Page 66 - 1965-03

re§.w Drumul Socialismului NR. 3179

MMHBWE JUP #*>

îţţt • i i ; r ’ A u » ’
t t - 4 *. j a Era
JF I p f ţ * * ] & j f s A -

• ■ - Zilele acestea au avut loc măr de 5 comisii permanente: agri­
m m m * . t P i ' d r ş r J
vKtvr'i sesiunile de constituire a sfa­ colă. plan-finanţe, comerţ şi coo|ie-
turilor populare raionale şl o- raţie, gospodărie comunală şi dru­
râşeneşli regionale. La sesiuni muri, invăţăminl. cultura şi sănătate.
Interviu cu tovarăşul I0AN ACHIM, secretarul au participat membrii birouri­ Participanţii la sesiune au ascultat
lor comitetelor raionale şi oră­ apoi informarea prezentată de comi­
crjanizaţiei de bază P.PJI.R. de la G.A.S. Oarda de Jos şeneşti regionale de partid, lu­ tetul executiv al sfatului jiopular ra­
crătorii din aparatul sfaturilor ional privind măsurile luate penlru
In ultimii ani. organizaţia de partid ÎNTREBARE: Ce forme şi populare, preşedinţii comitete­ pregătirea şi desfăşurarea campaniei
de Ia G.A.S. Oarda de dos. raionul mijloace ale muncii politice de lor executive ale sfaturilor cţyricole dc primăvară.
Alba, a acumulai o experienţă bo­ masă se folosesc penlru mobi­ populare subordonate şi alţi
gată în mobilizarea oamenilor la in- lizarea oamenilor la îndeplini­ Invitaţi.
Lucrările sesiunilor au scos A E b a
deplinirea sarcinilor economice. Re­ rea sarcinilor de producţie ?
dăm mai jos inlerviul luat tovarăşu­ RĂSPUNS: Discuţiile, convorbirile, în evidenţă succesul repurtat La Alba Iulia s-au desfăşuret de
lui loan Achim pe această temă. munca de Ia om la om, articolele la de Frontul Democraţiei Popu­ curind lucrările sesiunii de consti­
lare in alegerile care au avut
ÎNTREBARE: După cî(e sîn- gazeta de perele ele. In vara anului E.M. Lupeni : Triajul loc la 7 martie. tuire a sfatului popular raional. Cu
Ictu informaţi, gospodăria agri­ trecut, tovarăşul Gheorghe Crinleo, Iată citcva aspecte dc la se­ acest prilej, au fost validate manda­
colă de slal din Oarda de Jos brigadier zootehnic a organizat o dis­ siunile ce au avui loc. tele celor 68 deputaţi aleşi la 7 mar­
a ob|inut anul Irccut rezultate cuţie interesantă. Tocmai se descăr- tie. Apoi a fost ales comitetul exe­
bune în îndeplinirea indicato­ case o remorcă de trifoi tocat penlru t a cutiv al sfatului popular raional for­
rilor prevăzuţi in planul de a fi administrat in hrana vacilor de itA OBLIGATUL mal din 15 deputaţi. Ca preşedinte a
producţie. Ce ne pitleţi spune lapte. Erau prezenţi aproape toţi în- p a fost ales tovarăşul Grigore Mureşon,
in această direcţie ? grijitorii-mulgălori. Alături de grăma­ iar ca vicepreşedinţi tovarăşii Petro-
In cadrul lucrărilor sesiunii dc con­
RĂSPUNS: Realizările din anul tre­ da proaspătă de furaje mai era una, r(fv «OP stituire a Sfatului popular al oraşu­ vici Aurel, Păşleanu Victor şi Mun­
cut se concretizează in îndeplinirea recoltată cu o zi înainte. Îngrijito­ Q lui regional Hunedoara au fost va­ tean Şotron.
