Page 81 - 1965-03

PROLETARI DIN. TOATE ŢĂRILE, VN1Ţ1-VAI
Astăzi întregul popor

conduce pe ultimul său

drum pe tovarăşul

Gheorghe Gheorghiu-Dej

MIERCURI *24 MARTIE 1965 4 pagini; 25 banT
ANUL XVII. NR. 3183 |

La 19 martie, partidul şi poporul nostru ou suferit o Aprecierea acordată de partid activităţii desfăşurate prin crearea Partidului Muncitoresc Romîn pe baza Este pilduitoare pentru noi preocuparea neabătută a
grea pierdere : a încetat sâ bato inima tovarăşului de tovarăşul Gheorghiu-D ej şi-a găsit expresia în principiilor ideologice şi organizatorice marxist-leni- tovarăşului Gheorghiu-D ej pentru întărirea continuă a
Gheorghe Gheorghiu-Dej. fiu devotat al clasei mun­ cooptarea sa, în 1935, pe cînd se afla în închisoare, niste. Congresul l-a ales secretar general al Comite­ rolului conducător al partidului în toate domeniile a c ­
citoare din Romînia, al poporului romin. ca membru al C.C. al P.C.R. tului Central al Partidului Muncitoresc Romîn. tivităţii social-economice, pentru aplicarea neştirbită a
Nemărginită este durerea noastră, o tuturor. In anii războiului, tovarăşul Gheorghiu-D ej împreună Prin istoricul act al naţionalizării, pregătit de partid normelor de muncă leniniste. In viaţa partidului, în ac­
cu ceilalţi tovarăşi din închisori şi lagăre îşi manifes­ sub îndrumarea nemijlocită a tovarăşului G heorghiu- tivitatea conducerii sale s-a înrădăcinat principiul mun­
Tovarăşul G heorghiu-D ej şi-a dăruit întreaga sa via­ Dej, principalele mijloace de producţie industrială au cii colective, toate hotărîrile şî măsurile conducerii
ţă 'Partidului clasei muncitoare, luptei revoluţionare tau încrederea nestrămutată în victoria împotriva fas­
cismului, solidaritatea frăţească cu popoarele Uniunii devenit bun al întregului popor şi s-a creat o puternică partidului fiind rodul activităţii şi gîndirii colective ■ a
pentru eliberarea oamenilor muncii, pentru fericirea Sovietice. In strînsă legătură cu cadrele de bază din temelie construcţiei socialiste în ţara noastră. Comitetului Central, Biroului său Politic.
poporului romîn şi o patriei noastre, pentru socialism,
afară, ei şi-au pus întreaga experienţă, tot elanul re­ Partidul a orientat cu nestrămutată perseverenţă dez­ Tovarăşul Gheorghiu a depus o vastă activitate pen­
înalt exemplu de fidelitate faţă de marxism-leninism, tru sintetizarea experienţei acumulate de partid în
tovarăşul G heorghiu-D ej a fost un eminent militant al voluţionar în slujba organizării luptei antihitleriste a voltarea Romîniei în direcţia transformării ei într-o ţară
poporului romin. industrială, cu o agricultură înaintată. Tovarăşului conducerea revoluţiei şi construcţiei socialiste, pentru
mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, a însuşirea acestei experienţe de către membrii parti­
luptat neobosit pentru prietenia şi unitatea ţărilor so­ Tovarăşului Gheorghiu-D ej îi revine meritul princi­ Gheorghiu îi revin mari merite în elaborarea politicii
pal în demascarea şi lichidarea clicii de trădători şi de industrializare socialistă, ca pîrghie hotărîtoare a dului, în vederea înarmării lor teoretice.
cialiste, pentru coeziunea partidelor comuniste, pentru
capitulanţi, infiltrate în .conducerea partidului ; înlă­ progresului rapid al ţării, a valorificării resurselor ei Patriot şi internaţionalist înflăcărat, tovarăşul G h e o r-’
cauza păcii şi libertăţii popoarelor.
