Page 91 - 1965-03

Pag. 3
Nr. 3185 Diurnul socialismului
r ^

Pe tem e ale muncii politice

de m asă

\
H j Bl i V - y J a lL j L i J l l
EFICIENTA iIA

S-a in lîm p la t în una din nopţile afară, si plus cîlcva zeci de grade în C o lectivu l în tre p rin d e rii forestiere SABAU IO A N , mecanic dc fieră­
din Dobra a ob ţinu t unele rezultate straie: M ajoritatea dintre mecanici,
geroase ale lu n ii februarie. Schim bul preajma fu rna lu lui. T o ii erau anim aţi
bune în folosirea mecanismelor. In dacă nu chiar toii, sînt calificaţi, îşi
i i i abia m irase in sul. Pe platform a de dorinţa arzătoare do a reda cit mai
fu rn a lu lu i rr. 5 sc găseau 11 io Ghc- rapid agregatul în c irc u itu l produc­ anul trecut, la operaţia doborîl-scc- cunosc bine meseria. Se pune în tre ­
rusc, secretarul organizaţiei de bază ţiei. Era în joc onoarea întreg ulu i co­ lio n a l planul a fost depăşit cu 25 barea; do ce rezultatele noastre sînt
P.M.R. din schim bul B, N icolno Co- lectiv clin schim bul respectiv care se la sută, iar la încărcat cu transpor­ diferite? In parchetul Pojoga, unde
valiu, p rim -to p ilo r si loan Boia, aju- angajase să nu răm înă cu nim ic mai toare T.L.F.-5 cu J9 la sulă. O parte lucrez, m ecanicii nu sînt încadraţi
tor de top ilo r. Trecuseră ciieva m i­ prejos fată dc celelalte schim buri. din m u n cito rii care deservesc maşi­ în brigăzi, sini lăsaţi să muncească
nile şi u tila je le au dobîndit succese la înlîm plare. Ei nu sini s p rijin iţi în ­
nute de la descărcarea u ltim e i şarje. După aproape 7 orc de muncă in ­ deosebit de frumoase. F unicuiarislul deaproape în întreţinerea, repararea
Cei ire i fu rn a liş li discutau despre şii flotilă, operaţia de schim bare a gu­ M iro n N ăftănăilă, din parchetul Po­ şi utilizarea mecanismelor. De aceea,
faptul că în luna trecuta — ianua­ rilo r de v in t era term inată. Pe fetele iana R ă cli i te lei. şi-a depăşit planul propun ca şi noi să fim încadraţi in
rie — schim bul B rcusisc să elabo­ şefului de seclic, secretarului de pe 1964 cu 3.500 m.c., iar m ecanicul brigăzi.
reze circa 1.000 tone fontă peste plan partid, şefului de schimb, lăcăiuşului de fierăstrău Goleşie V izante cu 1400
pe seama cocsului econom isit. In Y aşilc Pelrut, m ecanicului M arin m.c. masă lemnoasă. Rezultate bune CIRIPOIU GHEORGHE. mecanic da
acele frin lu ri de discuţie sc contu­ Dob, dozatorului S ilvestru M arian, au obţinut şi m ecanicii de funiculare funicular: Aş face şi eu cîteva p ro ­
rau m ăsurile ce trebuiau luate pen­ şefului de echipă dc încărcători Gheorghe C iripoiu, Vasile P irjo l si puneri. Pentru alim entarea u tila je lo r
tru îndeplinirea angajam entelor luate Gheorghc Dulca, se puica c iti m u lţu ­ A ug ustin Gerge, tra cto riştii Stclian pierdem uneori m ult tim p productiv.
în înlrecerea socialistă. m irea datoriei îm plinite . Furnalul Costa-clie, Vaier Lâpugean, m ecanicii De aceea, cred că ar fi bine ca in
fusese salvat dc pe rico lul perforării. fiecare parchet să se amenajeze m ici
— A sta-i bună 1 tresări deodată llie de fierăstraie V irg il M unleanu, M o i­
Ghcrasc. Îm i face impresia că apa la La p u lin tim p după ce m em brii se Sîmoc, Vasile Tăut şi a lţii. Ei au depozite de carburanţi. Iar legat de
vanele de răcire vine mai încet. schim bului 1 şi-au preluat posturile în tre ţin u t bine mecanismele. le-au întreţinere, ar fi bine să existe în
După un control operativ, se con­ în prim ire, s-a putut face descărcarea exploatat în mod raţional. cadrul în tre p rin d e rii un atelier m obil
vinseră de realitate. unei noi şarje dc metal incandescent. Realizările în tre p rin d e rii puteau să care să revizuiască u tila je le şi sa
F urna liştii clin schim bul B însă, fie cu m ult mai frumoase dacă nu execute m icile reparaţii.
