Page 86 - 1965-03
P. 86
rag . 2' Drumul socialismului NR. 3134
J HBfc tf**
t U K
. r ••: •/ -yţ.igV.aj%«a. -V. ■*-.•£&•
S t RE DUREROASA
H F W r*j n? n Ut li TTV
Y i3 i
Conducătorul no.-lru este condus Forfota gării c înceată în durere. par de |>îumb. Mai sînt doar cîtcva goane din Arad, un om cu părul nins,
pe* ultimul drum. Topului întreg îl Călătorii coboară dm iconuri tăcuţi. piuă c în j poporul nostru va trebui să arc faţa brăzJaiâ de lacrim i. Nu ţi le
însoţeşte. In urma cortegiului fu Din cuiul in cîiul se ,'un.ie cuto un flu treacă peste cea mai mare durere, des jiorgc. stă nemijfc.at. Sînt laciim î dc du
nerar, in maica de oameni cernita ierat de locomotivă. Prin tăcerea cc a părţirea de acela e.ue n-a cunoscut rere, durere pc care o încercăm fiecare
care se revarsă pe hulcvmdele Ca pus stăpîmrc pe staţie, difuzoarele a- odihna, care dc pe patul de suferinţă dmtre noi. Trei tineri, din trei c o lţu ri
pitalei, lingă aparatele de televi nunţă grav „Trenid accclcat 203 plea i-a adresat o fierbinte chemare la mun ale ţării, ce poartă cu m îndric prinse
ziune. de r.ulio. )ii*(|îi difuzoare. că Jc la linia trei in direcţia Alba lu- că, dc acela care $i-a dăruit întreaga sa oe uimea m ilitară dislincţu ostă>cţii
Piepturile sini zguduite de plius. lia, Simeria...". Ecoul se suii"c răvăpt viaţă v iito ru lu i luminos al patriei, dc par stane de piatră. Undeva sc aude
Lajrimi se prc!iiu| |>c obraz, de co de vînt. Eocomotiva fluieră scurt ji tovarăşul Cheorghe Glieoi glnu-Dej. Erî- scincet dc copil. M icul Alexandru N .v ;\\
pil. pe obraz de mamă. de Inlă. do trenul se pune în nigcare. In urmă, nclc scîiţîie brusc. Este ora 14.30. T re cc pâţeţie in pruna lui primăvară, îji
tiear s[ do vîrslnic. Ţara întreaga gaia îndoitată râmnic pustie. nul se oprejtc in plin cimp, acolo unde vede mama jslînghnl. ) l nu înţelege de
su. pin.:. plinge. Nicicind sul tetele Călătorii privesc tăcuţi dmeulo de niciodată nu încetinit măcar mer ce plinge ixuma, ilar îi simte durerea
n-au |,isi răscclilc de alit.r durere. ferestre cîmpul proaspăt brăzdat, apa sul. Călătorii ios din compartimente, jirt- ţi |)lînge. Mama r.imînc nemişcată în
Toate sîeugurdo turn. roşii şi tri vcsc undeva departe, dincolo dc cîmpic, jncioare. Sc pare că ţi tim pul a încre
colore. si-aa plecat cernite flamu leneşă a Mureşului. In tr-u n com parti dincolo dc m unţi, iar ghidul sc îndreap menit.
