Page 62 - 1965-03

Pag. 2 Drumul socialismului NR. 3178

CULTURAL S S S S 9 S B H B B VEŞTI DE LA

CORESPONDENŢII VOLUNTARI

NICOLAE FILIMON Pe marginea Activitatea ou fost întocmite planuri şi grafice,
uimărindu-se permanent tinerea cu
regularitate a conferinţelor stabilite,
100 de ani de la moartea scriitorului unei expoziţii artiştilor amatori s-a reuşit astfel ca pină acum să fie
expuse conferinţele „înfiinţarea şi
In cadrul activităţilor culturale ce Îngrijirea unei livezi pomicole", pre­
Lo 19 martie 1865 se stingea turo noastră două momente ex­ de desen se desfăşoară în comuna noastră, un zentată de profesoara Ana Nicolau,
aport deosebit şi-l aduc membrii for­
din viaţă scriitorul modest şi a- trem de importante : naşterea rea­ „Viala plantelor", „Omul a cucerit
maţiilor artistice de amatori, care ac­ tainele naturii*', „Cum să ne com­
proape necunoscut, fondatorul rea­ lismului critic şî a criticii muzicale. tivează în echipele de cor, teatru, ta­
lismului critic romîn şi at criticii Activitatea literară a lui N ico­ şi pictură raful de muzică populară şi brigada portăm în societate" şi altele.
Pe lingă expunerea de conferinţe
muzicale romîneşti, Nicolae Fiii- lae Filimon s-a desfăşurat pe par­ artistica de agitaţie. Cei aproape o în fala ţăranilor cooperalori s-au or­
mon. cursul a foarte puţini ani. Viziu­ suia de componenţi ai formaţiilor a- ganizat jurnale vorbite despre dez­
S-a născut la 6 septembrie 1819 nea realistă a artistului se face Zilele acestea s-a deschis In cvar­ minlilc s-au pregătit şi se pregătesc voltarea cooperativei agricole de
în Bucureşti şi a avut parte de o simţită încă în 1860, dm paginile talul 23 August din Deva, expoziţia cu multă atenţie sub îndrumarea in- produclie, seri tematice, de calcul clc.
copilărie tristă. Nu a putut să stu­ însemnărilor de călătorie : Ex- de desen şi pictură a profesorului slruclorilor voluntari, prczcntînd în Ia conferinţele expuse au participat
fota cetăţenilor programe atractive.
dieze organizat, în şcoală, ci o cursiuni în Germania meridională. Petru Votca. Expoziţia cuprinde lu­ Pînă la aceasta dală formalia dc un număr de 1200 cetăţeni.
fost nevoit să-şi întemeieze sin­ Două nuvele. Friederich Staps şi crări realizate în cărbune, ulei si cor şi-a îmbogălit repertoriul cu încă Munca cu cartea
gur o cultura generală şi o edu­ Matteo Cipriani, inspirate din rea­ acuarelă. Tema pe care o abordează 4 cînlcce noi, iar formaţia dc teatru
pictorul este omul. Ea domină in ma­
caţie artistică aproximativă. A pro­ lităţi străine ţării noastre, indică joritatea lucrărilor sale. Remarcăm a pregătit si prezentat in lata spec­ Zilnic, biblioteca comunală din
fesat cele mai diferite meserii, a certe calităţi de povestitor şi un sttidiile compoziţionale in cărbune tatorilor dm Homorod, în cadrul con­ Geoagiu cunoaşte o mare afluenţă de • fii j
frecventat toate mediile Bucureş- talent de netăgăduit. Primul pas ■ţi portretele in ulei. unde se poate cursului bienal de teatru ,,l. L. Ca- vizitatori. Dispunind de un număr de
tiului, dar in puţinele clipe de ră­ spre forţa critică a romanului il redea preocuparea fu rezolvarea ar­ ragiale" faza înlcrcomunală, piesa G.524 volume, colectivul bibliotecii \ \ l?
gaz, Nicolae Filimon citeo, stu­ făcea în 1861. cind N. Filimon scrie tistică a formelor, mişcării şi colo­ ,,LanluI manevrelor-, clasîndu-se pe se străduieşte, prin organizarea a di­
dia. După oni îndelungi de m un­ Nenorocirile unui slujnicar, prefi­ ritului. locul I. Dintre membrii acestei for­ ferite acliuni de popularizare a câr­ 8 f i l . % .