— Să-l anunlăni pc tovarăşul A r-
pierduseră din cauza in cide ntului c ir­ existau unele deficienţe. U nii meca­ BLIDAUU IO A N , mecanic de coj î-
tean, şeful schim bului — a propus
ca 200 tone de fontă. Lucrînd în con­ nici nu au în tre ţin u t însă în mod co­ loare: Un lucru care mi se pare
careva.
d iţii normale, nu c tocmai uşor să respunzător mecanismele, nu s-au esenţial este ca u tila je le să fie apro­
— Dacă nu luăm m ăsuri imediate, recuperezi o asemenea cantitate de vizionate ritm ic cu masa lemnoasă.
ne putem aştepla la o perforare, trase preocupat să le folosească la întrea­
melal. ga capacitate. In exploatarea lor nu Dacă c o jito rile nu au ce coji, sigur
ci concluzia. Să fie verificate im e­ au aplicat cele mai judicioase m eto­ că ele nu-şi vor face planul. La fu n i­
diat vanele p rin cip a le i — Dar, spunea secretarul organiza­ culare, de asemenea, dacă ele nu
ţiei de bază pe schimb cu p rile ju l de. De aceea, alît în anul care a tre ­
Un telefon in oraş. la şeful secţiei, vor avea lem n de transportat, nu-şi
unei alic co n vo rb iri organizată în cut, cît şi în perioada lu n ilo r ianua­
io v. Gheorghc Roman. Sc propunea vor îndeplini sarcinile de plan. Deci,
dim ineaţa zilei cinci se întim plase in ­ rie, februarie şi m artie din acest an,
oprirea fu rna lu lui. „O priVi-1! V in şi cidentul. noi va trebui nu numai să la m ulte din ele planul nu a fost să reţinem cu to ii că, in parchete,
eu im ediat". munca trebuie astfel organizată in c it
recuperăm cantitatea dc fontă pier­ realizat.
La propunerea secretarului de dută, ci să dăm ceva şi peste plan. In vederea e lim in ării deficientelor, utilajele, cele de scos-apropiat, în­
partid, com unistul loan A rtean a o r­ A ltfe l, sîntem nevoiţi să cedăm altora răsp în dirii experienţei bune privind cărcat, co jit să fie ritm ic ap rovizio­
ganizat pe loc o convorbire cu în tre ­ locul ciştigot în întrecerea socialistă. folosirea mecanismelor, C onsiliul lo ­ nate cu masă lemnoasă.
