Page 67 - 1965-03

NIT 317*
Drumul socialismului Pon

O

Vineri dimineaţa au luat sfîrşit lu­ vicepreşedinte Paul Niculcscu-Mizil» emise Intre sesiuni de Consiliul de
crările primei sesiuni a celei de-a secretar Ştefan Birlea. Stat al R.P. Romîne.
Preşedintele Marii Adunări Naţio­
cincca legislaturi a Marii Adunări Na­ Comisia pentru sănătate, prevederi nale, Stelan Voitee, a rostit cuvintul
ţionale. si asigurări sociale — preşedinte Şte­
Deputaţii şl Invitaţii au primit cu fan Milcu» vicepreşedinte Ludovic de închidere a lucrărilor primei se­
T E L E G R A M A puternice aplauze pe conducătorii de Csogor ,* secretar Ion Cotoţ. Marii Adunări Naţionale.
siuni a celei dc-a cincea legislaturi a
Comisia juridică — preşedinte Tra-
partid şi de stat la intrarea in sala dc
şedinţă. In loja din dreapta au luat ian lonaşcu ,* vicepreşedinte Tudor fzvorilă din încrederea poporului
loc tovarăşii Gheorghe Apostol, Emil Draganu ,* secretar Constantin Slă- nostru — a spus tovarăşul Ştefan
Comitetului Central al Bodnăraş, Nicolae Ceauşescu, Chivu tescu. Voitee — Marea Adunare Naţională
Stoica, Alexandru Drăghici, Ion După ce a adus la cunoştinţă ră în a dat expresie a(--stel încrederi orin
Muncitoresc Gheorghe Maurcr, Alexandru Mo- urma măsurilor luate de comisia pen­ unanimitatea cu care a adoptat toa­
te hotănrile sale. Această unaninv-
tru elaborarea proiectului noii Con­
ghioroş, Alexandru JMrlădeanu, Du­
Consiliului de Stat al mitru Colin, Leonte Răutu, Leontin stituţii. aleasă la precedenta legisla­ tate este încă o manifestare a uni-
lo(ii de neclintit a întregului popor în
tură a M.A.N., s-au alcătuit studii do­
Sălăjan, Mihai Dalea, Petre Blajovici.
Populare Romîne Gheorghe Gaston Marin, Gheorghe cumentare şi pregătitoare care au jurul Partidului Muncitoresc Romin.
conducătorul său încercat în op?ra
condus la un anteproiect de Consti­
Rădoi, Gogu Răduleseu.
La şedinţă au asistat şefi ai unor tuţie, tovarăşul Ştefan Voitee o pre­ (Ic construire a socialismului. In scri­
Consiliului de Miniştri al Republicii misiuni diplomatico acreditaţi in R.P. zentat propunerea Biroului M.A.N. soarea trimisă ieri Marii Adunări Na­
Romînă, ziarişti romîni şi corespon­ pentru desemnarea unei noi comisii ţionale, tovarăşul Gheorghc Ghcor-
Populare Romîne U. R. S. S. a celui dispărut, radio Budapesta a denţi al presei străine. ce va dosăvîrşi aceste lucrări. ghiu-Dcj a exprimat gîndul nostru,
La propunerea Biroului Marii A-
transmis că încetarea din viaţă a to­ înainte de a se intra In ordinea de dunSri Naţionale a fost aleasă In una­ al tuturora, de a înzeci eforiurilc în
lupta pentru prosperitatea patriei şi
Dragi tovarăşi. cauzei victoriei socialismului şi păcii MOSCOVA 19 (Agerpres). — varăşului Gheorghe Ghcorghlu-Dej zi, preşedintele Marii Adunări Na­ nimitate, prin vot deschis, comisia făurirea unei viol» fericite a celor
ţionale. Ştefan Voitee, a făcut cunos­
Comitelui Central a) Partidului Co­ pe pămînL Comitetul Central al Partidului Co­ reprezintă o grea pierdere atît pen­ cut că în şedinţa de joi seara a Con­ pentru continuarea lucrărilor dc e- ce muncesc, pentru înfăptuirea poli­
munist al Uniunii Sovietice. Prezi­ Comuniştii sovietici, toţi oamenii munist al Uniunii Sovietice, Prezidiul tru poporul romîn, cit şi pentru miş­ siliului de Stat a fost ales ca secre­ laborare o noii Constituţii a R.P. ticii partidului, pentru măreaţa cau­
diul Sovietului Suprem al U.R.S.S. şi muncii din Uniunea Sovietică împăr­ Sovietului Suprem al U.R.S.S., Con­ carea muncitorească internaţională. tar al Consiliului de Stal tovarăşul Romîne in următoarea componentă: ză a socialismului, (Aplauze).
