Page 7 - 1965-03
P. 7
I
£ag. 3
NR. 31(54 Drumul socialismului
*—rea
INFORMAŢII DE PARTID
P r im ir i d e n o i m e m b r i
şi c a n d id a tă d e p a rtid
(Urmare din pag f) din Iunie 1964 va adăuga acestora de astăzi lucrează 1049 de tractoare cele mal îndepărtate sale şl cătune. cesc slderurgişlil şl minerii, ţăranii
încă 6,8 miliarde lei pc an. Toate a- fizice, fală de 650 cit erau în 1961; La indemina tuturor cetăţenilor stau muncitori, trebuie să fie cit mai bi Organizaţia de bază P.M R. din ca sale profesionale, strădania ce-o de
ccslea au contribuit la creşterea pu a crescut de la 730 — la 1141 numă astăzi un număr impresionant de ne gospodărite. Să facem ca oame drul întreprinderii „M a rm u ra " Sime- pune in activitatea practică pentru
partidului, o expresie strălucită a torii de cumpărare a maselor. rul semănătorilor mecanice; de la cărţi ştiinţifice, tehnice, politice, be nii muncii din aceste centre să se ria, se preocupă cu răspundere de îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor
forţei şi vitalităţii o rin d u irii noastre 170 la 482 al combinelor. Cele 5 letristice. Cele 501 de biblioteci pu bucure din plin de roadele muncii continua întărire a rîndurilor parti de produclie.
A nul trecut volum ul lo ial al vîn-
socialisto, pentru a cărei continuă in- staţiuni de maşini şi tractoare bine blice înzestrate cu 1.694.277 de vo lu lor, să sc simtă bine, să se bucure dului. Zilele trecute, comuniştii de Cu răspundere şi exigentă au dis
yărilor de mărfuri prin comerţul so
llo rire cetăţenii tării îşi vor da vo utilate, execută cu mijloace mecani me sînt frecventate de peste 2G474I de condiţiile unui trai cil mai c iv ili aici au luat in discuţie cererea tov. cutat comuniştii din această orga
cialist a fost cu 75 la sută mai mare
tul în ziua de 7 martie. zate lucrările de pregătire a solului, de cititori tineri şi vîrstnici, m un zat, demn de epoca minunată pe Maria Prăştianu dc a fi primită mem nizaţie şi cererea inginerului Pavcl
decît în 1959. Prin un ităliic comer
A nul trecut, în toate ram urile in semănatul plantelor, recoltatul şl tre citori, ţărani, intelectuali. care o trăim. bră de partid. A prcciindu-i calităţile Dcniea dc a fi prim ii candidat do
ciale au fost puse la îndemîna oa
dustriale, pe baza realizării unui vast ieratul păioaselor şi altele. A g ric u l O caracteristică a progresului cul Rodnic este şi bilanţul a cliv ilă lii sale politice şi profesionale, aduna partid. După ce a analizat felul în
program do Investiţii, au intrat in menilor muncii mai multe mărfuri, tura regiunii este dotată de aseme tural in anii regim ului nostru o con partidului şi stalului nostru în do rea generală a organizaţiei de bază tare se achită dc sarcinile cc-i revin
într-un sortiment mai larg; a crescut
funcţiune noi obiective, centrale şi nea, cu maşini pentru recoltarea şi stituie caracterul de masă al activită m eniul po liticii externe. P.M R. a hotărît primirea acestei to în procesul do producţie, cil şi ca li
_jin ii eleclrice, instalaţii de prelucra consumul populaţiei la o serie (le pregătirea furajelor, agregate moder ţii cullural-artistice care are o mare In rînd cu celelalte state socia varăşe In rindul membrilor de partid. tăţile sale politice, organizaţia do
m ărfuri alimentare de bază — pîine
re complexă a ţiţeiului, cuptoare ne pentru irigarea culturilor, maşini însemnătate în formarea şi dezvolta liste şi cu alte state Iubitoare de Jn aceeaşi adunare generală a or bază P.M.R. a holăril primirea ing.
M a rtin si lin ii de laminoare, „cetăli" si făină, carne, ulei, zahăr, lapte, pentru Icgumicullură, pomicultură, rea conştiinţei socialiste a celor ce pace, Republica Populară Romînă Pavcl Doinea în rindul candidaţilor
unt, brînzcturi, ouă ş.a. viticultură. ganizaţiei dc bază a fost primită mem
ale chimiei şi complexe de industria muncesc, in asigurarea unei vieţi duce în mod consecvent o politică bră de partid şi tov. Maria Voineag de partid.