gul efectiv al schim bului de noap­ Intr-o zi cîteva tone, într-alta alte cal al sindicatelor llia, îm preună cu C A Z A N GHEORGHE, mecanic do
te, Ia care au fost in v îl al o ajutoare citeva şi harnicul colectiv al schim ­ conducerea între- , _ în tre ţin e re : Pro­
cic la fu rn a lu l nr. 6. p rin d e rii, au orga­ blema fo lo sirii şi
bului B, m obilizat de com unişti, a reu­
— S-au ars 11 g u ri de vînt. Dacă şit ca pînă la s lîrş ilu l lu n ii februa­ nizat de curînct un O p în tre ţin e rii meca­
nu acţionăm repede, se vor arde ra­ Imagine de la furnalul de 1.000 m.c. ol C.S. Hunedoara : turnurile de răcire şi rezeivorul de apă. schimb de experi- ” c nism elor s-a m ai
mele şi... urmează perforarea. A - rie sâ recupereze întreaga cantitate rid ica t aicL O con*
ceasla va însemna ciieva zile de dc fontă pierdută şi să producă peste participat şefii de WflBlIII sider im portantă,
staţionare şi mai ales, citeva sule plan a lic 200 tone. In acest fel el a sectoare, parchete ____________________ ____________________ de aceea voi vo rb i
sau chiar m ii de tone de fontă p ie r­ co n trib u it efectiv, alături de celelalte şi brigăzi, mc- despre aceasta. La
dute. canîci care deservesc d ife rite ma­ atelierul nostru, m u n citorii, speciali­
schim buri din secţia a Il-a furnale,
Calculele sumare, sem nificative, i-au şini şi utilaje. In codrul schim bului zaţi pe grupe de u tilaje , se preocupă
convins pe fu rn a liş li de necesitatea la elaborarea peste prevederile pla­ s-a prezentat un referat p rivin d me­ să execute reparaţii de bună ca li­
unei in le rv e n lii rapide pentru reme­ nului în prim ele două lu ni ale anului, canizarea lu crărilor, dm care am su­ tate. Ce se observă însă. In goana
bliniat mai sus citeva probleme, şi pentru a depăşi planul, u n ii meca­
dierea d e fecţiun ilo r iv iic . n circa 4.700 tone fontă. C o nvo rbirile un plan de măsuri pentru utilizarea nici solicită prea m ult utilajele, nu
organizate, îndem nul organ izaţiilor
Lăcătuşi, sudori, încărcători, lo p i- mai raţională a mecanismelor. A poi, Iu în tre ţin bine, nu sînt suficient de
dc partid cît şi celelalte măsuri p o li­
tori, dozatori, organizaţi în echipe ou urmat discuţii în cadrul cărora atenţi asupra m odului cum le ex­
tice şi organizatorice, şi-au dovedit m ecanicii, m ulţi clini io ei fruntaşi în ploatează. A u fost cazuri ci iul o par­
de intervenţie, nu au p rid id it cu lu ­ Şi în celelalte oraşe regionale şi raioane din regiunea H une­ lor 50 de deputaţi aleşi la 7 martie.
eficacitatea. înlrecerea socialistă, au vo rb it des­ te din m ecanicii de fierăstraie au
crul. A u m uncit efectiv, la tem pera­ doara au avut loc sesiunile de constituire a sfaturilor populare. La In cadrul sesiunii s-a ales apoi com i­ pre unele deficienţe, despre experi­ rupt lamele şi la n ţu rile fierăslraielor,
tu ri ce variau între minus 8-10 grade A. D Â N U Ţ sesiuni au participat m em brii b iro u rilo r com itetelor raiunale şi oră­ tetul executiv din care fac parte 15 enţa bună dobîndită în folosirea u ti­ fie pentru că nu au scos la tim p fie ­
şeneşti regionale de partid, lu c ră to ri din aparatul s fiitu rilo r popu­ deputaţi. Preşedinte al com itetului
lajelor, au făcut propuneri pentru răstrăul din tru n ch iu l arborelui, fie
lare, conducători de în tre p rin d e ri şi in sinu ai, a lii in vita ţi. executiv el sfatului popular raional îm bunătăţirea u tiliz ă rii mecanisme­ pentru că i-au lăsat în un gh iul de
In cadrul lu cră rilo r sesiunilor s-a scos în evidentă victo ria re­ a fost ales tov. Lconlin Dram, iar lor. cădere al acestuia. M ai este o de­
purtată de Frontul Dem ocraţiei Populare in alegerile de deputaţi vicepreşedinţi tov. O ctavian Bona, Redăm inaî jos spicuiri din cuvin- ficientă. La noi în întreprindere c-
care au avut loc la 7 m artie a.c. A urel Rotarii şi A lexandru Moise. Iu l unor participanţi la schim bul de xislu grafic de întreţin ere şi repa­
Redăm citeva aspecte de la aceste sesiuni. S-a ales totodată un număr de 5 «xporicnlci. raţie a mecanismelor, clar nu sc res­
com isii perm anente: a g rico lă ; comerţ JU R AVLE PETRU, şei de parchet : pectă. Or, dacă m aşinile nu sînt re­
PETROŞANI şi desfăşurarea campaniei agricole de şi cooperaţie; învălăm int, cu ltu ră ; Parchetul Poiana Râchiţelei pe ca- vizuite si reparate cinci trebuie, se
prim ăvara. sănătate şi prevederi sociale; indus­ ic-1 conduc şi-a depăşit planul la a- uzează foarte m ult, fapt care mă­
trie locală; gospodărie comunală şi proapc toate mecanismele. reşte tim pul de im obilizare al aces­
Sesiunea dc constituire a Sfatului drum uri ,- plan tmanţe.