ment, un bărbat între două vîrstc în
rile. Si-uu cernit steagurile si alte cercă să citească, dai filele că iţii ră- tă plin dc durere recunoştinţă căii c Fluierul locomotivei continua dure
naţiuni. I.e au arborat in berna. Si marele nostru dispărut, către acela care ros. Mccamcul Teodor Vulu stă net lin -
au spus-o su ştie loat.i lumea ca mîn ncmişViUe, parcă uitate. O m ul arc tu. cu privirea aţintită înainte, cu mu»a
p:.; Ierca noastră lo-a mi li ml ini privirea aţinută Jincolo de ele, iar gîn- a fost prietenul, tovarăşul, călăuzitorul încleştai.! pc tija sirenei Ea posturile
mile. chil... (îîndul i-l trădează chipul apăsat nostru înţelept. Tăcerea c sfgru.ă dc lor, cefci'gm măsoară parcă scurgerea
Vecea Executivă Federală a Re de durerea pe c.li't o încearcă întregul fluierul locomotivei. Oamenii au încre tim pului cu b:ătâilc num ii Trei minute
publicii Socialiste Federative .Iu nostiu popor. Ea uy.i unui alt cum- menit. O femeie cc punea într-un pahar dc încremenire, minute îu care ghidul,
goslavia a dat glas sinniuminlclnr pam nieni mai m ulţi călători ascultă la ghiocei la fereastra vagonului *i-a op rit rehr/.înd să creadă realitatea plină de
popoarelor Iugoslaviei, hol o r i iul să un aparat de radio, transmisia în legă mîna la jumătatea drum ului. O chii du ;‘cre, a evocat figura luminoasă a
se arboreze in berna drapelele na tură cu cortegiul funebru, fluviu) Jc privesc Morile gingaşe spunînd parcă marelui cetăţean, a înţeleptului nostru
ţionale. să Înceteze in ziua fune oameni îndureraţi caic I conduc pe „Sint |)cntru tine, t'ovară>c Ghcorghin-
rarelor conducătorului nostru, ma cel mai drag dintre cei dragi pc u l conducător, a tovarăşului Cheorghe
nifestările distractive din tara lor. tim ul său drum. D cj". Un lucrător dc la Uzinele de va Gheorghiu-Dcj.
Cinstire marelui patriot rom in.
Topoarele albanez si bulgar şi-au ' că tţ Staţiile rănim în urmă una după
cei uit drapelele, le-au plecat ll.i- alta. Coşlariu. Sînlim bru. liărăbanţ.
O -
murilc. Ţările lor sini in doliu >.C; Dincolo dc ferestrele vagonului „chn- A fost în cea d a sosea
Respect omului care şi a ridicat pul p iim i", trezit In viaţă Jc gingă
poporul la rang de preţuire. şia prim ăverii, parc un uriaş ecran. Era in cea de-o şafco zi scăldată educarea noii generaţii d» v,i*
Consiliul de Stal al Republicii Mecanicul de locomotivă, comunistul ru lacrimi fierbinţi pornite din mimă. conslruclori ai socialismului"
Populare Chineze şi-n anuntat liu- Icodor V kIu do la depoul Arad ip ?- Dm cele» mai îndepărtate cătune mo Esle ora I). I vi porin iul îndoliat a-
tărirea : In ziua înnorai iilor tova runcă la intervale scurte privirea pc ca leşii, aşezate pe povjmişun de mun 11<il la sediul comitetului raional de
răşului Cheorghe Cltcorghiu-Dej, te, coborau către alina Crişului AII) partid se schimbă ultima garda O
toate instituţiile de stal. fabricile /;i seef/a maşini unelte de la U.M. Cugir, toate maşinile au fost oprite. Muncitorii, cuprinşi de du dranul ceasornicului. Mîna stiingc fără nui de oameni îndoliaţi. Tină la o- pionieră, cu ochii înlăcrimaţi, ilepu-
SÎ întreprinderile, unităţile armatei rere, aduc omagiul lor celui mai iubit fiu al clasei muncitoare, al poporului nostru. să vrea inencta rece a fVînci. Secundele roU' 1). prin fain portretului Îndo n<- pe o măsuţă acoperită cu un
populare de eliberare, navele an liat s-au per Uniat iutr-un nesfîrşit drapvd cernit cravata ei roşie, iar un
corate iu porturi vor arbora dra nul no Ic, apas.i cncr(|ic baloanele. niii profund : aduc solemnul o- şuvoi, minerii de la Guialiar/a şi Ţe- grup de 10 mineri au adus aici cile
pelul de sl.it al Republicii Populare Uzinele, la bricilo lac. O am enii şi-au mj(|iu. Doar lingă furnale, lingă beu. lăraini (oopemluri din Rişca, un buchet de ghiocei culeşi de sub
Chineze îndoliat. oprit mişcările. Totul a încrem enit. dc comandă ale laminoarelor, sule- Momente solemne muncitorii din I rtmspoi lui i, lorestieru streaşină pădurilor
in cabinele
cuptoarele olelanilor,
Omagiu celui care şi-a tăcut din Glasul sirenelor zboară peste oraşe
Cit o durat ihnerariul dc doliu, cu ini
pace, tel. şi sale. peste m unţi şi tim p ii, peste rurtpşlii dm sclumb ve(jhea/ă pUi- din Runcu. lieT/x'şti şi litera, cadre mile rănite dc durur*', locuitorii plaiu
le didaclice. elevii şi pionierii diu
Acolo, departe. peste Oceanul hotare, anin ilind Imnn durerea mădirca metalului. Cu (jindul la Brad şi mu)|i, toarte mulţi copii rilor moleşii au adus un ultim urna-
Dimineaţa zilei de 24 m arlie 11)05.
