Page 69 - 1965-03
P. 69
■--- TTmjTUfT-3-
• Aia
PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UN1Ţ1-VĂ /
Figura luminoasă a tovarăşului
Gheorghe Gheorghiu-D condu
cătorul iubit al partidului şi sta
l jf f i n t 7 **? *$ ) B?
twasm* $ tului n o s t r u , înflăcărat luptător
pentru fericirea patriei şi a po
porului, militant de seamă al miş
cării comuniste şi muncitoreşti in
ternaţionale, va rămîne veşnic vie
în memoria noastră.
ANUL XVII. NR. 3180 D U M IN IC A 21 MARTIE 1965
C ondoleanţe p rezen tate Omagiu eminenfuiui nostru
de şefii m isiunilor diplom atice conducător de partid şi de stat
acred itaţi în ta ra n o astră diul Comitetului regional Hunedoara nistă sînt calităţi ce caracterizează drele de partid, pentru creşterea şl
In dimineaţa zilei de ieri, la se
personalitatea marelui nostru condu
al P.M.R. a avut loc şedinţa comună cător. educarea lor, de Intransigentă faţă de
orice manifestări antipartinice,
La Palatul Consiliului de Stat al siliului de Stat, Grigore Geamănu şi de Toledo. R.D. Vietnam — Hoang de doliu a Comitetului regional de In anii negri ai ilegalităţii, clnd înalt exemplu de fidelitate nestră
partid, Comitetului regional U.T.M.,
R.P. Romîne au venii sîmbătă la ministrul afacerilor externe, Corne- Tu. Franţei — Jcan Louis Pons, Sue burghezo-moşierimea stăpîniloare nă mutată fată de învăţătura marxist-le-
amiază, şefii misiunilor diplomatice liu Mănescu, exprimate în numele diei — Oloi Guslav Bjurstrom, Ita Consiliului regional al sindicatelor, dăjduia să distrugă partidul, arun- ninistă, tovarăşul Gheorghe Gheor
acreditaţi în tara noastră pentru a şefilor de state, al guvernelor si liei — Niccolo Moscato, Statelor U- Sfatului popular regional, Comitetului cînd pe cei moi buni Iii ai poporului ghiu-Dej a avut întotdeauna o atitu
prezenta condoleanţe în legătură cu popoarelor lor de către ambasadorii: nite ale Americii — William A. regional ol femeilor si Comitetului re in temniţe, exemplul mobilizator pe dine creatoare faţă de problemele
marea şi dureroasa pierdere pentru U.S.F. Iugoslavia — Arso Milatovici, Crawlord, Austriei — dr. Johann gional U.C.F.S., închinată memoriei care l-a constiluit figura luminoasă a practicii.
poporul rotnin. încetarea din viată decanul corpului diplomatic. Greciei Manz. R.P. Ungare — Jozscf Vince; conducătorului nostru iubii şi neobo tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, Patriot înflăcărat, strîns legat de
a preşedintelui Consiliului de Stat — Alexandre Cimon Argyropoulo. miniştrii: Braziliei — Carlos Jacyntho sitului luplător pentru pace şi pro uriaşa muncă do educare şi însufle năzuinţele maselor, caracterizat prin
al Republicii Populare Romîne, R.S. Cehoslovace — Jaroslav Sykora, de Barros. Olandei — Joost B. Ha- gres social, pentru bunăstarea po ţire, a făcut ca închisorile să fie dragoste neţărmurită şi devotament
Gheorqhe Gheorghiu-Dej. Uniunii Sovietice — I. K. Jegalin, verkorn van Rijsexvijk; însărcinaţii porului romin — tovarăşul Gheor transformate in adevărate universităţi fată de poporul său, faţă de mişcarea
La Palat era arborat în bernă dra R.P. Albania — Răpi Gjermeni, Cu cu afaceri ad-inlerim ni: R.D. Ger ghe Gheorghiu-Dej. de partid, in puternice redute ale
pelul de stal al R.P. Romine. In sala bei — Manuel Yepe Menendez, Gha- mane — dr. Siegfricd Bock, Japoni După citirea comunicatului Co clasei muncitoare, in fronturi de luptă comunistă şi muncitorească interna
ţională, tovarăşul Gheorghe Gheor
