Page 92 - 1965-03

Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 3185

Sărbătoare a poporului grec CONFERINŢA DE LA IN IMPfij

A T E N A 25 (Agerpres). — sălile de spectacole, poeţi si artişti KH AR TU M 25 (Agerpres). — zenlanliî p ro v in c iilo r de nord au făcut
Grecia a sărbătorit la 25 m artie cea greci au recitat poezii inspirate de Un purtător de cuvîn t al C onferin­ cunoscut că se pronunţă pentru crea­
de-a 144-a aniversare a elibe rării sale lupta pentru eliberarea patriei lor. rea unui guvern regional în sud Cei
ţei mesei rotunde
de la Kharlum ,
de sub ju g u l otoman şi a procla­ In sălile Academ iei, U n ive rsită ţii şi convocată pentru soluţionarea proble­ din sudul ţării au respins Insă aceas­
m ării independentei. Tim p de ci le­ T eatrului N ational din Alena, au avut mei sudului Sudanului, a anunlat că tă form ulă 51 au cerut dreptul abso­
va zile, în oraşele G reciei au avut Ioc adunări festive in cadrul cărora aceasta a in ira t in impas. W illia m lut la autodeterm inare, prin interm e­
loc numeroase m anifestări consacrate a fost relevată im portanţa acestei Deng, şeful delegaţiei pa rtidu lui diul unui plebiscit. Impasul s-a accen­
aceslui evenim ent. A u fost depuse sărbători. S A.N U. (din p ro vin ciile dc sud), in ­ tuai si mai m ult cînd reprcr.en'an’ ii
coroane şi buchete de flo ri la m onu­
Joi, Sn capitala G reciei, a avut loc tr-un in te rviu acordai coresponden­ part idelor din nord au refuzat orga­
mentele ero ilo r răscoalei din 1821. tu lu i agenţiei France Prcsse, a con­ nizarea plebiscitului.
Pe bulevardele centrale ale Atenei o paradă m ilitară la care au asistat firm at acest lucru. El a precizat că M in is tru l in fo rm a ţiilo r al Sudanu­
au fost organizate procesiuni, iar Sn înalte o fic ia lită ţi po litice şi m ilitare.
impasul a devenit evident după ce au lui a anunlat că prim ul m inistru, Kha­
fost prezentate punctele de vedere şi lim Khaliîtf. a începui co n vo rb iri cu
propunerile reprezentanţilor din n o r­ partidele semnalare ale Cartei na­
ţionale. El le-a făcut cunoscut că ale­
CIPRU: Moi incidente în regiunea Persteronari dul si sudul tarii. Partidele S.A.N U. gerile generale, program ate pentru 21
Si Frontul Sudului, a declarat W il­
Lucrăriis sesiunii a XXXVIII-a Situaţia liam Deng, pregătesc noi propuneri aprilie, ar puica fi omînale, deoarece
pe care le vor prezenta dezbaterilor
în p ro vin ciile din sudul ţă rii au fost
a Consiliului Economic şi Social din Bolivia Declaraţiile ministrului de interne în speranţa că se va ajunge totuşi înreg istraţi foarlc p u tin i candidaţi şi
la o soluţie în interesul sudului.
In dezbaterile de m iercuri, repre-
olcgălori.
