Page 88 - 1965-03
P. 88
Drumul socialismului NR. 31C4
rt g;' 4
r T j y m m B K dar
# # # B
H
Z
■ fesLer £ £ - * - , Fi n SViwâr n a a « g
i l
r a
ţ v U a 3 Lxi
A P I | P I i m s J s f r " HATF r n
La Palatul Marii Adunări Naţionale o avut loc statului a fost întîmpinată de către deputaţi şi invi F\ I C WtS t h C a
miercuri dupâ-amiază sesiunea Marii Adunări Na- taţi la sesiune cu aplauze puternice.
ţionole. In loja din stînga se aflau Avram Bunaciu, vice împotriva r. d. vietnam
In loja din dreapta incintei au luat loc tovarăşii preşedinte ol Consiliului de 5tat, G rigore Geam ânu, RABAT 24 (Agerpres). — tît la Rabat, cît m Ia Casablanca, de
secretarul Consiliului de Stat, şi membrii Consiliu localitatea Cam Binh. din provincia la orele 21, au lost instituite restric
Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, Ion G heorghe HANOI 24 (Agerpres). — Corespondentul agenţiei France
lui de Stat. Misiunea de legătură a înaltului Ha Tinh. La riposta forţelor de a- ţii de circulaţie.
Maurer, Gheorghe Apostol, Alexandru Bîrlâdeanu, părare, navele inamice s-au retras Prcssc anunţă că în cursul zilei de
La sesiune au participat delegaţiile de partid şi comandament al Armatei populare de marţi, la Rabat si la Casablanca au Agenţiile dc presă anunţă că în
Emil Bodnâraş, Petre Borilă, Alexandru Drăghici, Ale de stat din ţările socialiste, reprezentanţii şefilor de cli bor arc din Vietnam a trimis Co spre sud. avut loc puternice manifestaţii si cioc legătură cu aceste incidente, guvernul
In aceeaşi zi. ora 14,50, grupuri de
xandru Moghioroş, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Le- state şi guverne, delegaţii ale partidelor comuniste misiei internaţionale de supraveghe avioane cu reacţie ale forţelor aeri niri cu forţele poliţieneşti. Ele au marocan s-a întrunit intr-o şedinţă
şi muncitoreşti frăţeşti care ou participat la fu n e ra re şi control din Vietnam note dc urmat grevei declanşate încă de luni extraordinară, în urma căreia au fost
ontin Sălăjan, M ihai Dalea, Paul i\licu!escu-Mîzil, protest in legătură cu noi acţiuni a- ene americane şi sud-vietnameze au
liile lui Gheorghe Gheorghiu Dej precum şi şefi ai violat spaţiul aerian al R.D. Vietnam, de către elevii liceelor si colegiilor stabilite măsurile pentru menţinerea
llie Verdeţ, Petre Blajovici, Gheorghe Gaston Marin, gresive întreprinse de S.U.A. şi au ordinei şi securităţii, lnlr-un comu
misiunilor diplomatice acreditaţi Io Bucureşti. torităţile sud-vietnamezc împotriva bombardînd şi mitraliind zone popu marocane din localilălile amintite, in
Gheorghe Râdoi, Gogu Rădulescu. Deschizînd sesiunea, tovarăşul Ştefon Voitec, pre R.D. Vietnam. late din regiunea nordică a provin semn de protest împotriva unei re nicat oficial sc anunţă că guvernul a
hotărît : restricţii dc circulaţie între
Apariţia în salo a conducătorilor partidului şi şedintele M arii Adunări Naţionale, a spus : La 24 martie, ora 0,15. trei nave dc cente hotărîri a Ministerului Educa orele 21,00 şi 0 dimineaţa, interzice
ră2 boi au pătruns în apele teritoria ciei Quang Bijiîli. Forţele locale au ţiei Naţionale care stabileşte limita rea oricăror întruniri şi manifestaţii,
le ale R.D. Vietnam şi au bombardat doborit două avioane inamice. de virstă (17 ani) penlru a fi admis
la cursurile ciclului ai doilea din în- judecarea imediată a celor care au
Tovarăşi deputnli, nu trocul numni Ne-nu rămas adînc întipărite în Luînd cuvîntul, tovarăşul Nicolae vâţdmîntul secundar. Potrivit unui provocat tulburările.