unde şefii misiunilor diplomatice au noi — Emmanuel Kodjoe Dadzie, ei — Ilaru Maruo, Indoneziei — mitetului Central al P.M.R., Consi desfăşurată de comunişti pentru bi
fost primiţi de preşedintele Consi R P.D. Coreene — Giân Du Hoan, YVisnu, Marii Britanii — R. Brash. liului de Stat şi Consiliului de Mi nele şi fericirea poporului. ghiu-Dej şi-a consacrat uriaşa sa e-
liului de Stat la depunerea scrisori Elveţiei — Emile Bisang, R.P. Polo- Turciei — Cahit Ozcan. Izraeluluî niştri a'le R.RR., s-a păstrat un mo nergie luptei pentru ridicarea patriei
lor de acreditare, se afla portretul lone — Wieslaw Sobierajskl. Fin — Morcdchai Avgar. ment de reculegere. Apoi, tov. Du Infruntînd teroarea cea mai sălba socialiste pe culmile fericirii şi a bu
cernit al tovarăşului Gheorghe landei — Marţii Johannes Salomies, După exprimarea condoleanlelor mitru Popa. prim-secretar al Comi tică dezlănţuită vreodată, comuniştii năstării, pentru creşterea prestigiului
Gheorghiu-Dej, încadrat de steaguri Indiei — K. R. F. Khilnani, R.P. şefii misiunilor diplomatice s-au în tetului regional Hunedoara al P.M R. din închisori şi lagăre avînd drept ei internaţional, luptei pentru conso
tricolore cernite. Mongole — Togoociin Ghenden. R.P. clinat în fata portretului îndoliat a) a evocat figura luminoasă a tovară far călăuzitor exemplul mobilizator lidarea unităţii si coeziunii partidelor
A primit condoleanţe preşedintele Bulgare — Gheorghi Bogdanov, tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. şului Gheorghe Gheorghiu-Dej. care al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- comuniste şi muncitoreşti a munci
Consiliului de Miniştri al R.P. Ro Republicii Arabe Unite — Mohamed după care au semnal in cartea de şi-a legat pentru totdeauna numele Dej au reuşii să apere şi să menţină torilor de pretutindeni.
mine, Ion Gheorghe Maurer împreu Fahmy Hamad, Belgiei — Honore condoleanţe. de măreţele prefaceri şi transformări existenta partidului, să-l transforme Luptător consecvent pentru priete
nă cu vicepreşedintele Consiliului de Cambicr, R.P. Chineze — Liu Fari, revoluţionare înfăptuite de-a lungul în instrument de luptă puternic si nie şi colaborare cu toate popoarele
Stat, Ştefan Voitec, secretarul Con Argentinei — Jose Maria Alvarez (Agerpies) anilor de harnicul şi talentatul nostru temut, să mobilizeze în jurul său for lumii, pentru triumful cauzei păcii,
popor, sub conducerea încercată a ţele înaintate ale tării, pe toii pa iubitul nostru conducător ne-a învă
Partidului Muncitoresc Romin In trioţii care au participai şi făurit glo ţat să apărăm ca lumina ochilor uria
fruntea partidului şi poporului, tovară riosul act al eliberării. şa cucerire epocală a secolului XX —
LA SEDIUL €. C. AL P. M. R şul Gheorghe Gheorghiu-Dej a dat întreaga sa activitate este străbă sistemul mondial al socialismului —
dovadă de o voinţă ncinfrînlă, de tută de preocuparea permanentă pen şi să mobilizăm toate capacităţile de
perspicacitate politică fără margini tru unitatea de monolit a partidului luptă pentru a bara calea unei noi
In marile bătălii de clasă din palria şi întărirea rolului său de conducă conflagraţii mondiale şi a întrona în
OAMENII MUNCII IN PELERINAJ noastră. Pasiune revoluţionară, o tor. pentru aplicarea neabătută a nor lume pacea — bunul cel mai de preţ
melor leniniste, a principiului muncii
uriaşă capacitate de organizare si în
al popoarelor.
drumare o poporului, spirit combativ colective în viata partidului, de grijă In încheiere a fost adresată CC.