Consiliul de MinişfTl al U.R.S.S. sint tăşesc durerea comuniştilor din Ro- siliul de Miniştri al U.R.S.S. au dat Grigoro Geamănu. De asemenea, cele Gheorghc Ghcorghlu-Dej — pre­ Aceslcl nobile lupte îi vom dărui
profund îndureraţi în legătură cu în­ minia. mihnirca întregului popor ro­ publicităţii un comunicat în care se 8 comisii permanente ale M.A N. s-au şedintele Comisiei, Auguslin Alcxa, toată puterea noastră de muncă, toa­
cetarea din viaţă a tovarăşului mîn in legătură cu încetarea din via­ aduce la cunoştinţa poporului sovie­ constituit vineri dimineaţa, alegîndu-si Gheorghe Apostol. Iosif Baycrle, Ale­ tă priceperea şi toată pasiunea noas­
Gheorghc Gheorghiu-Dcj, prim-secrc- tă a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- tic încetarea din viată a tovarăşului SOFIA flecare preşedintele, vicepreşedintele xandru Birlădcanu, Emil Bodnăraş. Pe­ tră creatoare. Ca deputaţi ai Marii
tar al Comitetului Central al Partidu­ Dej. Gheorghe Gheorghiu-Dej. şl secretarul. tre Borilă, Demostenc Botez, Avram Adunări Naţionale, mereu în mîjlo-
lui Muncitoresc Romin. preşedintele Oamenii sovietici l-au cunoscut pe SOFIA 19 — Corespondentul A- Comisia economico-financiară — Bunaciu. Nicolae Ceauşescu, Chivu cui celor care nc-au dat mandatul de
Consil.jlui de Stat al R.P. Romîne. fiu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej ca gerpres, C. Linte, transmite: preşedinte Manea Mănescu » vicepre­ Stoica, Dumitru Coliu. Ion Creangă, a-i reprezenta în organul suprem al
credincios al poporului romîn. emi­ pe un mare prieten al poporului so­ PRAGA Posturile de radio şi televiziune şedinte Constantin Scarlat, secretar Constantin Daicoviclu, Vasile Daju. puterii de stat, să ne străduim de a
nent militant al Republicii Populare vietic, care a depus mari eforturi din Bulgaria au anunţat vineri scara Ion Cristoloveanu. Alexandru Drăghici, Constantin Ditmi- îndreptăţi pe deplin această încredere
Romîne. precum şi al mişcării comu­ pentru întărirea prieteniei frăţeşti şi trista veste a încetării din viaţă a Comisia pentru agricultură şi sil­ trache. Petre Enache, Grigorc Gea­ pe care poporul ne-a acordat-o.
niste şi muncitoreşti internaţionale, colaborării multilaterale între po­ PRAGA 19 — Corespondentul A* tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- vicultură — preşedinte Vasile Ma- mănu, Suzana Gîdca, Nicolae Hudi- Urarea de însănătoşire adrosală-ţeri
şi io numele comuniştilor şi tuturor poarele ţârilor noastre. gerpres, A. Lită, transmite: Dej. Au fost Iransmise date biogra­ toescu, vicepreşedinte Iosif Banc, se­ (canu. Traian lonaşcu, Marlin Isac. de Marea Adunare Naţională tova­
oamenilor muncii din Uniunea So­ Amintirea tovarăşului Gheorghe In semn de doliu, pentru înceta­ fice, iar televiziunea a prezentat por­ cretar Barbu Popescu. Athanase Joja, Kovacs Gyorgy, Ion răşului Gheorghe Ghenrghiu-Dcj ex­
vietică exprimă CC. al P.M.R., Con­ Gheorghiu-Dcj, luptător înflăcărat rea din via|ă a primului secretar al tretul îndoliat al dispărutului. Mem­ Comisia pentru problemele de apă­ Gheorghc Maurer, Manea Mănescu, primă sentimentele şi dorinţa fierbinte
siliului de Stat al R.P.R.. Consiliului pentru viitorul luminos al poporului C.C. al Partidului Muncitoresc Ro­ bri ai corpului diplomatic au expri­ rare — preşedinte Florian Dănălache; Ştefan Milcu, Alexandru Moghioroş, nu numai ale deputaţilor Marii Adu­
de Miniştri al R.P.R. şi întregului po­ fralc romîn, pentru triumful idealu­ mîn, preşedintele Consiliului dc Stat mat condoleanle la Ambasada R. P. vicepreşedinte general locotenent Ion Ilie Murgulescu, Constantin Paraschi- nări Naţionale, dar şi ale întregului
al Republicii Populare Romîne, Gheor­
por romîn profunde condoleanţe In rilor măreţe ale comunismului pc pâ- ghe Gheorghiu-Dej, din ziua de 20 Gheorghe» secretar Vasile Patilinet. vescu-Bălăceanu, Constantin Pirvu- noslru popor. (Aplauze puternice).