cîlcva orc, de cind, împreună cu conştiinţă şi ne vor fi permanentă Ceauşescu, prim-secretar al C.C. al comunicat al Uniunii marocane a Se anunţă că marii scara, lîrziu,
întregul popor, am conclus pe ulti călăuză, ultimele sale cuvinte înflă P.M.R., în numele C.C, al P.M.R. a ferinţa infernafională muncii, incidentele s-au soldai cu armata şi poliţia restabiliseră ordinea
mul său drum pe scumpul nostru to cărate din scrisoarea pe care a adre propus drept candidat pentru func morii şi mai mulţi răniţi, precum şi la Casablanca. Au fost operate ares
varăş Gheorghe Gheorghiu-Dej. in- sat-o Marii Adunări Naţionale, cu o ţia dc preşedinte al Consiliului de u i U l k l i C i ele cosit cu pagube materiale. Marti seara, la tări. Printre arcslali se află şi condu
flăcârnlul şi înţeleptul conducător ui 7.1 înainte de încetarea sa din viaţă. Stat al Republicii Populare Romine Casablanca au fost mobilizate impor cători ai Uniunii naţionale a studen
partidului şi statului nostru. Înfăptuind îndemnurile sale, ne vom pe tovarăşul Chivu Stoica. tante forte poliţieneşti şi armată. A- ţilor marocani.
Pătruns de o neclintită încredere înzeci elorlurile pentru traducerea Propunerea a fost primită cu pu NEW YORK 24 (Agerpres). — După dezbaterile generale, in cursul
La Organizaţia Naţiunilor Unite se
cărora reprezentanţii mai multor ţări
în lorţclc creatoare ale clasei mun în vială a politicii luminoase a Parti ternice aplauze. desfăşoară lucrările Conferinţei in au subliniat necesitatea de a se asi
citoare. ale poporului Tomîn., cu dului Muncitoresc Romîn. Prin vot secret Mareo Adunare ternaţionale pentru elaborarea unui gura preturi stabile şi echitabile la
nestrămutată Jidclilaie lată de rnar- Cea mai inallă expresie a cinsti Naţională a ales pe tovarăşul Chivu nou acord privind cositorul şi pen
xism-leninism, tovarăşul Gheorghiu- rii, ne care i-o adure întregul nos- Stoica ca preşedinte al Consiliului de tru a examina îndeplinirea acordu cositor şi de a feri economia larilor
aflate în curs de dezvoltare de zgu Ziarul vest-german „Industriekurier“
Dej şi-a închinat întreaga sa vială, Iru popor, este hotărârea nestrămu Stat al Republicii Populare Romine. lui existent care expiră la 30 iunie
clocotitoarca sa pasiune revoluţio tată de a munci şi lupta, strins unit La anunţarea rezultatului votului 1966. Acordul existent, semnat Ia I duirile provocate de oscilaţiile bruşte
nară, cauzei dezvoltării şi propăşirii in jurul partidului, a Comitetului său întreaga sală a aplaudat îndelung. iulie 1961. prevedea stabilizarea pie alo preturilor, conferinţa îşi continuă despre poziţia ţărilor nordice faţă de
tării, bunăstării poporului, idealuri Central, penlru înălţarea patriei pe A luat apoi cuvîntul preşedintele lei cositorului, asigurarea unor li lucrările In şedinţe închise.
lor măreţe ale socialismului si păcii. noi culmi ale civilizaţiei şi progresu Consiliului de Stat, tovarăşul Chivu vrări corespunzătoare din această La conferinţă participă delegaţi din litica externă a R. F. G.
El nu a cunoscut salislaclio mai lui, pentru biruinţa cauzei socialis Sloica. 50 de ţâri şi din partea unor organi
deplină clocit dăruirea inepuizabilei mului şi păcii. Tovarăşi, importantă materie primă pe piaţa zaţii internaţionale. Mai mulle tari, BONN 24 (Agerpres). —
sale energii, fericirii celor ce mun Muncind şi luplînd, aşa cum a Permiteti-mi să vă mulţumesc pen mondială şi stabilirea de preturi echi printre care şi IIP. Romînă, sini re Ziarul „liulustriekuricr" publică te acestea au dus la scăderea pres
cesc, luptei pentru eliberarea oame muncit şi a luptat tovarăşul Gheor tru cinstea ce mi-aii făcut-o încrc- tabile pentru ţările producătoare. prezentate prin observatori. un articol în legătură cu poziţia la tigiului Republicii Federale in ţările
nordice.