popular orăşenesc regional Petroşani DEVA Cum a fost posibil? La noi în par­ tora.
a validat mandatele celor 282 depu­ Sesiunea a ascultai inform area cu chet, lună dc lună, planul este delal- T Ă U N VASILE, mecanic de fie ră ­
taţi propuşi şi aleşi la 7 martie. De­ In cadrul sesiunii dc constituire au p riv ire la pregătirea şi desfăşurarea cat in mod judicios pe brigăzi şi e- straie; Eu mi-nm depăşit întotdeauna
putaţii au ales apoi în unanim ilcite pe fost validat»' mandatele ceior IOC» d — lucrărilor din campania agricola dc cliipe. Acestea, la rîndul lor, defalcă sarcinile de plan. In afară de cele uc
cci 15 membri oi com itetului executiv. p u lo li aleşi la 7 m artie pentru sudul pi'imăv ară. sarcinile pe m uncitori, astfel ca fie­ s-au arătat cred că la succesul meu
Co preşedinte al com itetului executiv popular orăşenesc. S-a trecut apoi la care să ştie precis ce are de făcut. a co n trib u it şi folosirea clin plin a
M Eu, împreună cu m aistrul de parchet tim pu lu i de lucru. U nii m ecanici por­
al sfatului popular a fost ales tov. alegerea-com itetului executiv din cere OPĂŞISE
Troian Blaj, iar ca vicepreşedinţi Iov. fac pane 17 tovarăşi. Ca preşedinte eo nircic’zMziInie cum sînt folosite me­ nesc Ia lu ciu citul soarele este de
Coriolan Nicoară, îosif A ndrica şi a fost ales iov. O ctavian Io naşe ■■.ai, In -sesiunea de con ulilu lre a Sfa­ canismele şi le pretind m uncitorilor citeva suliţe pe cer. Eu, şi ca mine
Simion P îriianu. iar ca vicepreşedinţi iov. Teodor M a­ tulu i popular raional O iTşlie au fost să Ic întreţină bine. După terminarea sînt m ulţi, mergem dts-clc-dimtne;iţă,
lign lă, M iticii lacob şi A ndrei Suos. lucrului, controlez carnetele de boul Si citul ajungem la locul dc munc:;,
S-au ales un număr dc 7 com isii validate mandatele celor 51 deputaţi. ne organizăm ost fel activitatea, in cit
Sesiunea a ales 7 com isii perma­ ale m ecanicilor. Dacă vreun u tila j are
permanente : construcţii, arhitectură nente : construcţii .şi arh itecturii ; plan S-a a i's apoi com itetul e x e tu ’ iv ior- defecţiuni, iau măsuri să fie în lă tu ­ ea să fie cît mai productivă. Ne u-
şi sistem atizare; învălăm int şi cu l­ fin a n ţe ; comerţ şi cooperaţie; gos­ mat din 15 deputaţi- Ga preşedinte a rate cit mai urgent, pentru ca tim ­ proviziopăm cu com bustibilul nece­
lost ales tov. Nicolae Ro m i. iar ca v i­ sar. tăiem la rind arborii, evităm
tu ră ; comerţ şi cooperaţie; gospodă­ podărie comunală şi industrie locală ; cepreşedinţi iov. loan .losan. Iustin pul de im obil'/.are să fie cît mai scurt.
sănătate şi prevederi so cia le ; <Kjri- N Ă F T Ă N Ă IL Ă M IRO N. mecanic dc plim bările inutile.
rie comunală şi industrie locală ; să­ l'upa şi Nicolae Clencin.