lizare a lemnului, noi capacităţi mo In perioada 1960-1964 au fost dale G rija partidului şl a statului fată culturale intense, bogate în conllnut. de apărare şi de consolidare a pă — şlefuitoare. Comuniştii care au C. GEORGESCU
derne de producţie în industria uşoa In folosinţă populaţiei din fondurile de continua dezvoltare a agricultu G rija pentru ocrotirea sănătăţii cii în lume. cu convingerea că la luat cuvînlu) au apreciat calităţile corespondent
ră şi alimentară. V olum u l fondurilor statului, cca. 214.000 apartamente rii se vădeşte şi in creşterea număru populaţiei constituie una din preo opera de normalizare a relaţiilor
fixe puse în funcţiune anul trecut a convenţionale, dintre care 51.500 nu lui de specialişti în agricultură. Cei cupările permanente ale statului no internaţionale poale şi trebuie să co
totalizat peste 28 m iliarde Ici. Se mai anul trecut. Pretutindeni au ră 354 agronomi şi zootehnişti, 88 me stru. Cele 26 spitale, 23 policlinici, laboreze şi să-şi aducă propria con In d e z b a te r e —
desfăşoară intens lucrările de con- sărit mii şi mii de case noi, trainice dici veterinari, 15 ingineri mecanici 146 de circumscripţii sanitare din tribuţie fiecare tară.
slructie-m ontaj la hidrocentrala „16 şi spaţioase, semne grăitoaie ale bu aduc un aport substanţial la întări regiunea Hunedoara, sînt deservite A ctiva manifestare a Romîniei
Februarie" de pe Argeş şi la termo năstării satelor si ale dragostei dc rea economico-organizalorică a coo de 805 medici şi 2085 cadre medii ca factor de pace pe arena mondială c a lita te a c o n s fru c jiiZ c r
centrala Craiova, la minele din V a frumos a ţărănimii. In ultim ii 5 ani, perativelor agricole de producţie, a- sanitare. şi-a găsit expresie în iniţiativele
plicarea agrozootehnici avansate în
lea Jiului, Valea M olrulu i, Leşul U r la sate s-au construit aproape 420.000 vederea ridicării producţiei vegetale M ii de oameni ai muncii benefi sule şi in sprijin ul acordat orică Intr-o plenară lărgită a Com itetului neri pentru continua îmbunătăţire a
sului şi M oldova Nouă, la marile do locuinţe. şi animale. ciază anual de tratament şi odih ror acţiuni îndreptate spre destin de partid de la I C.S.M. a fost ana lucrărilor de construclii şi in mod
combinate chimice de la Turnu M ăg u O dată cu construcţia de noi locu nă in staţiunile balneo-climaterice. dere, in perseverenta cu care tara lizată recent problema ca lilă lii lucră deosebit a calităţii lor.
M erită să fie evidenţiate rezulta Numai in 1964 au fost în staţiuni Plenara a adoptat in această direc
rele, Craiova, Dej şi Tg. Mureş, la inţe s-a îmbunătăţit activitatea de noastră, împreună cu celelalte ţări rilor de construcţii.
tele obţinute de sectorul fruntaş al balneo-climaterice, tabere şi colonii ţie un plan de măsuri.
uzinele do alumină si aluminiu de la gospodărire comunală; s-a extins re Iubitoare de pace, s-a pronunţat şi Pe marginea referatului prezentat
ag riculturii noastre — gospodăriile de copii, peste 25 000 de persoane
Oradea şi Slatina, la uzina chimico- ţeaua de distribuţie a apel, de Icr- se pronunlă în forurile şi organi de directorul tehnic al întreprinderii,
melalurgică Copşa Mică, la. Fabrica moficare, gaze şi canalizare. In pes agricole de stat. Cele 12 gospodării din regiunea Hunedoara. zaţiile internaţionale penlru soluţio ing. Ghcorghe M old au luat cuvîn lul I. FRENyONI
din regiune, folosind pe scară din ce narea paşnică, pe calea tratativelor, corespondent
de oxizi de plumb Baia Mare, la Fa te 3.500 de sate s-a aprins în ultim ii în ce mat largă metodele ştiinţifice In anii şesenfllului la Hunedoara numeroşi participanţi, făcînd propu
brica de ciment Birseşti şi la nume cinci ani, lumina electrică. de cultivare a plantelor, au obţinut s-au construit si pus în funcţiune ba a problemelor litigioase, pentru re
lichidarea definitivă a C ic lu d e le cţii (penfîtru d ire c to rii d e
roase alte obiective industriale alo A continuat să se îmbunătăţească rezultate bune. Printre gospodăriile teriile nr. 3 şi 4 de cocsificare care zolvarea acestora in spirit construc
căror produse se vor resimţi puter asistenta medicală a populaţiei prin fruntaşe se numără şi G.A.S. Călan. au dublat producţia de cocs, fabrica tiv, pentru
nic în producţia viitoare a industriei sporirea numărului circum scripţiilor care a realizat o producţie medie la nouă de aglomerare a minereurilor, colonialismului şi întărirea indepen
noastre socialiste. medico-sanitarc şi al paturilor in spi hectar de 4080 kg porumb. furnalul nr. 7 de 1.000 metri cubi, dentei politice si economice a tine în tr e p r in d e r i şi şefii d e in stitu ţii
5 cuptoare M artin de 400 tone pe relor state eliberate.