lcgStură cu această grea pierdere. mint, va rămîne pentru totdeauna în marlie şi pinâ In ziua funeraliilor, Romîne din Sofia. Comisia de politică externă — pre­ lescu, Leonte Răutu, Gheorghe Roşu, Vă doresc, stimali tovarăşi, spor
In persoana tovarăşului Gheorghc inimile comunişlilor şi tuturor oame­ în centrul Pragăi vor fi arborate dra­ şedinte Teodor Marinescu» vicepre­ Leonlin Sălăjan, Ludovic Takacs, Ia muncă.
Gheorghiu-Dcj. Partidul Muncitoresc nilor muncii din Uniunea Sovietică. pele de doliu şi coborîte în bernă şedinte Dumitru Popescu» secretar Ştefan Tripşa. Virgll Troiin, Ştefan Mulţumesc în numele Marii Adunări
Romîn şi poporul romîn au pierdut COMITETUL CENTRAL drapelele de stat ale R.S. Cehoslovace. Hotărîrea Vecei Mia Groza. Voicu, Ştefan Voitee, Alexandru Vol- Naţionale tuturor invitaţilor care au
un încercat conducător al mişcării re­ AL PARTIDULUI COMUNIST Postul de radio Praga a anunţat Comisia administrativă — preşe­ tinovici. participat la lucrările noastre.
voluţionare. un organizator remarca­ AL UNIUNII SOVIETICE vineri după-amiază încetarea din via­ Executive Federale dinte Emil Bobu» vicepreşedinte La ultimul punct de pe ordinea de Declar închisă prima sesiune a celei
bil al construcţiei socialiste în Romî- PREZIDIUL SOVIETULUI SUPREM tă a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-- Barbu Solomon» secretar Mihai Gere. zi, Marea Adunare Naţională a apro­ de-a cincea legislaturi a Marii Adu­
nia, care şi-a dedicat întreaga sa via­ AL U.R.S.S. Dej şi a evocat personalitatea emi­ a R. S. F. Iugoslavia Comisia pentru cultură şi învălă- bat în unanimitate, prin vot secret, nări Naţionale a Republicii Populare
Romîne.
ţă slujirii fără preget poporului mun­ CONSILIUL DE MINIŞTRI nentului conducător de partid şi om mint — preşedinte Uîe Murgulescu i legea pentru ratificarea decretelor
cilor, cauzei înfloririi patriei sale, AL U.R.S.S. de stat al R.P. Romîne. (Agerpres)
La televiziune a fost prezentat por­ BELGRAD 19 (Agerpres). —
tretul îndoliat al «primului secretar al Ca o expresie a faptului că po­
CC. al P.M.R. şi preşedinte al Con­ poarele Iugoslaviei împărtăşesc du­
Telegrama adresată siliului de Stat, însoţii de date bio­ rerea poporului romin provocată la
grafice ale tovarăşului Gheorghe încetarea din viaţă a marelui revo­
de losip Broz Tito Gheorghiu-Dej. luţionar şi om de stat Gheorghe
Gheorghiu-Dej, prim-secretar ol C.C.
al Partidului Muncitoresc Romîn şi
preşedintele R.S.F. iugoslavia VARŞOVIA preşedinte al Consiliului dc Stat al
Republicii Populare Romîne, Vecea
şi secretar general al Uniunii VARŞOVIA 19 — Corespondentul Executivă Federală a R.S.F. Iugo­
slavia a hotArit ca in ziua de 20
Agerpres, Gh. Ghcorghită transmite: martie şi in ziua funeraliilor să sc
Comuniştilor din iugoslavia Ştirea încetării din viată a tovară­ arboreze la toate clădirile publice
şului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim- drapele în bernă şi să se suspende
secretar al C.C. al P.M.R., preşedinte­ manifestările distractive în întrea­
BELGRAD 19 (Agerprcs). — muncitorească revoluţionară interna­ le Consiliului de Stat al R.P. Romîne, ga ţară.