c o lă ; învălăm int şi cultură. In (dla fun i^u lar: înainte am lucrat în par­ ■k
nătate şi prevederi sociale; plan f i­ deputaţilor s-a prezentat inform area Au fost alese 5 com isii permanen­ chetul Ivănanţiu. A ici. munca nu era La discuţii au vorb it şi Iuga Tran­
nanţe; agricultură. In cadrul sesiunii cu n riv ire la sarcinile de plan pc anul ţe. ; a g rico lă ; com erţ şi coo peraţie; organizată superior, în brigăzi com ­ dafir, şef de parchet, Bucşeru loan,
invnţfuvunl. cultură, sănătate şi pre­
4 *^ a A V , . -. s-a prezentat o inform are p rivin d sar­ 1085 în sectorul de construcţii şi mă­ plexe cu plata in acord globai. De S ofronici loan, mecanici, Cobîrzan
r V i f . i vederi so cia le ; industrie locala şi aceea, nici noi, mecanicii nu eram Trăiau, tractorist şi alţii, lie c a rc a
cinile în sectorul co n stru cţiilo r si a suri pentru îm bunătăţirea a ctivită ţii.
acţiu nilor gospodăreşti şi de în fru ­ gospodărie comunala ; pldn finanţe. s p rijin iţi in muncă. Reţin că o dată subliniat că la l.F. Dobra există con-
:r j Y . > y j» ■ museţare. HAŢEG S-a prezentat cu a c u l p rile j o in­ a căzui căruciorul de pe funiculor d iiii pentru folosirea mai judicion a
A -w—rv a mecanismelor. Pentru aceasta însă,
form are p rivind pregătirea şi desfă- şi brigada de aici nu m-a ajutat să-l
RAIONUL SEBEŞ Prima sesiune a Sfatului popular ra­ şuravea campaniei agricole dc prim ă­ pun sus. Am pierdut cîteva zile pină aşa cum s-a desprins din schimbul dc
experienţă, va trebui ca toţi mecani­
ional Haţeg a validat mandate'.;- c - vară. l-am pus la loc, tim p în care instala­ cii să întreţin ă mai bine utilajele, sn
După validarea m andatelor celor 64 ţia nu a lost utilizată. Ic exploateze mai raţional. Condu­
de deputaţi aleşi Ia 7 m artie in Sfa­ Acum, de cîiul lucrez în parchetul cerea în tre p rin d e rii va trebui să ia
tul popular raional Sebeş, sesiunea a Poiana Ruchilclei, în brigada com ple­
trecut la alegerea com ite tu lu i exe­ xă condusă de tovarăşul Sofronici m ăsurile necesare pentru amenajarea
în parchete a unor depozite m ici de
>, 1 cutiv. Din com itetul executiv fac parte Vasile, situaţia s-a schimbat. Munca carburanţi, sâ înfiinţeze un atelier
este bine organizata. Sînt ajutat în ­
15 deputaţi. Ca preşedinte a fost ales destinate sectorului m obil pentru întreţinere. M ecanicii
tov. N icolae Zachiu, iar ca vicepre­ deaproape de către toţi lu cră to rii să vor trebui să fie încadraţi în b ri­
şedinţi Nicolae A lb ii, N icolae Ureche elîm m in scurt tim p orice deficienţă, găzi complexe cu plata în acord g lo ­
şi Titus Bogdan. a anim alelor să folosesc bine fun icularul. Cu to ţii
e sintern cointeresaţi în a obţine re­ bal şi sâ aibă fiecare caiet de bord.
Dc asemenea, sesiunea a ales 6 co­ zultate bune, pentru că beneficiem In toate parchetele se im pune să se
A n u l acesta, fabricile dc medica­ com plex __ o asociere de tu i’azolidon
m isii perm anente: industrie locală şi cu vitam ino şi m icroolem ente pentru şi de un cîşlig măi mare. conlrole2e riguros, zilnic, cum sc în ­
gospodărie comunală ; agricultură ; mente au asim ilat o serie de produse combaterea boalei solm oreolozei, răs- GOLEŞIU V1ZANTE, mecanic de deplineşte planul pe mecanisme, şi
sănătate şi prevederi sociale ; învăţă- noi destinate sectorului de creştere pindită la păsările tinere, M egainicin fierăstraie: Tovarăşul Năftănăilă are să se ia m ăsuri eficace pentru e li­
m int şi c u ltu ră ; plan finanţe,- comerţ a anim alelor. Printre acestea se nu­ — sub formă dc pulbere şi com pri­ dreplale. Si eu lucrez în brigada lui minarea oricăror deficiente.