nilor muncii de exploatare si asupri ghiu, devolali trup şi suflet parlidu- dinlîiulu-mi funcţia de preşedinte al rilor nordice fală de politica exter
re, pentru făurirea si consolidarea jui, clasei muncitoare, patriei noas Consiliului de Stal, şi să vă asigur nă a R.F. Germane, in care se spu in problema flotei nucleare multi
puterii populare, penlTu asigurarea tre socialiste, vom face din profunda că nu-mi voi croia forţele penlru a c ne printre altele : laterale politica Bonnului s-a cioc-
ni! făţiş de concepţiile tuturor ţări
izbînzii definitive a socialismului în durere ce ne slăpîneşle, forţă însu- îndreptăţi încrederea pc care mi-ali [li in icat u tunisiano-iranian ,,Cn greu s-ar putea găsi vreo altă
patria noastră. lletiloare do noi şi noi realizări. acordat-o, doctrină politică care să fi fost cri lor scandinave. îngrijorarea crescrn-
In paginile de aur ale istorici po Sinlem cu toţii sub impresia gre dă din ultimul limp din zona Mării
Militant de seamă al mişcării comu porului nostru, numele său va stră TEHERAN 24 (Agerpres). — vorbirilor s-a constatat o identitate de ticata în anii de după război în ţă Baltice este atribuită, in parte, ares-
niste şi muncitorcşli, neobosit 1 tipici luci de-a pururi, iar faptele şi gin- lei pierderi suferite dc poporul nos In capitala Iranului a fost dai pu vederi asupra necesităţii ca cele două rile nordice niîL de mult ca doctri lei atitudini a Bonnului, cît şi mi.cn-
lor penlru triumful păcii şi colabo tru prin încetarea din vială a tova blicităţii comunicatul comun tunisia- lari să militeze in comun pentru des na Hallslein. Nu există nici uri om licăr ii activităţii N.A.T.O. în Atlan
rării internaţionale, tovarăşul Ghcor- diiea lui vor fi mereu un puternic răşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, ale no-iranian, in urina convorbirilor care tinderea situaţiei internaţionale şi politic şi nici un ziar care să consi ticul dc nord. LIn efect dezastruos
exemplu pentru generaţiile de azi
qhiu-Dej s-a bucurat dc profundă sti şi de iniînc. cărui excepţionale însuşiri de con au avui loc între preşedintele Tuni pentru stabilizarea ei. Cei doi şefi de dere că drumul pe care a pornii Bon l a avut ştirea că Germania occitle1'-
mă şi preţuire în întreaga lume. ducător al partidului şi poporului siei, rlabib Burghiba, şl şahul Ira slalc au hotărît să intensifice colabo nul este cel just. Şovăiala in legă tală examinează planul creării u v-u
De la prima sa legislatură, Marea Neşlearsă va rămine în inimile nostru s-au manifestat din plin in e- nului, Mohammed Rcza Pahlevi. rarea dintre ţările lor şi să sporeas tură cu prelungirea termenului de zone de mine atomice la graniţa ni
Adunare Naţională l a avut perma noastre amintirea celui ce a fost con xercilarca funcţiei dc preşedinte al Comunicatul arată că în cursul con- că schimburile în toate domeniile. prescriere a crimelor naziste, nesigu R D. Germană. Bonnul poate preţ u-
ducătorul iubit a) partidului $i po
nent în nodurile sale pe tovarăşul porului, tovarăşul Gheorghiu-Dej. Consiliului de Stat, ca şi în toate ranţa politicii sale în Orientul Apro dc că Germania răsăriteană nu ex: -
Gheorghiu-Dej. celelalte domenii ale multilateralei piat, străduinţele Bonnului dc a par ta, sene „Stoclcholms Tidningen",
In memoria scumpului nostru to sale activităţi.
Îndeplinind sarcinile de mare răs varăş Gheorghiu-Dej să păstrăm un Golul lăsat prin dispariţia Iui din ticipa la flota nucleară multilaterală dar el nu poaîc sili alte ţări să pro
pundere încredinţate de partid, man moment de reculegere. mijlocul nostru să-l împlinim mun Aman I I ! % a rr* ni 6 şi mai ales doctrina Hallslein — toa cedeze in acelaşi mod".