maţii se bucură de multă apreciere
tii, să atragă un număr cit mai mare
că istovitoare, el a depăşit stadiul gurare o viitorului roman. Căci Deşi unele lucrări par netermina­ artiştii amatori Gheorghe Atemnn. do cititori. Pe această linie s-au pre­
de cultură aproximativă, devenind Mitică Rlmătorian nu e decît un te, se observă o căutare de expri­ Raveca Ionică şi Ionel Herla. zentat în fata cititorilor, in perioada
una din personalităţile artistice de Dinu Păturică în devenire. mare nouă. Modalitatea folosită de Taraful de muzică populară, format 1 ianuarie—10 martie ac., un număr
seomă ale timpului său. Cu Ciocoii vechi şi noi, sau Ce autor se reflectă mai ales in lucra­ din )7 artişti amatori, se mindreşle de 10 recenzii, asupra romanelor
...De tînăr s-a împrietenit cu A n ­ naşte din pisică, şoarece mo- rea intitulată „Portret de muncitor". cu aportul tovarăşilor Trandafir Fi­ „Cordovami", „Podul amintiţilor" ele. Hunedoara : Noul spital de boli contagioase.
Alit coloritul, cit şi expresia redată
ton Pann frecventînd grupul său nincâ, Nicolae Filimon a păşit aici, dovedesc înţelegerea manifesta­ limon, Achim Bacrău şi solista vocală De asemenea, au fost organizate
de prieteni şi lăutari, gustind a- primul in literatura romînă în ho­ tă de autor in prezentarea chipului Elisabela Girjob. seri literare şi prezentări de cârti,
cum din adevărata frumuseţe a tarele romanului social. Dotat cu brăzdat de ani dar plin de lumină Aşteptat cu mult interes de către călătorii pe hartă, lecturi in grup, iar P la n tă ri d e p o m i
folclorului şi învăţînd să-l preţu- o puternică capacitate de evocare al muncitorului. spectatori este programul brigăzii ar­ pentru cei mici dimineţi de basm. In
îască şi să-l descopere. El însuşi istorică, cu o fină calitate de a n a ­ Artistul nu se pierde in amănunte, tistice de agil atic care in prezent face loial la aceste manifestări au parti­ Unităţile agricole socialisto au în­
cipat un număr do 723 cititori. Ca
ultimele repetiţii cu un nou text, axat
cîntăreţ, Nicolae Filimon se va list, Nicolae Filimon scrutează e- cl scoate din realitate esenţialul, im- pe tema campaniei agricole de pri­ urmare a acţiunilor organizate, în ceput plantările dc pomi. Ele au pre­ va fi ocupată de meri şi peri, princi­
palele specii caro au fost mult ex­
apropia de muzică, frecventînd poca sa şi alege din ea fenom e­ brăcindu-l in culori adecvate. măvară. perioada amintită au fost împrumu­ văzut extinderea livezilor în acest tinse în ţara noastră. Âtîl la aceste
spectacolele trupei italiene de o- nul cel mai caracteristic — cio­ Sint in expoziţie citeva tablouri tate un număr de 1340 volume dc an cu 17.000 ha. Cu noile plantalii, specii, cit şi Ia celelalte sînt asigu­
peră cărora le-a închinat primele coismul, realizînd în acelaşi timp („flori" şi „flori cu fructe". ,,natură Acţiuni educative călrc 358 cititori suprafaţa livezilor in anii şesenalului rate soiuri valoroase care dau pro­
cronici muzicale scrise de către şi o amplă frescă a societăţii ro­ statică cu fructe"), realizate la un SIMION OANCEA creşte cu circa 170.000 ha. In această ducţii sporite de fructe. Noile livezi
nivel artistic ridicat. Recomandăm
un romîn. mîneşti de la începutul secolului pictorului să meargă înainte pe a- Consiliul do conducere al căminu­ directorul căminului cultural perioadă s-au plantat in medie anual sc extind pe terenuri în pantă, r Ve­
...In viaţa artistică şî lumea litera­ al XlX-lea. ceastd linie. lui nostru cultural acordă o mare ELENA GOLCEA peste 28.000, ha., fată de 6.200 ha. în na jale împotriva eroziunii. înde
ră a vremii sale, N. Filimon s-a fă ­ Invinplnd sărăcia şî neştiinţa, Schiţa de compoziţie „Oţelarii" su­ alenlie bunei organizări şi desfăşu­ bibliotecară anii 1955-1959. în raioanele cu tradiţie în pomwîH-'
cut cunoscut destul de tîrziu, lo aspîrînd larg spre o vastă cultură. feră din cauza lipsei de cunoaştere rări a propagandei prin conferinţe. (din postul dc corespondenţi Ca şi în anii precedenţi, peste ‘40 tură.
