Page 77 - 1965-03
P. 77
Cinstind ' memoria tovarăşujtii Gheorghe
Gheorghiu-Dej, întregul popor îşi exprimă
hotărârea de a lup.a, strâns nanit în jwrut
partidului, pentru desăvârşirea construcţiei
socialiste în patria noastră.
în ziua de 22 martie 19G5 a avut loc şedinţa plenară a Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Romîn. NESfRŞITE PRIN FATA CATAFALCULUI
La propunerea Biroului Politic, plenara a ales în unanimitate în funcţia de
prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn pe tovară
Luni, primele ore ale dimineţii au şesc pragul palatului sini muncitori partea colectivului Uzinei „Griviţa transforme aceasta regiune in(r-o a-
şul NICOLAE CEAUŞESCU. găsit pe arterele ce duc spre Piaţa din marile uzine bucureşlene „Gri- Roşie". Aceasta, ca şi inscripţiile dc devăratâ „vale a bucuriei".
Tovarăşul Alexandru Bîrlădenmi, membru supleant al Biroului Politic, a Republicii zeci de mii de oameni. O vi|a Roşie", „23 August", „Republi pe alte coroane, slau ca o mărturie Prinlrc cei care trec in îndurera
mare şi unită lamilie, cetăţeni de ca", „Vulcan", sosiţi direct din schim emoţionantă, ce exprimă gindurile
fost ales membru al Biroului Politic al Comitetului Centrai al Partidului Munci loalc vîrslele şi de cele mai felu burile de noapte. In faţa catafalcu unui intreg popor. tul pelerinaj sini oameni veniţi dc
rile profesii, din Bucuroşii şi din în lui, ci îşi opresc privirile indurerale Sosiţi în cursul nopţii, cu ironul, la sule de kilometri depărtare, oa
toresc Romîn. treaga |ară. sc contopesc în şirul ce pc chipul aceluia care, in Irunlca din bazinul carbonifer al Văii Jiului, meni ai Rcştţei sau Hunedoarei, dc
Au fost aleşi ca secretari ai Comitetului Central, tovarăşii Lconte Răutu, nu conteneşte pentru a aduce oma partidului şi stalului, a condus po cunoscută citadelă revoluţionară, mi pe şantierele Galaţiului şi Argeşu
giul profund tovarăşului Gheorghe porul pc drumul victoriilor sale şi a neri din Lupcni, Pclroşeni, Pctrila, lui, de pe plaiurile Oaşului, Apuse
membru supleant al Biroului Politic, Paul Niculescu-Mizil şi llie Verdcţ, membri Gheorghiu-Dej, aceluia care şi-a slu cărui amintire o vor cinsti prin noi Lunca. Uricani, aduc un iillim oma nilor sau Bistriţei. îşi încetinesc acum
jit poporul Cu abnegaţie, energic şi înfăptuiri pe drumul desăvirşirii con giu tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- paşii, zăbovesc o clipă in pragul uşii,
ai Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Romîn. dăruire de sine piuă in ultimele clipe strucţiei socialismului în patria noa Dej. In inimile şi cugetele lor tră ncindurindu-sc să se despartă de
Plenara a hotărît să propună Marii Adunări Naţionale a Republicii Popu- ale vieţii. stră. „Ncabălufi, aşa cum a iosl tot ieşte nepieritor chipul conducătoru chipul alil dc apropiat, atit de drag
In piaţa din faţa Palatului Consi deauna tovarăşul Gheorghe Ghcor- lui iubit, care in primii ani de după inimilor tuturora. Din şirul elevilor
lare Romînc drept candidat pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat, pe liului dc Stat domneşte aceeaşi tă ohiu-Dcj, vom face zid de neclintit olibcraie a venit in Valea Jiului, pc Şcolii nr. 140 din Capitală se des
tovarăşul Chivu Stoica, membru al Biroului Politic, secretar al Comitetului Central cere gravă. Porţile palatului sc des in jurul conducerii partidului" — sta atunci „Valea plîngcrîi". chcmindu-i prinde, inlâcrimată, o pionieră şi de
pune pe marginea catafalcului crava
chid la ora 7. Printre cei caro pă scris pc panglica coroanei depuse din ca, sub conducerea partidului, să
al Partidului Muncitoresc Romîn. ta ei roşie. Alături, un all pionier a-
şea/ă o (oaie do hirtie pe rare a
In aceeaşi zi a avut loc şedinţa comună a Comitetului Central al Partidului scris cu mina Ircnuirindâ,: „Vei trăi
veşnic in amintirea noastră, in vi
Muncitoresc Romîn, Consiliului de Stat şi Consiliului de Miniştri ale Republicii surile şi înfăptuirile noastre vii
toare".
Populare Romîne, care au adoptat o hotărîre cu privire la eternizarea memoriei
Oliţcri superiori ai forţelor noastre
tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. armate fac de strajă la catafalc. Sini
depuse in continuare numeroase co
roane de Hori din parlea institu
ţiilor centrale şi organizaţiilor ob-
H O T Ă R Î U E A şlcşli, a colectivelor din fabrici, u-
zine şi instituţii ; bărbaţi, femei şi
copii aduc buchcle dc Hori.