şi înaltă intransigentă marxisl-leni- părintească pentru membrii şi ca al P.M.R. următoarea scrisoare:
LA CABINETUL DE LUCRU
COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN
AL TOVARĂŞULUI
BUCUREŞTI
Organizaţia regională de partid Hunedoara Stalul popu tale, Întărirea unităţii de monotil a partidului ţt creş
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ lar regional. organizaţiile de masă ţi obşteşti. Iuţi oa terea roiului său conducător in făurirea măreţei opere
menii muncii din regiune au ailal cu adincâ durere
a construcţiei socialiste, aportul insemnal adus de parti
ştlrva încetării din a iată a tovarăşului Gheoiqbe Gbeor- dul şi statul nostru ta întărirea sistemului mondial *id
ghlu-Dr), tiu credincios al poporului romin. conducăto rialist şi a unităţii mişcării comuniste şi muncitoreşti
SlmbStS, 20 martie. In fata sediului fac prima gardă Rind pe rlnd, apoi, obiectiv industrial. Pe birou, maleria* rul iubit al partidului fi «laiului nostru. Peste urâ Internaţionale.
Comitetului Central al Partidului fac de gardă membri ai C. C al Ie de lucru cu adnotări personale, ţele ţi «alele noastre, Incepind de la reşedinţa de re
Muncitoresc Romln o mare mulţime P.M.R., ai Consiliului de Stat si ai care reflectă emoţionam preocuparea giune ţi pinâ la ultimul cătun din creierul munţilor, s-a Minerii din Valea Jiului, din Munţii Apuseni şi Po
de oameni s-a adunat din primele guvernului, reprezentanţi ai organi permanentă, neabătută, a marelui si iana Rum a siderurgişti) din Hunedoara şi Călan. roe-
ore ale dimineţii. Şiruri nesfirşile se zaţiilor obşteşti, veterani ai mişcării iubitului fiu al poporului nostru pen aţternul o adâncă tristele ţi o durere fără margini. Băr laturgiţtii din Cugir, constructorii de pe şantiere, ţăranii
văd plnă departe, pe străzile înveci muncitoreşti. tru continua înflorire a economiei na baţi ţi temei, tineri ţi bdtrinL cu inimile Îndoliate de- muncitori, toţi oamenii muncii de pe meleagurile Hune
nate. Intr-o tăcere impresionantă, cu Ore in şir se perindă cu paşi rari, ţionale; sint note, referate şi materia pling dispariţia din viaţă a celui care a lost ţl va râ- doarei. care au simţit in permanenţă grija părintească
fetele pline de întristare, tineri si prin fata portretului, prin cabinet, oa le de sinteză privind dezvoltarea de mine una dintre cele mai luminoase figuri din zbuciu şi sfaturile înţelepte ale conducătorului lor iubii, Izvo
vlrstnici, oameni de toate profesiile, meni ai muncii adine îndureraţi, din perspectivă a bazei energetice şi a mata istorie a patriei noastre. Moartea prematură a con râte din in|etcqerea marilor năzuinţi ale celor ce mun
au venit In pelerinaj la cabinetul de uzinele, fabricile şi instituţiile bucu- altor ramuri ale industriei, a agricul dur ătorului nostru scump constituie una din cele mal cesc, I au înconjurat întotdeauna cu neţărmurită dra
lucru al tovarăşului Gheorghe Gheor reştene, reprezentanţi ai organizaţi turii, pentru perioada 1966-1970, orien grele pierderi pentru poporul romin. In persoana tova goste, l-au stimat şi l-ati iubit ca pe un adevărat pă
rinte.