Cuvînt ar ea reprezentatului R.P. Romîne LA PAZ 25 (Agerpres). — şeful şi al apărării al Ciprului
G eneralul Rene Barrienlos,
ju n te i m ilitare boliviene a anunţat N IC O S IA 25 (Agcrpres). — inacceptabilă". El a reafirm at voinţa Sesiunea Parlamentul^ european
NEW YORK 25 (Agerpres). — m inţind că lucrările C onferinţei m iercuri, p o triv it agenţiei Prensa Un purtător de cuvîn t al forţelor gu ve rn u lu i său de a m ilita pentru
La 24 m arlie au inceput discuţiile m ondiale pentru comerţ şi dezvol­ Latina, că nu va demisiona din pos­ O.N.U. din C ipru a anunţai că au unirea cu Grecia si de a se opune
în legătură cu reuniunea gru pu lui tare s-au ocupat îndeaproape de pro­ tul pe care il ocupă. EI îşi menţine avut Ioc noi incidente in regiunea unei încercări de invazie din partea
de lucru ad-lioc al C onsiliului Eco­ blema p rin c ip iilo r re la ţiilo r com erci­ intenţia de o candida la viitoarele Persteronari, în apropiere dc Lefka, Turciei. P o trivit agenţiei France Pres-
nomic şi Social al O.N.U. p rivind e- ale, că au fost elaborate asemenea alegeri prezidenliale. Din aceeaşi Situaţia în această regiune continuă sc, această declaraţie reprezintă p ri­ Dezbaterea raportului privind
laborarea unei D eclaraţii de p rin c i­ princip ii, delegatul rom în a arătat sursă se anunţă că forţele armate se să fie încordata. mul com entariu o ficia l re fe rito r la
pii ale cooperării economice interna­ totodată că prin aceasta s-a uşurat alătura partidelor po litice din opo­ M ie rcu ri seara, m inistru] de in te r­ proiectul unui plan de pace pe o pe­
ţionale. După cum se ştie R.P. Ro* substanţial sarcina gru p u lu i Consi­ ziţie care cer lu i Darrienlos să-şi ne si al apărării al C iprului, Geor- rioadă dc sase lu ni propus recent,
nună încă din 1957 a (ost unul din liu lu i Economic şi Socla) pe lin ia e- prezinte demisia pentru a putea ghadjis, cu p rile ju i sărbătorii na ţio­ care prevede m enţinerea stalu-quo- „relansarea" politică
prom otorii acestei idei in cadrul A- laborării d e finitive a Declaraţiei de candida la aceste alegeri. In acest nale a G reciei, a ţinu t un discurs în ului în insulă pînă în mom entul in
dunării Generale a O.N.U. p rin cip ii ale cooperării economice sens, s-a pronunţat si generalul A l- localitatea Larmaca, in care s-a re­ care se vor crea co n d iţii mai bune
Luind cu vîn lu l în cadru! acestui internaţionale, rasptinzîndu-se astfel fredo Ovando, şeful forţelo r armate, fe rit în special la situaţia din Cipru. pentru găsirea unei rezolvări paşnice. a Europei occidentale
punct, reprezentantul R. P. Romine, recom andării rezoluţiei 1942 a O.N.U. şi numeroşi alţi o fiţe ri superiori. A - El a declarat că dacă Turcia încear­ Agenţia subliniază că p o triv it decla­
M ih a il llaşeganu. a arătat necesita­ Reprezentantul rom in a in te rve ­ genţia Prensa Latina relevă că în că să bombardeze sau să invadeze raţie i lu i G eorghadjis, guvernul ci­
tea con tinu ării efo rtu rilo r în scopul nit, de asemenea, in cadrul punctu­ cazul cînd Barrientos se va decide C iprul, punctele de rezistenta ale c i­ STRASSBOURG 25 (Agerpres). — de externe, fără crearea formală a
elaborării unei D eclaraţii de p rin c i­ lui de pe ordinea de zi in titu la t : in cele din urmă să demisioneze în p rio ţilo r turci vor fi neutralizate. M i- p riot respinge acest plan. Planul a- Parlam entul european de la Strass- unor noi in s titu ţii permanente vost-
pii. El a ream intit rezoluţia 1942, a- „Reevaluarea ro lu lu i şi fu n cţiilo r term enul legal (constituţia prevede n islru l cipriot a subliniat că guvernul m in tit a fost discutat la Nicosia, în bourg a luat in dezbatere un raport europene. Numai după aceste în tru ­
doptată la in iţia tiva R.P.R. şi a altor C onsiliului Economic şi Social1'. După ca orice candidat la postul de preşe­ nu se va lăsa convins (le presiuni cursul vizite i m in is lru lu i grec al a- p rivind „relansarea" politică a Eu­ n iri s-ar putea crea un com itet spe­
12 ţâri, de către sesiunea a XVU I-n ce s-a referit la creşterea greutăţii dinte care deţine fu n cţii de răspun­ pentru a accepta „o situaţie dc fapt părării. Garufalias. ropei occidentale. Raportul s u b lin i­ cial care să pregătească paşii urm ă­
a A du nă rii Generale O.N.U. în care specifice a problem elor cu caracter dere în slat să demisioneze din pos­ ază că un acord prevăzînd organiza­ tori spre unificarea politică.