losip Broz Tilo, preşedintele R.S.F. ţională pierd pe unul dintre cei mai anunţată de posturile de radio şi te­
Iugoslavia şi secretar general al U- eminenţi şi cci mal talentaţi luptă­ leviziune din Varşovia în emisiunile
niunii Comuniştilor din Iugoslavia, tori şi conducători. Numele său este lor de seară, a impresionat profund PARIS
a adresat Consiliului de Stat al Re­ Indisolubil legat dc cca mai glo­ opinia publică din capitala Poloniei.
publicii Populare Romfnc şi Comite­ rioasă perioadă din istoria poporului Anuntînd trista veste în cadrul e- PARIS 19 (Agerpres). —
tului Central a) Partidului Muncito­ romîn şi cl va rămîne un simbol misiunii de la ora 19,30 (ora locală], Opinia publică franceză a fost in­
resc Romîn următoarea telegramă: trainic al luptei partidului şi po­ postul de televiziune varsovian n pre­ formată vineri după-amiază 1 despre
„Moartea neaşteptată şi prematură porului vostru şi al mişcării munci­ zentat portretul îndoliat al defunc­ trista veste a încetării din viaţă a
a marelui fiu al poporului romin şl toreşti internaţionale, pentru victo­ tului. preşedintelui Consiliului de Stal al
revoluţionar Ghoorghe Gheorghiu- ria socialismului in lume, pentru R. P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-
Dej, prim-seerctar al Comitetului menţinerea şl consolidarea păcii, Dej. Televiziunea franceză a trans­
Central al Partidului Muncitoresc Ro­ pentru egalitatea şi independenţa po­ BUDAPESTA mis in cadrul jurnalului de la ora
mîn şi preşedintele Consiliului de poarelor şi ţărilor. 20,00 imagini reprezenlîndu-1 po to­
Stat al Republicii Populare Romîne, Prin încetarea din viaţă a tovară­ BUDAPESTA 19 (Agerpres). — varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej,
ne-a zguduit profund. In numele şului Dej, popoarele iugoslave au PjsHiI de radio Budapesta o tra. - precum şi o scurtă biografic a so.
popoarelor iugoslave, al Comitetului pierdut un prieten eminent şi un Posturile dc radio au transmis în
Central al Uniunii Comuniştilor din partizan al coiaborării multilaterale mis vineri seara, în cadrul unei o- toate jurnalele ştiri despre tristul
misiuni speciale, în care a anunţat
Iugoslavia şi In numele meu perso­ dintre cele două ţări socialiste ve­ eveniment.
_ .Carleo o devenit un prieten nedespărţit ol fiecărui om ol muncii. Noutăţile din librarii sint
nal, vă adresez expresia condolcan- cine. Amintirea marelui revoluţionar vestea încetării din viaţă a tovară­ Personalităţi franceze, reprezen­ urmărite cu un viu Interes.
şului Gheorghe Gheorghiu-Dcj, date
ţelor noastre celor mai profunde. şi lovarăş de luptă va trăi veşnic în tanţi ai Ministerului Afacerilor Ex­
Prin încetarea din viaţă a tovară­ poporul nostru şi în rindurilc Uniu­ din viata şi activitatea sa. terne au transmis condoleanle Am­ IN FOTOGRAFIE: In librăria din Hoţeg.
şului Dej, poporul romin şi mişcarea nii Comuniştilor din Iugoslavia". Subliniind puternica personalitate basadei R. P. Romîne la Paris. Fofo: V. ONOIU
len şantierului, dînd viaţă într-o o- maî departe de la specialişti sînt Intr-o zi — era luni, 17 iulie 19611
peră comună a două popoare stflpî- pe deplin lămuritoare. „Pentru navi­ — a început epopeea gâlăţeanâ. Ni­
ne în ţările lor, însufleţite de idea­ gaţie, realizarea sistemului va adu­ colae Aftet, mînuindu-şi cu emoţie
lurile socialismului. Pentru econo­ ce avantaje deosebite. Cu toate lu­ excavatorul, a extras prima cupă
miile energetice ale Romîniei si Iu­ crările de regularizare executate do pămînt din perimetrul viitorului
goslaviei, a căror producţie se dez­ încă din secolul trecut, navigaţia combinat siderurgic, giganlul meta­
voltă în ritm accelerat, sistemul de în sectorul Porlilor de Fier esle lului ţări! noastre. Cineva a luat
la Porţile rle Fier are o importan­ grea«, primejdioasă şi în perioadele ciliva bulgări de pămint în batistă.
