Page 9 - 1965-03
P. 9
/
Biblioteca C*ni e. a \ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VA I
C A R N E T E L E C T O R A T
Regională
ALEGATORII
DESPRE CANDIDAŢII LOR
Maistrul oţeîar
Otelarii Alexandru Ciocan, Ion Turna Constantin a fost deseori vă
Prodan, Alexandru Stoica şi alţii zut alături de cetăţenii din circum
de la O.S.M. 2 din Hunedoara au scripţia nr. 22 la lucrările do în
multe cuvinte de laudă despre frumuseţare a cartierului între
maistrul lor T O M A CONSTANTIN. prinse de sfatul popular cum ar fi
A nul trecut s-au produs
peste
LA ORDINEA ZILEI plan pe întreaga oţelărie 70.000 pietruirea aleilor Zorilor şi C rini
pe
lor, extinderea reţelei de apă
tone olc-1. Echipele de la primele strada T. Vladimircscu. moderni
zarea iluminatului electric şi alle-
trei cuploare, conduse de maistrul
Lucrări în viticultură rioasă la arest torent de otel. A- lie, maistrul Tonta Constantin a
le. Pentru activitatea sa în produc
amintit, au avui o contribuţie se
nul acesta otelarii merg pe acelaşi
fost decorat anul trecut cu O rd i
drum. In cursul lunii trecute la nul M uncii clasa a 111-a. A nul a-
şi pomicultură cuptoarele 1 şi 3 s-au elaborai pes cesla, 'cetăţenii din circumscripţia Bogată activitate
te prevederi alte 200 tone de otel.
electorală nr. 22 l-au propus
din
In aceste |)reocupâri ale lor, ole- nou candidat. Faptul acesta denotă
larii nu uită mei un moment de că il simt aproape de preocupările la casa alegătorului
Peste puţine zile, în unîlă'ile pro1 menzi pentru cantităţile necesare. calitate. Faptul că rebutul a scăzut lor. Nu este o simplă projiunere ci
ducătoare de material sâditor viticol Aşa slind lucrurile, impun măsuri la 1/J7 la sulă sub procentul ad şi aprecierea muncii sale pe tărîm Sala Casei raionale de cultură din
va începe acţiunea de altoire. In a- mai 0 |>eralivc din partea consiliilor
mis. este un indiciu in acest sens. obşleşc. Orăştie a cunoscut în aceste zile o
cest scop trebuie să lic asigurate de conducere in aceasta direcţie. M a lieevcnţă mare de vizitatori. A ici
toate materialele necesare cum sinii terialul sădilor viticol se poate trans Dor, in jneocupările maistrului ANGELA UNCHEREA se altă deschisă ,,Casa alegătorului" şi
corzile porIal 1 oi si altoi, rumeguşul, portă inccpind cu dala de 15 martie. nu iniră numai oloiul. Tovarăşul funcţionară cetăţenii au putut urmări activita
lăzile ctc. De asemenea, de pe acum Pînă atunci este necesar ca la întoc tea ce sc desfăşoară.
se iau masuri pentru amenajarea în mirea comenzilor să se tină seama
La dispoziţia vizitatorilor stă un
căperilor de forţare a vilei de vie do soiurile prevăzute in jiroicctcle Ş efa de echipă bogat material documentar. Cetăţe
altoită. In total pe regiune vor tre speciale din fiecare unitate.
nii pol consulta Legea si Decretul
bui produse 3.300.000 bucali de vilă In viile pc rod este important ca Era pe vremea prăşilului la plivin d alegerile de deputaţi in
de vie. Pentru realizarea acestei sar in această perioadă să se transporte das. ea este mereu în fruntea tu
porumb. Din cauza ploilor abun turor acţiunilor ce se întreprind, M.A.N, şi sfaturile populare, broşu
cini este necesar ca Întreprinderea îngrăşăminte organice care sâ fie de dente buruienile au crescut, im- atît pe linia bunei gos|)odăiiri şi ra „Regiunea Hunedoara", pliante
regională Agrosem şi consiliile agri pozitate in platforme, iar înaintea sa piediclnd dezvoltarea plantelor. Se înfrumuseţări a salului, cit şi a cu cifte şi (apte din realizările ra
cole raionale să sprijine cooperati pei inan să fie împrăştiate în sco|)ul Repefif/e pentru un nou program ta Şcoala de ană populară din impuneau măsuri urgente. In cea celor din cadrul cooperativei agri ionului Orăştie şi alte materiale do
vele agricole de producţie astfel incit încorporării lor în sol. Petroşani. mai grea situaţie se găseau tere cole de producţie. cumentare.