Dmlr-un moment în ailul se schim
bi gărzile. Pac dc gardă la catafalc
activişti dc partid şi dc stal, condu
Comitetului Centra! al Partidului Muncitoresc Romîn, cători dc inşii Iuţii centrale şi orga
nizaţii obşlcşli. vechi militanţi ai miş
cării muncitoreşti, muncitori ai Grivi-
a Consiliului de Stat şi a Consiliului de Miniştri ţei Roşii, oameni dc şliinţă şi cul
tură, generali şi ofiţeri superiori.
De la 7 dimineaţa, dc cind s-au
ale Republicii Populare Romîne deschis porţile palatului, şi pină noap
tea lirziu, înlr-o tăcere dcsâ\irşi(â,
solemnă, zeci de mii de oameni ai
PENTRU ETERNIZAREA MEMORIEI TOVARĂŞULUI muncii s-au scurs prin sala cernită
a Consiliului dc Slat, cinstind mo
toria tovarăşului Gheorghe Ghcor-
GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ, COMITETUL CENTRAL ghîu-Dej. Trccind prin faţa catafal
cului, ci îşi înving Irisleţca fără mar
AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMÎN, CONSILIUL gini. călind in durere voinţa de a
lupta mai departe sub steagul parti
DE STAT ŞI CONSILIUL DE MINIŞTRI ALE REPUBLICII dului spre a dărui patriei noi şi noi
victorii în măreaţa operă dc desâ-
POPULARE ROMÎNE, virşire a construcţiei socialiste.
(Agcrprcs)
H O T A R Â S C:
va institui bursa republicană In zilele marelui doliu
î. Se vor edita lucrările tovarăşului 7. Se
Gheorghe Gheorghiu-Dcj. ,.Gheorghe Gheorghiu-Dej“ , care va fi
O inimă a încetat si bată. Sînt pline cesc dîrjî, aşa cum au învăţat dc Ia ma
acordată celor mai merituoşi studenţi.
2. Se va edita biografia tovarăşului dc durere inim ile vii, sufletul ţa rii-i rele om. Omagiul lor este munca.
...Tcxtihstclc dm Sebeş, vin la lucru
Gheorghe Gheorghiu-Dej. 8. Se va atribui numele ,.Gheorghe cernit. Vino străine şi ridică un colţ purtînd doliu. Le-a îndemnat inima lor
al zăbranicului negru care învăluie ţa
Gheorghiu-Dej" : ra. Durerea grea, peste tot, rc cople plină dc dragoste pentru tovarăşul
3. Statuia tovarăşului Gheorghe Gheor- şeşte şi ai să plîngi, ai să plingi cum Gheorghe Gheorghiu-Dcj, conducătorul
a) Oraşului Oneşti; plingc toată ţara. Nu sc poate să nu fi partidului care le-a descătuşat viaţa
ghiu-Dej va fi ridicată în oraşele Bucu auzit de omul, cel mai omenesc dintre grea şi a urcat-o pc culm i ncvisatc In
b) Combinatului siderurgic Galaţi ; oameni, pe care l a pierdut Popoare clipele dc răgaz, tcxtilistclc, în grupuri
reşti şi Cluj. care nici nu nc cunosc graiul, ştiu cine trec prin faţa portretului marelui con
c) Hidrocentralei ,,16 Februarie" de pc
4. Bustul tovarăşului Gheorghe Gheor cscc. Acolo, departe, drapelele naţiuni ducător unde dc gardă stau tovarăşele
Argeş; lor au fose cernite în semn dc cinstire lor de muncă.
ghiu-Dej va fi aşezat la Comitetul Central şi respect pentru patriotul nostru care ...M em brii cooperativelor agricole, ce
d) Combinatului chimico - metalurgic le-a do rit totdeauna numai binele. feriştii din Tciuş, Simcria şi din toate
al Partidului Muncitoresc Romîn, Marea Aici, la noi, pc străzi, în uzine, sau staţiile şi depourile regiunii, îşi expri
din Baia Mare ;
Adunare Naţională a Republicii Populare fabrici, pc drum uri dc ţară, pc ogoa mă în adunări dc doliu orofunda dure
e) ‘ Institutului Politehnic din Bucu re, doar chipuri triste ai să vezi. Şi re cc Ic-a cuprins inimile.