pianului producţiei globale în propor­ rii începuseră să transporte în graj­ lidate mandatele celor 189 deputaţi In cadrul aceleiaşi sesiuni au fost
ţie de 110 la sută, iar cel al produc­ duri din trifoiul proaspăt. Atunci. Iov. l a u y aleşi la 7 martie. Au fost aleşi apoi alese 6 comisii permanente pentru in­
ţiei marfă în proporţie de J02 la sulă; Crinlca a intervenit, alrăgînd oame­ nate de muncitorii din staţiile de mo­ la „Marmura" Simeria vor veni în în unanimitole cei 15 membri oi co­
gospodăria o realizat beneficii în va­ nilor alenlia să dea în consum mai zaicuri din cauza iernii. Conducerea sprijinul întreprinderilor care le-au mitetului executiv. dustria locala şi gospodăria comu­
nală, agricolă, comerţ şi cooperaţie,
loare de peste 1.100.000 Ici, cu aproa­ întîi furajele din ziua precedentă. tehnică a luat deja măsurile cores­ solicitat cu încredere produsele. Ca preşedinte al Comitetului exe­
pe 500 000 lei mai mult decit era pla­ Altfel, risipa era evidentă. „De cîlva punzătoare pentru ca acum cînd tim­ Procesul de producţie specific în­ cutiv al Sfatului popular orăşenesc învăţămînt şi cultură, sănătate şi pre­
nificat; produclia agricolă la princi­ limp animalele nu mai mănîncă cu pul s-a îmbunătăţit să se asigure rea­ treprinderii impune şi un volum regional Hunedoara a fost ales tov. vederi sociale, bugel-liiianţc.
palele culluri a fost depăşită ,* din poftă trifoiul vechi. Se observă şi o lizarea tuturor obligaţiilor contrac­ mare de transport. Efectuarea lui cu Viorel Răceanu, iar ca vicepreşedinţi
sectorul zootehnic s-au livrat peste scădere a producţiei de lapte" — au Colaborarea şi ajutorul reciproc tuale prevăzute penlru primul tri­ autocamioanele şi pe calea ferată a tov. Gheorghe Vilă, Victor Zaharcu iS ra d
prevederile planului 530 hectolitri căutat să se justifice ciliva. Acesta sint atribute ale relaţiilor stabilite mestru al anului. (ost mult discutată cu cîlva timp în şi Coriolan Tempeanu.
lapte, preţul de cost al unui litru era de fapt adevărul. între unităţile industriei noastre so­ urmă. In prezent această problemă a Sesiunea o ales şi un număr de 0
cialiste. De aceea, colectivele de mun­
fiind redus cu 0,10 lei. S-a discutat pe loc despre cauzele că se străduiesc să-şi respecte întoc­ Rezultatele frumoase obţinute în fost rezolvată, atît R.C.M. Simeria cît comisii permanente : pentru gospo­ In ziua de 17 martie a.c., la Sfatul
ÎNTREBARE: Care a fosl acestui neajuns. Experienţele făcute mai obligaţiile contractuale, să livre­ primele două luni în ceea ce priveş­ şi Autobaza I.R.T.A. Hunedoara pu- dărie comunală, industrie locală, să­ popular al raionului Brad s-au desfă­
contribuţia organizaţiei de cu citcva animale, imediat, au de­ ze beneficiarilor la termenele scaden­ te satisfacerea comcrtzilor cu pon­ nînd la tim|) Ia dispoziţia întreprin­ nătate şi prevederi sociale, comerţ şurat lucrările sesiunii de constitui­
re, cu prilejul căreia au fost validate
partid în rezolvarea probleme­ monstrat că masa verde tocată, recol­ te produsele contractate, aceasta fiind dere mare, prevăzute în planul de derii vagoanele şi autocamioanele so­ si cooperaţie, plon-finanle, învălă- mandatele celor 50 de deputaţi ai
lor de producţie ? tată cu o zi înainte, nu era consuma­ o chestiune de onoare a fiecărui co­ livrări sint umbrite însă de unele licitate. Cu toate acestea. întreprin­ mînt şi cultură, arhitectură şi siste­ sfatului popular raional, aleşi la ^
tă cu poftă. In urma discuţiei respec­ ncrcalizări. Un număr dc 7 contrac­
RĂSPUNS : Trebuie amintit mai în- lectiv. Respectarea obligaţiilor con­ derea „Marmura" înlîmpină greutăţi matizare. agricola. martie ac. In continuarea lucrărilo
