ti
şi Victor
hoiu, Conslantin Ealincn
expunerea temei, si un grafic de unde de traducerea lor in viaţă, organiza­ Jurcă au obţinut cele mai bune re­ Ir --M— Muncitorii, Inginerii şi tehnicienii te negative. Unele lucrări, spre e-
reiese felul în care a crescut fondul ţiile de partid, conducerile coopera­ Ir-un timp scurt la primele trenuri. zultate. de la întreprinderea de construcţii xemplu, au fost executate chiar în
de bază de la 20.000 lei în anul 1954, In felul acesta in luna februarie siderurgice Hunedoara. îndrumali prezenta inginerilor şi tehnicienilor
la 2.130.000 lei în 1964. Consfătuirea tivelor agricole de producţie trebuie staţionarea vagoanelor in tranzit cu de organele şi organizaţiile de partid, din secţiile beneficiare ale combi­
a apreciat ca bună folosirea unor a- să manifeste grijă şi operativitate. manevră a fost redusă cu 0,8 la sută Trenuri eu tonaj sasyOr au obţinut succese frumoase in pro­ natului. Aceştia au consultat în re­
semenea metode, considerindu-le uti­ ducţie. Pentru Combinatul siderur­ petate rînduri proiectele şi au vă­
le în lămurirea cît mai completă a I CACOVEANU fată de timpul afectat fiecărui vagon. sporit gic din Hunedoara ei au executat o zut că parte din ele nu corespund
scrie de lucrări de mare importan­
temelor puse în discuţie. A. NAGY Cele mai bune rezultate au fost ob­ (k ,.‘ • ' a v .■? u-r-T1'’- întrutotul. Cu toate acestea n-au fă­
observaţiile
cut la timpul potrivit
Remorcarea trenurilor cu tonaj spo­ tă. Din fondurile de investiţii la C.S. necesare creîndu-se astfel greutăţi
Hunedoara s-au construit obiective
rit, continuă să stea in centru) aten­ industriale printre care amintim : mari la recepţia lucrărilor. Ca ur­
ţiei mecanicilor şi fochistilor de la K $ S § 9 p P R H laminorul dc profile mijlocii, cuptoa­ inare, in momentul de fală există
Depoul C.F.R. Petroşani. Cu toate că rele Martin nr. 7 şi 8, celulele dc 42 lucrări nereceptionate (unele chiar
timpul n-a fost prea favorabil, prin preincălzire de la laminorul bluming, şi din anul 1963) printre care: de­
buna întreţinere a locomotivelor şi subsccfia de torsionare a licrului vierea conductei de gudroane la
cunoaşterea. graficului de circulaţie beton, cuploarele de recoacere de U.C.C. — distileria de gudroane,
s-au obţinui lotuşi, rezultate fru­ la laminorul de 800 mm. si altele. Au macaraua striper nr. 2, melanjorul
moase , fost, de asemenea, terminale lucră­ nord, depozitul de malerii prime de
Dc la începutul anului si pină în rile pentru darea în exploatare a Ia fabrica nouă de aglomerare cu
prezent s-au remorcat aproape 600 statiei C F. nr. 7 de lingă aglome- macaralele portaic nr. 1 şi 2, banda
trenuri cu supralonaj. Făcînd un cal­ ratorul nou, grupul social nord de a 2-a de aglomerare cu exhaustorul
cul rezultă că în felul acesta s-au la laminoarolc Pcştiş. nr. 1 ctc. Este de asemenea necesar
transportat in plus circa 75.000 tone Majoritatea lucrărilor au fost e- să se recepţioneze lucrările care au
mărfuri diferite, făcîndu-sc o econo­ Strungarul Gheorghe Nisior de la xecutate la timp. ele fiind de bună fost terminate în 19651 Celulele nr.
mie de aproape 40 de locomotive pe Uzina Mecanică Cugir îşi ridică ne­ calitate. Acest fapt a permis colecti­ 1 şi 2 de la cuplorul de încălzire
dislanla Petrosoni-Simerin si retur, contenit calificarea profesională. Ca vului rle muncă de la Combinatul si­ nr. I de la bluming ş.n.