Pe drum urile tării au apărui noi tale. In locul zecilor de mii dc gospo şarjă cu o capacitate anuală de
Indicatoare arătînd calea spre alte In prezent în tara noastră activea dării ţărăneşti cu o productivitate 1.350.000 tone, lominoarele dc sîrină, Romînia se pronunţă penlru tran Pe lingă Cabinetul raional de ducerii întreprinderilor socialiste, ba
şi alte şantiere inaugurate anul tre ză circa 27.200 medici, un medic re scăzută, în regiunea Hunedoara îşi profile mici, m ijlocii st benzi şi de sformarea balcanilor înlr-o zonă a partid Brad s-a deschis anul acesta lanţele materiale valorice şi ale for
colaborării,
păcii şi
realizarea dc
cui; în rîndurile acestora îşi înscrie venind pentru G96 locuitori, sîtualie desfăşoară în prezent aclivitalea 198 semifabricate, cu o capacitate totală acţiuni pe plan regional in vederea un cerc de învătăm int in caro au ţei de muncă, preţul de cost al pro
numele la loc de frunte, marele şan similară cu cele mai avansate lări de cooperative agricole de produc de 2.800.000 tone ue an şi alte a- dezvoltării unor relaţii do bună fost încadraţi directorii dc întrep rin ducţiei industriale şi căile de redu
tier al com plexului hidroenergetic şi din lume. ţie. T oi mai numeroase sint coope gregale. vecinătate între statele europene cu deri şi şefii dc in stituţii din raion. cere etc.
de navigaţie de la Porţile de Fier, rativele agricole care, organi2Îndu-şi Cei 23 de cursanţi au audiat pină Lecţiile ce urmează a sc preda vor
Peste 750.000 de persoane au bene Ca urmare a acestor Investiţii, nu orînduire socială diferită, crearea de
ce se construieşte *n colahotare cu in bune conditiuni procesul de pro în prezent mai multe expuneri p rin fi Insolite de demonstraţii şi calcula
ficiat anul trecut de odihnă şi trata mai la combinatul siderurgic s-a zone denuclearizalc în orice parle
Republica Socialistă Federativă Iu ducţie şi folosind cu chibzuinţă spri tre care „Politica P.M.R, de dezvol la tablă, planşe, grafice şi alte ma
ment în staţiunile balneo-climatcricc, realizai in anul 1964 o producţie de a lumii.
goslavia. jin u l sloiului, obţin rezultate bune in tare a economici naţionale pe baza teriale intuitive.
tabere şi colonii. 3,2 miliarde lei, reprezenlind o creş Ţara noastră extinde schimburile co
S-au făcui paşi mari în direcţia creşterea producţiei vegetale şi ani tere dc două ort şi jumătate fată de merciale, culturale, ştiinţifice, tehnice, industrializării socialiste".
ridicării nivelului tehnic al produc Succesele obţinute în domeniul o- male. In anul care a trecut, un mare anul 1959. cu toate statele — schimburi care răs Tematica cercului prevede un c i I. B1STRIAN
crot ir ii sănătăţii in anii regim ului de număr de cooperative agricole p rin clu dc lecţii privind organizarea con corespondent
ţiei, pc baza in trării in luncpune a Gradul înalt de tehnlcilale al agre pund atîl intereselor proprii, cit
democraţie populară situează repu tre care cele din Teiuş, Galda de Jcs,
noi unilăti industriale moderne, do- blica noastră printre ţările cu cci gatelor siderurgice, aplicarea meto şi cerinţelor generale ale cooperă
L rii întreprinderilor cu maşini şi in Pricaz, Turdas, Apoldul de Sus, A- delor tehnologice avansate, creşte rii internaţionale, constituind un fac
mai buni indicatori ai stării dc sănă poldul de Jos, Daia Romînă, Cristur,
stalaţii de un înalt grad de tehnici Bir cea au realizat recolte mai bogate. rea continuă a calificării profesio tor de slăbire a încordării şi de a-
tate, extinderii procedeelor tehnolo tate. Rezultatele au (ost obţinute în- nale au determinat ca productivitatea propiere între popoare.