In vederea realizării acestui obiectiv
vîrsto de aproape 40 de ani. In Nicolae Filimon a lăsat istoriei cul­ profundă a specificului realităţii de voluntari) la sulă din suprafaţa cc se plantează (Agerpres) ■
1857 îi apar primele scrieri şî în turii romîneşti. moşteniri de preţ reflectat. Aici se vede .preocuparea
numai 8 anî (cîţi a moi trăit), ne-a — primul roman social şi primele ce o are pictorul pentru a aşterne
lăsat o operă vastă, oglindind con­ cronici muzicale, întemeind realis­ pe pînză momente din viata oţcla­ a?’ LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE
'Sera
cepţia unui artist cu vederi pro­ mul critic romînesc şi critica noa­ rilor. Lumina si mişcarea, bine rea­ CUM FOLOSIM RÂM m
gresiste. stră muzicală, moşteniri cărora lizate intr-un astfel de tablou, după M m Şl ÎRSÂMiHT&RI
un studiu mai insistent, ţinind sea­
Fie că e vorba de cele peste generaţii întregi le-au acordat re­
100 de cronici muzicale, de cule­ cunoştinţă si preţuire. ma de lot ce-i oferă realitatea, a- Din primele zile ale acestei săp-
dăugind şi talentul artistului, poate
gerea unor basme populare sau Astăzi Nicolae Filimon stă cu da tabloului o mai mare valoare. tămîni. in majoritatea gospodăriilor
de traducerea în romîneşte a li­ cinste în galeria de portrete ale Trebuie insă ca intenţia de a realiza Pămînturi care pot da rod mas bogat agricole de stal din sudul şi vestul
bretului operei Nabucodonosor marilor noştri oameni de cultură. o astfel de lucrare să fie reluată. lării se execută lucrările de între­
de Verdi. fie că e vorba de renu­ La împlinirea a 100 de ani de la Prezenţa crochiurilor in expozi­ ţinere a ogoarelor şi însămînlările
mitul său roman Ciocoii vechi şi moartea sa. să adăugăm un pri­ ţie nu este justificată, deşi ele re­ faţă de 32 ha, păşune slab productivă de primăvară. Mecanizatorii din n-
de unde se obţinea anual o canti­
noi, de nuvelele sale sau de lite­ nos de caldă apreciere şi adincă flectă o muncă permanentă. Acestea Răspunsul tov. ing. TOADER MÂUGUJÂ, preşedintele tate de masă verde în valoare dc ceslc unităţi au însăminlat cu ma­
zăre şi plante de nutreţ
aproape
ratura memorialistică, opera lui admiraţie. constituie pentru un pictor materia­ Consiliului agricol orăşenesc numai 7.800 lei. Acest teren a fost 15.000 ha. Suprafeţe mai mari au fost
Nicolae Filimon fixează in litera­ T. ISTRATE le de documentare şi de studiu. Deva. desţelenit si plantat cu pomi fructi- cultivate în trusturile Constanta,
Organizatorii expoziţiei ar fi tre­ leri in sistem agropomicol. In 1964, Tulcea şi Brăila. Unele gospodării
buit să facă o selecţie mai judicioa­ In mare parie suprafaţa coopera­ apă, Iar prin schimbarea sensului cind a fost $i primul an de intrare din aceste trusturi au şi terminat se­
să a lucrărilor prezentate. Aceasta, tivelor agricole de producţie de pe arăturii această apă se retine în sol, pe rod, de pe aceeaşi suprafaţă s-a mănatul mazurci şi a borceagului.
olît in folosul pictorului, cit şi al vi­ raza oraşului regional Deva este fapt cl* contribuie la sporirea recol­ oblinul o producţie totală in valoare Mecanizatorii au executat, de ase­
zitatorilor. formată din terenuri situate in pantă, telor. de aproape 50 000 lei. Şi în menea, pe suprafele însemnate gră-
supuse eroziunii sau cu stratul fer­ O alentic deosebită a fost acor­
* til spălat. Aceste lerenuri pot fi tre­ dată şi schimbării modului de folo­ alte cooperative -agricole au început palul ogoarelor de toamnă.