Atlantic, guvernele Cubei şi bra la rii. Salve de a rtilerie aduc u lti omul care i-n invăbit să prcluuscă Aşezările Van Jiu lu i pur pustii. For grave, mai mult ca onciiid, ei simt Viorel Leaiiu a venit din Valea Rî- giu marelui dispărut. Cele din urmă
că au pierdui pini mcelurea din via
ziliei au proclamat zile de doliu ia mul s*ilul celui uvai m int conducă munca, cu inima plină de durere. fota cu care ne obişnui- :m a inccla! barului piuă la linia de Criş, pentru minute ale itinerarului au găsit pc
ţările lor ; Guv ernul ira hia.n a de tor al pai tulu lu i şi poporului nos darie din lăria Im a luat fiecare. Te străzi, oameni cu lele Irisle, îndu |ă a lovaraşuiiu Glieow|lie Glu.'Or(|lnu- a putea urinări la televizor felul cum toii oamenii nimicii dm această par
Dej un Irale, un părinte, un dascăl
cretat doliu naţional timp de trei tru. |a ta întreaga aduce un ultim . .In uzinele Cmprului slrviiuiurile rerate, cu capetele plecate, păşesc l i diag... te a regiunii inlr-o impresionanta tă
zile orboriml drapelul naţional Iu omagiu tovarăşului G lieorghe G licor- s-au oprit cu cu'ilele înfipte în niştit. Drapelele indoliule sini colio- poporul conduce pc ultimul său drum cere. Acest moment de o adincă du
berna; in Republica Arabă Unita, glnu-Dej, cl'I mai credincios liu al metal. Fanioanele hărniciei sini cer Tc şantierul diu Telioşaui se lucra pe luptătorul tu persoana c.iruia şi-au rere' l-a .surprins pc conducătorul au
preşedintele Nnsser a proclamat sau. nite cum cernite sini şi sufletele rite in berna. De moi m ulte zile ten intens la tnăllarea blocurilor Şi aici, găsit expresie cele mai nolnlc năzu- to Rogoz Cheorghe de pe maşina
doliu îu întreaga Iară pe timp de ...Sub zăbranicul negru. Hune constructorilor de maşini, care au ie lo ca lită ţile din Valea Jiu lu i silit ciml sirenele .iu şucral prelung, lu m|i ale clasei muncitoare Tină la 520(37 HD. clnar cind, j>oltivit grafi
o saplămină. doara şi-.* in lu n lu il durerea, dure dus faima industriei noastre pes îmbrăcate in liam c cernite. crul a încetat. Con^truclorii au r.nnas începerea mitingului de doliu, dind
Recunoştinţa veşnică, omului care rii larii. O am enii colini lui acosla te hotare. In aceste clipe oa In dim ineaţa acestei zile sumbre, cu nuslria in miu.i, nemişcaţi... glas simlăminlclor de adincă recu- cului, trebuia să pornească in era
a semănat in calea lui prietenie, dintre ciu n tii T irin g u a n şi muu- menii îsi pleacă frunţile îndure m ulţi dintre cetăţenii m arelui bazin In halele Uzinei de rejiarat utilaj noşlinl.i fa|ă do partid, Învăţătorul c- de-a 70-a cursă din lima marlie, cursă
care n-a tmul scama de culoarea lu '/ uru'i.'kdui şi au potriv it pasul raţi. rămîn iu nemişcare. carbonifer se indronplă in tăcere cri - miner din Petroşani maşinile au losi merit Risculn Emiliaii din lirad po pe care in carnetul de bord a denu
iniinii ce i s-a inlins. striugind-o cu cu pasul tu, ii. ...Tcxlilislcle din Sebeş. îndoli- Ire clu bu rile rm nici!crcş!i penlru a as oprite («i la comandă. O linişle de vestea unui grup de pionieri: „Am n- mit o „cursă omagială”.