pînă la 10 martie în fiecare unitate Deosebită aienlie trebuie acordată nurile brigăzii a II-a. In cadrul a- Aproape zilnic au avut loc manifes
să fie asigurat întreg materialul pen şi asigurării materialului sâditor po cestcia muncea şi echipa condusă Mamă şi soţie,' vicepreşedinta tări culturale. In program au fost inclu
tru altoiri. micol. In total coo|)crnlivcle agricole INOVAŢII EFICIENTE de comunista M A R IA DUMA. Plină cooperativei agricole de produclie se expuneri, conferinţe, recenzii, sim
din Turdaş, constituie un model de
Pc lingă cele amintite, consiliile de de produclie din regiune vor planta de energie, însolindu-şi totdeau om înaintat, care trăieşte şi mun pozioane, şezători şi alte activităţi.
conducere ale cooperativelor agrico 500 de hectare cu pomi. De aceea, Pe lingă preocuparea du a realiza sporindu-se astfel productivitatea na vorba cu fapta, şefa de echipă ceşte in chip nou. socialist. Ţinind Intr-una din zilele trecute aici
le de produclie trebuie să ia măsuri ( sie. necesar să fie luate măsuri pen ritmic sarcinile de plan, coteclivul du muncii cu 1.50 ta sută la operaţia res a mobilizat |>e toii cooperatorii din seama de munca ei entuziastă, de s-a organizat o seară culturală care
d*; amenajare a încăperilor in care tru procurarea tuturor puie ţi lor de muncă de la Depoul C.F.R. din Tcius pectivă. echipă la executarea neintirzîată dragostea fată de oameni şi de nă a avut ca temă „A legerile din tre
se vor efectua altoirile. In acelaşi pomi necesari. Suprafeţe mai mari se sc străduieşte să irnbunălăţească con Prin aplicarea inovaţiei ,,Dispozitiv a praşilei. Acest lucru i-a însufle zuinţele lor. cetăţenii din Turdaş cut şi azi", brigada artistică de agi
timp se va acord*, o atenţie deose vor planta în cooperativele aqricole tinuu procesul de produclie prin a- pentru ridicarea cutiilor superioare ţii si pe ceilalţi cooperatori din au fost unanimi in susţinerea can taţie a cooperativei „V ia ţă nouă" a
bită organizării echipelor care lu de produclie din Romosel, I'oinos, plicarea unor inovaţii eficiente. Dc cu cuzineţii montati, de la osiile Io- brigadă care s-au mobilizat la lu didaturii iov. Maria Duma, ca de piezentat un reuşit S|)Cctacol avind
crează la altoiri. Orăştie, Birsău, Hârâu si altele. Aici, pildă, cu ajutorul ,,Cleştelui pentru comolivelor, pentru reglarea pe fus", cru. Acesta e doar un exemplu de ca temă alegerile de deputaţi.