turarea agenturii trădătoare a constituit una din con­ şi a dezvoltării tuturor ramurilor economiei în vederea ghiu-Dej a fost un strălucit exponent al politicii con­
In uriaşa sa activitate şi-au găsit expresie trăsăturile
diţiile esenţiale pentru ca partidul să-şi poată înde­ creşterii continue a bunăstării celor ce muncesc — secvente a partidului şi statului nostru de prietenie şi
cele mai nobile ale eroicei noastre clase muncitoare, plini rolul conducător în lupta de eliberare naţională obiectivul fundamental al politicii partidului. alianţă frăţească cu ţările socialiste, de solidaritate cu
care este mîndrâ de a fi plămădit în mijlocul ei, în focul şi socială a poporului romîn. lupta clasei muncitoare şi a forţelor democratice de
luptei conduse de partid, un asemenea conducător. Călăuzit de teza marxist-leninistă că socialismul tre­
Activul revoluţionar al partidului, în frunte cu to­ buie construit nu numai la oraşe ci şl la sate, partidul pretutindeni, cu mişcarea de eliberare naţională a
Născut la 8 noiembrie 1901, la Bîrlad, într-o familie
varăşul Gheorghiu-Dej, a elaborat linia strategică şi a pus la ordinea zilei rezolvarea celei mai complexe popoarelor, pentru unitatea tuturor forţelor progresului
de muncitori, tovarăşul Gheorghiu a început să social. Exprimînd, cu energia şi tenacitatea ce l-au c a ­
muncească de la vîrsta de 11 ani ca ucenic în diferite tactică pentru răsturnarea dictaturii militaro-fasciste sarcini a construcţiei sociafjste — transformarea socia­ racterizat întotdeauna, poziţia Partidului Muncitoresc
ateliere şi fabrici, calificîndu-se ca m u n n to r electrician. şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei hitleriste. listă a agriculturii. întreaga muncă desfăşurată în acest
Partidul a trecut la organizarea formaţiunilor de luptă domeniu s-a întemeiat pe linia exprimată în numele Romîn, el a militat pentru unitatea ţărilor socialiste,
Sub influenţa valului revoluţionar din Romînia de la pentru coeziunea marii armate Internaţionale a co­
patriotice, Ia realizarea Frontului Unic Muncitoresc cu partidului de tovarăşul Gheorghiu-Dej la plenara din
sfîrşitul primului război mondial, însufleţit de ideile
partidul social-democrat, la înfăptuirea unui larg sis­ martie 1949 a Comitetului Central. Viaţa a confirmat în muniştilor, avînd convingerea că nu există îndatorire
Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie, tovarăşul internaţională mai înaltă decît aceea de a contribui
Gheorghiu-D ej s-a înrolat din fragedă tinereţe în miş­ tem de alianţe cu diferite grupări politice şi atragerea mod strălucit această linie politică ; înfăptuirea cu
în lupta antihitleristă a unor personalităţi însufleţite succes a cooperativizării agriculturii a deschis largi la salvgardarea şi întărirea acestei unităţi — chezăşia
carea muncitorească. El a participat, în rindurile m un­ victoriei cauzei socialismului in întreaga lume.