tr-o perioadă scurtă, astfel in cit în Au crescut de asemenea efectivele
gice avansate, mecanizării şi automa muncii să crească in 1964 cu 61 ia Alianţa si prietenia cu toate sta
tizării a noi procese de producţiei numai 15 ani R.P.R. a străbătut un dc animAie proprietate obştească. sulă faţă de 1959. tele socialiste constituie baza de
drum pe care ţările europene dez Num ărul bovinelor a ajuns de Ih
aceasta s-a răslrînl nem ijlocit asu Realizări deosebit de Importante neclintit a politicii externe a ţârii
pra întregii producţii, spoiind posi voltate l-au parcurs în 100*150 ani. 27.5G0 în 1951 la 55.260 in 1964. A s-au obţinui la Hunedoara în dome noastre. Relaţiile de colaborare şi
crescut în aceeaşi perioadă numărul
bilităţile industriei noastre de a a- In prezent, ne situăm printre ţă niul îmbunătăţirii calităţii producţi întrajutorare dintre ţările socialiste
ovinelor de la 61.350 la 115.350, iar
sigura valorificarea superioară a re rile cu cea mai favorabilă stare de al porcinelor de la 11.450 la 16.810. ei. La Combinatul siderurgic din Hu aduc o contribuţie însemnată la pro
surselor naturale ale tării, de a asi- sănătate din lume. nedoara sc produc in prezent peste gresul economic şi tehnico-şliinlific
Rolul holărîtor în consolidarea e- 170 dc di feri te mărci de oteluri din
mila şi Introduce în fabiicatie noi Realizările economice $i social-cul- al fiecăreia dintre ele, la dezvolta
conomico-organi/atorică a cooperali- tre care multe oteluri calmate si a-
tipuri dc maşini, utilaje şi instalaţii turale obţinute sini un prilej de mîn* velor agricole de produclie revine rea sistemului mondial socialist in
complexe cu caracteristici la nivelul dric pentru întregul nostru popor — liale cu caracteristici superioare. ansamblu. Colaborarea cu celelalte
fondului de bază. Cooperaiivele a-
tehnicii moderne, de a desfăşura pe făuritorul lor nemijlocit — $i to t Realizări însemnate au obţinui si ţări socialiste este ilustrată şi de re
gricolo din regiune, sub îndrumarea
un front şi mai cuprinzător acţiunea odată un îndemn de a munci şi mai organelor şi organizaţiilor de partid, oamenii muncii din oraşul Călan. $i centele acorduri economice încheia
pentru îmbunătăţirea calităţii produ hotărît pentru a ie consolida şi lărgi desfăşoară o activitate rodnică pen aici, in perioada ultim ilo r 4 ani. au te intre Republica Populară Romînă
selor. de a lărgi şi perfecţiona sorti continuu. tru dezvoltarea continuă a avutului fost construite o serie de obiective şi alte state socialiste.
mentul bunurilor destinate consumu Aşa cum sublinia tovarăşul Gheor- obştesc şi sporirea cointeresării ma noi ca: stalia experimentală cocs bri M ilitin d în continuare pentru întă
lui populaţiei. ghe Gheorghiu-Dcj cu ocazia consti teriale a membrilor cooperatori. In chete,* atelierul mecanic,* instalaţia rirea unităţii ţărilor socialiste, a miş
amestecului de
pentru prepararea
eficacitatea măsurilor luate pentru tu irii Consiliului National al Frontu inlerva lu l 1961-1964. fondul de bază formare la turnătoria veche; ter cării comuniste şi muncitoreşti,
promovarea progresului tehnic, efor lui: Democraţiei Populare, in toate re al cooperativelor agricole de produc mocentrala de 3 megawaţi; sector partidul nostru vede in această un i
turile oamenilor muncii pentru o cit giunile tării se desfăşoată o vastă ţie a sporit de la 96.724.000 lei la pentru fabricat cilind ri de laminor tate chezăşia unor noi succese in
lupta
libertate, democraţie,
penlru
mai bună folosire a capacităţilor de muncă constructivă. Oriunde Ui în I78.472.CC0 lei. şi altele.
producţie, calificarea şi competenta drepţi privirea, pe întregul cuprins Paralel cu dezvoltarea industriei Succese deosebite au înregistrat pace si progres social. Poziţia parti
lor sporită în stăpînirca tehnicii noi al patriei, vezi semnele minuntit<j alo şi agriculturii regiunii, a crescut in în cursul anului tfecut m uncitorii U- dului nostru privind problemele miş
se exprimă in mod concludent în d c -.. vieţii noi, vezi uriaşele transformări mod susţinui nivelul de viată şi de zinoi „Victoria** Călan, dînd pesle cării comuniste internaţionale şt căi
păşirea sarcinii do creştere a produc aduse de orinduirea noastră socia trai ai celor ce muncesc. Salariul plan 6.470 tone scmicocs.- 3150 tone le în tă ririi coeziunii ţărilor socialiste
tivită ţii muncii — care a fost cu 10 listă. real a crescut an de an, fiind in pre fonlă şi 1266 tone piese turnate. şi a partidelor comuniste şi m uncito
zent de pesle două ori mai mare fală reşti, exprimată în Declaraţia din a-
la sută mai mare docil cea realizată Prin aplicarea politicii partidului de 1950 !n acelaşi timp au sporit A fost realizat cu 2 ani mai devreme
în 1963. Trei sferturi din sporul pro nostru dc dezvoltare armonioasă a veniturile băneşti şi puterea de cum indicele de utilizare a furnalelor fată prilie 1964 — constituie dovada vie
ducţiei industriale de anul trecut a întregii ţări, si regiunea Hunedoara părare a ţărănimii. de sarcina stabilită prin Directivele a preocupării lui neabătute pentru
fost realizat pe seama creşterii pro a cunoscut o puternică înflcrire. N u .Congresului al Ill-lea al P.M.R. creşterea forţelor socialismului mon-
dial.
du ctivităţii muncii; concomitent, s-au mai în anii planului şosonal, la H u Este cit se poate de semnificativ Ca urmare a ajutoru lui primit din
obţinui noi realizări in reducerea nedoara statul a investit II miliarde faptul că în* 1964 volum ul valoric partea statului precum şi datorită Legăturile de slrînsă prietenie si
preţului de cost, în gospodărirea fon- 200 milioane lei. al m ărfurilor desfăcute prin comer muncii depuse cu rivnă de ţăranii de colaborare cu celelalte ţări socia- .
cnirilor materiale şi băneşti ale sta Ca urmare a preocupării partidului ţul socialist si cooperatist la oraşe cooperatori, cele 32 cooperative a- liste constituie un clement funda
lului. . şi safe a sporit cu 1R2.22I.000 lei, mental al politicii externe a ţării
pentru repartizarea justă a forţelor ceea ce reprezintă o creştere dc gricole de producţie de pe raza ora noastre.