lii faptul că membrii biroului organi­ tive, s-a propus conducerii unităţii tractuale stă mereu şi în atenţia mun­ te n-au fost satisfăcute la termenele la expedierea vagoanelor din cauza Tov. Viorel Răccanu a prezentat în sesiunii a fost ales comitetul execu­
zaţiei de bază au primit sarcina să să nu se mai recolteze furoje decît citorilor, tehnicienilor şi inginerilor scadente. La o analiză mai amănun­ lipsei dc colaborare a unor lucră­ cadrul sesiunii o informare ţirivind tiv al sfatului popular raional, for­
răspundă de aclivitalea diferitelor pentru consumul unei zile. In acest de la întreprinderea „Marmura0 din ţită se constată că în toate cazurile tori de la I.C.M., unitate eu care sarcinile care stau in fala sfatului mat din 15 deputaţi. Ca preşedinte al
sectoare ale G.A.S. Aceştia au infor­ (ol s-a eliminai risipa, iar animalele Simeria. Dovadă sint depăşirile de este vorba de cantităţi mici de pla­ „Marmura" foloseşte în comun o li­ popular orăşenesc în perioada ce ur­ Comitetului executiv al Sfatului po|)u-
mat periodic biroul organizaţiei de au fost mai bine hrănile. plan înregistrate în cele două luni caje din marmură care n-au fost ex­ nie de cale ferată. Deşi între condu­ mează în domeniul construcţiilor, lar raional Brad, a fost ales tova­
bază ori adunarea generală despre ÎNTREBARE: Cum sprijină care s-au scurs din acest an. Reali­ pediate beneficiarilor. Printre aces­ cerile celor două unităţi s-a căzut gospodărire şi înfrumuseţare şi in a- răşul Viorel Lupu, iar ca vicepre­
felul cum s-au achitat de sarcinile în- organizaţia de partid conduce­ zarea ritmică a planului de produc­ tea se află I.C.R.M. Bacău cu 73 m p., de acord ca I.C.M. să execute şi pen­ gricullură. şedinţi tovarăşii Vasile Siminie, loan
credinţalc, despre felul cum se des­ rea gospodăriei de stat pentru ţie a făcut ca încă din prima lună întreprinderea orăşenească de pres­ lru „Marmura" manevra vagoanelor Deoncă şi Voicu Rişcuţa.
făşura munca în sectorul de care răs­ traducerea în viaţă a sarcini­ întreprinderea să dea curs obligaţii­ tări şi construcţii Oradea cu 5 m p., din gară Ia staţia de încărcare şi din lira.
Deputaţii prezenţi la sesiune, au
pundeau, venind cu propuneri con- lor economice ? lor ce-i reveneau din contractele în­ I.R.E. Suceava cu 62 m p., I.M.I.L. Ră­ nou în gara Simeria, aceasta dispu- ales în continuare un număr de 6
crele penlru remedierea anumitor de­ cheiate cu beneficiarii. Demn de re­ dăuţi cu 2 m.p. şi altele. Pe motiv nînd de mijloacele necesare, sînt Sesiunea de constituire a Sfatului comisii permanente în problemele de
ficienţe semnalate, propuneri care- RĂSPUNS: In primele zile ale anu­ marcat este faptul că din plusul dc că aceste eantităli sint nerezonabile, foarte frecvente cazurile cind unii popular raional llia a validat manda­ industrie locală — gospodărie comu­
erau prezcntole apoi consiliului gos­ lui în care ne allăm a avut loc o producţie realizat peste plan s-au |iu- nu s-a încercat altă posibilitate de lucrători scot vagoanele înainte de tele celor 46 deputaţi aleşi la 7 mar­ nală şi construcţii, plan-finanţe, Sn-
podăriei. şedinţă comună a biroului organi­ tut satisface şi cererile beneficia­ expediere a |)lacajelor. Dacă pentru a fi încărcate sau sînt lăsate mult
zaţiei de bază şi consiliului G.A.S. în tie. In continuare s-a trecut la ale­ văţămînt şi cultură, sănătate şi pre­
Voi însoţi afirmaţia cu un exem­ care s au discutat cifrele de plan pe rilor de a li se livro materii jirime oraşele îndepărtate — Rădăuţi, Sucea­ prea departe de rampă. Conducerea gerea noului comitet executiv. Din vederi sociale, comerţ şi cooperaţie,
plu : de sectorul mecanic răspunde un anul 1965. Atunci s-au stabilit mă­ şi produse finite peste prevederile va, Oradea — expedierea produselor I.C.M. trebuie să-i tragă la răspun­ Comitetul executiv al Sfatului popu­ agricolă şi valorificări.