se reafirm ă im portanta deosebită pe economic şi social în cadrul a c tiv i­ tul respectiv cu sase luni înainte de rea unor în lîln iri periodice a şefilor Raportul subliniază, în continuare),
care Adunarea Generală a O.N.U. o tăţii O.N.U., el a arătat că după m ulţi alegeri), în fruntea juntei m ilitare statelor membre ale Pielei comune im posibilitatea „celor sase" de a
se vor afla generalul A lfredo O van­
acordă necesităţii elaborării unei ani de activitate poate fi pozitivă şi do şi a lţi doi mi li I ar i . La rin d u l lor, După incidentele do Ea Cesablanca ar reprezenta prim ul pas spre rea li­ pune la punct o politică comună in
D eclaraţii de p rin cip ii ale cooperării recomandabilă acţiunea de id e n tifi­ zarea unei un iu ni politice vcsl-curo- problem ele apărării în afara cadru­
economice internaţionale. Elaborarea care a ceea ce a fost bun, construc­ relatează agenţia Prensa Latina, par- pene. Unificarea politico a Europei lui alianţei atlantice. Acest lucru
$i adoptarea unei asemenea Decla­ tiv şi adecvat în activiiatea unui or­ hzanii lu i Barrienlos din Cochabainba RABAT 25 (Agerpres). — Com unicatul M in iste ru lu i Inform a­ occidentale, subliniază raportul, tre­ trebuie realizai in cadrul unei a li­
ra ţii ar constitui un m ijloc de pro­ gan a lîl de im portant cum este Con­ i-au cerut acestuia să rămină în pos­ Intr-un com unicai oficial dai pu- ţiilo r precizează că în fata pu terni­ buie să fie realizata in etape, con­ anţe „renovate", în care Europa oc­
movare a unor reiaţi economice să­ siliu l Economic şi Social, pentru a-i tul de preşedinle al ju n te i si ,,să h lic ilă ţii do călrc M in iste ru l Inform a­ celor dem onstraţii de la Casablanca, form propunerilor form ulate de cidentală să deţină o mai mare res­
nătoase, stabile şi echitabile între mări contribuţia la rezolvarea p rin ­ expulzeze din tară pe m ilita rii tră­ ţiilo r al M arocului se menţionează arm ata.a deschis focul. R.F.G., Ita lia si cele ale m in istru lu i ponsabilitate. O bservatorii m enţio­
toate ţările, care să stimuleze efor­ cipalelor probleme economice şi so­ că şapte dem onstranţi' au fost ucişi M in istru l de interne marocan, a de externe belgian, Paul H enri Spaak. nează că această teză din ta pori a
tu rile îndreptate spre progresul e- ciale care interesează in special ţă­ dători do genul lui A lfredo O vando'1. Si s-au înregistrat 59 de răn iţi în adresat populaţiei din Casablanca o S ubliniind că în prezent există pu­ fost sugerată de Franţa care se opu­
conomic şi social al tuturo r popoa­ rile angajate in tr-u n proces de dez­ In încercarea de a aplana con flictul rin d u l p o liţiş tilo r în tim pul vio le n ­ proclam aţie în care cheamă la res­ ţine sanse pentru o unificare p o liti­ ne din ce în cc mai m ult tutelei a-
relor lum ii. Aceeaşi rezoluţie invită voltare. dintre junla m ilitară şi partidele de telor incidente care au avut loc m arţi pectarea ordinei. Ea conţine, de ase­ ca completă, raportul recomandă re­ mericanc.