de sentimente patriotice, la desfăşurarea unei vaste perspective dezvoltării intensive şi multilaterale a pro­
citorilor din Valea Trotuşului, la greva generală din
activităţi în rîndurile armatei. ducţiei agricole, a ridicat pe o treaptă mai înaltă a lia n ­ Sub conducerea Comitetului Central în frunte cu to ­
1920 — care a oglindit creşterea conştiinţei de clasă, ţa muncitorească-ţărănească. varăşul Gheorghiu, partidul nostru a depus eforturi ne­
a capacităţii de luptă a proletariatului romîn şi a evi­ In zilele hotărîtoare pentru pregătirea insurecţiei, precupeţite pentru promovarea şi stricta aplicare in re­
denţiat necesitatea istorică o înfrîngerii oportunismu­ C.C. al partidului a organizat evadarea din lagăr a întreaga activitate a Comitetului Central în frunte
lui, a făuririi partidului de lip nou, Partidul Comunist tovarăşului Gheorghiu-Dej şi a altor cadre de bază ale cu tovarăşul Gheorghiu-D ej oglindeşte capacitatea de laţiile dintre partidele comuniste şi dintre ţările socia­
liste a normelor morxist-leniniste — ca cerinţă vitală
din Romînia. partidului. a aplica creator, la condiţiile ţării noastre, legile obiec­
tive, general-valobile, ale revoluţiei şî' construcţiei so­ pentru O'Sigutârea şi in tcrti rea un.ităţi.i şi* coeziunii lor,
In anii următori, tovaroşul Gheorghiu-D ej ia parte la Organizată şi condusă de partid, insurecţia armată pentru creşterea forţei de atracţie a ideilor socialismu­
un şir de acţiuni muncitoreşti la Galaţi, fiind ales în a deschis o eră nouă în istoria poporului romîn. a în­ cialiste, de a desprinde cerinţele specifice fiecărei lui în lume. Linia partidului în problemele vieţii Inter­
etape istorice şi de a îndrepta în direcţia hotărîtoare
conducerea sindicatului de la Atelierele C.F.R. semnat începutul revoluţiei populare. Romînia s-a a lă ­ naţionale şi ale mişcării comuniste mondiale, exprimată
turat coaliţiei antihitleriste. Armata romînă, în to ta li­ eforturile partidului, ale poporului.
In 1930, el devine membru al Partidului Comunist. în în Declaraţia plenarei lărgite din aprilie 1964 a C.C.
rîndurile căruia avea să lupte pînă la ultima suflare. tatea ei, a luptat umăr la umăr cu Armata sovietică pînă Aceste trăsături caracterizează munca efectuată de cl P.M.R., este urmată cu perseverenţă nestrămutată de
la zdrobirea Germaniei Hitleriste. Sîngele vărsat în co ­ partid sub conducerea nemijlocită a tovarăşului G heor­
In acei ani, cînd criza economică lovea greu masele întregul partid.
muncitoare, activitatea partidului era paralizată de mun a cimentat prietenia şi alianţa indestructibilă d in ­ ghiu pentru elaborarea planului de electrificare, a pla­ Eminent om de stat. tovarăşul Gheorghîu-Dej a des­
tre poporul romîn şi poporul sovietic in lupta pentru nurilor cincinale şi a planului de şase ani, planuri a
lupte fracţionîste care aduseseră partidul la un pas de căror realizare, prin eforturile însufleţite ale întregului făşurat o vastă activitate în elaborarea politicii externe
lichidare. Refacerea unităţii partidului, orientarea acti­ cauza păcii şi socialismului. popor, a asigurat introducerea largă a tehnicii noi, a Republicii Populare Romîne, politică de consolidare
vităţii sale spre întărirea legăturilor cu masele mun­ Tovarăşul Gheorghiu Dej a dat o contribuţie de cea a păcii, de luptă împotriva politicii agresive a cercurilor
citoare şi, în primul rînd, cu detaşamentele de bază ale mai mare importanţă la elaborarea liniei politice şi dezvoltarea proporţională, armonioasă şi mereu as­ imperialiste. împotriva cc'onialismului, pentru sprijini­
cendentă a economiei naţionale.
proletariatului au făcut posibilă organizarea unor mari tactice a partidului în desfăşurarea furtunoasă a ma­ rea dreptului popoarelor de a dispune singure de soar­
acţiuni muncitoreşti, culminînd cu eroicele lupte din rilor bătălii de clasă de după 23 August 1944. mun­ îndeplinind cele mal înalte funcţii de partid şi de ta lor, pentru dezvoltarea colaborării internaţionale pe
februarie 1933 — în a căror pregătire şi desfăşurare cind cu nesecată energie pentru înfăptuirea sarcinilor stat — preşedinte al Consiliului de Miniştri din 1952 baza principiilor coexistenţei paşnice a statelor cu
s-au afirmat cu putere marile calităţi politice şi orga­ stabilite de partid — mobilizarea tuturor forţelor în pînă în 1955, prim-secretar al Comitetului Central al orînduiri social-politice diferite.