membru al biroului care lucrează a- suri care, aplicate in practică, au in­ contractuale. Astfel, întreprinderii se face destul de dificil din cauza dere |)e cei care procedind astfel, lar raional llia fac parte 15 deputaţi. In încheierea lucrărilor sesiunii,
colo efectiv. Din experienţa anilor fluenţat pozitiv bunul mers al activi­ „Marmura" Bucureşti, i au fost expe­ cantităţilor miei, contractele Combi­ umbresc aclivitalea întregului colec­ Ca preşedinte a fost ales tov. Teo­ deputaţii şi invitaţii au ascultat ex­
trccuti se cunoştea că iarna, în pe­ tăţii în G.A.S, diate în lunile ianuarie şi februarie natului siderurgic din Hunedoara şi tiv, relaţiile de ajutor reciproc ce dor Vasiu, iar ca vicepreşedinţi tov. punerea tov. vicepreşedinte loan
rioada reparaţiilor, întimpinam mari mai mult de 128 m c. blocuri de mar­ ale întreprinderii de construcţii si­ s-au stabilit şi trebuie existe în­ loan Albu, Mihai Cureteanu şi Va- Deoncă, privind pregătirea şi desfă­
Organizaţia de partid din gospo­
greutăţi cu procurarea pieselor de dăria noastră va sprijini toate acţiu­ mură şi peste 320 tone de alte pro­ derurgice Hunedoara puteau fi achi­ tre cele două unităţi. sile Blendea. şurarea campaniei agiicole de primă­
schimb. La propunerea iui, încă din duse c a : praf şi criblură, mozaic tate. Dar, serviciul livrări a neglijat S. POP Au fost alese de asemenea un nu­ vară.
trimestrul 111 al anului trecut am în­ nile întreprinse de consiliul G.A.S,, granulat şi altele. îndeplinirea acestor contracte, con­
ceput să achiziţionăm piesele nece­ desfăşurind o susţinută muncă poli­ Preocupinrlu-se îndeaproape dc sa­ siderate mărunte, producînd greutăţi
sare reparaţiilor, s-au pregătit din tică şi organizatorică penlru antre­ tisfacerea promptă a obligaţiilor con­ beneficiarilor. Or, nu trebuie uitat
narea oamenilor la îndeplinirea sar­
limp sculele şi maşinile-unclle. Ciiul tractuale. organizaţia de partid a in­ [aptul că în orice cantitate ar fi pro­
tractoarele şi utilajul agricol au lost cinilor economice. In acest scop vom dicat conducerii tehnice să urmăreas­ dusele prevăzute in sarcinile _ con­
introduse în atelier, aproape toate organiza mai multe discuţii şi con­ că în mod operativ felul în care în­ tractuale, ele trebuie expediate la timp
piesele do schimb de care aveam ne­ vorbiri, vom cere periodic inlormâri treprinderea se achită dc sarcinile, a- beneficiarilor penlru a nu Ic produ­ Calitatea zidă­
voie erau asigurate, ceea ce ne-a din partea membrilor şi candidaţi­ sumote prin contracte, cît şi de sa­ ce greutăţi în muncă. Unii benefi­ riei recuperatoa­ * v “
permis să terminăm reparaţiile încă lor de partid, şi în mod deosebit a tisfacerea cererilor de suplimentare a ciari au comenzi lansate şi pentru relor de la cup­
in ziua de 15 februarie a.c., cu 5 zile acestora. Aşa se face că incă in luna Irimcstielc următoare ale anului, eşa­ toarele adinei —
înainte dc data planificată. O contri­ celor cu munci dc răspundere, asu­ ianuarie, spre numeroase întreprin­ lonate pe baza necesităţilor. Aştep- laminorul bluminy
buţie de seamă la reuşita acestei ac­ pra felului cum îşi îndeplinesc obli­ deri beneficiare din ţară cum sint tindu-be insă „cumularea cantităţilor de la C.S. Hune­