Pentru anul 1965 se prevede în consiliile clc conducere trebuie să ia introducerea scgmentilor pe distri productivitatea muncii a sporit cu 33 putată in sfatul popular al co Tot atei s-au organizat în lîln iri
fiinţarea de plantaţii de vila de vie măsuri şi pentru amenajarea tere buitorul secundar al pompei de aer" la sută la lucrarea respectivă. felul cum înţelege Maria Duma munei. cu tinerii care votează pentru prima
pe 100 ha in cooperativele agricole nului (pichetare, săpatul gropilor ele.). timpul de montare a segmcnlilor a V. STREMŢAN să-$i facă datoria. Cunoscută şi LUCIA JOSAN .dată, vizionări în colectiv a progra
de produclie. In scopul realizăm o- In livezile înfiinţate in anii trecuţi scăzut de la 5 la numai 2 minute, corespondent preţuită de toţi cetăţenii din Tur- bibliotecară mului de televiziune şi audiţii la
bicctivului amintit, pe lingă desfun trebuie continuate stropirile de iar radio.
darea terenului este necesar să se nă contra bolilor şi dăunătorilor. Nu
asigure de pe acum materialul sâdi se vor neglija nici lucrările de tă Lucrări de mărire a capacităţii de uscat
tor care se află însilozat la Agro- ieri de formare a coroanei la pomii
sem Orâştie. Linele unilăli şi l-au mai tineri, do reinlincrirc ele. Omi- şi condiţionat sămînţa de porumb
procurat din vreme. Astfel, coo|>era- v.itul. Înlăturarea părţilor uscate din
tiva agricolă de produclie din Cislci, coroana pomilor, a lichenilor şi muş Au început lucrările de mărire a mari cultivatoare de porumb. Ca u r
raionul Alba, a ridicat 70.000 bucă|i chilor de pe tul|)ini constituie de capac i tâ Ui dc uscat şi condiţional mare. in acest an se dublează capa
clc vilă de vie din care 12.000 de asemenea acţiuni de mare însemnă sămîntă de porumb a slabilor Vă- citatea staţiilor de uscat si condiţio
Chasscllas D’ore, 49.000 Riesling Ita tate. Efcctuînd toate lucrările amin deni, regiunea Galaţi, şi Roşia, re nal sămîntă de porumb.
lian cic. De asemenea, cooperativa tite Ia timpul potrivii se va contri giunea Crisana, aparţinând trustului Totodată, celor zece slalium exis
agricolă de produclie din Sard a de bui la asigurarea unor c o n d iţii. bune Agrosem. Se construiesc uscâtoare, tente, se adaugă in cursul anului
pus comandă pentru 25.000 buc. vilă de creştere a vilei de vie şi a po spaţii de înmagazinare si se mon incă trei, care se construiesc la A-
de vie Fetească albă, Girbova pentru milor, fapt ce va duce la obţinerea tează noi maşini şi utilaje. Aseme- le.vandria, Timişoara si Tecuci. Lu
7.000 buc. clc. Totuşi, mai sînt uni- unor producţii sporite dc struguri şi I nea lucrări sînt în curs de executare crările |)regăliloare au şi începui.
tăti care încă nici nu au de|)us co fructe. I la alte opt stafii situate în regiuni (Agerpres)
& C 11JA B JT& T E & crătorii bibliotecilor comunale şl să pentru prima dată în ţara noastră
şi se foloseşte in hrana viţeilor de
teşti de. pe raza comunelor Brâniş-
la 10 la 90 de zile.
ca, Pâulişl Veţel şi Furcşoara. Tot
cu acest prilej, a avut loc şi un Gă Ieri au început lucrările şe
ebneurs „Cine' citeşte. 'vuiToaşle” pc dinţelor plenare ale consiliilor agri
tema întăririi sectorului zootehnic.
0 Formaţiile artistice ale cămi seara la Haţeg, spectacolul „V a cole orăşeneşti Deva, Hunedoara şi
(N. ZMED — coresjiondent). a Consiliului agricol raional Sebeş.