C onsiliul Economic şi Social si prin D iscuţiile în legătură cu această opoziţie, generalul B arrienlos a tr i­ la Casablanca. Com unicatul expune menea, un averlism ent p o triv it că­ alizarea unui acord experim ental în ­
interm ediul acestuia, grupul de lucru problemă im portantă pentru orien­ din nou evoluţia evenim entelor, a(ir- ruia toţi cei care vor încălca măsu­ tre cei sase, p rivin d organizarea u- In încheiere, raportul preconizea­
creat să-şi accelereze lucrările în ve­ tarea în perspectivă a a c tiv ită ţii Con­ mis em isari speciali care să discute mînd că vina organizării m anifesta­ rile si regulam entul excepţional in ­ ză participarea si a ailor state euro­
derea d e fin itiv ă rii Declaraţiei. siliu lu i Economic şi Social continuo. cu şefii acestor partide şi să le ofe­ ţiilo r revine unor profesori aparli- stitu it dc guvern, ca urmare a m ani­ nor în tru n iri periodice ale şefilor de pene la crearea unei uniuni politice,
re dife rite p o rto fo lii în guvernul bo­ nînd sindicatelor si partidelor p o li­ festaţiilor, vor suferi consecinţele. state sau guverne si ale m in iştrilo r dar numai dacă acestea acceptă toa­
tice, „subversive". După cum se sIic,
livian. Agenţia citată menţionează m anifestaţiile au fosl declanşate dc te prevederile tratatelor de la Paris
Raportul Comisiei Econom ice că, p o triv it prim elor inform aţii, şefii elevii liceelor si colegiilor din Casa- si Roma.
partidelor de opoziţie nu au accep­ blanca, Rabat si în alto localităţi, ca CEYl0ll: Mîey Seuanayake a fost
O.N.U. pentru Europa tat demersul lu i Barrientos. Ei insis­ urm are a unei hotarîri a M in iste ru lu i
Educaţiei Naţionale p rivind stabilirea
tă ca Barrientos să renunţe la pos­
de lim ite la prim irea tin e rilo r la c i­ însărcina! să formeze noul guvern Reînceperea tratativelor
„Dezvoltarea excepţional de rapidă a tul său, şi abia după aceea să nego­ clul al doilea al în vă tă m in lu lu i se­
cieze cu ju n la m ilitară. cundar. privind crearea unei
G ENEVA 25. — Corespondentul tcndinla de creştere a ve n itu lu i sa­ COLOMRO 25 (Agerpres). — cum sp slie, deşi a ieşit victorios,
Agcrpres, U oria Liman, transm ite ; la ria ţilo r, tendinţă m ult mai accen­ C itind surse oficiale din Colombo, Partidul naţional unit nu a dobindit societăţi de transporturi
A ră lin d că în ce priveşte produc­ întrevedere Â. Harrim an-W ilson
La Geneva o fost dat p u b licită ţii ra­ tuată în raport cu anii precedenţi". agenţia France Prcsse a anunlat joi m ajoritatea absolută, ceea ce îngreu­
portul Comisiei Economice O.N.U. demisia rl-nei Sirirnavo Bandaranaikc nează formarea unui guvern care sa aeriene a „celor şase“
pentru Europa. Raportul arată că „în ţia industrială şi productivitatea „Ro- LO ND RA 24 (Agerpres). — scrie agenţia France Prcsse.- A nglia din funcţia dc p rim -ininislru al Cey­ se bucure de o bază stabilă in Par­
com paraţie cu anul 1953, anul 1964 a m inia a obţinut din nou în 1064 un A ve re ll Harrim an, ambasador al se lim itează să declare că discuţiile lonului, ca urm are a alegerilor re ­ lament. După cum anunţă corespon­
fost mai favorabil pentru economia înalt nivel de creştere", docum entul Statelor lln ile pentru probleme spe­ s-au dus îndeosebi in problema aju­ cente. Aceeaşi agenţie relevă că dentul agenţiei Reuler, Partidul naţio­ BRUXELLES 25 (Agcrpres). —
ţă rilo r din Europa răsăriteană şi U niu­ subliniază că aceşti in d ici economici to rului acordat ţă rilor africane in Dudley Sonanayake, lideru l P artidului nal unit a putut să se angajeze cu După o întrerupere dc sase Iun