ţiuni au adus-o comuniştii Gheorghc gaţiile de serviciu, iar în întrecereo I R E. Cluj, I.R.E. Baia Marc. I C.R M. '■dini moi multe trimestre", aşa cum doara — csle de­
Drîmbărean şi loan O frica n. mecanici, socialistă va li anţrenală întreaga Cluj. 1 RE. Craiova, I.C.R.M. Oiadea se prezidează uneori, beneficiarii terminată de c-
care au supravegheat şi îndrumai cu masă de muncitori permanenţi. şi altele, au fosl expediate însemnele fie că sînt nevoiţi să renunţe la co­ tanşcitalea piese­
mul! simt de răspundere echipele dc cantităţi de placaje peste prevede­ menzi şi sa-$i procure materialele din lor de şamotă. E-
mecanizatori ce executau reparaţiile. A. DANUŢ rile contractuale, fiind achitate obli­ altă parte, fie că înlîrzie predarea chipa lui losif
gaţiile sca denie la finele primului Crişan ştie acest
obiectivelor aflate în construcţie. $i
trimestru. $i beneficiarii celorlalte aceasta, numai din cauza unor can­ lucru şi de aceea
sortimente (mozaicuri şi dale prefa­ tităţi nuci de placaje neexpediate la discută cu mais­
bricate). mult solicitate pe şantierele limp. Organizaţia de partid trebuie trul Nicolae Vlad
£ă urmărească şi acest aspect al pro­
de construcţii, au primii la limp. in (in fotografie) fie­
blemei, să nu permită nici o întîr-
marea lor majoritate, cantităţile so­ zicre fată de termenele stabilite prin care detaliu de
licitate cu toate greutăţile tnlimpi- eoniiu_te. Numai astfel, muncitorii de execuţie.
Polo: V. ONOIU
Pe drumul ridicării calificării

Ridicarea continuă a nivelului dc Simion Lascu — şeful recepţiei şi
pregătire profesională constituie o loan Cismaş — instructor tehnic, au
preocu|)ore jieimanentS pentru lucra­ predat lecţii teoretice bine documen­
torii reviziei de vagoane din Sime- tate. iar in codrul orelor practice au
rin-lriai. Faptul csle confirmat de verificat felul cum cursanţii şi-an în­
frecventa bună a lăcătuşilor de revi­ suşit materia predată. împletirea slrin- L a m i n o r u l B l n m i n e 1 .
zie la cursurile de .ridicare a calili- să a pregătirii teoretice cu cea prac­
cării profesionale. Lectori cu o bo­ tică a dat lume rezultate, marca ma­ SCHIMBUL II PE PRIMUL LOC ÎN ÎNTRECERE
joritate a cursanţilor primind numai
gată experienţă în producţie, cum
note bune şi toarte bune.
Aspect de Io Fabrica de industrializare a Icptelui din Petroşani. sint tovarăşii Gheorghe Uaciu — in­ PUIU SOCACIU
Foto : Ing. A. DULA giner, Scbastion Tunase — şeful R C, corespondent In marea hală a laminorului ducţie realizări de seamă, dem­ realizările obţinute. Numai în
Cluniing de la C. S. Hunedoara ne de încrederea ce li s-a acordat prima jum ătate a lunii martie,
munca nu conteneşte nici ziua. de a mînui unul din cele mol acest schimb a dat peste preve­
nici noaptea. La cuptoare, la caja mari şi moderne agregate side­ deri mai mult de 1700 tone la ­
IN TEim U 1ÂREA 0RÂM laminorului, la foarfecă, la ajus- rurgice ale combinatului şi ale minate. Ziua de 14 martie a fo:t
taj, peste tot, cuptorarii, lami-
ţării.
cea mai rodnică. In această
natorii, manevranţii, macaragiş-
Hărnicia lam inotciilor, munca
C O L E C T IV tii, lăcătuşii, mecanicii şi electri­ lor avîntată s-a concretizat în s-au lam inat 346 lingouri, depă
^îndu-se recordul realizat nu cu
cienii muncesc cu ardoare. In­ cele peste 4 000 de tone de Ir. mult timp înainte.