nului cultural din comuna Streini rietăţi la concert". Işi clâ concursul
desfăşoară în aceste zile o bogată şi cunoscutul cintăreţ Rodion Ho- 0 O brigadă ştiinţifică a Co Cu acest prilej, se analizează rezul
activitate cullural-arlisticâ. Pînă in dovanski de la Teatrul satiric mu mitetului raional pentru cultură şi tatele obţinute de către cooperati
prezent formalia de dansuri şi tara zical C. Tănase din Bucureşti. artă din Alba a |. >posit zilele tre vele agricole de producţie in cursul
cute în mijlocul cetăţenilor din sa
ful de muzică populară s-au deplasai anului trecut şi se stabilesc măsuri
Q La clubul muncitoresc din Cu- lul Geomal. Din brigadă au făcut
în mai multe localităţi din raionul gir va avea loc azi după-amiază o parte intelectuali dc la Şcoala me pentru îndeplinirea sarcinilor pre
Alba. seară literară pe tema „Alegerile — văzute in planurile de producţie
De mult succes s-au bucurat spec die din Teiuş, care au răspuns nu pentru anul 1965.
un important eveniment". meroaselor întrebări puse de cetă
tacolele dale în comuna Sintlmhru Seara literară va fi susţinută dc ţeni. Brigada ştiinţifică a fost în 0 In comuna Şard. raionul Alba.
şi satul Galliu, la care au partici tov. Ionela Alexandrescu şi Doina soţită de formalii artistice. a avut loc un schimb de experien
Popa. ţă intre crescătorii de animale de la
pat peste 1.300 de cetăţeni flO A N 0 De curind gospodăriile agri
A V R A M — corespondent), 0 La căminul cultural din Boz, cole de stat din regiunea noastră cooperativele agricole de produc
raionul 11 io. colectivul bibliotecii au primit primele 25 tone de furaj ţie din Ighiu, Bucordca şi 5ard. La
0 Colectivul Teatrului de estradă raionale a organizai un schimb de industrial denumit „înlocuitor dc sfârşitul acestei acţiuni a fost pre
din Deva prezintă azi în matineu şi experienţă la care avi participat lu lapte". Acest furaj este fabricat zentat un progrdm artistic.
Term ocentrala Uzinei „ V ic to r ia " C o la n : Aspect de la reglorea
d e b itu lu i de opă pentru cazane.
s-au stabilit criterii suplimentare de
selecţie pe întregul flux tehnologic, Foto : V. O N G IU
Dialog despre calitatea otelului astfel incit să se poală satisface ce
rinţele beneficiarului. Pentru perioa
da imediat următoare este însă ne
cesară impulsionarea experimentării ÎNSEMNĂRI PE MARGINEA PLENAREI
turnării directe a otelului pentru osii,
în scopul creşterii gradului de pu
Colectivele de sid eiu rgişti din cadrul C S H u ale dim ine ţii. In birouri, pe platform ele oţe lăriilor, ritate al acestuia. CONSILIULUI AGRICOL REGIONAL
nedoara, in d ru m a to în d e a p ro a p e Je o rg a n iza ţiile lingă cajele de lam inoare, s-au încins discuţii — Măsurile luate, cit şi cele care
de partid, de p u n eforturi susţinute pentru folosiieo oprinse. urmează să se aplice — spunea to
varăşul Traian tov. secretarul comi
cit moi de p lin a a ag re g a te lo r, pe rfecţionarea p ro Dar, pentru ca problem ele ridicate de b e n e fic i tetului de partid, vor avea efectul
Hunedoara oţeluri şi tipo dim ensiun î de lam inare. O b ie ctivu l ari să fie aduse la cunoştinţa t u t jr o r m uncitorilor, scontat dacă vom întări mai mult SE POÎ CRESTE I
nui
ceselor teh nolog ice, asim ilarea
a
mărci
de
in g in e rilo r şi te h n icie n ilo r din secţii şi sectoare, Io
munca de partid. Birourile organiza
princip al ol întrecerii socialiste ce se desfăşoară in sfîrşitul schim bului, sub înd ru m are a org an izaţiilor ţiilor de bază vor desfăşura o muncă
secţii şi sectoare îl con stituie c o lita te a m etalului. de partid s-o org an izat citirea în colectiv a m ate politică susţinută de la om la om
Toate strădo niile si deru rg işti Io r converg spre o b ţi ria lului pu blicat. M u lţi dintre cei care au pa rticip at astfel incit în centrul preocupăm fie MAI MULTE SI Mi PRODUCTIV!