toată dragostea, cu toată căldura .. Sirenele \ aii Jiu lu i înalta glas ale, nu ochii iu lacrimi. Maşinile culta la radio transmisia miliiwp.;- plină s-a aşezat peste loalu uzina. vul marca fericire de a discuta per Inlr-o altă parte a oraşului Brad,
sufletului său. indeninuid pe lu(i de doini peste Carpuli. sjire suro au ninulil Numai sirena suna a- Im de doliu de la liueureşli. O pai te Strungarii loan liiedut şi lo,m Faliian, sonal cu tovarăşul Cheorghe Gltcor- la gară, tocmai sosise de la Arad tre
să facă la (el. rile lor din uzinele O lteniei. C or marine tristul oma*|iu. dintre ei se găsesc iu ju ru l dduzoa- rabolorul Leon Rilu. Irezorul Tciru gluu-Dej. Era in anul trecut, de ziua nul personal nr 3173 In fala locomo
rclor dm oraş
Sini inullc popoare care ne îm lele fu n irularelor au încrem enii in Inimile lac, incrincenalc de du O rele 14,30 Tim p dc* Iroi m inute Vilbchn şi toţi cc-iloTi, înlr-o impre in*1 ălăturului cind, pentru munca de tivei a cărei sirenă a flnerat timp de
sionantă laccre păstrau momente de
3 minute, s au adunat zeci dc cefe
părtăşesc durerea. Si-I pliugcm îm tre ccr şi pam iiit ; craterele, cioca rere. perăe Întregul bazin dl V aji Jiu lui se icmifegere. pusă, un marc număr de cadre didac rişti. Cu ochii înlăcrimaţi ei au ndns
preună pe marele om, patriotul nele de aliaj,g, ipaşiuUe dc încurcat, ...Te drumurile Hunedoarei. ma aşterne o laccre apăsaloare O rice ac- încetarea din violă o celui mai iu un ultim omagiu celui mai devotai şi
nostru inllăcâral a cărui inimă a inlrca(|a uzina subterană diu m unţii şinilor dm goană li s-a pus liin.i. tiv ito le este in lre ru p lă .Sireîi«'’c m i bit fiu al poporului romiu a indureml tice au fost distinse cu ordine şi me mai apropiat prieten al ceferiştilor.
încetat să mai bjt.i. dc cărbune ai V ăii Jiu lui, cu mi- Conducătorii auto. in oraş sau în nelor, ale U iluror in ile p rin d e rilo r, ale adine inimile minerilor din Anmoasa dalii ale Republicii Populare Romi-
Toţi pămîntcnii tării ridicata de n .ri cu Iul s-a cufundat in tăcere. plin cimp. acolo unde au ajuns îu lo co n io live lo r suera predung. Te l a orele 14,30 in semn do omagiu, şi ikv Mi-ammtesc cu cită căldură ne-a La tel ca ei au ţinut să cinstească me
el spre culinilc socmlismului işi Doar Jiul işi poartă apele înnegrite clipa solemnă a despărţirii au co- străzi, oamenii rămln ne clin tiţi, cu ca voibii atunci tovarăşul Dej despre moria tovarăşului Dej toţi oamenii
pleacă (r u n ti Ic copleşite de jale. de cărbune, ca mima m uierilor de borîl de la volan luiudu-şi rămas pelele descupenle. C cfe rişlii si m ili aici sirena a socrul prelung, funicu- memrara învăţătorului lu creşterea şi muncii din raionul Brad.
...Cortegiul funerar străbate bu d u re re 'in aceste zile. M m criî-s to ii buii de la i tvcci nouilaful fiu al tarii işi duc mina la cischela şi s.i- lanif ce Irausjiorlă cărbune s a oprii
levardele Capitalei. cu g itulul, cu inima, cu lotul, la palriei, lovarâşul Cilicor(|hc* Glicor- lulă. din mers. In abalaje. ficrforaloarelc »;i
Inimile se slring de durere. omul j)C catV-l văd nevea in m ij glnu-Dej. I.a f.noeni, m inor'i d«n schimbul de ciocanele de abataj au încremeni!.