£501
datul pe care i l-a acordat poporul Asistenta a păstrat un moment de cind. sirius uniţi in jurul partidului, I ■ • 1
în înalta demnitate de preşedinte al reculegere în memoria marelui dis cu energia, abnegaţia şi devotamen
Consiliului de Stat al Republicii părut. tul a căror pildă strălucită ne-a dal-o, zborul
Populare Romine, tovarăşul Glieor- Preşedintele Marii Adunări Naţio punindu-nc întreaga putere dc mun ■ 9 H H ^ ii
ghe Gheorghiu-Dej, şi-o vădit din nale a salutat apoi călduros prezenta că în slujba înfloririi patriei, a fău
plin calităţile sale de eminent om la sesiune a oaspeţilor dc peste ho ririi viitorului ei fericit, a cauzei so NEW YORK 24 (Agerpres). — Pămînt. S-a menţionat, dc asemenea, că
de stat, constituind penlru noi toii tare. cialismului şi păcii. Agenţiile dc presă transmit amănunte două avioane supersonice au reuşit să
un admirabil exemplu de patriotism, Marea Adunare Nalionată a apro ★ despre zborul din 23 martie a cosmo unnărcsscă şi să filmeze faza in iţială WASHINGTON 24 (Agerpres) —
de slujire cu credinţă neabătuta a bat apoi ordinea dc zt a sesiunii : Sesiunea Marii Adunări Naţionale nauţilor Virgil Giissom şi John Young a zborului vehiculului spaţial Pc dc lalcază că principalele teme a’e con
intereselor fundamentale ale poporu Alegerea preşedintelui Consiliului a luat slîrşit. l,i bordul navei ,,Gcmini". care a con- altă parte, conducătorul programului La încheierea vizitei sale oficiale vorbirilor dintre Stewart şi oficia
lui. dc Stat al R. P. Romine. (Agerpres). stituir primul zbor al unei navei cos „Canini", Kraft, a arătat, ea punct ne in S.U.A., ministrul dc externe al lităţile americane au fost situaţia din
mice americane cu doi oameni la bord. gativ r.l zborului, (aptul că nava a ate Marii Britanii, Michacl Stewart, a fă Vietnam, problema dezarmării, si
La o conferinţă dc presă care a avut rizat l.i apoximativ 60 dc mile mariti cut marţi o declaraţie la Clubul pre tuaţia din cadrul O.N.CJ., precum si
Consiliului loc la Cape Kenncdy, conducători ai mi* dc punctul prevăzut. sei naţionale din Washington. Rcfc- N. A.T.O.
forţelor
problema
ale-
nucleare
rindu-sc la discuţiile avute cu pre
Administraţiei naţionale pentru proble
Cei doi cosmonauţi au fost felicitaţi
mele aeronauticii şi cercetarea spaţiului dc prcşcdincclc Lync’.on Johnson care a şedintele S.U.A., Stewart a arătat că După conferinţa de presă, Stewarl a
cosmic (NASA) au vorbii despic cle anunţat că ci vor fi primiţi vineri, în- s-a abordat „un număr considerabil plecat Ia New York, unde se va in*
Miercuri scară, Comitetul Central P.M.R,, ai Consiliului dc Stat şi ai vernelor care, prin delegaţiile tri mentele noi ale acestui zbor. S-a ară tr-un cadru festiv, la Casa Albă. de probleme internaţionale". Minis fîlni cu secretarul general al O.N.U.,
al Partidului Muncitoresc Romîn, gu ver nului. mise, au linul să ia parte la doliul tat că este pentru prima oară cînd cos U Thant.