Un rol imporlant în creşterea an de producţie pe cuprinsul tării şi 187,3 la sulă fată de I9C0. şului Hunedoara au obţinut rezultate
de an a eficientei producţiei indus pentru valorificarea superioară a re V e n itu rile mările permit oamenilor bune in sporirea producţiei şi a a- Credincios princip iilor leniniste,
triale l-a avut valorificarea din ce surselor naturale, în aceşti ani in să cumpere lot mai multe m ărfuri de verii ol/şteşti. care trebuie să stea la baza relaţii
în ce mai bună a resurselor natura dustria regiunii Hunedoara a cunos folosinţă îndelungata ca: mobilă, ma Cu ajutorul creditelor pe termen lor dintre partidele comuniste şi m un
le. Noile întreprinderi si scclii pre cut o puternică dezvoltare. şini de spălat rufe, aparate de ra lung acordate în ultim ii 3 ani şi citoreşti, precum şi dintre statele so-
cum şt numeroasele întreprinderi care In anii şesonalului, în regiune s-au dio. televizoare etc. In ansamblu, care deoăşesc suma de 5.100.000 lei cialiste, P.M.R. şi guvernul R.P.R. îşi
au fost dezvoltate şi modernizate, sc deschis noi mine, s-au construit uzi proporţia acesîor mărfuri desfăcute cit şi cu contribuţia proprie, s-a reu vor aduce şi în viilo r întreaga con
caracterizează prinlr-un nivel tehnic in anii ultimei legislaturi a crescut tribuţie la întărirea unităţii ţărilor
nele de preparare a cărbunelui si şit ca în perioada 1962-1904 să fie
nd ira t al producţiei; ele asigură va m inereurilor dc la Coroiesti, Deva şi de aproape irei ori. construite 40 grajduri, 7 magazii, 17 socialiste, a mişcării comuniste mon
lorificarea superioară a resurselor saivane şi alte construcţii. diale sub steagul marxism-leninismu-
Teliuc, s-au ridicat noi furnale, cup Amploarea construcţiilor de locu
naturale de care dispune tara noas lui, pe baza principiilor Declaraţiilor
loare Martin, laminoare şi alte n- inţe a schimbat înfăţişarea oraşelor, Permileti-mi, dragi tovarăşi, cu a-
tră şi im plicit îmbunătăţirea genera din 1957 51 1960, unitate care consti
gregate siderurgice la Hunedoara şi le-a întinerit, devenind mai frumoa ceastă ocazie să vă felicit pentru
lă a rezultatelor economice*. tuie izvorul forţei şi in v in cib ilită ţii
Călan, s-au pus în funcţiune noi o- se, mai moderne. Au apărut noi frumoasele realizări şi să urez in
In agricultură, anul 196*1 a marcat bieciive şi s-au modernizat capaci străzi şi bulevarde şi chiar cartiere acelaşi timp harnicilor noştri furna- fiecărei ţări socialiste, chezăşia înde
! noi progrese pe calea dezvoltării ei întregi. Numai in ultim ii patru ani lişti, otelari, laminatori, cocsarr, l«v p lin irii misiunii istorice a partidelor
tăţile de producţie existente în toate
in îrn sivo şi multilaterale. Industria ramurile industriei regiunii. Aceasta au fost dale în folosinţă oamenilor lentalrlor constructori hunedoreni, comuniste, a victoriei cauzei păcii şi
a făurii si a pus la dispoziţia lucră muncii de la oraşe şi din contre m un minunaţilor oameni ai muncii din H u socialismului.
a contribuit la sporirea considerabilă
torilor ogoarelor noi maşini şi uti citoreşti din regiunea Hunedoara nedoara şi Călan. noi succese în Apropiatele alegeri, în care Parti
a producţiei de cărbune, minereuri do 15.731 de apartamente.
laje. In acest an vor lucra pe ogoa fier, metal şi alte produse ale in muncă, pentru înfăptuirea măreţului dul M uncitoresc Romin, sindicalele, O biografie
rele tării HI.500 do tractoare, 66 000 dustriei grele, precum şi ale indus Ritmul construcţiilor de locuinţe a program al desăvirşirii construcţiei organizaţiile cooperatiste săteşti,
de semănători mecanice, 36.000 do triei uşoare şi alimentare. crescut nu numai la oraşe, ci şi la socialiste elaborat de cel de-a! Ill-lea U.T.M., mişcarea femeilor şi alte or
combine pentru păioase care vor a- Regiunea Hunedoara a produs în sale in anii ultimei legislaturi, ţăra Congres al Partidului Muncitoresc ganizaţii obşteşti, culturale şi ştiin
Romin.