cărui olelar să stea permanent pro
se înscrie celor moi bune oţeluri de pe piaţa m on dială . In Cu p ro pu neri preţioase pentru în lă tu ra re a lor. Pro blema obţinerii unei calităţi supe
nerea unui oţel care să se ridice la înă lţim eo
la aceste a d u n ă ri au ţin u t să-şi spună părerea
în le gă tu ră cu de ficie n ţe le sem nalate şi să vină
rioare la otelurile |>roduse.
felul acesta, ei ad uc o con tribu ţie de plină la satis
naturale şi
economice
Condiţiile
Din discuţiile purtate s-a desprins
facerea cerinţelor mereu crescînde ale industriei pu ne rile se referă îndeosebi la îm b u n ă tă ţire a p ro hoiărîrea întregului colectiv de o|e- ale regiunii noastre sînt deosebii dc agricole de producţie cuprindea
pesle 55.DOO bovine, din care 21.112
noastre constructoare ue maşini care se a firm ă pe ced ee lor tehnologice, Io întărire a răspunderii celor favorabile pentru dezvoltarea conti vaci si juninci, a|>roapo 17.000 por
lari de a depune eforturi stăruitoare
zi ce trece, atît pe piaţa internă, cit şi pe cea ex care concură direct la producerea şl expedierea pentru continua sporire a cantităţilor nuă a creştem animalelor. In plus, cine, mai mult de 115.400 ovine si
la cuvînt ternă. De aceea, m a te iia lu l: ,,D ialo g despre c a lita oţelului. Ele ou fost notate cu g rijă şi vor fi stu de oteluri cu caracteristici superi ţă există si o bună tradiţie. In ve gistrat o oarecare sporire a efecti
57.000 păsări. Cu toate că s-a înre
sc poate spune că in această p riv in
oare şi dc calitatea cerută de bene
velor la unele categorii do animale
derea valorificării din plin a posibi
diate, con stituin d obiective ale p la n u rilo r de m ă
tea o ţe lului" în c a ie beneficiari] işi spun părerea
despre calitatea oţe lului prim it de la C S . H u n e suri te h m co -org onizatorice, care traduse în viaţă, ficiari. t. CIOBANU lităţilor existente, pentru dezvolta comparativ cu anul 1963, rezultatele
rea intensivă a agriculturii, coo|)c- nu au fost totuşi la nivelul sarcini
doara a avut un deosebit e c o j în rîndul oţela- vor con du ce la ridicarea pe o treap tă superioară rativele agricole de produclie au lor stabilite In această direclie a-
rilor, larr.inatorilor şi c e lo rla lţi oam eni ai muncii o c a lită ţii pro du selo r livrate către be neficiari. Dispunem fost orientate să s|)orească an de an mintim faptul că cele mai slabe re-
şeplelul şi producţia realizată de la zullaie s-au obţinui in raionul Ha
din com binot. Cei care au p rim it ziarul mai d e Redăm citeva ospecte de la a d u n ă rile ce au avut fiecare animal. Acest lucru a permis ţeg si oraşul regional Hunedoara,
vreme l-au stud iat c j g rijă , încă din prim ele ore loc în cîteva din secţiile com b in a tu lu i. de importante cooperativelor agricole să valorifice unde cooperativele de producţie au
pe bază de contraclc caniilăţi lot realizai o sporire a efectivelor de
mai mari de produse
animaliere,
bovine, porcine, ovine şi păsări care
Vom (ine seama rezerve interne ceea ce a făcut să sporească simţi se situează sub media înregistrată
tor ponderea veniturilor
pe regiune. De asemenea, se poale
obţinute
clin zootehnie în structura v e n itu ri arata că la bovine si porcine în nici
Vestea a făcut cu repeziciune în
de cerinţele conjurul laminorului de B00 mm. lor totale realizate de către unităţile un raion nu s-au înfăptuit în între
Zeci de exemplare de ziare „D ru agricole socialisto. Pe lingă rezul gime sarcinile stabilite.