ghiu-Dej, pentru a aduce profundul ilor de masă, oameni de ştiinţă şi cul tarea investiţiilor In anii următori. Un răşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, partidul, clasa mun
material deschis, privind planul pe a-
lor omagiu celui mai iubit fiu al po tură, activişti de partid şi de stat, nul 1965, poartă ultimele însemnări. citoare. Întregul popor pierd un luptător ţi patriot În Expriraind sentimentele de nemărginită durere ale
porului, aceluia care şi-a închinat în militari, studenţi sl elevi, pionieri. flăcărat. pe acela care din IrageiU tinereţe şi-a dăruit comuniştilor şi tuturor oamenilor muncii din regiune,
treaga sa viată Înfloririi patriei, fe Primii au venit muncitorii de la De la această activitate creatoare, Întreaga viată si capacitate creatoare luptei revoluţio transmitem Comitetului Central al partidului. Consiliului
ricirii poporului, cauzei luminoase a „Grivita Roşie", unde in 1933 clasa boala grea l-a smuls în plină putere nare. pierd pe conducătorul lor Încercat, talentat >i clar de Stat şt lamiliei îndoliate, cele mai profunde con
socialismului şi păcii. muncitoare a dus cele mai mari bă de muncă. Fila calendarului a rămas văzător, devotat trup şt sutlel patriei «i poporului său doleanţe.
Păşind cu adîncă emoţie pragul ca tălii revoluţionare, in fruntea cărora neinloarsă de la 19 februarie .. lată de care a dovedit o stimă, un devotament |i o Asigurăm Comitetul Central al partidului. Biroul său
binetului, care păstrează înfăţişarea s-a aflat tovarăşul Gheorghe Gheor Stăplnindu-si cu greu lacrimile, ple- dragoste lărâ margini. Politic, că organizaţiile de partid, comuniştii, toţi oamenii
din ultima zi de lucru a conducăto ghiu-Dej. cîndu-şi frunţile Înaintea portretului In Inimile si in amintirea poporului nostru, figura muncii din regiunea Hunedoara, unlndu-şî mal strlns
rului iubit al partidului şi stalului, Pentru citeva clipe privirile se o- iubitului tovarăş Gheorghe Gheor proeminentă a tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej va ca nrirind rindurile in junii partidului, vor lupla cu
oamenii privesc Înlăcrimaţi portret ui presc asupra biroului unde tovarăşul ghiu-Dej zecile de mii de oameni ai râmine pentru totdeauna fnlipărită ca un simbol mă abnegaţie penlni triumful deplin al operei de con
îndoliat al tovarăşului Gheorghe Gheorghe Gheorghiu-Dej a lucrat pl muncii veniţi in pelerinaj aici, la ca reţ al luptei duse împotriva asupririi si exploatării bur- strucţie socialistă In palria noastră.
Gheorghiu-Dej, aflat Intre steaguri nă in ultimele zile ale vieţii sale, cu binetul de lucru, poartă cu ei in ini ghezo-mosierestL pentru înlăturarea dictaturii mititarn- In aceste clipe grele ne angajăm sl cinstim memoria
roşii şi incolore cernite? In fată, mari nesecată energie $i devotament, pu mă pilda vie, luminoasă, a marelui lavei iţe şl invtaur«lira puterii |>»pulare ■- rteatru iniduv- marelui conducător revoluţionar al poporului nostru,
buchete de garoafe roşii şi cale albe. tere de muncă şi dăruire de sine. To dispărut. întregul nostru popor, slrîns triallLzarea ţârii, Iranslnrmarea «oicialistă a <«qriruHui II şt aplicind consecvent si neabătut in viată îndemnurile şl
unit In jurul partidului, a Comitetu
Tovarăşii Gheorghe Apostol, Emil tul poartă amprenta prezentei si acti lui său Central, Îşi va înzeci efortu intâ|?tuirea revoluţiiei culturale, |pentru iri di)rare a nei:nre~ staturile sale inteleptr. milltind cu hotărire pentru mo
Bodnâraş, Nicolae Ceauşescu, Chivu vităţii sale neîntrerupte. Expusă pe o tată a n i vMulul de1 (ral al puporului pentru cnIUI)ti da bilizarea tuturor oamenilor muncit ta traducerea In viaţă
Stoica, Alexandru Drăghici, Alexan masă, macheta unui mare combinai, rile pentru Înfăptuirea programului rea cuntinua a orindulrll vnrlaliiste. De nulinele tiurarX- a sarcinilor puse de partid, a răror Înfăptuire va ridica
dru Moghioros, Alexandru Bîrlădea- care va îmbogăţi peisajul indus- măreţ al desăvlrşirii construcţiei so lului Gbeorijbe Gbeorqhiii-Dr j vini Iridtsolubll leqalc* Republic a Populară Pomină pe noi culmi ale progresului
TriiEli
ă l patriei, stă mflrt urie feplu-
nu, Dumitru Coliu, Leonte Râulu, Le- cialiste, pentru prosperitatea patriei mariIo reaUzări Iniăptuite in toate domenille de arilvt- economic şl social.