nizatorice de conducător revoluţionar ale tovarăşului războiul antihitlerist, refacerea economiei naţionale, P M.R. şi preşedinte al Consiliului de Stat pină în ultima Jara noastră aşează ca temelie de neclintit a re­
Gheorghiu-Dej. democratizarea ţării, făurirea alianţei muncitoreşti-ţă- clipă a vieţii sale — tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
răneşti în focul luptei pentru reforma agrară, instau­ Dej avea un contact larg şi direct cu poporul, studia laţiilor sale internaţionale respectarea egalităţii, su­
La G alaţi şi apoi la Dej, unde fusese mutat disci­ veranităţii şî independenţei popoarelor, neamestecul
plinar, ca şi la Bucureşti, laşi, Cluj. Paşcani şi în alte rarea puterii populare. cu deosebită luare aminte experienţa maselor, mani­ în treburile lor interne, pronunţindu-se pentru stricta
localităţi, tovarăşul Gheorghiu Dej, dînd exemplu de Ca reprezentant al partidului şi clasei muncitoare festa o nemărginită încredere în puterea de creaţie a respectare şi promovarea acestor principii pe arena
felul cum trebuie muncit în mijlocul maselor, a depus în guvern, tovarăşul Gheorghiu-Dej a preluat, în no­ poporului — făuritorul istoriei şi al tuturor marilor rea­ internaţională, în interesul colaborării şi apropierii în­
o intensă activitate pentru realizarea unităţii de acţiune iembrie 1944, conducerea Ministerului Comunicaţiilor şi lizări ale Romîniei socialiste. tre popoare.
a muncitorilor ceferişti. Lucrărilor Publice, fiind primul muncitor ministru în Exemplu de simplitate şi modestie, el avea un ne­
Istoria politică a Romîniei. asemuit dar de a-şî apropia oamenii, de a-i însufleţi Toate succesele în domenîuî politicii interne şl inter­
In 1932, la Conferinţa pe ţară a muncitorilor fero­ naţionale ale Republicii Populare Romîne, toate reali­
viari, tovarăşul Gheorghiu-D ej a fost ales secretar al Sub conducerea partidului, clasa muncitoare or­ şi a-i antrena la lupta pentru înfăptuirea sarcinilor tra­ zările obţinute în aceste decenii sînt strîns legate de
Comitetului Central de acţiune care, sub îndrumarea ganizată în sindicatele unice revoluţionare, masele sate de partid ; oamenii muncii păstrează neştearsă activitatea desfăşurată în* fruntea Comitetului Central
Comitetujui Central al Partidului Comunist, a organizat largi ţărăneşti care luptau pentru pămînt, partidele şi amintirea întîlnirilor cu tovarăşul Gheorghiu, a sfatu­ al partidului de tovarăşul G heorghiu-Dej.
nemijlocit lupta ceferiştilor. grupările reunite în Frontul naţional democrat dădeau rilor sale de tovarăş şi prieten care le vorbea în acelaşi Măsura operei titanice înfăptuite de popor sub co n ­
grai al inimii.
Tovarăşul G heorghiu-D ej şi-o îndeplinit în mod stră­ lovituri zdrobitoare cercurilor reacţionare. Valul luptei ducerea partidului o dă deosebirea dintre tabloul în­
Tovarăşul Gheorghiu exprima cu deosebită căldură
lucit sarcinile de răspundere încredinţate de partid în revoluţionare a măturat un şir de guverne cu majori­ grija permanentă a partidului pentru educarea tine­ tunecat al Romîniei de acum două decenii şi înfăţi­
organizarea acestor lupte, care au constituit o cotitură tate reacţionară şi a impus la 6 Martie 1945, aducerea şarea de astăzi a ţării, în care poporul romîn, liber de
retului, nădejdea de mîine a ţării, pentru promovarea
în istoria întregii noastre mişcări muncitoreşti, au de­ la putere a primului guvern din ţara noastră în care femeilor în munci de răs.pundere în economie, în in­ orice exploatare, stăpîn al destinelor sale, îşi făureşte
monstrat capacitatea clasei muncitoare de a acţiona o viaţă fericită.