ţifice se prezintă unite în Frontul
sigura un nivel ridicat de mecaniza nii din regiunea Hunedoara au înăl departe, acasă, în familie. Soţia
anul trecut 68,9 la sulă din cantita ţa! 10.414 case noi şi conforlabile. De 15 ani lucrează In uzină.
re a m uncilor agricole. V ic to riile obţinute constituie un Democratici Populare, vor prilejui, sa. Maria, lucrează ca bobinatoa
tea de fontă, 64.6 la sută de otel, Aproape fo^te satele regiunii şi-au puternic imbold de luptă şi de mun fără îndoială, o nouă şi viguroasă Mai Intli ca ucenic, apoi ca mun
Datorită creşterii gradului de me 51.7 la sută de laminate finite plini', schimbat înfăţişarea. că penlru noi succese pe calea de- manifestare a unităţii moral-polilice citor calificat, iar in prezent ca re In aceeaşi întreprindere. Au
canizare, suprafaţa arabilă ce re v i 37,9 la sulă de cocs metalurgic, 51,2 şef (te echipă de frezori. Ridicat devenii tovarăşi de drum, de bu
Oraşele şi şalele noastre sint mai sovirşirii construcţiei socialiste. a poporului, o expresie a tăriei de
ne în medie unui tractor lizic a scă la sulă de cărbune brut din producţia bine gospodărite. Cu participarea a nezdruncinat a o rin d u irii noastre de- dirilr-o familie de ţărani săraci, curii şi de nădejdi în urmă cu 14
Plenara Com itetului
Central al
zut de la 270 hectare in 1959 la 132 întregii ţări. sute de mii de cetăţeni din regiune, Partidului M uncitoresc Romin şi Se mocrat-populare. Nicolae Negrea a găsit la Atelie ani. In 1956 s-a născut Nicolela,
hectare in 1964. rele centrale din Gurabarza o altă fetiţa care a inchcgat şi mai mult
fn anul 1964, numai depăşirea de au fost realizate numeroase lucrări siunea M a rii A du nă rii Naţionale din Esle pentru toii un izvor de pro unitatea familiei.
O dală cu întărirea bazei tehnice plan obţinută esle do aproape trei ort gospodăreşti. decembrie 1964 au subliniat necesi fundă satisfacţie faptul că ne pre familie care l-a crescut, l-a aju După 8 ore de muncă, cei trei
a agriculturii, s-au luat măsuri pen mai mare decil întreaga produclie N ivelu l de trai al oamenilor mun tatea îm bunătăţirii calităţii produse zentăm în fala maselor de alegători tat să înveţe, să-şi ridice măies membri ai familiei Negrea petrec
tria profesională.
tru adîncirea procesului de profila obţinută la Hunedoara in 1928 iar cii din patria noastră socialistă este lor, creşterii eficientei investiţiilor şi cu un bilanţ deosebii de bogat şi în- Mai tirziu, fostul ucenic a de împreună clipe minunate de des
re şi specializare a gospodăriilor agri cuptorul de 400 tone/şerjă produce determinat nu numai de veniturile realizării planului la produsele desti suflolitor. In istoria patriei noastre, venit el însuşi sfătuitor şi îndru tindere. Intr-o zi audiază un con
cole de stat, a continuat acţiunea de într-un singur an de peste 4 ori mai lor băneşti, ci şi de cheltuielile din nate exportului. Am constatai cu cci 4 ani ce s-au scurs dc la ultimele mător pentru tinerii veniţi in n- cert sau o piesă de teatru, intr-
consolidare econom ico-organiza lorică mult o|cl decit întreaga produclie cc în ce mai mari pe care le face deosebită satisfacţie că aceste p ro alegeri se vor înscrie ca ani de mari zlnă să înveţe a minui freza. De-a alta merg împreună la cinemato
a cooperativelor agricole de producţie. realizată in 1948 la Hunedoara. statul pentru nevoile social-cultura- bleme majore puse de partid in fala succese in făurirea o rin d u irii socia lungul anilor, zeci de ucenici au graf, la spectacolele prezentate pe
Noi păminturi au fost redate agri- Industria minieră n regiunii a în le, mărind în acest fel indirect veni întregului popor sini prim ite cu toa liste, în ridicarea scumpei noastre pa învăţat de la el tainele meseriei. scena clubului muncitoresc din
culturii, prin lucrări do îndiguire si registrat în anii de demociatie popu turile fiecărui cetălean. In medie, tă răspunderea de oamenii muncii trii pe noi culmi ale progresului e- Doi dintre ei, Roman IZusanda şi Gurabarza, ori la meciurile de
conomic.