Muierii Io.ui Ihide.i, F i m c Iio Aurpio-
..Au trecut orc. „Monumentul e- locul lor şi-l aud parcă vorbm du-tc . Ti ,icloare!e s :m oprii in braz dim ineaţa, abia au ieşit din ali.iia je t*'ti ceilalţi aflaii in sulilctan au siv»t In tata
roilor luptei pentru libertatea po cald, parm leşl?, cum numai el si ia dă. Me( ani/aloriî, lucrătoi u mioa T*' (c i dui br\(|ăzi’e condute de Telr*- Iul », Ni.si(»r Roman. Siimoo Bredni
porului şi a patriei, pentru socia sa v o rbe.iscă : „veni lace împreuna relor unite, isi pleacă indurern|i ( oi)s!,inin). lo rn V Fui. Andrei l.,,ca* i. neclinlili
lism'* —■ ultimul popas — este u- tovarăş1, din a* cesiu \ ale a Tlm- |)ri\irc*ar cinstind memoria omului, şucratnl s'nm ei i a serjinns in ru r'en
proapc. gere, o \ ale a bucuiiei, a lenei- ( arc lc a îndrumai paşii pe calea Tesle tot, |n Io.,Io localilă|»|e Văii o
n i" bunei star:. evidoalării. acolo nude în aurjusl T.-2't JilihT. I icrrVn a <:r. .i a tovarăşului
O ,f\i %
Tinerilor care n au ştiut ce i du C u vin lu l lui sa in g iliu il... ... Ti Oi Ho r i i îşî ridica mina si aduc cdoau'eîc ja 'id a /m iţo r au rămis vial.i Gh^orţilre (.heorglnu-Dei a înlfislal I; * ] 11 i L w C 'ii
rerea — hohote — de plins le in.i- Tovaiu .uii G heurglic ( ilieor(|hin- un iillîm salut rHui mai drag jia- a it'o r m iu in lo ri. S au o p rii şi au p ri prolund inimile oamenilor In semn 3 i
buşă pieptul ; virslnicilor căliţi de Dej .i a pius ao in h caji.itul dru- linte el lor. care i-.i oc;o!i!, darn- cit iiu lrh in g memiineiT “îl m inerilor dc omaniu, minei ii din ace^i împoi -
viată — lacrimile le uda obrajii in niuliT. R.u'.iin m urmă Tont-' sădite imlu-lc copilărie, visuri ...Ocini lor căzui i in ziua u.loricei zi’*» *le an- l. ivl bazin carbonifer, sini hoiărili să
tăcere. Ţara intreaga suspină. dc e l: Vn'ca nee-isl-i a fe ric irii şi senini sim iuroloşuli du, lacri.au.. rutşl r'e’ele lor s*nt pline de ire .lc 1-*, muncească ni si mai miiTă insufle- Vocea cianicului i-a găsit pc nnmci- priile lor dureri şi au luat parte la
suferinţa întregii ţări. Sabin Bărboni c
Cei do lingă agregate stnng pu asemeni ei multe, multe, inircagu In acesle nî:m 11«« de nem ărginită (•*' dur^io. t’e o '-ia iii lor «.e ;>rr-lirri la li**» penlru inllorirca p.ilri^i noastie lo rii fabricii dc conserve dm Flaţcg în dm l.unc .1 Cernu şi abia a îm p lin it
jurul televizorului dc la clubul înire-
ternic metalul rec» al manetelor, ţară... durere, cirnl corpul neînsufleţit al crim i lie rb in .i In «ireşie clipe u til de socialisle. vîrsia dc 4 ani. Accidentul pc care l-a
atelierele vuiesc. In mine, perfora- Riing m inării dm toată in':aa pe tovarăşului Cilieor(|he Clboorgliin- prm dciîi. Erau dc faţă mccamcul Aurel suferit e pe calc dc a sc vindeca, l.-im
loarele se inlig lacom, cralorele omul care a «lat o parte dia viata Deţ oslo aşezai în lo<‘ ul de veci. Dcatcu, electricianul Nicolac Marian, găint urcat pc un taburet, susţinut dc
__
in lre g u l SNfi»
gem de povară. I.oromotivcle şi lui. viei'u lor. hune lerenii hi(|ă(h:i»- <c solemn, c a ■ f!_ . I f l » rimsiniii • X soţii Teodor }i luliana Valtcr, m unci mama sa, urm ărind împreună emisiu
aulovcbiculele aleargă in iureş pe ...I Itm iul om-irnu al siderurgi.şli- umăr l.i umăr, alături de mmm toarele Y.ileri.t Cic, Dorina Pctcr, C or
drumurile tării. lor i'sle sim liolul muncii, atil dc popor, să facă zid do necTnlit in nelia Dr.ger ;> alţii. P rivirile a mai nea televizorului. Deşi mic a înţeles