IOAN CPIŞAN urmare, el execută numai lucrări derurgic din Hunedoara să sporeas­ Pentru eliminarea acestor defici­
operator R.C.M. dc bună calitate. că producţia, să înscrie pe graficele enţe se impune luarea unor măsuri
întrecerii socialiste succese lot mai tehnicn-oi ganizalorice eficace. Cola­
borarea înlre sectorul de investiţii
frumoase. şi secţiile beneficiare va trebui să
Autoutilitara M -461 se pot aduce multe laude. Nu aceleaşi fie mai strinsă. Important este apoi
Pentru aceasta constructorilor li
aprecieri se pol atribui unor secţii ca în vederea îmbunătăţirii proiec­
telor, inginerii secţiilor beneficiare
Incepînd din acesl an, în nomen­ motor în 4 timpi cu 4 cilindri în li­ din combinat care nu folosesc o par­ să fie mai mult consultaţi, iar obser­
clatorul de export al întreprinderii nie, care dezvoltă o putere rle 75 te din obiectivele terminate. Cu toa­ vaţiile lor să fie făcute la timp, fapt
„Maşinexport" figurează un nou pro­ CP. te că de circa 10 luni a fost termi­ care va permite terminarea în gra­
dus : autoutilitara M-46I, realizat de Sistemul de frînarc, compus din nată slatia C F. nr. 7 dc pe lîngă a- fic a lucrărilor. După terminarea lu­
industria noastră constructoare de fiină de picior hidraulică pe 4 roti glomernlorul nou, ea nu este utili­ crărilor vor trebui luate toate măsu­
maşini. Avînd tracţiune dublă, vite­ şi (rînâ de mînă centrală cu bandă, zată. Apoi, grupul social nord de la rile pentru reccptionarea şi folosi­
ză de deplasare de circa 100 km pc oferă siguranţă în mers, acţionare laminoarele Peştis. deşi este terminat rea lor raţională, ceea ce va duce
oră, consum redus în raport cu pu­ rapidă şi eforturi minime. de 2 luni nu este încă folosii. La la oblinerea unor rezultate lot mai
terea motorului, acest autovehicul La cerere, autoutilitara M-461 poa­ fel se poate vorbi si despre cons­ frumoase în producţie.
poate fi folosit pe drumuri grele de le fi livrată cu instalaţie de încălzi­ trucţiile din triajul Peşliş care sînt
munte, pe şantiere şi pe terenuri re, cu prelată specială prevăzută cu terminale, dar nu sînt exploatate. I. DARAMUŞ
accidentate. ferestre laterale ele. In afară de acestea la C.S. Hune­ (Din colectivul subrcdac|iei
U.C.M. ZLATNA ; Vedere p arţială a noilor instalaţii pentru fa b rica re a acidului sulfuric. Autoutilitara M-461 posedă un (Agerpres). doara se mai întîlnesc şi alte aspec­ voluntare — C.S. Hunedoara)
r care se datorează savanlului francez formarea de vînluri si nori. Raportul Medicii declară...