In toate gospodăriile de stat con­
Iniţiativa deschiderii unor expozi­ cute în categorii superioare de folo­ sinţă a păşunilor slab productive. să se arate primele roade ale mun­ tinuă fertilizarea suplimentară a cul­
cii de punere în valoare a terenuri­
ţii de acest gen în oraşul Deva, me­ sinţă prin diferite lucrări de îmbu­ Numai in anul trecut s-au desţelenit lor slab productive. De aceea. în turilor de toamnă. Pînă în prezent au
rită a fi evidenţiată. Dc altfel, nu­ nătăţiri funciare. In acest scop, sub 133 hectare, care s-au însăminlat cu anul trecut alte umtâli şi-au extins fost împrăştiate, cu ajutorul avia­
mărul amatorilor de artă cc trec îndrumarea comitetului orăşenesc de plante furajere. Această acliune va livezile pe terenurile improprii cul­ ţiei utilitare şi a maşinilor, îngrăşă­
zilnic prin faţa tablourilor expuse partid, consiliul agricol a trecut la turii cerealelor. Este vorba de co­ minte cu azot pe 85 la sulă din te­
studierea situaţiei concrete existen­
dovedeşte interesul manifestat faţă ţi* in fiecare unitate. Activişti dc operativa agricolă din Deva care a renurile semănate cu griu. Se fac
de expoziţie. partid cu experienţă, ingineri şi teh­ plantat pomi fructiferi pe 56 heclarc totodată ultimele pregătiri pentru
Comitetul regional pentru cultură nicieni agronomi au analizai împreu­ situate pe dealurile din preajma Ce­ desfăşurarea luturor lucrărilor agri­
cole în condiţii agrotehnice superi­
şi artă poale să ia măsuri ca şi iu nă cu birourile organizaţiilor de tăţii. iar la cooperativa din Petrcni oare, in vederea ..obţinerii unor re­
s-au f^cuL :Qsjemciica plantaţi pe 18
oraşul regional Deva să se organize­ bază şi consiliile de conducere alo hectare. colte bune.
ze expoziţia anuală regională. cooperativelor agricole măsurile Ce (Agerpres)
pină acum
Uezullalele obţinute
Artiştii plastici ai regiunii Hune­ trebuie luate pentru folosirea cu sînt bune. Le considerăm insă doar
doara sint nevoiţi să-şi prezinte lu­ chibzuinţă a fiecărui petec de pă- ca un prim pas pentru mărirea capa­
crările in alte oraşe (Cluj sau Si­ mînl. Mulţi specialişti au fost soli­ cităţi productive a paminlului. Dc
biu) Considerăm că există forţe su­ citaţi să arate cooperatorilor măsu­ aceea, este necesar ca problema re­
rile ce trebuie întreprinse pentru
ficiente in regiune pentru ra acest folosirea şi lucrarea raţională a pă- dării de noi terenuri agriculturii şi M M atl
lucru să sc facă aici. Este necesar, sporirea fertilităţi acestora să con­
mîniului situat în pantă. In primul
de asemenea, ca în oraşul Deva să rind s-a explicat importanta! execu­ stituie o preocupare permanentă Specialiştii Institutului de cerce­
fie destinată o sală pentru expo­ tării arăturii pe direcţia curbelor de pentru conducerile tuturor unităţi­ tări forestiere au pus la punct un
ziţii, iar cu caracter permanent să nivel. Folosindu-se unele exemple lor agricole. In cooperativele agri­ nou gen de mobilă. Ea poartă denu­
Zilnic, numeroşi elevi ai Şcolii medii din Haţeg trec pragul biblio­ existe o galerie de artă a fondului concrete din unităţile agricole s-a cole există încă supralele de teren mirea dc mobilă modulată şi esle
tecii şcolare pentru a consulta si împrumuta cărţi, necesare imbogăfnu plastic arătat cooperatorilor că, la o arătură ocupate cu mărăcinisuri şi multe dru­ mai simplă, practică, uşor de asam­
cunoştinţelor de cultură generală. efectuată din deal în vale se pierde muri de hotar inutile. Iată de ce blat, comodă. De fapt, piesele nece­
In fotografie: Citiia elevi alegindu-şi cărţile preferate. VICTOR MIMAILESCU prin scurgere de 10-13 ori mai multă esle necesar ca pe ba/.a unul plan sare mobilării unui apartament se