ţă deosebită. Cele 12 hidroagregafe de ape mici se întrerupe complet. Cei dc faţă erau conştienţi dc im­
Instalate în număr egal în cele două Prin construirea sistemului, toate portanţa clipei. Peste o lună, la de­
gini şî nici măcar cuvinte: ..Dună­ 20 septembrie 1896, au venit nume­ R.P. Romîne, si Iosif Broz Tito, se­ centrale de lingă maluri însumează monstraţia dc 23 August a oameni­
rea începe să vîjiie minată de un roşi oaspeţi străini. cretar general al Uniunii Comuniş­ o putere instalată do peste 2 mi­ aceste dificultăţi vor fi înlăturate.
zbucium şi un clocot de valuri din- Dacă nu te afli pe apă, vraja Ca- tilor din Iugoslavia, preşedintele lioane kilowaţi (cil zece hidrocen­ Durata de trecere a convoaielor de lor muncii din Galaţi, a defilat pen­
tru prima oară coloana constructo­
tr-un mal înlr-altul\ zanelor le ţintuieşte locului. E tă­ R.S.F. Iugoslavia, a avut loc fesli- trale de felul celei de la Bicaz, pu­ la Turnu Severin pină la Moldova rilor marelui combinat: cu utilajo
Veche, care este deocamdată de cir­
Peste adîncimi se tale ochiuri cere de jur-împrejur. Numai vul­ vilotea de inaugurare a lucrărilor tere determinată optim din punct ca 120 ore, va fi micşorată la mi­ remorcate dc camioane puternice, cu
A fost declanşală marea şi în­ mari, care roiesc în loc (anafoare). turii bat cu aripile lor văzduhul. pentru construirea sistemului hidro­
verşunata înfruntare dintre lortcle Pereţii de stîncă tăiaţi cu lama ră­ energetic si de navigaţie Porţile de rle vedere tehnico-economic). mai 35 do orc. Sectorul Porţilor do machetele viitoarelor agregate. De
încă nebiruite ale Dunării şi acelea Aci apa se scufundă parcă ar fi sar din apă. Fier, obiectiv dc marc însemnătate In anii 1970—1971 urmează să in­ Fier se va transforma în anii ur­ atunci proiectul îndrăzneţ şi depar*
ruptă de gura unei viitori, colo se
ale temerarilor constructori. Cu Trecînd prin Cazane, Ui repro­ pentru dezvoltarea economiei naţio­ tre treptat în funcţiune ţoale grupu­ mători — în folosul tuturor ţări­ tc văzător a căpătat consistenţă...
cit vedem fluviul mal de aproape, umflă, se burduşeşte şi urlă făcmd şezi fiecare clipire a ochilor. Fie­ nale a celor rlouă ţări şi pentru îm­ rile centralei. Cota de pulere si e- lor interesate — într-o adevărată Intr-o zi — era tot luni, dar de
clăbuci, bătîndu-se de slînci. Cu
cu atît ne apare mal grandioasă cu­ care anotimp îşi pune aici o sem­ bunătăţirea condiţiilor de naviga­ ncrqle care revine ţării noastre — magistrală care oferă condiţii opti­ astădată la 7 septembrie 19C4 —
tezanţa celor porniţi să-i prindă în ochii închişi te-oi crede într-un cv> nătură specifică. Alta o dimineaţa ţie pe Dunăre. cotă ce reprezintă 50 la sută din pu­ me navigaţiei*. cupele excavatoarelor — au înce­
cleşte apele şi însăşi istoria netul­ dru pe o vi\el»e cumplită... Aici. sub Caz.anelor primăvara, cînrl înfloresc Pc cele două maluri ale bălrinu- terea instalată si din producţia do Impresionante vor fi nu numai put să muşte lacom din buza malu­
burată. Cit le-o fi trebuind oare a- volbura aceasta de valuri e înche­ liliecii. Ea are pitorescul şi liniştea (ui fluviu au răsunat salve dc tun. energie — o.sle aproximativ egală construcţiile în stadiul lor final do lui, smulgînd primii metri cubi de
ietura Carpatilor cu Balcanii; peste
pelor Dunării să bată la poarta de ei. In dimineţi de toamnă, cînd va­ Vroiau parcă să vestească începu­ cu o jumătate din producţia de e- execuţie. Impresionante sînt lucră­ pămint din zona obiectivului prin­
fier a Carpalilor de miazăzi şi Bal­ pumnii lor încleştaţi. Dunărea se lea doarme încă, văluri de aburi o tul marii cotituri din viaţa fluviu­ nergie electrică realizată in taro rile care au început să fie execu­ cipal. Tot pc Dunăre. Din cabinele
canilor plnâ s-o străpungă, srt-i gă­ aruncă furioasă, rupînd cu zgomot împresoară. lui, prima zi din noua lui tinerele. noastră în anul 1962. Cele 5 mi­ tate pas cu pas pe cele două ma­ lor, cxcavaforiştii Ion Linguraru.