întrevede, de asemenea, alte căi de
Henri Dessens şi „suprafeţele întu­
necate" constituite din învelişuri de cercetare care ar face apel la aju­
asfalt sau învelişuri de metal înne­ torul astronauticii, de exemplu pla­
grit. In ambele cazuri, acesle siste­ sarea pe orbită a unor oglinzi care
me creează curenţi ascendenţi «ie aer să reflecte energia solară deasu­ Nu este bine ca un bolnav să
cald şi favorizează apariţia de nori pra unei regiuni determinate. stea la pat dacă acest lucru nu este
Dacă natura a avut nevoie de mii lului. fin prezent se fabrică mii de cumuls, adică de stocuri de apâ in In prezent, mai multe comisii dis­ absolut indispensabil : aceasta cslc
Pentru efaeraarea pericolului do ani pentru a crea aceste minerale, tone de corindon). picături fine. Exploziile la altitudine cută acesl document al Academici de părerea chirurgului englez Nor-
Expoziţia de minerale sintetice nu­
în schimb aparatelor speciale nu le mără zeci de pietre preţioase sinte­ foarte mare, ca acelea care le expe­ Ştiinţe a Statelor Unite aşa îneît man Browse, de la spitalul Wcsl-
rimentează americanii sub numele dc
minster din Londra. Repausul la
de accident© pe mar© trebuie decît cîteva ore pentru a da tice, dar Jocurile libere în această „Argus", dau naştere unor fenome­ pînă la mijlocul anului să poată fi pat oboseşle inima, ne asigură
naştere unui cristal de grosimea păr­ colecţie sînt încă numeroase, lmagi- ne de ronizare care influenţează cir­ prezentat Congresului un text de!i- specialistul amintit. Dacă csle ade­
Accidentele pe mare devin aproape gulia înlr-o zonă vastă în jurul por­ ţii superioare a unui capac de stilou. nalia savanţilor mai trebuie încă so­ culaţia atmosferică şi in consecinţă nitiv. vărat că numărul pulsaţiilor scade
lot alit de frecvente ca si accidentele nirilor ; licitată pentru a descoperi noi pro­ cu aproximativ zece bătăi pe mi­
rutiere, şi ele provoacă infinit mai 2. Să se fixeze pe ocean căi de Cristalele roşii, create pe această cedee de fabricare a echivalenţilor nut la o persoană care slă la pat.
multe pagube. S-n crezut că folosi­ trecere în sens unic care ar cores­ cale, numite corindon, au o duritate sintetici ai pietrelor preţioase natu­ Noutăfi în cosmonautică Inima sa trebuie lotuşi să depună
rea radarului ar elimina practic ris­ punde căilor aeriene ale avioanelor care o concurează pe cea a diaman* rale. un elort mai mare decil de obicei,
curile de ciocnire; dar s-a constatat de. transport comerciale. Comandan­ Sosirea primilor aslronauţi ameri­ prevăzut cu două cadrane, dintre care pentru a asigura irigarea sangui­
că ceaţa ii înşeală pc comandanţii de ţii dc bord ai avioanelor se supun cani pe Lună, prevăzută pentru anul unul indică ora terestră după meri­ nă a corpului. In plus, statul la pat
vase de astăzi, toi aşa după cum ii disciplinei unei circulaţii reglemen­ Poate fă controlată vrem ea? 1970, va fi retransmisă de cele mai dianul de la Creenwich, iar celălalt nu csle o reacţie obişnuită în lu­
înşela şi pe comandanţii de vase (te tate si controlate de staţiile teres­ importante staţii dc televiziune din ora lunară după un punct de reper mea animală ; la om ea provoacă
odinioară. Pc linip ceţos, sirena con­ tre,- nu există motive pentru care Academia Naţională de Stiinte din Agriculturii, Ministerul de Interne, Statele Unite. de pe Lună. Un alt cadran împărţit formarea de calcule renale şi o
tinuă să fie cel mai bun mijloc de comandanţii de vas ar refuza sâ facă Statele Unite a publicat un raport Ministerul Sănătăţii Publice ele., ale Camerele videocaptoare vor fi fo­ în 19,5 unităţi, indică poziţia Soarelui slăbire a plămînilor.
asigurare a unei relative securiiăli la fel ; care pune înlr-un fel nou problema SU A. înclină de partea primei ta­ losite alit la bordul navei cu două în fiecare moment al zilei si al nopţii ic
pe mare. 3. Să se extindă controlul naviga­ controlului stării timpului. Este vor­ bere. locuri, care se va desprinde din as­ lunare. Fusele orare vor putea fi Dr. Robort E. Coolce de la Uni­
De Ia tragicul accident al vasului ţiei dincolo de zonele portuare şi să ba, in viitorul apropiat, să se apre­ Printre metodele de modificare sau tronava „Apollo", ce urmează a fi calculate dc către exploratori (în func­ versitatea John Hopklns (S.U.A.)