să fie pornită o largă acliune de reduc la citeva zeci de plăci de di­
defrişare a acestor terenuri, de în­ ferite mărimi şi formate. Ele se pot
gustare a drumurilor la dimensiunile asambla şi demonta, alcătuind du­
sjrict necesare si desfiinţarea celor
2P O Pf®} continua, ceea ce va duce la asigu­ se continue acţiunea de creştere a lapuri, vitrine, biblioteci, baruri ele,
inutile. Pe de altă parte, trebuie să
in mai multe variante, după dorinţa
rarea unei baze furajere corespun­
BK53S
zătoare în fiecare ' cooperativă agri­ producliei de furaje prin lucrări de cumpărătorului. Uşile diferitelor pie­
se, de exemplu, pot deveni, prin lă­
colă de producţie. ameliorare pe păşuni şi desţelenirea sarea în jos, mese de scris, plăci
Sub îndrumarea comitetului oră­ păşunilor slab productive. O alenlie penlru susţinerea somierelor etc. Un
Programul returului campionatului In raionul Brad şenesc de partid, consiliul agricol a deosebită va trebui acordata şi re­ alt avantaj îl constituie faptul că a-
indicat cooperativelor agricole să dării agriculturii dc noi terenuri prin cest sistem permite montarea piese­
lucrări de îndiguiri si desecări. In
prevadă în planurile de producţie
lor mobilei prin suprapunere, folo­
categoriei B, Speranţe pentru o activitate suprafaţa care va fi redată circuitu­ lunca Mureşului, sînt încă supra­ sindu-se astfel întreaga inăltime a
feţe mari de teren arabil care de­
Seria a li-a A.S.M D." Satu Mare — C.F.R. Ţinti lui agricol, prin ce mijloace, ce su­ seori sînt supuse ipundaţilor. peretelui. Fabricîndu-se în aceleaşi
nuanţe de culori, piesele de mobilă
prafeţe vor fi plantate cu pomi si
şoara vită de vie, ele. Ca urmare, planta­ Iată pe scurt doar cîleva din mo­ pol fi procurate la intervale do limp
ETAPA 1. 21 MARTIE Şliinţa Timişoara — Jiul Pelrila sportivă mai rodnică ţiile de pomi tăcute pe terenurile tivele pentru care, şi în viitor. în diferit, mobila păstrîndu-şi stilul.
C.S.M. Reşiţa — C.S.M. Sibiu Minerul Lupeni — Gaz Metan Mediaş care altădată erau slab productive aienţa noastră va sta folosirea ra­ Pînă acum s-au realizat protot.
ţională a fiecărei parcele de teren.
Gaz Metan Mediaş — Clujeana Cluj Recolta Cărei — Clujeana Cluj Cu citeva zile în urmă a avut loc oraşele industriale din regiune şi s-au dezvoltat bine. Primele produc­ Incepînd cu această primăvară se rile camerelor de zi „Roxana“ vi
Ştiinţa Timişoara — Vaqomil Arad A.S. Cugir — C.S.M. Reşiţa conferinţa Consiliului raional U C F S. din iară. De remarcat că echipa de ţii obţinute au arătat ce "posibilităţi vor întreprinde noi acţiuni în sco­ „Dana", care se vor executa in
cursul anului în serii mici, si cel al
mari oferă aceste terenuri pentru
Jiul Pelrila — C.F R. Timişoara Vagonul Arad — C.S.M Sibiu Brad. Cu acest prilej s-a făcui o a- orientare turistică a asociaţiei spor­ sporirea veniturilor cooperativelor pul transformării tuturor terenurilor bucătăriei „Modul", rare va intra in
Ind. Sirmci C. Turzii — Minorul ETAPA A VIII-A. 9 MAI nalr/.ă prolundă a rezultatelor obţi­ tive Aurul Brad a ocupat locul II agricole. La cooperativa agricolă din slab productive în pămînturi care să produeţe industrială.
Lupeni C F.R. Timişoara — Minerul l upeni nute de la ullimu conferinţă şi pînă la etapa regională. Sinlandrei, de pildă, exista o supra­ dea rod din ce in ce mai bogat. (Agerpres)
Una din preocupările de seamă
in prezent scolindu-se în evidentă
A.S. Cuqir — A.S.M.D. Salu Marc A.S.A. Tq. Mureş — A.S. Cugir şi unele deficiente• din activitatea ale Consiliului raiohal U.C.F.S. Urad
A.S.A. Tq. Mureş — Recolta Cărui Clujeana Cluj — Vaqonul Arad consiliului privind ridicarea mişcării a fost antrenarea tinerilor la prac­
Jiul Pelrila — A.S.M.D. Salu Marc.