In legătură cu 2boruI navei cosmîcc
Consiliul de Stal şi Consiliul de Mi Au participat delegaţiile de partid nostru pentru marea pierdere sufe monauţii modifică viteza precum şi „Genuni", sc menţionează că unul din trul dc externe britanic a refuzat să
niştri ale Republicii Populare Roini- şi de stal din ţările socialiste, repre rită de partidul şi de poporul romîn, dimensiunile şi planul orbitei navei. O comenteze convorbirile avute cu ofi
lle au oferit un dineu în Palatul Con zentanţii şefilor,de state şi guverne, prin încetarea din viată a tovarăşu membrii echipajului, Grissom, este sin cialităţile americane, clar a sublimat NEW YORK 24 (Agerpres) —
siliului de Miniştri. delegaţii ale partidelor comuniste şi lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. altă noutate a constituir-o folosirea gurul om din lume lansat dc două ori ca ambele părţi au manifestat o în Ministrul de externe britanic, Mi-
unui satelit artificial — „Syncom-2" —■
Au luat parle tovarăşii Nicolae muncitoreşti frăţeşti, care au luat In toaM au fost totodată exprima pentru comunicaţiile dintre echipajul in spaţiu — cl a mal zburat în 1961, la ţelegere deplină asupra problemelor chacl Stewart, a avut marţi o între
Ceauşescu, Chivu Sloica, Ion Gheor parte la funeraliile lui Gheorghe te mulţumiri pentru mesajele de con navei şi punctele dc urmărire dc pc bordul cabinei „Mcrcury". discutate. Agenţia France Prcsse re- vedere cu secretarul general al
ghe Maurer, Gheorghe Apostol, Ale Gheorghiu-Dej. doleanţe trimise partidului şi guver O. N.U., U Thant, în cadrul c3rcia au
xandru Bîrlâdeanu, Emil Bodnâraş, Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, prim- nului R P. Romîne, subliniindu-se că fost discutate situaţia din Vietnam
Petre Borilă, Alexandru Drăghici, secretar al CC. al P.M.R., a rostit un in toate acestea vedem o manifes U M f « *" şl unele probleme legate dc activi
Alexandru Moghioroş, Dumitru Co toast in care n exprimat în numele tare de prietenie fată de poporul ro tatea O.N.U. După întrevedere, răs
liu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, C.C al P.M.R,, al Consiliului dc Stat mîn, fală de Republica Populară Ro- fit rv punzând ziariştilor, Stewart a lăsat să
Ştefan Voitec, Mihai Dalca, Paul Ni- şi Consiliului de Miniştri ale R.P. mină, o expresie a cinstirii memori W - U n? 0 a c se înţeleagă că cei doi interlocutori
culescu-Mizil, llie Vcrdet, Petre Bla- Romine sincere mulţumiri tuturor ei marelui dispărut. i mm m .* "î'J
j ov ici, Gheorghe Gaston Marin, narlidelor frăţeşti, conducerilor de nu au avut acelaşi punct de vedere
Gheorghe Rădoi, Gogu Rădulescu şi Dineul s-a desfăşurat înlr-o almos- 5 J i ’iCt In aprecierea situaţiei din Vietnam
Cornciiu Monescu, ministrul aface partid şi de state din ţările socia feră prietenească. şi a perspectivelor ei.
rilor externe, membri ai CC. al liste, conducătorilor de state şi gu (Agerpres). 'Ci Ic U#*»15V .î
a* ¥ i
arabului Of AJy
7 ■
In ziua de 24 martie a.c. tovarăşul Tovarăşul Todor Jivkov a fost pri ghe Maurer, membru al Biroului Po MOSCOVA 24 (Agerpres). ~
Todor Jivkov, prim-secretar al C.C. mii de tovarăşii Nicolae Ceauşescu, litic al C.C. al P.M.R., preşedintele La Moscova a fost semnat un a-
al P.C. Bulgar, preşedintele Consiliu prun secretar al C.C. al P.M.R., Chi Consiliului de Miniştri al R.P. Ro cord între guvernul (J.RS.S. şi gu
lui de Miniştri al R.P. Bulgaria, şe vu Sloica, membru al Biroului Poli mine, care au avut cu el o convor vernul R.S.F. Iugoslavia, cu privire
ful delegaţiei dc partid şi de stat a tic al C.C. a) P.M.R., secretar al C.C. fer la acordarea dc asistentă economică
R.P, Bulgaria, a făcut o vizită la C.C. al P.M.R., preşedintele Consiliului bire prietenească. şi tehnică din partea U R S.S. la con
al P.M.R. de Stat al R.P. Romîne, şi Ion Gheor (Agerpres). . Ai . struirea dc către partea iugoslavă a
sistemului hidroenergetic şi dc navi
gaţie dc la „Porţile do Fier''.