„Andrea Doria", în 1956, oamenii !-ă se stabilească pe întinderea ocea­ cieze toate posibilităţile omeneşti de influenţare a stării timpului se nu­ plasată pe orbită în jurul Lunci, cît ţie de deplasările lor pc Lună), cu n- a declarat că o cauză semnifica­
si-au dat seama că, nici în apropie­ nului care să îndeplinească a- a interveni în fenomenele meteoro­ mără „insămintarea" norilor cu „nu­ şi de astronautul care va păşi pc su­ julorul unui disc corector care va in­ tivă h înthvlerii dezvoltării min­
rea radei unui port dc dimensiunile celaşi rol ca şi serviciile dc logice. Încă anul trecut, guvernul a- clee glasogeno", cu scopul de a pro­ prafaţa Lunci. Unul dintre cci doi o- dica longitudinea. tale la unii copii este exrosu! do
New Yorkului tehnica cea mai per- control aerian. Se vor lua mă­ merican a alocat 3 milioane dolari voca căderi de apă asupra regiunilor cupanti ai navei va rămine la bordul ic vitamină D, constatat la mame in
leclionată nu garantează .securitatea pentru studii tehnice care să permită tle secetă persistentă. Sub auspiciile acesteia, pentru a urmări cu ajuto­ Nikolai Kardacev (U.R.S.S.), specia­ timpul sarcinii.
vaselor împotriva ciocnirilor sau scu­ suri îndeosebi pentru ca vasele eventual modificarea diferitelor con­ secrol ariatului Ministerului de Inter­ rul teleeamerei pc colegul său, care list in radiocomunicaţiile cosmice, a Pe lingă înapoierea mintală a
cu viteză mică să nu circule nicio­
fundărilor. Acest lucru a primit o diţii meteorologice nefavorabile. Ra­ ne din S.U.A. în cursul anului trecut va merge în explorare; acesta, la rîn- realizat un dispozitiv de transmisie- copiilor, excesul de vitamină D
confirmare dureroasă cu ocazia ac­ dată pe liniile rezervate vaselor ra­ portul Academiei de Ştiinţe de la s-a organizat un program de „ploi dul său, va folosi propria sa leleca- reccplie. care va permite stabilirea la mamă în timpul sarcinii pro­
cidentului pachebotului izraelian pide. In locurile periculoase, adică Washington este optimist, deoarece artificiale" în cinci regiuni din Sta­ meră pentru a înregistra cele văzute. eventualelor legături cu locuitoiii al­ voacă îngustarea vaselor sanqui-
„Shalom", care s-a ciocnit cu petro­ în regiunile (te trafic deosebii de in­ întrevede înti-o perioadă foarte a- tele Unite. Se urmăreşte crearea în Imaginile luate de pe Lună vor fi tor planete. Dispozitivul va emite ne. tulburări renale şi cardiace şi
lierul norvegian „Sloli Dagnli" tot în tens, co Marea Minccii şi Marca Nor­ propiată posibilitatea influenţării cli­ bazinul fluviului Colorado a unei re­ hansmise direct unui centru de pe semnale simultan în mai multe direc­ creşterea presiunii sanguine.