cele din urmă stavile ce i se ridi­
sească cheia si s-o deschidă ? Si iată Şi doar o clipă dacă ridici ochit In aclamaţiile entuziaste ale color liarde kWh/an echivalează cu con­ luri ale Dunării, natura lor, greu­ Ion DudiJă şi Filip Gross —- nu mai
că oamenii şi-au calculat liecare zi, că în calc. $; în invălmâsagul aces­ şi vrei să trăiesli visul amintit al sumul anual total dc energie elec­ tăţile pe care le au de înfruntat puţin emoţionaţi decît gâlăţeanul
tea ciocniri rle titan, fiecare stincă
lună, anotimp — pînă în anul J97I trecutului ai si trecut peşte hota­ prezenţi la festivităţi constructorii trică a 4 oraşe ca Bueureştîul. Aftet în urmă cu trei ani — condu­
cînd închizînd Porţile de Fier, vor pare că se mişcă, fiecare val parcă rul vestitului pod al lui Traian. Nu­ celor două state au dezvelit pe fie­ Pentru economia noastră naţio­ dîrjii constructori. Specialiştii ro­ ceau cu pricepere puternicele ma­
mîni şi iugoslavi au stabilit ampla­
zăgăzui din nou (după cile milioa­ strigă... In (ine, munţii învinşi se mai învăţămintele din cărţile şcolii care mal cele două plăci inaugu­ nală, este important şi faptul că e* samentul optim pe carc se va con­ şini. Cinstea a revenit veteranilor
dau la o parte, zarea se deschide,
rale de marmură albă ale tuciurilor
ne de anii) năvala apelor fluviului.
vuietul conteneşte, apa se aşează elementare te reîntorc. Păşind pc dc construcţie. nergia ce se obţine la Porţile de strui barajul si au stabilit soluţii marilor şantiere aflaţi de astădată
Dar cine este Dunărea caro se gă­ fntre valuri potolită, netedă ca o- cursul Dunării, n-ai simtit sub talpă Fier provine din sursă hidraulică, constructive moderne. Bnrarea flu­ pe un nou si înaintat post de muncă.
Au fost clipe de neuitat pentru
teşte pentru prima ei înfringere? glinda. Cîtevo stinci furioase îşi la Caz.anclc mici urmele drumului cei prezenţi. Ropole de urale şi o- avînd un preţ de cost sub cel al viului va ridica nivelul apelor cu Mesajul a fost dus repede spre
Al doilea fluviu din Europe ca mal ridică rlln desişul verde cape­ lui Traian săpate în stîncă sau con­ valii au marcat aici trecerea la faza energiei produse de centralele ler- circa 33 de metri faţă de nivelul toată ţara. Mal curînd decît în alte
mărime şl cel dinţii după impor­ lele pleşuve, ra şi cum ar mai vrea struite din grinzi şi slînci. Ecoul lo­ înfăptuirii proiectelor şi planurilor. moclectrire. In cazul de faţă ea este mediu actual. Ridicarea apelor Du­ locuri a ajuns pare-se la Galaţi, îl
tantă. Izvorăşte din munţii Schwar- să privească o dată la potopul acesta viturilor ru dalta $i ciocanul în chiar mai ieftină decit (‘nergia ob­ nării impune necesitatea strămută­ purta pc undele ci Dunărea. 23 Au­
Printr-o muncă creatoare, punln-
zvvald (Bodenl. De la sursă şi pînă călător, căruia nimic nu i-n putut sta stînrile ascunse — erou prea înde­ du-şî în valoare capacităţile lor în ţinută de la alte hidrocentrale ce rii unor localităţi, linii de comuni­ gust 1965 va reuni în rînriuri com­
i cele trei guri ale ei. înainte do împotrivă. părtat — nu ajunge la urechea ce­ se pot construi in tara noastră. caţii şi instalaţii industriale, adap­ pacte, la prima lor demonstraţie pe
'ărsarca în Marea Neagră, străbate Periculoase sînt pentru navigaţie lui mai receptiv călător al Caza- fata planşetei sau pe teren, numeroşi Avem în faţa macheta viiioorei constructorii Porţilor de Fier.