Uniunea Sovietică va livra Iugo
slaviei trei grupuri hidroenergetice
complete cu o putere aproximaţi-) .
de 178 MW. fiecare, ansambluri
1 montate, piese, instalaţii de control
şi măsurat, precum şi unele materia
■ I ■ • v.-.; . .
Politica leninistă do industrializare în funcţiune prima linie tehnologică şcoli noi cu cîte 16 săli de clasă şi le pentru producţia de către înde*
socialistă a tării a fost aplicată cu a preparatiei dc la Corocşti, s-au con alte două şcoli noi cu cile 8 săli de ■ f i i ® prinderile iugoslave a altor trei gru
consecventă de către partidul nostru struit, modernizat şi reutilat Uzina dc clasă, inaTară de cele renovate. Ei ____________ _ V l iaSrifaS puri hidroenergetice de aceeaşi pu
xşi în Valea Jiului. Datorită acestui reparai utilaj minier din Petroşani, sini instruiţi şi educaţi de peste 800 tere. U R S S. va mai livra Iugosla
BELGIA: In foto: Aspect dc la o demonstraţie care a avut Ioc recent la Bruxelles împotriva pres
lucru, fosta Vale a plîngerii a de fabrica dc oxigen etc. In abataje, lo cadre didactice. Numai în ultimii trei cripţiei crimelor naziste. viei utilaj şi mecanisme pentru eclu
venit o Vale a bucuriei. Ca să vor cul muncii fizice, istovitoare, al lo- ani, în oraşul regional Petroşani, s-au ză, utilaj de construcţii şi montaj.
beşti despre toate cile s-au înfăptuit poţii, trocului şi lîrnăcopului au în cheltuit pentru învătămînt, peste 50
In Valea Jiului în anii regimului dc- ceput să-l ia transportoarele meca milioane lei.
mocrat-popular oslo, desigur, foarte nice, maşinile de încărcat şi diferite In fata localităţilor Văii Jiului, a
greu. Conducerea partidului nostru, alte utilaje. Vagonetele cu cărbuni minerilor şi a celorlalţi oameni ai marţi alegerea colonelului Oswal
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej au început să fie trase de locomotive muncii stau perspective minunate. In do Lopez Arellano, şeful guvernu
personal, s-au interesat îndeaproape Diesel electrice Numai in anul tre mine sc vor extinde pe scară largă lui militar in postul de preşedinte
dc condiţiile dc muncă şi dc vială cut s-au încărcat mecanic peste 85 000 abatajele’cu front lung mecanizate. în al Hondurasului. Alegerea lui A-
ale minerilor şi a luat măsuri con m c. material excavai în galerii, s-an care la tăierea şi încărcarea cărbu ccllano a fost obţinută în pofida
crete de îmbunătăţire continuă a nces- susţinui cu armături metalice mai mult nelui nu se moi foloseşte munca fi NEW YORK — Reprezentanţii a pru şi a politicii guvernului în a- opoziţiei deputaţilor liberali, care
lora. du 02.000 ml. de galerie, iar din a- zică, iar susţinerea lucrărilor minie II ţări membre ale O.N.U. au în ccst domeniu. Nu a fost făcut cu Sindicalului nalion.il al muncitori mi declarat că Adunarea naţională
lor comerciali şi industriali din Lu-
alegeri
Industria carboniferă din Valea bntaje cu susţinere modernă s-au ex re se execută cu ajutorul armăturilor ceput marţi la sediul Organizaţiei noscut conţinutul cuvîntării primu saka. a declarat câ şi alte sindicate a fost aleasă !a ultimele a elabora
din Honduras penlru
Jiului se alia înainte dc 1944 într-o tras peste 1.310.000 tone cărbune. Prin melalice. La nunele Vulcan şi Lupcni Naţiunilor Unite din New York lui ministru. Viecprcmicrul turc, sini gala să declare o grevă de constituţia şi nicidecum penlru a
situaţie grea, caracterizată prin ex grija partidului şi statului noslru, se vor introduce in cursul acestui dezbaterile privind elaborarea pro Dcmirel, a declarat in faţa grupu solidaritate cu muncitorii din Ndola. desemna preşedintele republicii.