„au fost considerabil superiori re a li­ ciale, a avut m iercuri după-amiază [a Bruxelles au reînceput tra tn tivH
nea Sovietică". o întrevedere cu prim ul m inistru b ri­ curs de dezvoltare şi s-a sublim at că naţional unit, care a cîstigal 66 de formarea noului guvern după ce un
In raport se remarcă „continuarea zărilor din 1963, productivitatea m un­ tanic, Harold W ilson. în care au dis­ acestea se înscriu în cadrul consul­ mandate din cele 151 în Parlament, alt partid, Partidul federal, (care în în legătură cu crearea unei so rii
dezvoltă rii excepţional de rapide a cii înregistrind a doua .m are creştere cutat dife rite aspecte ale situaţiei in ­ ta ţiilo r periodice între Londra si a fost însărcinat de guvernatorul ge­ alegeri a obţinut 14 locuri), s-a an­ lă li de transporturi aeriene a ţările
Rom înici". din cursul actualului plan de şase ternaţionale. Harrim an, care a făcut W ashington. neral să formeze noul guvern. După gajat să-l sprijin e. Fără aceasta, re­ membre ale Pielei comune, „A
Rcferindu-se la situaţia economiei ani". Producţia industriei construc­ recent o vizită în O rien tu l M ijlo ciu , latează acelaşi corespondent, d-na Union". Cu acest p rile j, m im sir
R.P. Romîne raportul s c rie ; „In pla­ toare de maşini „a marcat o accele­ Asia de shd-est şi E xlrem ul O rient, Sirirnavo Randaranaîkc ar fi putut tra n sp o rtu rilo r si m in iştrii de extp
nul R om iniei pe 1965 există două rare considerabilă", iar apariţia unor i-a transmis lu i W ilson unele con­ forma din nou guvernul ceylonez. no .din cele- şase ţări ale C.C.E. yc
trăsături care alrag cu deosebire a- noi lip n ri de maşini, în care Rominia statări ale sale din această călătorie. A ge nţiile dc presă au anunţat că Încerca, p o triv it-a g e n ţie i DPA — „s
tentia : dorinţa do a demonstra con­ s-a specializat, i-a îngăduit „să cis- Ei au discutat, de asemenea, unele m iercuri după-amiază. pe străzile ca­ depăşească impasul Ia oare s-a a ju r
tinuarea unei puternice e vo lu ţii in ­ lige im portante piele de export in probleme în legătură cu situaţia din pitalei C eylonului au avut loc de­ în cursul tra ta tive lo r din toamna «
dustriale, determ inată în bună mă­ u ltim ii am". Raportul conţine apre­ Africa, cu Gcorge Thomson, m inis­ m onstraţii ale pa rtizanilor color două nului trecut, cînd societăţile nalic
sură de capacităţile intrate în func­ cie ri elogioase cu p rivire la dezvol­ tru l de slat la M in iste ru l A face rilo r partide principale ce s-au înfruntat nale de transporturi aeriene nu a
ţii' în anul 1964 sau de cele de a fi tarea chim iei — „ram ura cea mai di­ Externe al A ngliei, si cu un grup de în alegeri — Partidul lib e rtă ţii (Sri reuşit să cadă do acord asupra colc
date in funcţiune în 1965, precum şi namică a industriei rom încşli" — a specialişti britanici in probleme a- Ia n ka Freedom) si Partidul naţional lor respective la transp orturile d
producţiei de energie electrică, a p ro ­ m ărfuri si pasageri precum si asupr
ducţiei de cărbune si gaze naturale, fricnne. „Această discuţie a avut ca unit. Ei s-au răspîndit pe străzile ca­ gradului co n tro lu lu i din partea cele
scop coordonarea unor aspecte ale
relevînd că, daeă extracţia de Ulei a p o litic ii Statelor U n ilc si M a rii B ri­ pitalei m anifeslîiul fiecare in favoa­ sase guverne asupra . societăţii „A
rea lid e ru lu i propriu.