pentru o familie alcătuită din patru
desecări, noi vii şi livezi au fost plan lară o puternică dezvoltare, atit din persoane statul a cheltuit 880 Ici din circumscripţia noastră electorală. Lucian Matieş. li sint şi astăzi to fotbal. Dc cele mai multe ori,
tate îndeosebi pe terenuri im proprii punctul de vedere al producţiei, cit in 1950, peste 2 600 lei în 1959, iar Asa şi trebuie să fie, tovarăşi. In încheiere tovarăşul Alexandru varăşi de muncă. Cu primul lucrea intre tată şi fiică (Nicoleta este
ailor culturi. şi al condiţiilor de muncă şi al m ij De îmbogăţirea gamei sortimente Drăghici a subliniat că ma ză la aceeaşi maşină de ciţiva acum în clasa a Il-a) se încing
loacelor de exploatare. Pentru a uşu în 1984 peste 4.000 lei. Cheltuielile lor dc otel şi a calităţii acestuia, de rile progrese realizate în toate ani, la o freză universală fabri discuţii vii în faţa tab lei de şah.
Oamenii de ştiinţă au făurit şi pus soclal-culturale numai din bugetul domeniile sînt rodul po liticii parti A tu n c i clnd tovarăşul Negrea
la dispoziţia ag riculturii noi soiuri de ra munca în subteran au fost in tro Sfatului popular regional au crescut pinde în mod hotărîlor calitatea unei cată de U.M. Cugir. De 4 ani
duse maşini şi utilaje moderne. M u n serii întregi de produse ale econo dului, al muncii pline de abnegaţie n-au mai schimbat-o. Acum, este caută printre filele cărţilor teh
grîu, porumb, sfeclă de zahăr şi al în 1964 cu 100.450.000 Iei fată de a poporului, însufleţii de telurile puse nice răspunsuri la problemele pe
ca minerilor nu mai esle o muncă miei naţionale şi îndeosebi ale indu ca şi nouă.
tele cu caracteristici de producţie su chinuitoare. 1960. striei constructoare de maşini. de partid. La temelia acestor mari Roţile dinţate, cilindrice, helt- care le ridică frezarca unei pie
perioare. Aproape 1000.000 de oa S-a dezvoltai puternic învăU m în- realizări stă alianţa de nezdruncinat coidale ori cu dinţi conici nece se. fetiţa o ajută pe mama sa la
Plin grija partidului şi statului dc- Tot atit de importantă este şi sar
meni ai muncii de la sate îşi îmbogă tul de stat. care a devenit accesibil a m uncitorilor şi ţăranilor, frăţia din sare reparaţiei utilajului minier rezolvarea treburilor gospodăreşti.
mocral-popular, industria minieră a cina îndeplinirii planului de investi
ţesc cunoştinţele agricole urmînd $i gratuit pentru toii copiii, pentru tre poporul rom în şi m inorităţile na şi de preparare, pe care le exe- In anotimpul călduros, cei
acestei regiuni continuo sa se dez ţii. Aici, la Hunedoara, alături de
cursurile învătam intului agrozooteh întregul tineret. ţionale, bazată pe deplină egalitate cută echipa condusă de el. au trei tşi petrec duminicile împreu
volte neîncetat. In acest scop, a fost agregatele construite în anii trecuti,
nic dc masă. Toate acestea au făcut în drepturi a tuturor oamenilor m un primit întotdeauna la recepţie nu nă cu alte familii organizind ex
alocată în u ltim ii patru ani impre In tara aceasta, în care pe timpul se construiesc în prezent noi unilăti
mai spornică munca ţărănimii, con regimului burghezo-moşieresc marea printre care fabrica de oxigen tehnic cii, unitatea şi coeziunea poporului mai calificative bune. „Nu-mi a- cursii în împrejurimile Crişcioru-
tribuind la punerea mai largă în va sionanta sumă de 3.029.443.000 Ici. majoritate a populaţiei era analfabe si fabrica dc dolomila de la C om bi în ju rul organizatorului şi conducă mintcsc să ţi rebutat vreo piesă Ini, ori in diferite locuri pitoreşti
loare a rezervelor de creştere a pro Subliniem în mod cu lotul deose tă, iar o bună parte semi-analfabetă, natul siderurgic Hunedoara, modelă- torului încercat al operei de con în ultimii ani, ne spune el. Este din regiune şi din ţară.
bii faptul că oamenii muncii din re
ducţiei agricole. în ultim ii 3 am, numai în regiunea ria dc la Uzina „V ic to ria " Călan,* se struire a socialismului — Partidul adevărat că înainte de a incepe Fruntaş in întrecerea socialistă,
giunea Hunedoara, alături de între priceput gospodar fn familie, co
Pe temelia trainică a succeselor ob Hunedoara spaţiul de şcolarizare s-a modernizează lam inorul de 800 m ili Muncitoresc Romîn. lucrul calculez tcate elementele
gul nostru popor, au prim it cu însu piesei respective. Aceasta înseam munistul Nicolae Negrea desfă
ţin u te în dezvoltarea economiei na fleţire hotărîrile Plenarei C.C. al mărit cu 70 scoli, peste 280 săli de metri. Execuţia si punerea în func La 7 martie, votind pentru candi şoară şi o bogată activitate obşteas
ţionale, a sporirii venitului naţional, P.M.R. din 30 noiembrie — I de clasă. Cei 90.105 copii care invală in ţiune la timp a acestor obiective, daţii Frontului Democraţiei Popu nă bineînţeles ore de studiu, de că, ca deputat in sfatul popular
căutări. In cărţile tehnice din bi
anul trecut au fost continuate măsu cembrie 1964, precum şi planul de acest an şcolar, au prim ii manuale realizarea tuturor lucrărilor dc con lare, cetăţenii patriei îşi vor mani blioteca personală, dintre care comunal (recent a fost propus
rile de creştere a nivelului de trai stat pe anul 1965 — ultim ul an al gratuite in valoare de 3 100 000 lei. strucţie la un înalt nivel calitativ festa încă o dată voinţa unanimă nn-ml Itpsesc „Frczarea metale drept candidat din partea F.D.P.