şi cooperaţie. mără a n tib io ticile Solvomson şi Molda- S ofronici Vasile. în parchetul Poiana Răspîndirea m etodelor bune ale
m in injectabile, Suzotrial, T ctra xin — mate,. antibiotic folosit contra infec­
1. F. Haţeg, sectorul de explootare Boru Mare, parchetul Tecurî. In încheiere, deputaţii nu ascultat ţiilo r intestinale şi a plăgilor. Răchiţeleî, şi am cîşligat lunar 2000 unor m ecanici particip anţi la schim ­
încărcarea buştenilor în autocam ioane. cu acţiune stim ulotorie caro se adau­ si peste 2.000 de lei. Am oblin ut re­ bul de experienţă, aplicarea în pro­
inform area cu p riv ire la pregătirea gă în hrana anim alelor. Furazolidon N oile produse, se adaugă celor pes­
te 100 dc medicamente si bioslim u- zultate frumoase. Si nu întîm plâtor. ducţie a unor m ăsuri eficiente va
la to ri pe care le realizează în pre­ In afară de ceea ce au spus alţii, suc­ face ca m u n cito rii, in g in e rii şi teh­
zent industria de medicamente din cesele dobîndile de mine se dato- nicien ii do la 1,F. Dobra să obţină
în aşa fel încit să asigure curson- tara noastră pentru sectorul zooteh­ resc bunei în tre ţin e ri a u tila ju lu i. noi succese în ceea ce priveşte me­
ţilor însuşirea temeinică a lecţiilor nic. Zilnic, curăţ cu atenţie fierăstrăul şi canizarea lu cră rilo r, şi folosirea ca­
predate şi o strînsă legătură cu S pecialiştii din acest domeniu stu­ îl gresez. înainte de a-1 folosi îl re­ pa cităţii mecanismelor, să-şi în d e p li­
nească şi să-şi depăşească planul do
practica muncit de zi cu zi. Lăcă­ diază şi întocmesc documentarea pen­ glez corespunzător. Dacă toţi ar face producţie şi angajam entele luate in
aşa, rezultatele ar fi m ult mai bune,
DE FRUNTE 0 tuşii montatori loon Radu, Emil tru alte 40 cte produse noi, com plexe mecanismele nu s-ar defecta a lît de întrecerea socialistă pe anul 1965.
dc vitam ine cu m icroelcm eute $i an­
Gavrilă, Paul Şnaider, împreună
L. DEMETER
cu meseriaşii Andronic Crişan, V a­ tibiotice. | des.
ier Irinca, Viorel Cacuci şi alţii ca
© IN eo DE ZILE 1.300 TONE DE COMBUSTIBIL CONVENŢIONAL ECONOMISIT © LOCOMO­ ei, dovedesc prin activitatea prac­
TIVELE DEPOULUI POT CIRCULA 15 ZILE NUMAI CU COMBUSTIBIL ECONOMISIT. tică, de zi cu zi, că şi-ou ridicat
calificorea. Reparaţiile executote
Cu tot timpul nefavorabil şi ză­ mitetul sindicatului, îndrumat de după confruntarea datelor s-a pre­ de ei ou fost întotdeauna de bună
pada abundentă din iarna acea­ ergonizaţia de partid, a găsit cele cizat volumul economiilor obţinute. calitote. Ba mai mult, ei au reuşit
sta. mecanicii şi fochiştii depoului mai adecvate forme de cointere­ Cîteva cifre sînt concludente. In ca prin respectarea graficului de
de locomotive C.F.R. Snneria au sare a muncitorilor în reducerea primele 80 de zile ale anului, con­ reparaţii să reducă timpul de î-
fost zi şi noapte la datorie, asigu- consumurilor specifice de com ­ sumul specific, faţă de norma pian, mobilizare a locomotivelor, la re­
rînd un transport rapid, de cali­ bustibil. Soluţia aplicată pe cît e a fost redus cu 1,85 la sută şi cu paraţiile curente, cu 2 la sută faţă
tate şi în depline condiţii de si­ de simplă pe atît este de efici­ aproape 10 la sută faţă de norma de plan.