...Clipa despărţirii a venit. Tăce în »r,rpla şi resper l il,i dc lovară- ju rul con diicăion ilu ; iicsiru în îndoliat, Complexul C i ît. 7‘ciuş Og- bmc dc 200 dc oamem rare lucrează că durerea aceasta îl face să plîngă pc
re. Omul a liniarii. tăcere. Opreş- şul C.lieonilic Cibcor(|liju-Dei. Şu cercat — Pariului M u n cilo r*';c Ro 1a i ■iu (r.îic-'Lc clipe de profundă î/uns- tulm iubitului conducător. Aveau oclnî la această fabrică, la S.M.T., la combi- lo ţt oamenii şi pc tăticul său, m uncilor
te-ti Iară o clipă poşii din mers. ierul furnalelor, clocotul o lelă riilor. mul — să slujească cii credinţă raie. Oamenii xo:aţi în staţie dqv'.ng scăldaţi în lacrimi. iijtu l dc carne sau în altă parte, urm ă forestier, acolo la pădure unde lu
la-ti rămas bun de la credinciosul se împleteşte < u sim elul sirenelor pariului, patria şi poporul aşa nu n Ultim ele bătăi ale ceasornicului se reau cu respiraţia in lrc lă in lă ultim ul crează. j
liu care le-a slujit ca nimeni alini. ■— sne iu i! d*' omagiu. I.ocuiloru rc- a făcut în intreaga sa viata marele îndureraţi pc nuiele iiu al poporului aud parcă mai puternic. drum pe care erd dus cel al cărui In tr-o altă sală am în tîlm t pc utc-
In c)i|>a hotărilă miinilc inlorc I<j11• dc loc işi pleacă capetele m i!i- om. noxuu, pc iubitul concilierilor de pr.nid 1‘ ste ora I -*.30. In semn dc ultim inimă a încetat sa bată in dujui- mistnl loan Oană, lucrător la coloana
>i de stat, uiv.k .ivuI (ilicorgli: (ihem- omagiu sirenele sună grav, se opresc amiaza Im II) martie. IR .T A . dm Baniţa, pc manevrantul
gluu-Dej. Ţ.iceiea aceasta profumlă ex locomotivele. I inip de ă minute suie Cu ochu înlăcrim aţi, cu tristeţea 51 Viorel iM unica nu, dm staţia C.IMG
primă rcgmul maxim pontai cel care dc oameni, cu capul plecat, cu ocini suferinţa înscrisă pe feţe, mai bmc de Subcciate, pc bătrhui Terezia Vasiu şi
,M-a d.ruit o viaţă întreagă mată jm- jihm dc lacrimi îd iau ultim ul bun ră S0 de pfieiem, cunoscuţi, rude, colegi Eugen ’IVuţă, din Haţeg, pc m uncito
terea oc muncă lenei:o poporului. mas dc la conducătorul iubit. de muncă sau vecini au urm ărit m itin rul forestier Constantin Vicioncscu, din
Celerijiii dm aec-st important com F.clnpa dc tăietori dc lemne a lui gul de doliu p funeraliile la televizorul Eunta Cernu, care ştergea cu aceeaşi
plex feroviar l-au cunoscut bmc pc to Valea Teodor se află în drum spre pis fam iliei Ionel Ştcfon. Se aflau prezenţi batistă ochu fieci sale Kodiea şi pro-
varăşul Dej. L-au simţit aproape în curile încă cu cujmia albă. Acum ci mei elevii Steluţa Păsărcl dm clasa a p:u!c lacrimi.
situaţii bune sau greie, cu sfatul. cu s-au oprit solemn locuim >i ji-au în IX a a >colii medii şi fratele ci Simiou Imaginile televizoarelor cran unna-
exemplul său. In zilele grele ale războ dreptat gnulul către panul, acela caic dintr-a V i a. veniţi unul dc* la Măccau, m c simuitan la clubul întreprind iii
iului antihitlerist, ci au răspuns cu toţii a luptat atîi ta viaţa lor, a noastră, a iar celălalt din Păclpa pentru a viziona lorcsticrc din Haţeg, la cămindle »:ul-
cliemavii partidului, a (ovar,icului tm uror să fie tot mai Inimoasă. Pe — la televizorul rudei lor — funera turalc dm Eivacha şi Totcşti, în una
Ciheoighc Cihcoi ghiu-Dcj de a asigura figura lor plină dc întristare se putea liile celui care puia în ultim a clipă a dm secţiile cooperativei meşteşugăreşti
transportorii? s|>re front. Şi-au îndepli citi hotărîrca de a munci neobosiţi, \ie ţn sale a luptat cu un devotament „Retezatul" şi în alte 130 dc incuri.