proiectanţi şi specialişti au ales so­
.890 km. In drumul ei troc»* prin cataractele de la Porţile de Fier sau nolor. luţiile optime şi au pregătit în bune construcţii. O privim în toate de­ tarea porturilor si amenajarea ma­ Cu ajutorul betonului, oţelului,
şapte state şi udă trei capitale de gherdapurile cum li se mai spune. Oricum s-ar numi astăzi Dună­ taliile ei. Inginerul Octavian Gro­ lurilor. Numai pentru strămutarea tehnicii avansate, mii de specia­
ţări. Au o lungime de trei km, în care rea, Donau în germană, Dujiavo In condiţii documentaţia tehnică n a- za, directorul institutului de studii liniei ferate pe 24 km intre Gura list» şi constructori romîni sl iugo­
Văii şi Comarnic so vor
executa
cestei mari lucrări.
Din timpuri străvechi, Dunărea fizionomia tor se schimbă, nu exa­ sîrbă sau bulgărească, Dunah. în In concepţia generală a sislcmu- $i proiectări hidro-encrqetice sl in­ circa 1.800 metri liniari de lunele slavi, înfrăţiţi prin nobila lor mi­
avea două numiri: in cursul supe­ gerăm. din sută în sulă de metri. limba furcă, Duna In limba maghia­ ginerul L. Focşa, şeful proiectului, $i 1.500 metri liniari rle viaducte. siune si minunata operă pe care o
lui Por ţi Ie de Fier, s-a avut îp ve­
rior şi de mijloc se numea Danubins In anotimpurile tu apă marc, ră sau Dunnhc in limba franceză, dere alit folosirea energetică a po- ne dau explicaţii : ..Lungimea to­ făuresc în interesul popoarelor lor,
(după unii, numirea ar fi de origine pragurile bancurile Porţilor de fluviul tsi schimbă la Porţile do Fier tală a construcţiilor caro zăgăzulesc Vor fi refăcute po malul rominosc au trecut su imblînzească apele flu­
tracică sau scitică)» în cursul infe­ Fier nu se văd : ele pot doar fi bă-- platele încărunţite. Faţa-i crestată lentialnlui Dunării, cit şi rezolvarea fluviul este de 1 000 metri, barajul soscle în lungime rle 110 km. Am­ viului Prin baraj. Porţile de Fier,
rior, de la Cernavodă pînă la văr­ nuilc din căderea valurilor ce se de valuri şi lucie ra oglinda, zîm- pentru totdeauna şi In mod radical doversor din mijlocul albiei are o ploarea şi complexitatea lucrărilor se vor închide z.ăqăvuind apele tu­
sare. o fost cunoscută sub numele izbesc cu mînie unele dc altele, o marilor dificultăţi pe (are !c ridi­ lungime de 441 metri sl o înălţime ce se executa la Porţile do Fier multuoase, transformînd energia Du­
pentru realizarea sistemului hidro­
de Islros (numire ce paie a ti de bcşle la cele ce au începui să sc că în calea navigaţiei internaţionale rle GO metri. El este echipat cu 14 nării într-un m^re izvor de luuu-
origine celtică ca si cea de azi). producînd ui- zgomot asurzitor. petreacă pe malurile ei. — acest sector al fluviului. Siste­ stovilo de cîte 25 metri lungime şi energetic si dc navigaţie, ofocluareo nă, putere şi căldură. Nu este mai
lor cu succes, efortul economic de­
în lungul ei curs, Dunărea trece Toamna st ierna, la ape nuci răsar Prin închirierea Porţilor de Fier, mul hidroenergetic si de navigaţie 14 metri înălţime. Cele două cen­ pus va ridica mai mult reputaţia co­ puţin adevărat că prin aceleaşi con-
Porţile de Fier va reprezenta una
prin sase porii. Şi laie toi atîtea ea ciupercile 1n pădure una lingă se realizează lj numai idi ea folo­ trale însumează o lungime de 430 lor două ţări riverane. slructii, Porţile do Fior se vor des­
şanţuri în munţi. Dinlre toate, cea alta capete scor tu roase de slînci. sirii marilor energii ale Dunării, din cele mai mari si elicienle ame­ metri şi au o înălţime dc 66 me­