Preşediaitele Nasser rămas staţionară, în schimb „proce­ tanii, dar partea engleză se arată Union".
sul de modernizare, rcerhipare şi dez­
voltare a ra fin ă riilo r a continuat ra ­ destul de reticentă în această ches­
tiune, lâră îndoială, pentru a menaja
a depus jurămlntul pid". susceptibilitatea la rilo r africane", „Negrul lipsit de dreptul de vof“
La 26 m arlie a avut loc o şedinlă Bundestagul vest-german a adoptat proiectul de lege Articol semnat de Walter Lipnmann în ziarul
CAIRO 25 (Agcrpres). —
solemnă a A du nă rii Naţionale a
R.A.U., în cadrul căreia Gamal Abdel cu privire la prelungirea termenului de prescriere „New York Herald “
Nasser a depus ju ră in in U il în func­
ţia de preşedinle ol Republicii. Şe­ a crimelor naziste NEW YORK 25 (Agerpres). — Si aceste legi au fost anulate
dinţa a fost descinsă de preşodinlele dala capitulării G erm anici hitIeriste. Sub titlu l „N e g ru l lipsit de drep- Curtea supremă în tim pul si d
A du nă rii Naţionale, A nw ar El Sa- RONN 25 (Agerpres). — tul de vot", ziarul „N e w York He­ terminarea celui de-al doilea lă
dat, care a c itit in fata de pu lalilo r Bundestagul vest-german a adoptat Proiectul dc lege a fosl s p rijin it de rald Tribune" publică un articol al mondial. Cu toate acestea, sta
rezultatele finale ale referendum u­ jo i în cea de-a treia si ultim a lectu­ deputaţi ai P artidului crcştin-dem o- cunoscutului com entator W alter Lip- din sud au continuat prin d ik
lui din 15 m arlie in cursul căruia, ră proiectul dc lege cu p riv ire la crat si ai P artidului social-democrat. pmann, în care acesta trece în re­ subterfugii şi tot felul de acţiuni
după cum se ştie, Nasser a fost re­ prelungirea pînă in 1969 a term enu­ D eputaţii P artidului libcr-dem oerat, vista procedeele la caro au recurs intim idare să menţină num ărul
ales în funcţia de şef al stalului pe lui de prescriere a crim elor naziste. care participă la coaliţia guvernam en­ statele sudice penlru a lipsi pe ne­ g ă lo rilo r de culoare Ia un pro<
o perioadă de şase ani. In momentul Proiectul do lege m enţine princip iu l tală. s-au opus. gri de dreptul de vot. Aceste pro­ neînsemnat. In anul 1964, proce
cînd Nasser a depus ju ră m în lu l, e- prescripţiei crim elor naziste după 20 Bundestagul a rclu rn a t C om itetu­ cedee, compuse din „teste" dificile, negrilor cu drept do vot, care ■
vemmen'.ul a fost salutat prin 21 de de ani, dar fixează ca dală iniţială lui ju rid ic o clauză inclusă în p ro ­ ar fi dus si la lipsirea de dreptul de putut înregistra ca alegători, a
salve de tun. 31 decembrie 1949 si nu 8 mai 1945, iectul de lege, propunînd să se iacă vot a unui mare număr de albi. Pen­ de mai puţin de 7 la sulă în st
distincţie între m arii crim in a li nazişti tru a preîntim pina acest luc M ississippi, fată de 80,5 la sulă \
ucru. o
şi cei care au (ost uneltele lor în serie dc state au început încă din tru albi. In Alabama, procentul
Proiect de rezoluţie care prevede făptuirea crim elor. anul 1895 sâ adopte asa-numila fost sub 20 la sulă pentru negri,
„clauză a b u niculu i". Această clauză
Proiectul de lege urmează să fie a-
de peste 69 la sulă penlru albi,
probat de Rundesrat (Camera Supe­ perm ite cetăţenilor, descinzind . din in Louisiana de mai puţin de X
înfiinţarea unei bănci asiatice de dezvoltare rioară) şi supus apoi spre semnare orice persoană care a votat la 1 ia­ *ută penlru negri, fată de peste
preşedintelui R epublicii Federale Ger­ nuarie 1867, cînd nici un fost sclav la sulă penlru albi,
W ELLIN G TO N 25 (Agerpres). — către cea de-a doua conferinţă minîs- mane. nu avea drep’ ul de vot. să fie înre­