nit cu abnegaţie sarcina înci eilinţ.uă. pentru a cinsti memoria aceluia care Jc neasemuit pentru fericirea poporului M ii Jc oameni se al Iau în faţa apara
Acum, cîiad acela care le-a fost ccl lii-a închinat intreaga viaţă, partidului, nostru. Pc scaune seu pc bănci im pro telor dc radio şi a difuzoarclor Tc
mai drag a încetat să mai fie in via;.., poporului. vizate, femei, copii, bărbaţi şi cei 6 feţele lor se ciica încordare, sc pre
au în priviri hocărirca dc a unim ne membri ai fam iliei lăcrimau toc aşa lingeau lacrimile. Hîngcau copiii, plîn-
abătut lima polmc.i a înţeleptului nos O mulţime de oameni aduc ultim ul cum lăcrimau şi cei mai bmc de 150 geau femeile, plmgcau v îrs in n ii şi u-
tru partid. S-au huîlnit aici spre a omagiu conducătorului iubit. In aceste dc elevi şi cadre didactice prezenţi la iievii — plmgcau împreună cu toata
aduce un ultim omagiu, mecanicul de ciipc ci sc unesc într-un singur gind : ciubul şcolii medii. Sosirea vacanţei a ţara.
locomotivă Virgil Uclrca. lăcătuşul de Adio, iubitul nostru dispărui. A m in ti lăsat pustii clasele şi coridoarele şcolii, Părtaşi la durerea întregii ţări m ii
revi/.io Ştefan Fuga $i Dumitru Cîm- rea ta o vom păstra întreaga viaţă. Nc dar absenţa a fost dc scuria durată. şi mii de oameni ai muncii din oraşul
j-canu, electromecanicul loau Lup>a p angajăm să stiîngcm >i mai m ult rîn- M iercuri dimineaţa, alături dc profe şi raionul Haţeg au însoţit, cu p riv i
alte Sute ca Ci. Mulţi au vcmt cu în dnrile în jurul partidului, a C om itetu sorii lor şi de restul personalului şcolii, rile şi cu inuna, pc uium ul drum pc
treaga familie *i urmăresc înJui-er.'<;i lui său Central, să ducem mai departe elevii s-an îm iln ic în sala clubului. tovarăşul Cheorgluu-Dcj, a cărui figură
cum ccl mai scump fiu al poporului, steagul b iru ito r al socialismului $i co A la iu ri de medici şi surori, pacienţii luminoasă va r.imînc veşnic în am inti
ne părăseşte. Cli|>cle .mc greu, sîr.t munismului. de Ij spitalul unificat au uitat dc pro rea întregului nostru popor.
apăsătoare In mimă, în conştiinţa su-
leloi dc oameni dc aici figura lunn-
nocsâ a tovarăşului Dei va rămînr veş
nic. Ea scdml comitetului dc panid dm
cadrul complexului iunie se all.i ta
blou] îndoliat al tovarăşului Ghcorgho
Glieorgliiu-Dcp a vcmt un grup dr fe-
niCi pc care aceste clijsc grele Ic-a găsit
Ora H.3U. Moment dc reculegere la seclin I furnale a C S, Hunedoara. în călătorie. S-au oprit în faţa portre-
a l â deri şi mslitutii, dc la căminele cul s-a adunai jnireg satul. Bătrmi şi
R i ! f n a p i aparatelor dc radio din întreprin suferinţei. In Răliău, la televizoare
turale şi cluburi, din cinematografe
V l y j b B ut U 'a şi locuinţe sau în faţa celor mon copii, tărâm şi intelectuali, au plius
împreună şi an urmărit copleşiţi do
tate pe străzi, oameni îndoliaţi s-au întristare limeraliile iubitului lor
Sint zile şi oro care ic zbuciumă, luptei revoluţionare pentru elibe adunat să urmărească procesiunea tovarăş, conducător şi piieten. . . . » * 4 z r
iţi pătrund in sulh-l şi iţi lasă urnic rarea oamenilor muncii, peiilui fe funebră. La Siineria şi Teiu.ş, în faţa tele
adinei, aininhn d(» i.ouildt. Do dala ricirea poporului tomîn şi a patriei ...Sicriul cu corpul neînsufleţit al vizoarelor din guri, puteau fi iillil-
aceasta urnulo sini neobişmiil do nc'.islit.'. pentru socialism, a plecat tovarăşului Glieorghe Ghcorgliiu- nili ceferişti din localitate sau că 1 Tea î
durorou.şo. pe ultimul său drum. Dej a losi aşezat pe catafalc. A în lători dm cme ştie ce meleaguri în
ceput mitingul de doliu. Ochii oame depărtate. Regretul |>ierdcrii tova
Un doliu .idilic, tel mai marc do In (aia televizoarelor şi ajraralc- nilor s-au umplut de lacrimi. înce răşului iubit era întipărit adine pe
liu din isloiia poporului romii), a loi de radio, zeci de lini de oameni pea col din urmă drum al lubdului feţele lor brăzdate de lacrimi.