ploatarea prădalnică a zăcămintelor, mimai în perioada 1959—1964 s-au in an încă trei combine şi un plug dc iectului ordinei dc zi a sesiunii i- lui parlamentar a] Partidului drep
condiţii inumane de muncă în sub vestii peste 510 000.009 lei in scopul cărbune, în majoritatea localităţilor nmigcralc a Comitclulivi pentru tăţii că Turcia este liotârîtă să tacă STRASBOURG. — Vo-bind in
mecanizării minelor. Lucnnri in con se înaltă noi blocuri de locuinţe ele. BAGDAD. — In cursul zilei di
teran şi )a suprafaţă. Chemarea fă comerţ şi dezvoltare care va avea uz de drcplul dc a trimite trupe in fata Parlamentului vcsl-european, mar(i, ministrul afacerilor extern* ^
cută dc tovarăşul Gheorghe Ghcot- diţii din cc în ce mai bune, apliciml Toate realizările noaslrc $înt rodul loc luna viiloarc. Cipru, îu baza sistemului dc ro Robcrt Marjolin, vicepreşedintele al Kuweitului, Sabbah al-Ahmad
ghiu-Dej cu ocazia vizitelor sale în metode avansate de muncă, inlro- conducerii iiHelenic n partidului. Comitetul pentru comerţ Ş» dez taţie. C.E.E., a declarat câ deficitul ba al Sabbali. care îl însoţeşte în vi
toamna anului 1944, in anul 19-13. ducînd pe scară tot mai largă meca In viilor, oamenii muncii din Va voltare a fost creat în decembrie lanţei dc plăti a Statelor Unite zita sa in Irak pe premierul Kuwei
precum şi prezenta sa la conslătui- nizarea, oroductia de cărbune a cres lea Jiului vor lupta cu şi mai multa 1964 ta organ permanent al Con STOCICHOLM. — Intr-o declara constituie una din cauzele princi tului, Abbah al Salem al-Sabbah, a
rea pe tară a muncitorilor din indus cut an ilo an. Astfel, minele din ca însufleţire penlru a contribui la ri ferinţei Naţiunilor Unite pentru ţie iăcută miercuri în Parlamentul pale ale situaţiei încordate din sis început Iratativele cu ministrul a-
tria carboniferă limită în anul 1953. drul CC.V.J. au produs în anul 1964 dicarea industriei pe culmi tot mai comerţ şi dezvoltare dc la Geneva suedez, ministrul afacerilor exter temul monetar internaţional. El facerilor externe al Irakului. Naji
nu rămas întruchipate in conştiinţa aproape de trei ori mai mult fată înalte. Minerii din acest important şi este alcătuit din 55 de membri. ne al Suediei, T. Nilsson, a subli şi a exprimat speranţa că o restrân
de anul 1938. bazin carbonifer s-au angajat ca in gere a investiţiilor americane in Talcb. Ele au urmat unor convor
minerilor, au însemnat un îndemn pu anul 1965 să extragă peste sarcinile niat că actuala orientare politică biri intre primul ministru al Ku
ternic pentru transformarea radicală Munca entuziastă, aplicarea cu de plan 66,250 tone cărbune, să ALGER. — Un comunicat dai pu a Pieţei comune face imposibilă o străinătate va duce la o ameliora weitului şi preşedintele irakian.
a Văi» Jiului. La consfătuirea din curaj a iniţiativelor valoroase şi a crească productivitatea muncii, să rea blicităţii la Alger anunţă că Ait adeziune a Suediei la acest orga re a situaţiei. Abdel Salam Aref. In cursul con
1952, tovarăşul Gheorghe Gheorglmi- metodelor avansate de lucru au avut lizeze economii peste cele planificate Ahmed, căpetenia grupărilor con nism economic vost-curopcan Rc- vorbirilor, sc anunţă din Bagdad,
Dcj arata : „Viaţa începe să înflo ca rezultat depăşirea planului pro- trarevoluţionare din Kabylin, si o fcrîndu-sc la AELS, al cărui membru ROMA. — La Veneţia a avut toc au fost abordate probleme politice
rească in Valea Jiului, ea şi în ce dueliei globale şi a productivităţii în valoare de 1205.000 lei, să îmbu parte din complicii săi au îost de de drept este Suedia, ministrul dc o grevă generală a oamenilor mun şi economice dc interes comun.