OJ CADRELE? A ELEVILOR ginerii, tehnicienii, şi maiştrii sînt minate ce au fost produse poşte Cuvinte de laudă se pot spune
i despre schimbul I condus de
D IIU C T K n fv fjc-rmanent in mijlocul lor şi le prevederile planului dc prodt ing. lanis Vlahos, care are ca
acordă asistenţa tehnică cuve­
ţie in perioada 1 ianuarie — 15
nită. Cu toţii urmăresc acelaşi martie a.c. In fruntea luptei pe.'i m c i^ v ra n t principal pe Nicolae
ţel: îndeplinirea exemplară a tru o producţie sporită de l a ­ Tomis. Colectivul schimb” !-» I
ştie să le scrie şi să le pronunţe de clasă trec la vorbirea lor obiş­ sarcinilor dc producţie şi a an­ minate şi de bună calitate si aste un concurent serios în în-
corect de aceea le-ani scris pe ta­ nuită. Penlru o deprinde pe elevi cu gajamentelor luate în întrecerea află schimbul II condus de ing. .iecere pentru schimbul II. Acest
Răspunsul tov. MAR IA JOANDREA, profesoară blă, iar ei in caiete. Explic cuvin­ o exprimare corectă obişnuiesc să socialistă. Acestui ţel îi închină .(icolae Safaliu, schimb frunta, schimb a dat peste prevederile
tele necunoscute, dînd cînd e ca­
de limba romină la Şcoala medie Simeria îndrept orice greşeală în exprimarea întreaga lor activitate. De aceea în întrecerea socialistă pe 1V64 planului do producţie, în perioa-
zul, $i sinonimele lor, subliniind însă lor. Cercetez cu multă grijă caieiclc
nuanţa lor. Ex|)lic iui numai cuvin­ dc teză. caietele de teme, caietele militează activ pentru îndeplini­ şi evidenţiat pe secţie în lunile d j amintită 1476 tone laminat?,
tele luate singure, ci şi in expresii de lecturi suplimentare iar. cind tim­ rea cu cinste a sarcinilor încre­ ionuarie şi februarie a c. W rchimbul III condus de ing.
ca : ,.a-şi lua lumca-n cap". ,,a-i pul îmi permite, şi notiţele elevilor dinţate de partid, dîndu-le viaţă Comuniştii loan Grigoreanu, V/asile Columban 328 tone de la­
(Mu ho sd comun lăsa gura apa". „curat murdar". mai miri. Mi-am întocmit un caiet zi de zi prin miile de tone de ma levrant principal, loachim A- minate.
Am obişnuit pe elevi sa şi noteze
pentru liecare clasă la care predau
toate cuvintele neînţelese pe care în care îmi notez greşelile de ex­ laminate pe care le produc în limpescu, Constantin Brozbă, mc. întrecerea continuă zi de zi cu
le-au iniilnit in lecturile lor în afa­ primare, oitografic şi punctuaţie cadrul pionului de stat şi peste nevrenţi, Florian Bolea şî Gheot- aceeaşi intensitate. Colectivul f*e-
Şcoala urmăreşte ca elevii să-şî vorbită şi scrisă dc elevi, (ără a ur­ ră de clasă şi să mi le dea pentru a cele mai frecvente şi mi-nm rezervat prevederile lui. Faptele demon­ ghe Moscivici, cuptorari şefi, Sa- ^"•rui schimb este dornic ca el
însuşească o bogată şi frumoasă cul­ mări ca aceştia să (dosească in mod le explica. cîtc o pagină pentru elevii care să- strează abnegaţia cu care mun­ i.ioilă Semciuc, maistru dfc să fie în frunte Pînă ac ni
tură, să devină cetăţeni cajiabili <lr corect vocabularul însuşit, să aplice Nu este însă suficient să ne asi­ virşesc cele mai multe şi grave aba­ cesc şi se întrec laminatorii pen­ schimb la cuptoare. întreg colec­ pe locul I se situează sc! i-
a folosi şi împărtăşi cunoştinţele do- regulile studiate in propria lor ex­ gurăm că elcvn cunosc cuvintele, ci teri de scriere corectă, luind măsuri tru a inscrie pe graficul de pro­ tivul schimbului se mîndreşte cu bul II.