aşternut peste ţar.i timp de mai ai mumii Jiu regiunea noastră au tovarăş Glieor(|liiu-D«»|. ...Cortegiul funebru a ajuns în
multe zile o maramă magia dc su- urmai il cu durere şi regred ultimul fala monumentului. A sosit clipa
fcriniă. Col mai bun lin al jioporu- drum al marelui dispărut. Cu ochii Onuiido le-ai fi dus, In fala te despărţirii. /a . - a
lui nostru s-a stins din viaţă. In in lacrimi, intr-o tăcere solemna, levizoarelor inlilncoi oameni trişti,
urma lui. un popor imloliai varsă inimile luhiror erau alături de corte copleşiţi de durere. I.a Deva, in sala Te feţele îndurerate lacrimile şi- £ W
o inaro dc lacrimi. Ţara plinge. giul Itinerar. însoţeau cu privirea. cincm.ilogrufiiliii „Taina", j>Ii 1 >.1 piuă roiau fără iucclarc, trupurile oa
la refuz., oamenii plingoau, la Seoa-
menilor erau cutremurare de fiori.
Ieri. poporul şi-a condus liul |>c (11 sullelul, eu durerea şi dragostea la medie „Decelial". cadrele didac Sirenele sunau prelung şi dureros.
ultimul drum. Nouăsprezece mili lor pe nilului tovarăş caro a plecat tice si elevii erau cu ochii plini de In somn de utlim salut, in oraşul
oane do inimi haleau in acelaşi ritm. dinlte noi pentru totdeauna. lacrimi. La Hunedoara, olelarii, do rcşodiili,i al regiunii s-au tras
Erau aht de contopite m durere in Re lot intimul1 legiunii, de la iiirnalişlii şi lamiitalnrii urm,mau 24 do salve de artilerie. Ele au cu
cit au (h-venit o sinr ev.i inima uria l’ia.l Ia 1 iiinedoara. dv‘ la Mia la (orle.’inil cu mima îndoliată. La tremurai văzduhul, la le| cum s-.iu
şă, plină do dragoste imensa şi chi I he,i'*t. liinii şi vişiniei, mu milei 1 Eabrîrj „Sebeşul'' din Sebeş. I*\\ti- Cliiremurnt Şi inimii:» oamenilor. 7u- ii ^ ^ 7 1
nuită do durere. şi tărâm, elevi şi intelectuali au ur lislrle împărtăşeau aceleaşi senti varaşul Glieorghe Glicorghiii-Doj a I S O »
Cheorghe Glieorgltm Pcj, comu mărit cu durere plecarea diniic noi mente de îndurerare. plecat penlru totdeauna, (iar amin
nistul caro şi-a dăruit întreaga sa a tovarăşului Cheorghe Ghcorghin- Cuvintele sînt neputincioase pen tirea lui va rămînc peste veacuri Membrii cooperativei agricole dc produci ie dur comuna llăhau, raionul Sebeş, iu fa(a lelecizoruluit
viaţă partidului clasei muncitoare, Dej. lu fata televizoarelor sau a tru a arăta adevărata dimensiune a nepieritoare iu inimile noastre. urmăresc cu durere in suflet, funeraliile Iov. Glieorghe Cheorghiu-Dej.
I 5