t
onlin Sălăjan, Mihai Dalea, tovarăşii lui cA aici a-a analizai iu da mult şi făurirea unei vieţi fericite celor ce — COMITETUL REGIONAL HUNEDOARA AL PM.t.
prel)K tlui şj caracteristicila tehnico- muncesc
săi apropiaţi de luptă şi de muncă, 6C( * Q O i T tice ale unul nou important (Agerpres) 20 martie 1965
Ş e d i n ţ e şl a d u n ă r i
d e ş io l i u
î n î n t r e a g a ţ a r ă
In întreaga tară au avut loc sîm- momente dureroase omagiul cel mai
bălă şedinţe de doliu comune ale înalt ce poate fi adus memoriei mare
comitetelor regionale de partid, co lui fiu al poporului romîn este legă-
mitetelor regionale U.T.M., consilii mînlul de a stringe puternic rindurile
lor sindicale, comitetelor executive in jurul conducerii de partid si de
ale stalurilor populare regionale si stat, de a lupta mai departe cu ab
ale organizaţiilor de masă. negaţie, credincioşi cauzei pentru
Au avut loc, de asemenea, adunări care tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
de doliu în întreprinderi şi înslitutii, Dej a luptat pînă In ultima clipă a
şcoli şi institute de învăţămînl su vieţii sale — înflorirea continuă a
perior, la uniuni de creaţie, în gos patriei.
podării agricole de slat şi S.M.T., în Aceste adunări au constituit un
comune şi sate, în unităţi militare. prilej de puternică manifestare a ho-
Numeroşi oameni ai muncii au luat tărîrii oamenilor muncii, a întregului
cuvîntul evocind cu emoţie viaţa si popor de a cinsti memoria tovarăşu
activitatea tovarăşului Gheorghe lui Gheorghe Gheorghiu-Dej prin
Gheorghiu-Dej. luptă plină de abnegaţie pentru înfăp
In loate aceste adunări, din Ca tuirea politicii Partidului Muncito
pitala patriei, din marile centre in resc Romîn, pentru întărirea continuă
dustriale, din cetăţile universitare ale a unităţii întregului popor în jurul
tării si din satele de pe întinsul cîm- partidului şl Comitetului său Central.
piei sau din munţi, vorbitorii şi-au La sediile comitetelor de partid şi
manifestat hotârîrea de neclintit de ale sfaturilor populare regionale, ra
a duce mai departe opera minunata ionale şi orăşeneşti, în unităţi mili
înfăptuită de partid. Aceasta este tare, universităţi, în marile întreprin
cea mai de preţ cinstire pe care o deri industriale, la căminele culturale
pot aduce memoriei nepieritoare a si la sediile cooperativelor agricole
primului conducător al Romîniei so de producţie, mii de membri de partid
si alţi oameni ai muncii de pe între
cialiste.
gul cuprins al patriei, adînc îndu
Participanţii la adunările de doliu reraţi, au făcut de gardă în fata ta
au adresat Comitetului Central al bloului îndoliat ai tovarăşului Gheor
Partidului Muncitoresc Romîn tele ghe Gheorghiu-Dej, încadrat de dra-
grame în care se arată că în aceste