bindile in aclivitalea lor dc mai primare să-i deprindem să le folosească just penlru îndreptarea lor. Am întocmit
liiziu. In clasele V-V1II, dezvoltarea lim­ în vorbire şi scriere. Este evident ortogrnme şi le-am prelins elevilor
Una din principalele sarcini ale bii vorbite se face prin rc|)roducc- că cel mai bun mijloc de o folosi ca pe primele două pagini ale caie­ I în cadrul unîtătii, au fost calificaţi
tului de teme să-şi noteze cuvintele v
şcolii o constituie lormarco $i culti­ rca amănunţită a conţinutului unei cuvintele nou învăţate este repro­ şi expresiile a căror ortografie pre­ i/estt de Sa P I I , m f ° O în meseriile de timplari, cioplitori în
varea deprinderilor de exprimare co­ opere literare, jioveslirea vieţii u- ducerea de că;re elevi a cunoştinţe­ o l LPl liialră şi alte meserii numeroşi
rectă orală şi scrisă. Deprinderea dc iuiî scriitor, caracterizurca persona­ lor dobîiul’le în cadrul lecţiilor, re­ zintă dificultăţi. muncitori, iar in acest an vor mai
a se ex'prima corect şi cu uşurinţă jelor, răspunsuri la întrebările în le­ producere în care elevii sînt obligat) fi calificaţi un număr de 18 munci­
csle indispensabilă elevului in pri­ gătură cu opera studiată. să întrebuinţeze în mod conştient Penlru n deprinde pe elevi cu o tori in meseria de miner perforator.
tări. Din experienţa la catedră am După 75 de zile
mul rind in activitatea şcolară şi Îmbogăţirea vocabularului elevilor cuvinte noi, să Ic integreze în pro­ scriere corcc’ă am făcut cu ci şi dic­ lorii limplari Nicolae Boloţ, Ion Be­ Pe lingă preocuparea fată de cali-
în al doilea rînd este indispensabilă se realizează in cea mai mare mă­ pria lor exprimare orală şi scrisă, ii ce. Mihai Si med rea. Lina Iga, Siilb Fcnren oamenilor n-am scăpat din
viitorului cel clean pentru a putea sura la lecţiile de lectură, unde ele­ fie că c vorba de o povestire a observai insă că majoritatea elcvi- Ludovic şi cioplitorii în pi.ura Gen­ vedere îmbogăţirea în continuare a
liarticipa la diversele lorme ale vie­ vii inlilnesc cuvinte din cele mai conţinutului unei lecturi, de alcătui­ lor, chiar şi cei mai slabi la învă­ Cnnosciiirlu-so (lin vreme sarcini­ tilă Vlas, Petre Ruso. Gheorghe cunoştinţelor iirolosionale. Pe aceas­
ţii sociale. variate domenii, potrivit tematicii fa­ rea |)1 <inului unei opere literare, de ţătură, scriu corect sau aproape co­ le de iirodnclie ce revin unităţii Tunsu, Nicolae Stan şi minerul Vic­ tă linie, am prevăzut ca în acest an
Ca toţi |)rofesorii care predau lim­ lit dc diverse pe care o prezintă lec­ caracterizarea unor |)crsonaje sau rect. cînd sînt scoşi la tablă sau li noastre în arest an, colectivul de tor Lungii. Aliludipca nouă a aces- să organizăm un ciclu de 17 confe­
ba romină şi eu sînt |ireocupală dc turile lor. O |)rimă |)reocupare a de explicarea unor ilustraţii. se dictează un text în clasă, lucru muncitori, ingineri şi tehnicieni loto faţă de muncă, conştiinciozita­ rinţe tehnice.
felul cum elevii îşi însuşesc cunoş­ profesorului chiar in ))nma clapă, Tot pentru o le îmbogăţi vocabu­ care nu-i împiedică lotuşi de a tace munceşte cu s|)or la realizarea şi tea în îndeplinirea sarcinilor precum Pînă la rldla de 20 martie a.c. au
tinţele jiredale şi cum aceste cuno­ cea de cunoaştere a conţinutului larul şi a Ic forma o exprimare co­ unele grcşelK cind au de făcut o depăşirea obiectivelor stabilite. Re­ şi întărirea disciplinei dc producţie şi fost ox|)ur.e conferinţele „Proce­
ştinţe contribuie la dezvoltarea vor­ operei literare, este de a explica o- rectă am teiul elevilor să memo­ lucrore personală. Do aceea, le dau zult ateic obţinute în perioada 1 ia­ dee noi rle finisare a mobilei". „A-
birii logice, clare, frumoase şi a scri­ ţevilor cuvintele necunoscute pentru reze uneori scurte fragmente din o- elevilor şi compuneri pe care le nuarie 15 martie a.c., dovedesc că constituie exemplu mobilizator pen­ doplorea mobilierului la noile tipuri
analizăm în clasă şi le corectăm.