lelalte regiuni producătoare de căr muncii. La C.C.V J. productivitatea nătăţească calitatea cărbunelui. Aces feriţi parchetului algerian de către externe a relevat câ în ciuda cri cii care au protestat împotriva con
bune : ele au încetat de mult să fie muncii a crescut cu 7.2 şi respectiv te angajamente ale minerilor din Va politia judiciară. zei recente prin rare a trecut acest cedierilor, revcndicînd sporirea sa HELSINKI. — Riksdagul finlandez
Văi ale plîngerii, ale suferinţe), ale ni 6,5 In sula, în ultimii doi ani. lea Jiului vor constitui noi fapte care Ei vor fi judecaţi de Tribunalul organism economic vest-enropcan, lariilor. Datorită grevei, portul Ve l-a ales pe parlamentarul social de
să contribuie la înflorirea
palriei
mizeriei şi foametei — sîntem pe dru O grijă deosebită a acordat con "oaslre socialiste. revoluţionar creat la 7 ianuarie ca urmare a introducerii suprataxei neţia. in care sc aflau 18 nave ce mocrat August Fagerholm ca nou
mul transformării lor in Văi ale bucu ducerea partidului şi statului nostru 1964, în competenţa căruia intră cri britanice de 15 la sută la mărfurile urmau să tio încărcate sau descărca preşedinte în locul lui Klecniola,
riei", ci uşierii nivelului dc viată al mi LAZÂR DAV1D industriale dc impuri, .Suedia va te, a fost blocat Principatele în din Partidul ţărănesc, decedat dc
nerilor In ultimii patru ani, la mi prim-secretar a) Comitetului mele susceptibile dc a împiedica cămine membră a AELS. treprinderi din oraş, printre care
In urma măsurilor luate de căi re nele CC.V.J,, salariul mediu a cres funcţionarea normală a instituţiilor „Breda", ,,Ital-Sidc.r“ şi „Edison" curînd. Fagerholm, ales cu 166 vo
partidul noslru. minele din Valea Jiu cut cu peste 20 la sulă. Minerii pri orăşenesc dc partid Petroşani şi-au încetat activitatea. Pe străzi turi din cele 200 ale Riksdagului,
lui au cunoscut o dezvoltare nemai- mesc astăzi concedii plătite, penlru SAMOILÂ MOMEU dc stat. LUSAKA. — Greva celor 400 de le centrale ale oraşului a avut loc, a mai fost timp de peste un dece
fnlîlnită. Toate au fost modernizate ci s-an construit peste 10 000 de a- preşedintele consiliului ANKARA. — Adunarea Naţio muncitori de la rafinăria de cupru dc asemenea, o manifestaţie la niu preşedinte al Parlamentului
şi dotate cu maşini şi utilaje de mare parlamente în blocuri. Invălămînlul local al sindicatelor nală a Turciei a ţinui marţi o şe din Ndula, Zambia, a intrat iu a care au participat peste 10.000 de finlandez pină în anul 1960. El a
productivitate. S-au săpat puţuri noi, de stat a cunoscut o mare dezvoltare. WILIAM SUDER treia zi. Ministrul muncii. Mundi. persoane. declarat însă câ anul viitor, la ex
moderne, s-au pus in funcţiune pu La Petroşani s-a înfiinţai Institutul de director genera) a) CC.V.J. dinţă închisă în cadrul căreia pri a sosit la fata locului pentru a dis pirarea termenului actualei legisla
ternice slalii dc ronipresonre şi aeraj, mine, care pregăteşte cadre de spe SOLOMON SURECÂU mul ministru Urgnp’u a prezentat cuta situaţia cu consiliul sindica TEGUCIGALPA. — Adunarea na turi a Riksdagului sc va retrage din
au fost redeschise minele Vulcan, cialişti prntrn industria minieră. Cei prim-secretar a) Comitetului o expunere asupra situaţiei din Ci tului muncitorilor. Un membru al ţională a Hondurasului a confirmat viaţa politică.
Dîlja şi Lonea I. In anul 1963 s-a dat peste 18000 de elevi invată in cinci orăşenesc U.T.M, Petroşani
Redacţia «1 administraţia ilarululi str. Dr. Petru Cru/a nr 25 telefon 15 88, 12 75, 15 85. 20 78 Taxa plâtitâ tn numerar confoim apiubâiii DiicMie‘ Generale PTT R nr 26? 328 din 6 noiembrie 1949 - Ttparuh Inlrepilnderer D«UmaHcfi Hunedoara Deva 40.065