clasa muncitoare avea rolul precumpănitor. stituţii de stat şi în organizaţiile obşteşti. El manifesta
ca forţă socială conducătoare a poporului muncitor în o neslăbită preocupare pentru satisfacerea setei de Scumpul nostru tovarăş Dej a închis ochii pentru ve­
lupta de eliberare, au deschis o pagină nouă în viaţa La Conferinţa Naţională a Partidului Comunist din cie cu conştiinţa datoriei împlinite ; el a putut vedea
partidului. Intărindu-şî rindurile cu cele mai bune, mai octombrie 1945, tovarăşul G heorghiu-D ej o prezentat cultură şi îmbogăţirea vieţii spirituale a poporului, pen­ triumful idealurilor cărora şî-a dăruit viaţa, victoria de­
combative şi revoluţionare cadre proletare, partidul Raportul Politic al Comitetului Central, care cuprindea tru avîntul continuu al învăţămîntuluî, acorda o mare plină a socialismului în ţara noastră, mersul rapid al
s-a legat mai strîns de masele oamenilor muncii. atenţie activităţii creatoare a intelectualilor, a oame­ Romîniei pe calea progresului economic şi cultural.
un amplu program de luptă pentru întărirea puterii nilor de ştiinţă, artă şî cultură cărora le împărtăşea
Procesul intentat de reacţiune în 1933— 1934 con­ In ultimele sale cuvinte adresate ţării, prin scrisoa­
populare, reconstrucţia ţării şi cons'olîdarea indepen­ înalta preţuire a partidului pentru valoroasa lor con­
ducătorilor muncitorimii ceferiste a fost transformat de tribuţie la propăşirea patriei. rea trimisă recentei sesiuni a Mariî Adunări Naţionale,
Partidul Comunist într-o tribună de dempscare a re-, denţei naţionale. In acest program, de o largă perspec­ el işi exprima convingerea îndreptăţită că ţara noastră
In fruntea partidului, tovarăşul Gheorghiu are me­
gimuluî burghezo-moşieresc, a politicii antinaţionale şi tivă istorică, partidul, scrutînd departe în viitor, şi-a rite deosebîte în rezolvarea marxist-leninistă a proble­ va păşi mai departe, neabătut, pe această cale ; cu
antipopulare a claselor dominante. Din banca acuza­ exprimat concepţia leninistă privitoare la construirea nezdruncinată încredere, el arăta că înaintea Romî-
ţilor în lanţuri a răsunat cu vigoare şi curaj, prin g la ­ mei ncţîonale în ţara noastră, prin care au fost asi­
unei industrii puternice ca temelie a dezvoltării social- gurate deplina egalitate în drepturi a tuturor oame­ nîei socialiste sînt deschise perspectivele unui viitor
sul tovarăşului Gheorghiu Dej, chemarea înflăcărată,
economice a Romîniei. nilor muncii şi cimentarea prieteniei de nezdruncinat strălucit — viitor care stă în mîinile harnice şi încercate
mobilizatoare, a partidului adresată maselor munci­ dintre poporul romîn şi minorităţile naţionale. ale poporului.
toare de a lupta cu hotărîre pentru o viaţă mal bună, După Conferinţa Naţională, tovarăşul G heorghiu-Dej
a fost ales secretar general al Partidului Comunist Ro­ Timp de peste trei decenii, tovarăşul G heorghiu-Dej Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Romîn,
împotriva robiei capitaliste, pentru apărarea suvera­
mîn. a adus o mare contribuţie la călirea Ideologică şî or­ tovarăşii de muncă şi de luptă ai marelui dispărut îşi
nităţii şi independenţei naţionale. ganizatorică a partidului nostru. M inunat conducător iau legămîntu! solemn să întărească necontenit u n i­
Condam nat la 12 ani muncă silnică, tovarăşul G heor­ In calitate de ministru al Economiei Naţionale şi
apoi al Industriei şi Comerţului, ca preşedinte al C o­ de tip leninist, el a militat pentru întărirea partidului tatea partidului şi a conducerii sale, să continue ne­
ghiu-Dej o fost deţinut în diferite închisori — Jilava,
misiei Ministeriale pentru redresarea economică, el a ca detaşament combativ de avangardă al clasei mun­ abătut linia generală, internă şî internaţională, a parti­
Văcăreşti. Craiova. Ocnele Mari. Aiud, Doftana, C a­ citoare, strîns legat de mase. singe din sîngele po­ dului, să nu-şi cruţe forţele pentru a duce mereu îna­
ransebeş şi în lagărul de Ia Tg. Jiu. adus o contribuţie esenţială în lupta împotriva infla­
ţiei şi sabotajului economic al capitaliştilor, în pregăti­ porului, forţa conducătoare în opera de construire a inte opera de construire a socialismului şî comunis­
Gratiile temniţelor, sîrma ghimpată a lagărelor n-au socialismului.