mai renumită şi frumoasă esle a Te şi Întreb privinriu-le: pe unde najări de acest gen din lume. So­ tri de la fundaţie, adică înălţimea ic chide larg pentru navigaţia inter­
cincea spărtură în munţi, aceea din dar roiesc rr a venit \;emoa ca luţiile lelinico-ci onomii e adoptate unui bloc cu aproape 25 de elaje» Au fost trase dc pc un mal si al­ naţională, vor exercita o puternică
Cnrpaţii Bănăţeni. In bazinul lui in­ se strecoară i.iarele fluviu ? Ai im­ acestea să-şi deschidă larg braţele sînt )a nivelul tehnicii contempora­ ecluziile de navigaţie de lingă cele tul salvele de Iun. Festivităţile s-au înriuriro pozitivă asupra economii­
ferior. fluviul frece din şes, eres- presia că Dunărea largă aici — de peste cataracte: ca o invitaţie pen­ ne, Hidrocentrala Porţile de Fier va două maluri vor avea împreună 4 încheiat. In aceeaşi zi, In 7 septem­ lor celor două ţări, vor contribui la
lînrl un întreg (ani de munte pină circa 850 m — ar puica ft trecută tru un trafic fluvial neslingho»il. fi cea mai mare din Europa, după camere, flecare de 310 metri lungime brie 1984, ecoul salvelor n loM pre­ progresul întregului bazin dună­
în temelie pe o întindere do 126 km sărind din st încă în stincă. hldroconlrnlole f|(» po Volga — de şi 34.5 metri înălţime". luat mai amplificat rle zumzetul si
— înlr-un alt şes. A sunat noua oră a Porţilor de la Kuibîsev $i Volgograd. In vestul Privind macheta şi ascultind ex­ forfota muncii dc pe şantiere. Mo­ rean.
In urmă cu an» a fost săpat un Fier1 Europei, cen mai mare uzină hidro­ toarele puternice ale excavatoare*
Mai în jos de insula Ada-Kaleh, electrică construită este r,*n la plicaţiile. prin fata ochilor ni se pre­ Dunărea dimpreună cu construc­
întîlnim comuna Vîrciorova. Se canal în zona Porţilor de Fier. Cu Roseland — La Raihie din i lanln. figurează marile dimensiuni ale W, drnglinelor au fost puse în lune- torii marilor edificii ale electrifică­
l4mo. Şantierul a început ««l lren-
aude obişnuit rle aici zgomotul pro­ strădanii supraomeneşti el şi-a croit Ea are o putere rle patru ori mai construcţiilor ca şi marile dimen­ rii si navigaliei se îndreaptă pe zi
dus de apele rare se zbat in încer­ drum, croind la rindu-i pîrlie libe­ mică decît cea a Porţilor de Fier. siuni alo strădaniei ce o vor de­ mălc rle activitatea primelor eşan­ ce trece spre vîrsta deplinei lor
tioane ale constructorilor veniţi aici
carea lor de a străbate prin Porţile ră navigaţiei cu vase cu tonaj re­ pune mii de constructori, oameni să dea violă grandioaselor planuri
de Fier. Fluviului î se va porunci : pen­ de cele mai felurile profesii, pen­ maturităţi. O scoală a marilor con­
dus. La timpul potrivit, lucrarea a tru prima oară i se vo porunii su­ de supunere a Dunării. strucţii socialiste s-a deschis la Por­
Asemenea Dunării la Porţile do apărut grandioasă. La Inaugurarea, La 7 septembrie 19G4, în prezenţa punere. tru ca macheta să ajungă la scara Două evocări a căror imagini se
Fier, monumentale vor rămîne rîndu- tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu- 1 : 1. suprapun, amîndouă petrecute în ţile de Fier.
rile lui Vlahulă. Din cele ce urmea­ solemnităţii deschiderii lucrărilor la Dej, prim-secretar al C.C. ol P.M.R., Visele şi proiectele multor gene­ Si explicaţiile pc care le primim vecinălalea Dunării. N. ALBU
ză nu pot fi economisite nici ima­ Porţile de Fier care a avut loc în preşedintele Consiliului de Stat al raţii vechi se contopesc în realita-