erii corecte. ca ei să poală intr-adevăr înţelege perele în proză sau sa retină cele oamenii, mobilizaţi (Ic către organi­ lru întreg colectivul care se stră­ de aper'amrntc" şi „Fabricarea mo­
In realizarea acestui scop. prima ceea ce au citii. Eu ex|)lic. in pre­ mai Irumoase imagini. La unii profesori de altă speciali­ zaţia de iiorlid muncesc bine, ceea duieşte să sc ridice la nivelul ce­ bilierului fii ii materiale înlocuitoare
mea grijă a lost să cunosc cauzele gătire. numai acele cuvinte care con­ tate din şcolile noastre s-a înrădă­ re a făcut posibil ca in perioada a- lor mai buni. a cherestelei iăşinonse'', care au
care stau la baza vorbirii şi scrierii diţionează claritatea |)rimei percepţii. In predarea lecţiilor folosesc cu- cinat concepţia că munca de corec­ minlilâ să realizăm planul la va­ fost prozen'ai^ in cadrul secţiei tîm-
incorecte şi neîngrijite a elevilor. Uneori este nevoie ea explicarea cu­ vinlul cel mai viu, cel mai suges­ tare a cxiirimării elevilor în scris şi loarea prrdnetici globale in propor­ Ridicarea nivelului plărie mobilă. Conferinţa „Exploa­
Consider că una din principalele vintelor să înceapă cu titlul însuşi tiv, mal plin de continui care con­ oral rovine mimai |)rolcsorilor de ţie de 113,5 la sulă, iar la valoarea tarea raţională a carierelor şi valo-
cauze care îmjiiedica ilez.vollorca de­ al operei. E.\eiri|)lu: „Desfăşurarea" tribuie mult la îmbogăţirea vocabu­ limba romină. Se ştie că activitatea producţiei marfă în proporţie uc Ut profesional rificarea la maximum a rocii utile",
prinderilor de exprimare corectă a de M. Preda, „Cetatea de foc" de larului elevilor. profesorilor dc limba romină iui la sulă. a fosl expusă în fata muncitorilor de
elevilor este uneori formalismul. A- M. Davidoglu. Unii dintre elevii noştri vin la poale fi încununată de succes dacă la cariera de piatră.
ceastâ lipsă în cadrul orelor noastre Am remarcat că uneori elevii nu scoală cu un vocabular foarte re­ alături de ci celelalte cadre didac­ La succesele dobîndite şi-a adus Condiţie deosebit de ini)>ortanlă NICOLAE ZAIIUŢ
de limba romînă se manifestă prin cer lămuriri, deoarece majoritatea dus, sărac în care sint înrădăcinate tice, organizaţiile de tinerel din conlribulia întregul colectiv care penlru îndeplinirea ritmică o sarci­ director
tendinţa de a se da elevilor cît mai cuvintelor le a|)ar înţelese datorită anumite expresii regionale, provin­ şcoală, familia elevului nu-i s|)rijină se străduieşte zi de zi să dea pro­ nilor, de producţie şi a calităţii pro­ IOAN SOCOL
multe cunoştinţe teoretice, lărâ sufi­ contextului. Am insistat ca elevii ciale. Adeseori aceşti elevi, după un efectiv in această direcţie, edncînd duse mai niulle şi de bună calitate. duselor, calificarea şi ridicarea con­ Ing. şef
cientă preocupare de a lega cete în­ să-şi clarifice sensul cuvintelor şi efort mai îndelungat, reuşesc să se la elevi interesul şi dragostea penlru In fruntea celor rm*' se evidenţia­ tinuă a calilicării conslitue o pro- PETRU ROŞCA
văţate de aclivitalea practică, de limba expresiilor intilnile in lectură, să exprime corect la lecţii, iar în afară studierea limbii materne. ză lună de îunâ se s»;.*?*zJ rouuci- blezn> u>e/ci> actuală.. In anul 1964, tehnician