apropiere de coasta S.U.A. De aceea dului. sau în regiunile din apropie­ mei. zerve de apă de 675 km3, adică de 4 Pămînt, iar de aici vor fi retransmise ţii, către diferite sisleme planetare. ic
specialiştii în securitatea maritimă rea porturilor, staţiile de control ar De fapt, în Statele Unite ca şi în ori cantitatea de apă dc ploaie care staţiilor de televiziune, de unde vor Noutatea sistemului realizai de Kar­ Creierul produce substanţe chi­
sini hotăriti sS ia măsuri îndrăzneţe urma să fie singurele care să sta­ alte ţări, unde se desfăşoară cerce­ cade anual în această regiune. Pe ajunge pe ecranele televizoarelor. dacev constă în faptul că, o dală cu mice care reglementează luncţiile
pentru a pune capăt insecurităţii cres- bilească ordinea de trecere, si ruta tări similare, această problemă a con­ lingă tehnica de insăminţare a nori­ ic emiterea semnalelor, aparatul va pu­ biologice ale organismului. Cel
cintle a oceanului. Se conturează dcl urmat, si viteza dc deplasare. In trolului asupra stării timpului a dus lor, cu scopul de a provoca în mod ica să recepţioneze eventualele sem­ puţin aşa afirmă profesorii elve­
deja, trei idei principale : aceste regiuni aglomerate, slatide ae­ la formarea a două tabere. Pe de o arlificia) căderi de ploi, raportul Aca­ Pentru a-şi folosi în mod judicios nale trimise de locuitorii altor lumi. ţieni Monuier şi Hosli de la Insti­
1. Să nu se mai lase numai coman­ ropurtate vor înlocui staţiile teres­ parte, există tabăra savanţilor care demici de Ştiinţe de la Washington timpul, viitorii exploratori ai Lunci tutul de fiziologie al Universităţii
danţilor de bord iniţiativa navigaţiei tre. consideră că mai devreme «au mai recomandă folosirea unor „noi pro­ vor dispune de un ceas care le va ic din IJasel.
indica simultan ora terestră şi cea
în plină mare şi a manevrelor la in­ A sosit momentul, consideră spe­ lirziu influenţarea fenomenelor me­ cedee care au aparul în ultimii 10 Specialiştii în aslronautică de la Ei au extras o substanţă produ­
trarea şi ieşirea din port. Fi trebuie cialiştii, să se pună capăt regulilor teorologice va deveni la fol de răs- am". Aceste noi procedee sînt „su­ lunară. Ingenioasa invenţie aparţine Honeywell (S.U.A.), sînt de părere să de creierul unui iepure adormit
sa fie ajulali piinlr-un „turn rle con­ de navigaţie care datează din timpul pindită ca folosirea în scopuri paş­ prafeţele de încălzire" care acţionea­ specialistului american I. P. Levitt, că rachetele individuale cu corn cos­ şi au injoctat-o unor iepuri treji
trol® care să reglementeze navi- corăbiilor cu pinze. ză asupra mişcărilor verticale ale pa­ director al Fels PUmclarium (statul monauţii sc vor deplasa îulr-o zi prin provocindu-le somnul.
nice a energiei nucleari1. După pă­ Philadelphia — S.U.A.). Cosmos vor putea fi dirijate prin
rerea altora, modificarea factorilor turilor inferioare ale atmosferei. Sub Sc ştie că o zi lunară este aproape simpla comandă a vocii. Cosmonautul Compoziţia substanţei injectate
Pietrele preţioase sintetice naturali care determină timpul fru­ denumirea de mal sus se înleleg de­ de lreizeci de ori mai lungă (iccit o va dispune de un număr de 10 cu­ a fost obţinută cu ajutorul dializei
mos sau timpul urit ar necesita ase­ gajările de energie de mare inlen- sînqelui extras dintr-o venă cere­
La Muzeul de mineralogie Feisman preţioase din lume, a căror vîrslâ nu menea cheltuieli de mijloace tehni­ sitale produse de explozia unor bom­ zi terestră, o zi şi o noapte lunară vinte, cu ajutorul cărora va Iransmi- brală. Pentru a produce substanţa
(din Moscova), s-a deschis de curind depăşeşte mai mult de un an şi jumă­ ce şi băneşti, incit această acţiune be la mari altitudini. fiind fiecare echivalente cu durata le, prin microfonul aflat în scafandru „hipnotică", savanţii au stimulat
expoziţia mineralelor sintetice. Aici tate. Ele au fost fabricate după mo­ n-ar fi de loc rentabilă. Se pare Insă „Suprafeţele de încălzire" includ şl a 14,75 revoluţii terestre. Ţinînd sca­ comenzi rachetei montate in spatele partea creierului numită „centrul
sînt expuse cele mai tinere pietre delul celor existenle in natură. că servicii interesate din Ministerul focurile artificiale de tip „meteotron", ma de acest fapt, ceasul lunar esle său. somnului".