tatele pozitive înregistrate în
zo
beneficiarilor mul socialismului" în care s-a pu otehnie, in anul trecut în activita constată că ponderea vacilor de lapte
Analizînd rezultatele obţinute se
blicat articolul : „Dialog despre ca-
lilalea otelului" erau răsfoite cu in- tea acestui sector important de pro si a junineilor în totalul efectivului
îmbunătăţirea continuă a calităţii icies de către muncitorii din schim ducţie, s-au in tîlu il şi o serie de ne de bovine este nesatisfăcătoare, re-
otelului consliluie problema princi bul 1. Lammatori, aju.stori, mane- ajunsuri. A iît realizările cil şi li|>- prezenlind mai puţin de 40 la sulă.
pală în activitatea ciclărilor de la vranli, lăcătuşi luau cunoştinţă de surile manifestate au fost analizate Ca negativ în acest sens se poale
O.S.M. nr. 1. Încă de la începutul a- părerile beneficiarilor din diferite pc larg în materialele prezenlalc si aminti exemplul oferii de coo|>era-
nului, ei au aplicat o serie de măsuri întreprinderi din iară despre cali în discuţiile a numeroşi participanţi
tatea oţelului şi a laminatelor pro la plenara Consiliului agricol regio livcle agricole de producţie din ra-
tehnice şi organizatorice subordonate
duse la CS. Hunedoara. nal. Dc asemenea, cu acest prilej, ionul Maleg şi oraşul regional H u
locmai acestui scop. După apariţia
materialului „Dialog despre calitatea La pro|)unerca biroului organiza au fost stabiliic măsurile corcspun- nedoara, undo comparativ cu anul
otelului", in ziarul „Drumul socia ţiei de bază din schimbul „perma zăloare pentru îmbunătăţirea acti 1963 s-a înregistrat o scădere a nu
lismului". comitetul dc partid. îm|)rou- nenţi dc zi", pentru ora 15 a fost vităţii de viitor, lată pe scurt cite mărului de vaci şi juninci.
convocată o adunare generală lăr
nă cu conducerea tehnică a secţiei, va din problemele care au ocupat
gită comună la care au parlicipal Nerealizarea numărului de anima
comitetul sindical şi comitetul U T M.
laminalorii din schimbul „permanenţi un loc însemnai în cadrul dezbate
au analizat cu profunzime, în cadrul le planificat se datoreste faptului că
de zi** şi cei din schimbul ,.C“ . Pesle rilor.
unei consfătuiri, posibilităţile de in- nu s-a acordat alenlia cuvenită în
60 de muncitori, tehnicieni, maiştri
lăluraro a deficientelor semnalate, in toate unităţile menţinerii efectivu
şi ingineri au ţinut să ia parte la
scopul asigurării unei producţii rit
discutarea articolului în care erau lui de femele matcă prevăzut. De
mice si de bună calitate. 0 sarcină importantă -
înserate părerile celor ce prelucrea asemenea, mi mărul de produşi obţi
In cuvîntul lor. inginerii Radu Vlă- ză otelurile elaborate la Hunedoara.
dut, adjunctul şefului de secţie şi Ilie Tovarăşul I. Dragnea, şeful ateli sporirea continuă nuţi a fost nesalisfăcător. natalita
vfarinescu, inginer principal la cup erului de ajusta), s-a referit in cu- tea la bovine realizîndu-se în pro
toare, s-au referit în mod deosebit la porţie de 49,1 la sulă, iar la ovine
vin lu l său la problema debitării la- a şeptelului
calitatea incă nesatisfâcăloare a ote
lurilor pentru osii de vagoane. Ei au A. D AN U T N. TÎRCOB
arătat că in ultim ul timp s-au îmbu La sfîrşitul anului trecut sectorul
Aspect de la adunarea controlorilor de calitate, nătăţit instrucţiunile de fabricare VI (Continuare In pqq T-a) zootehnic din :adrul cooperativelor (Continuare ui pag. 3 a)