Romîne, Clubul C.F.R. „Griviţa Roşie*' pruncul privind în ochii mamei atît de Şi onundc mergi în aceste 2ilc ale
reşti ; trişti, se întristează. In localităţile re marelui doliu întîlncşci aceeaşi tristeţe,
cLrn oraşul Bucureşti şi la Casa de cultură giunii acesteia, pionierele şi-au dat jos
f) Casei de cultură a studenţilor din panglicile albe ale zburdălniciei şi în- acelaşi regret pentru pierderea suferită
din oraşul Galaţi. tr-o fîşic neagră şi-au strîns părul re dc poporul nostru, prin încetarea din' Cu inimile îndurerate, Snlr-o tăcere adincă, Ircc prin faţa portretului
Cluj ; viaţă a celui mai iu b it fiu şi înţelept îndoliat al tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dcj oamenii muncii din Hu
5. Pe clădirile legate de activitatea to g) Unei şcoli medii de cultură gene bel. Tristeţea adîncă Ic-a cuprins sufle conducător al său. nedoara.
tele. Părintele lor drag, al nostru, al ţă
varăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej în pe rală din oraşul Bîiiad ; rii întregi, marele nostru conducător,
Gheorghe Ghcoi ghiu-Dej a încetat să
rioada ilegalităţii, vor fi aşezate plăci co h) Unui bulevard şi unei pieţe din ora mai fie printre ce» vii.
M ii dc oameni fac dc gardă la por
memorative. şul Bucureşti, precum şi unor pieţe şi tretul lui, îndoliat. La Uzina „V ic to
ria " din Călan stau de gardă, rînd pc
6. La Muzeul de Istorie a Partidului din străzi din alte oraşe importante din ţară. rînd, furnalişti, turnători, cncigciîcicni,
oraşul Bucureşti se va organiza o saiă 9. Se va emite un timbru memorial cu ingineri, aducînd omagiul lor conducă
torului înţelept al partidului clasei m un
memorială, consacrată vieţii şi activităţii efigia tovarăşului Gheorghe Gheorghiu- citoare. Tînărul inginer Petru Dăncscu
după ce a făcut dc gardă la portretul
tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dej. îndoliat spunea :
— Nu, niciodată n-am să uit tot ce
COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE STAT a făcut, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN AL REPUBLICII POPULARE ROMlNE Dej, pentru noi cei tineri, pentru tot
poporul. Pentru că niciodată cu — şi
CONSILII DE MINIŞTRI
ca mine nm şi mu — n-aş fi ajuns in
AL REPUBLICII POPULARE ROMlNE giner, n-aş fi avut o tinereţe atîc dc
semnă, lipsită dc griji. U rm înd îndem
nul partidului condus dc tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dcj, am păşit în
frontu l celor ce cuceresc ştiinţa. Acum,
mai m ult ca oricînd, am să fac rotul
Din partea comisiei pentru ca ceea cc nc-a dat partidul să
folosească ţelului său, în flo ririi patriei.
...La Cugir, în faţa portretului în
pentru organizarea funeraliilor doliat din sediul com itetului orăşenesc
dc partid stau dc gardă pc rînd cadre
didactice şi pionieri, activişti ai organi
tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej zaţiilor dc masă şi obşteşti. Stau alături
profesorii Ana Moldovan, Carolina Bîr-
san, Matei Teodor, pionierii Dorina
Comisia do partid şi do sloi pentru „Monumentul eroilor luplei pcnlru nu pcrmil întreruperea lucrului) ; pc Vicu, Dan M orar, Rodica Crişan.
organizarea funeraliilor tovarăşului libertatea poporului şi a patriei, pen timpul întreruperii lucrului vor suna Dc gardă la portretul îndoliat stau
Gheorghe Gheorghiu Dej comunică : tru socialism", unde va avea loc în sirenele întreprinderilor, locomotive m uncitori din roate întreprinderile, ţă
1. — Mitingul de doliu închinat humarea rămăşiţelor pămînteşli ale lor, vaselor fluviale şi maritime ; se rani cooperatori dm toate satele.
va opri circulaţia trenurilor, aulomo-
memoriei tovarăşului Gheorghe tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. bilelor, altor vehicule şi a pietonilor. ...Semnul m arii dureri care a cuprins
Gheorghiu-Dej va avea loc miercuri, 3. — In semn de omagiu, !a ora 4. — Mitingul de doliu şi întreaga ţara sc vede peste io t şi la locul dc
21 marlic a.c. la ora II, in Piaţa Re H.30. limp de 3 minute, se va între desfăşurare a funeraliilor vor fi trans muncă. In Uzina „30 Decembrie" sute
publicii. rupe lucrul in loalc întreprinderile mise de loale posturile de radio şi dc constructori sînt evidenţiaţi în în
2. — După mitingul de doliu, cor şi instituţiile din ţară (cu excepţia .1- televiziune ale Republicii Populare trecerea socialista. Sutele dc stcgulcţe
tegiul funerar sc va îndrepta spre celora unde condiţiile de producţie Romine. purpurii dc la locurile lo r dc muncă La sediul Comitetului dc partid din sla(ia C.T.R. Tciuş, in fa(a portretului îndoliat al tovarăşului Ghcox-
sint îndoliate. Cu durere în s u fic i m un ohe Ghcorghiu-Dci, lac dc gardă şefii dc tură Aurel Ccrchedean şi Vaier Suciu