al oamenilor muncii. Au fost apli şesenalului. Ei s-au angajat nu nu Pe baza directivelor partidului, în penlru a putea ajunge In ce) mai de a traduce în viată sarcinile ce lor", „Angrenajele". „Capete divi- pentru a patra oară). FI a parti
cate într-o serie de ramuri prevede mai să realizeze sarcinile ce le re sistemul nostru de învătăm int o pon scurt timp parametrii proiectaţi are le sînt încredinţate, de a lupta cu zoarc", găsesc întotdeauna cele mai cipat activ la mobilizarea cetăţe
rile Molărîrtî C.C. al P.M.R. şi a vin, ci şi să Ie depăşească. dere deosebită au căpătat şcolile pro o mare importantă pentru creşterea clan sporit pentru dezvoltarea conti economicoase şt juste soluţii. Fie nilor pentru electrificarea şi ra-
Consiliului de M in iştri al R. P. Ro- Totodată ei sint ferm holăriti să fesionale şi tehnice menite să for producţiei de metal a Hunedoarei, nuă a economiei naţionale, pentru care izbindă înseam.nă o bucurie dioficarea comunei, pentru cons
mîne de majorare a salariilor şi re realizeze produse la un inalt nivel meze cadre de muncitori calificaţi. pentru întreaga economie naţională. desăvîrşirea construcţiei socialiste, in plus pentru întreaga echipă. $i truirea şcolii medii din Gurabar
cucerea unor impozite, urmind ca calitativ, să asigure realizarea la timp Numărul elevilor din şcolile tehnice O dată cu acestea işi aşteaptă re pentru înflorirea continuă a scum de ce n-aş spune-or pen'ru între za şi extinderea localului şcolii
ale regiunii a crescut considerabil zolvarea numeroase probleme p ri
pină la sfirşilu) anului în curs a- şi în bune condiţii a planului de in fală de 1960. Şcolile profesionale din vind gospodărirea şi înfrumuseţarea pei noastre patrii — Republica Popu gul colectiv de muncă al sectoru generale de 8 ani, penlru cons
vestiţii, sâ sporească necontenit vo lui mosini-unelte". truirea căminului cultural din
ceastă acliune să cuprindă şi sala regiune pregătesc azi muncitori cali " oraşului. lară Romînă.
lumul şi gama produselor destinate De fapt, pentru meritele obfi- Zdrapţi precum şi la alte acţiuni
ria ţii din celelalte sectoare ale eco exportului. ficaţi pentru industrîA minieră, me A nul acesta în oraş se vor con ★ m ife în producţie frezorul Nico de interes obştesc.
nomici naţionale,- salariul real a cres Pentru dezvoltarea bazei tehnice- talurgică, lemnului, construclii. zoo strui din fondurile statului încă 1030 Adunările cetăţeneşti au constituit lae Nearea a fost decorat cu Me Am desnrins de pe meleagu
cut cu aproape 28 la sulă fală de materiale a agriculturii, statul nos tehnie, sănătate etc. apartamente. Se vor da in folosinţă o puternică manifestare a unităţii dc dalia Muncii, iar de doi ani foto rile Crişurilor o biografie. Fstc
tru a alocat importante mijloace fi Regimul dcmocral-popular a creat noi spatii şcolare, sanitare, vor fi monolit a întregului popor în ju ru l grafia sa este nelipsită de la pa biografia unul om crescut şl edu
1959, veniturile băneşti ale popu noul fruntaşilor in întrecerea so cat de partid, un om de nădejde al
nanciare. In ultim ii 5 ani investiţiile deschise noi unilăti pentru deservirea Comitetului Central leninist in
laţiei obţinute de la stat sporind nu statului In agricultura regiunii au în condilii ca arta şi cultura să pătrun cialistă. zilelor luminoase pe care le trăim.
mai în 1964 cu circa 5 miliarde lei, sumat peste 570 milioane lei. dă tot mai adine şi sub ţoale for populaţiei. frunte cu tovarăşul Ghdbrghe Gheor- Din atelier, să-l însoţim mai A. D A N U Ţ
P® ogoarele regiunii Hunedoara mele ei în viaţa oamenilor pînă In Localităţile în care trăiesc şl mun ghlu-Dej.
Iar aplicarea Integrală a H o tă rlfil