ETAPA A II-A, 28 MARTIE ‘ sportive din raion. ticarea sporturilor cu caracter teh ni - înregistrările interpreţilor de muzică
Minerul Lupeni — Ştiinţa Timişoara C.S.M. ţţeşita — Ind. Simici C. Turzii Darea de seamă prezentată de iov. co-aplicativ la care numai în anul populară Ion Malachc şi Guli ArteiI ;
C.F.R. Timişoara — C.S.M. Reşiţa C.S.M. flibiu — Gaz Metan Mediaş Petru Almăşan, preşedintele Consi­ 10G4 au luat parte peste 1.100 ti­ A 0 5 i ^ I P - ^ J t Z D ^ 16.30 Piese vocale şi instrumentale do
Recolta Cărei — Gaz Metan Mediaş Recolta Cărei — Ştiinţa Timişoara liului raional U.CF.S. Prad, a scos neri. Făcînd analiza desfăşurării ac­ Dimondi Gheciu si Paul Jclescu ; 13,00
A.S.M.D. Salu Marc — lud. Sirmei ETAPA A IX-A,, IG MAI In evidentă faptul că la sparlaclna- tivităţi sportive de masă în raionul Oraşe ale muzicii : Veneţia ; 18,45
C. Turzii A.S.M.D. Satu Mare — Clujeana Cluj da de iarnă a tinerelului au parti­ Brad, privind spariachiaclele de iar­ Ciută corul „Guvril Muzicoscn" al
Vaqonul Arad — A.S.A. Ty. Mureş C.F.R. Timişoara — Recolta Cărei cipai în anul trecut 14.000 de tineri nă şi de vară, crosul „Să înlîmpmăm VlNIiRl 19 MA 1965 Filarmonicii de siat din Iaşi ,- 10,45
Clujeana Cluj — Jiul Pelrila C.S.M. Sibiu — Jiul Pelrila şi Jinere. iar la spartachiaila repu­ 1 Mai“ s-a ajuns la concluzia că au Muzică dc dans ; 20.30 Noapte bună,
C.S.M. Sibiu — A.S. Cuqir Minerul Lupeni — A.S.A. Tq. Mureş blicană an luat startul în diferite existat şi unele deficiente. Altfel, copii; Povestea „Motanul cel învălal";
ETAPA A IU-A, 4 APRILIE Gaz Metan Mediaş — Ştiinţa Timi­ piobe peste 18.000 tineri. La reuşita etapa 1 a fost slab organizată, la microfon; „Moştenitorii"; 11,17 Due­ 20.40 Doine şi jocuri populare i 21,20
ea pari ici pi nd un număr redus de
Ind. Sirmci C. Turzii — Gaz. Metan şoara întrecerilor din cadrul sparlachiadei tineri. Acţiunile turistice, cu toate CINEMA te de dragoste din operele; 11.30 Melodii lirice,- 22,00 Muzică de dans;
republicane si*au adus contribuţia o
Mediaş Vaqonul Arad — C.S.M. Reşiţa scrie de tineri ca Maxim Elisabela, ca au fost organizate în număr mare, DEVA ; Sărutul — cinematograful Melodii orchestrale de muzică uşoa­ 22.40 Muzică uşoară de Gcorge Gri-
Jiul Pelrila — Vaqonul Arad A.S. Cuqir — Ind. Sirmei C. Turzii Pavel Cornelia, Harlman Anton, Oa- puteau atrage mai mulţi oameni ai „Pailia"; Eroi curajoşi ca ti­ ră ; 12.3) Muzică populară interpre­ goriu ; 23,05 Varietăţi muzicale ; 24.00
C.S.M. Sibiu — C.F.R. Timişoara ETAPA A X-A, 23 MAI nă Alexandru şi alţii care au cuce- muncii. In ce priveşte concursul grii — cinematograful „Arta"; PE­ tată de Mia Barbu. Vlad Dionisic si Cinlali. dansaţi.
A.S. Cuqir — Minerul Lupeni Jiul Pelrila — C.S.M. Reşiţa rir titluri de campioni regionali si pentru obţinerea insignei de poli - TROŞANI : Haine aproape noi — Coslică Dură; 13,01 Fragmente din Buletine de şliri si radiojurnale :
Ştiinţa Timişoara — Clujeana Clu, Gaz Molan Mediaş — Vaqonul Arad au participat lo faza finală. O bună sportiv, acesta nu a fost organizai in cinematograful „Republica" ; Sălba­ opera „Lahme" de Delihcs,- 14,10 Mu­ 5,00; 6,00; 7.00; 10,00; 12,00; 14,00;
C.S.M. Reşiţa — A.S.A. Tg. Mureş Ind. Sirmei C. Turzii — Recolta Cărei performantă a oblinul echipa de bas- cele mai bune condiţii, la el parti­ ticii de pe Rîul Morţi — cinemato­ zică uşoară ; 15,30 Revisla soliştilor 16,00; 22,00; 23,52 (programul D;
A.S.M.D. Salu Marc — Recolta Cărei Şliinţa Timişoara — CS.M. Sibiu chnl Aurul Barza‘care s-a clasat pe cipând în mod deosebit elevii. graful „7 Noiembrie" ,- LUPENI — rte muzică uşoară : Bort Azam, Ro- 7.30 ,- 9.00 ; 11.00 ; 13 00 ; 15,00 ; 17.00;
ETAPA A IV-A. tt APRILIE Clujeana Cluj — A.S.A Tq. Mureş locul 11 la faza de zonă a sparta- Conferinţa a mai scos în evidentă Hamlet — seriile Ml — cinemato­ xana Matei, Vico Torriani. Lana Uil- 10,00 r 21,OU; 23,00; 0,52 (progra­
Vaqonul Arad — Recolta Cărei A.S. Cuqir — C.F.R. Timişoara chiadei republicane. S-a apreciat de faptul că in perioada analizată nu­ graful „Cultural"; SIMER1A : Se­ tencourl. Alexandru Jula, Mono Bap- mul II).