rea şi înfăptuirea programului din iunie 1947 de sta­ mului, de înflorire a patriei şî ridicare a bunăstării po­
putut să-î izoleze de partid, de clasa muncitoare, de Partidul nostru s-a călit, a realizat o unitate şi o porului — operă măreaţă căreia i-a consacrat în­
popor, pe militanţii revoluţionari. Simţind în perma­ bilizare monetară şi refacere o economiei naţionale.
coeziune fără precedent printr-o luptă intransigentă treaga viaţă tovarăşul Gheorghiu-Dej.
nenţă sprijinul partidului, solidaritatea maselor m un­ Abolirea monarhiei şi proclamarea Republicii Popu­ împotriva oricăror abateri de la Ideologia şi politica sa Marea durere care ne indoliază tuturor inima uneşte
citoare şi a unor largi cercuri democratice, ei au păs­ lare Romîne ou marcat cucerirea deplină a pu­
terii de către clasa muncitoare în alianţă cu masele marxist-leninistă, împotriva elementelor antipartinice, ŞÎ mai strîns poporul în jurul partidului. Clasa munci­
trat legătura cu viaţa şi activitatea partidului, au în­ fracţioniste, oportuniste. In această luptă, tovarăşul toare, ţărănimea, intelectualitatea, toţi oamenii muncii
fruntat cu fermitate şi dîrzenie regimul de teroare şi largi ale ţărănim ii; misiunea de a realiza actul a b d i­
Gheorghiu-Dej. cu înalta sa conştiinţă partinică şi îşi înzecesc eforturile pentru a obţine noi victorii, spre
exterminare din închisori, pe care le-au transformat în cării regelui, la 30 Decembrie 1947, i-a revenit, din
perspicacitate politică, cu ascuţitul său spirit de clasă, binele şi prosperitatea patriei noastre socialiste.
şcoli de călire revoluţionară. Prin munca politîco-ideo- însărcinarea partidului şi guvernului şi in numele tu ­
a avut un rol de frunte. Partidul Muncitoresc Romîn. Adio. scump prieten şi tovarăş de luptă I
logică desfăşurată de comuniştii din închisori. în frunte turor forţelor democratice, tovarăşului Gheorghe
strîns unit în jurul Comitetului său Central, este astăzi Numele tău va rămîne veşnic viu în inima partidului,
cu tovarăşul Gheorghiu-Dej, s-au făurit cadre oţelite Gheorghiu-Dej, împreună cu doctorul Petru Groza mai puternic decît oricînd. în inima clasei muncitoare, a poporului romîn l
Oa menii muncii devenind singurii stăpîni ai ţării, au
de militanţi comunişti, caracterizate prin capacitatea
păşit cu însufleţire, sub conducerea partidului, la con­
de a organiza masele muncitoare, prin clarviziune po­
struirea societăţii socialiste.
litică şi combativitate revoluţionară, cadre care au avut
ulterior un rol de excepţională însemnătate în condu­ Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut un rol COMITETUL CENTRAL
cerea de către partid a luptei pentru cucerirea pu­ deosebit în lupta partidului pentru realizarea unităţii
terii de către oamenii muncii şi construirea socialis­ politice şi organizatorice a clasei muncitoare — în­ AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN
mului. făptuită la Congresul de unificare din februarie 1948