guranţă a circulaţiei. Lucrul a- entă. Toate locomotivele dispun de tehnică, rezultînd o economie a b ­ Continua îmbunătăţi re a calităţii
cesto bucură deopotrivă întregul un carnet de bord. La ieşirea din solută de 1.300 tone combustibil reparaţiilor se răsfrînge pozitiv în
colectiv, Mîndria lor este cu alît schimb fiecare mecanic consem­ convenţional. Cu alte cuvinte e- munca celor de lo exploatare, în ­
moi justificată cu cît în condiţiile nează la rubrica respectivă econo­ conomille realizate în mai puţin de lesnind reducerea consumului de
unei aprige lupte pentru învinge­ miile de combustibil realizate. trei luni asigură funcţionarea lo­ combustibil. La toote acestea moi
rea iernii, au reuşit să reducă con­ La puţine zile după fixarea lui comotivelor depoului pentru reali­ trebuie adăugată şi preocuporea
tinuu consumul de combustibil. în marchiza locomotivelor, carne­ zarea planului de transport pe mecanicilor în exploatarea şi în ­
Vorbind despre acest important tul de bord, a devenit subiectul nr. timp de 15 zile Deosebit de im­ treţinerea în bună stare a loco­
indicator de plan se cuvine să fa ­ 1 în discuţiile mecanicilor, Dintr-o portant este şi faptul co toate lo­ motivelor. Întărirea colaborării în ­
cem cîteva precizări. Nu cu mult dorinţă firească, fiecore era cu­ comotivele depoului s-au încodrat tre operatorii de la tracţiune şi cei
timp în urmă, urmărirea, evidenţie­ rios să ştie clte tone de combusti­ in norma plan realizînd şi econo­ de la mişcare, a favorizat extinde­
rea şi cunoaşterea zilnică a econo­ bil a economisit tovarăşul său de mii, Cele moi bune rezultate au rea iniţiativei, remorcării trenurilor
miilor realizate de fiecare meca­ munco. Şi lucrul acesto a dat un fost obţinute de mecanicii Simion cu tonoj sporit Ca urmare, pe sec­
nic. era practic inexistentă. De a- nou avînt luptei pentru economii. Miheţ, Nicolae Popa şi loan Ti- ţia Simerio-Coşlariu şi retur, to­
bia la sfîrşitul lunii, cîteva calcule Emulaţia întregului colectiv şi-a mişan, care au realizat fiecare najul pe trenurile de morfă a spo­
făcute din birou, indicau aproxi­ spus cuvîntul. Rînd pe rînd, o re­ moi mult de 50 de tone economii rit în medie, anul acesta, cu 400
mativ volumul general al econo­ de combustibil convenţional. de tone. Pe această cale au putut
zervă internă sau alta era pusă
miilor. Fireşte că acest procedeu Economiile sînt certe. Se cuvine fi remorcate moî repede aproaoe
pe lîngă faptul că lipsea pe mun­ în valoare, iar în cornetul de bord totuşi să explicăm şi cum au fost 50.000 tone supratonaj de mărfuri
citori de cunoaşterea operativă a numărul tonelor de combustibil obţinute. Am începe cu pregătirea şi materii prime diferite.
economiilor obţinute, nu reflecta convenţional economisit, o cres­ profesională a celor ce reaară şi Intrequî colectiv de la deooul
real cuantumul muncii depuse de cut de la o zi la alta. E de la sine exploateoză locomotivele. Anul a- C.F.R. Simeria, este ferm hotărît să
fiecare muncitor în parte. Apoi. de cesta, în cadrul depoului f u n c ţ io ­ raporteze partidului cu aceeaşi
înţeles însă, că volumul economii­
aici şi olt neojuns; iniţiativa m un­ nează un curs de ridicare a califi­ mîndrie, că îşi respectă a n g a ja ­
lor a fost urmărit în mod concret. cării profesionale în core sînt cu­
citorilor nu găsea cîmp liber şi mentele luate în întrecerea socia­
Lo depou serviciile de resort ou prinşi toţi muncitorii din sectorul
condiţii de afirmare. exercitat un riguros control pe de reparaţii locomotive şi instalaţii. listă, că va obţine succese şi mai Turnâtario de lingotiere a U.V. Câlan. Se pregăteşte un nou transport de lingotiere pentru
Sesizînd la timp acest lucru, co­ baza fişelor tehnologice şl numai Programa analitică este întocmită frumoase, C. S. Hunedoara.