Gaz Metan Mediaş — A.S. Cugir A.SM.D Salu Mare — Minerul asemenea munca asociaţiei sportive mărul secţiilor afiliate a crescut de dusă şi abandonată — cinematogra­ lislo, Charles Aznavour, Doina Ba­
Minerul Lupeni — Jiul Pelrila Lupeni Aurul Barza care a cuprins peste la 18 la 36, iar numărul sportivilor ful „Mureşul"; ALBA IULIA : La dea. Luis Prima; 16.15 Muzică inter­ TELEVIZIUNE
Clujeana Cluj — C.S.M. Reşiţa ETAPA A XI-A. 30 MAI 6.000 de participanţi tnregislrind re- leqi'imati a ajuns la 360 fală de 215 patru paşi de infinit — cinemato­ pretată (te fanfară ; 16,30 Emisiune
A S.A. Tg. Mureş — A.S.M.D. Satu Ind. Sirmei C. Turzii — Vaqonul Arad znluile bune la haltere, fotbal si cili erau în anul 1961. graful „Victoria" ; SEBES .* Casa ne­ de basme : „Lâdila de aur" ; 17,00 1 8 ,3 0 Universilatea tehnică la te­
popice. Conferinţa a evidenţiat si
Participanţii la conferinţa Consi­
Mare A.S.A. Tq. Mureş — Jiul Pelrila activitatea asociaţiilor sportive Po­ liului raional U.C.F.S. Brad au scos terminată — cinematograful „Pro­ Tanyouri .* 17,30 In slujba patriei; leviziune; 10.00 Jurnalul televiziunii;
C.F.R. Timişoara — Ştiinţa Timişoara C.F.R. Timişoara — Gaz Metan Mediaş gresul" ,- Primul troleibns — cine­ 13.00 Universitatea tehnică radio.- 19,10 Concert educativ penlru tine­
Ind. Sirmci C. Turz.lt -=■ C.S.M. Sibiu norul Vata si Minerul Bnitn, ale că­ in evidentă şi o serie de deficiente matograful „Sebeşul"; ORÂ5T1E: 18,15 Ciiiioce din folclorul nou cerute relul şcolar,- 90,00 Săptămîna ; 21,00
Minerul Lupeni — Clujeana Cluj ror echipe dc lolbal si handbal s-au care s-au manifestat şi venind în a- $aple ani de căsnicie — cinemalo-
ErAPA A V-A. 18 APRILIE C.SM. Sihiu — A.S.M.D. Salu Maro comportat bine. celasi timp cu propuneri pentru în­ grnlul „Patria" Accaltone — cine­ de ascullălori ,- 18,35 Muzică uşoară Fujv Yama ,■ 21.30 Emisiune de artă
A.S Cuqir — Clujeana Cluj C.S M. Reşiţa — Şliinţa Timişoara Un prilej minunai rte petrecere a lăturarea lor. Au fost stabilite şi o matograful „Flacăra"; HAŢEG : de -Sile Dimru ; IH,50 Tribuna radio; plastică ; Din tainele gravurii, rte Paul
A.S.A. Tq. Mureş — Ştiinţa Timişoara Recolta Cărei — A.S. Cuqir limpulnî liber în mijlocul naturii l-a serie de obiective care aplicate în Domnul Topaze — cineniaiogralul 19.00 Caleidoscop muzical ; 19,40 Mu­ Constantin ; 71,50 Ciută oreheslra
C.S.M Reşiţa — Gaz. Molan Mediaş ETAPA A XU-A. 6 IUNIE constituit organizarea celor 140 de practică vor duce la îmbunătăţirea „Popular"; BRAD: Titanic vals — zică uşoară franceză ; 20,00 Radio- Ednundo Ros (VIII); In încheiem:
C.F R. Timişoara — Ind. Sirenei acliuni turistice si drumelii la care activităţii sportive din raionul Urad. cinematograful „Steaua roşie" ; 1LÎA: qazeta de seară 20,30 Melonii şi Buletin de ştiri. Buletin meteorologic.
G Turzii Clujeana Cluj — C.F.R Timişoara au luat parte în ultimul an peste Ocolul păminfului în HO de zile — interpreţi preferaţi — muzică uşoară;
Minerul Lupeni — C.S.M. Sibiu Vaqonul Arad — Minerul Lupeni 20.000 oameni ai muncii. Au fost MIHAf SUSAN seriile I-If — cinematograful „Lu­ 21.00 Cînlă Reniamino Oiqli — arii Buletin meteorologic
A.S M.D. Salu Mare — Vaqonul Arad Jiul Pelrila — Ind, Sirmci C. Turzii oiganizate excursii in munli si in corespondent mina". din opere ; 21,30 „E$ti dragostea mea"
Recolta Cărei — Jiul Pelrila Recolta Cărei — C.S.M. Reşiţa — muzică uşoară ; 23,05 Melodie şi PICNTKU 24 OK IC
Şliinţa Timişoara — A.S, Cuqir RADIO ritm.
ETAPA A VI-A. 25 APRILIE A.S.A Tq Mureş — C.S.M. Sibiu Peste 1.600 de purtători ai insignei de polisportiv Vremea se menţne călduroasă, cu
Programul II : 7.35 Formalia dc mu­
Ştiinţa Timişoara — A-.S.M.D. Satu A.SM.D. Salu Mare — Gaz Metan Programul I : 5.06 Concert de di­ zică uşoară Gnriro Fanciolli vă oferă cerul schimbător, mai mult noros
Mare Mediaş Consiliile asociaţilor sportive din O preocupare deosebită pentru an­ mineaţă ,- 6,10 Mici piese instrumen­ melodii distrăriive ; 8.00 Mici forma­ ziua. Viului va sulla moderat din
CS.M. Reşiţa — Minerul Lupeni raionul Haţeg so preocupă îndeaproa­ trenarea tinerilor în ohţnerca insig­ tale; 6,35 Portativul melodiilor — sectorul sud şi sud-vest. Tempera­
Clujeana Cluj — Ind. Sirmei C. Turzii ETAPA A XIIl-A 13 IUNIE pe de atragerea tinerilor la con­ nei de polisportiv au dovedii con­ muzică uşoară ; 7,15 Miniaturi de es­ lii rte muzică uşoară ; 8,35 Melodii tura slnlionnră r ziua va fi cuprinsă
populare,- 10 00 Arii şi duele din o-
Jiul Pelrila — A.S. Cuqir C.S.M, Reşila — A.S.M.D. Satu Mare cursurile organizate în vederea tre­ siliile asociaţiilor sportive „Victoria" tradă interpretate la pian ; 7,30 Sfa­ intre 14 şi 17 grade, iar noaptea în­
Vaqonul Arad — C.F.R. Timişoara C.F.R Timişoara — A S.A Tq. Mureş cerii normelor pentru obţinerea in­ din Răchilova. „Streini" din Baru tul medicului : Pneumoniile virolice; pera „Căvăloria secreta" de Cima- tre 0 şi 6 grade.
rosa ; 10.30 Melodiile anotimpurilor
CS.M. Sibiu — Recolta Cărei Minerul Lupeni — Recolta Cărei signei de polisportiv. Astfel, pină în Mare, „AvinluT din Totesţ. „Steagul 7,45 Duete vocale de muzică uşoară ; PENIRU URMATOAREIE
Gaz Metan Mediaş — A.S.A. Tg. Ind. Sînnei C. Turzii — Ştiinţa Ti­ prezent în raion există un număr de Ro$u" din Halcg şi „Măceana" din 8,06 Ansambluri din opere; 9,00 Me­ — muzică uşoară ; 12,00 Solişii şi 3 ZILE
Mureş mişoara 1.548 purtători ai insignei de poli­ Măceu. lodii populare interpretate dc Şlefa- lormaţi artistice de amatori de la
oraşe si sate; 13,03 Suite corale ;
ETAPA A VII-A, 2 MAI C.S.M. Sibiu — Clujeana Cluj sportiv gradul I şi 94 de gradul II. nia Stere $i Iliută Rudăreanu ; 9.30 Vreme schimbătoare, favorabil*
Ind. Sirmei C. Turzii — A.S.A. Tq. Gaz Metan Mediaş — Jiul Pelrila Al|i peste 1.000 de tineri şi tinere au N1CU SBUCHEA 13,40 Concert de prînz ; 14,35 Muzică precipitaţiilor locale. Temperatnrt
populară; 15,55 Muzică; 10,00 Din
Mureş A.S. Cuqir — Vagonul Arad trecut 1-5 probe- corespondent Piese instrumentale; 10,03 Teatru la staţionară.