La conferinţa sesiunii Com isiei Eco­ lerială, care va avea loc la sfirşilu l Ca urmare a aprobării de călre gistrat ca alegător, chiar dacă nu W alter Lippmann califică ace
nomice O.N.U. pentru Asia si E xlre­ anului sau în prima parte a anului Rundeslag a pro ie ctu lui de lege, m i­ putea trece examenul la care era silualie ca in tolerabilă şi afirmă
mul O rient, delegaţii a şase ţări din viito r. Docum entul propune, de ase­ nistrul vest-german al ju stiţie i, E. Bu- S. U. A. — In fo to : P o liţiştii ln le rve n in d penlru a reprim a recenta supus. Această clauză, anulată de guvernul federal trebuie să ia
Asia au propus un proiect de rezo­ menea, ca actuala conferinţă să hotă­ chor, care s-a îm p o triv ii p re lu n g irii dem onstraţie de protest din faţa Casei Albe din W ashington, îm potriva Curtea supremă a S.U.A. în 1915, a suri ferme pentru a garanta pc
lu ţie caro prevede înfiin ţarea unei rască Snliinlarca unui Com itet con- term enului do prescripţie, şi-a dat de­ p ra cticilo r segregaţioniste din statul Alabama, cu p rile ju l în scrie rii ne­ fost urmată de legi care excludeau la lie i de culoare dreptul la vot |
bănci asiatico de dezvoltare. Rezolu­ s u lla liv, la nivel înalt, form at din ex­ misia. g rilo r în listele electorale. pe negri de Ia alegerile prelim inare.
ţia cere guvernelor membre să-$i perţi desemnaţi de nouă state mem­ văzut de constituţia americană.
prezinte pro p riile puncte de vedere bre, care să ducă tratative cu gu ver­
si sugestii secretariatului executiv al nele ţă rilo r din această regiune, p ri­
com isiei, pe baza cărora să se poală vind înfiinţarea băncii asiatice de dez­ S A N A A . — M in iste ru l A face rilo r hotărit să se ducă tratative fn ve ­
adopta o ho lă rire în acest sens de voltare. Exlerne al R epublicii Arabe Yemen derea elaborării unui nou statul al
a dat p u b licită ţii o declaraţie Sn care A socialiel medicale britanice. S-a
se arată că la 12 şi 20 m artie forţe
propus ca tra ta livcle să so desfă­
m ilitare engleze, dizlocate in Fe­
S P O R T deraţia A rabiel de Sud, au m itraliat M in istru ] ju stiţie i dîn Peru a ordo­ tu ri aeriene „B rilis h United A ir­ tu ror m em brilor săi. Ea a fost sem­ şoare pînă la 30 iunie. După cura
se ştie, cu cilva tim p în urmă. două
localitatea Kataba din , Republica nat o anchetă. ways" s-a încheiat cu victoria m un­ nată de secretarul general al sin­ treim i din m edicii englezi din in ­
Arabă Yemen, In declaraţie se sub­ cito rilo r. A dm inistraţia a acceptat dicalului, G crald Croasdell. s titu ţiile sanitare dc stat au ame­
liniază că au to rită ţile britanice poar­ GEORGETOWN. — M u n cito rii din
0 Joi s-qu disputat meciurile din 3-1 (1-0). Sjirlogea (2), Onea şi Sucs ; tă întreaga răspundere penlru urm ă­ să majoreze salariile m un citorilor. ninţat că vor dem isiona pînă la 1
cadrul celei de a doua etape a re­ Steagul Roşu Braşov — C.SM.S. rile care decurg din accsle acţiuni industria zahărului din Guyana B ri­ Intr-o serie de com itate din Anglia LUXEMBURG. — Cu p rile ju l „Z i­ aprilie din posturile lor dacă gu ver­
turului campionatului cat. A de laşi 1-0 (0-0). Unicul punct a jost agresive. Yemenul, se arată in de- tanică au declarat o grevă dc 48 au avut loc dem onstraţii de pro­ lei ţăranilor", care de 13 ani are loc nul nu le va îm bunătăţi con diţiile
fotbal. In Capitală, pe stadionul „23 înscris dc Cane in minutul 80. ciaralic, işi rezervă dreptul de a de ore, revcndicind m ajorarea sala­ test îm potriva p o litic ii guvernului anual la Luxemburg, 1.500 de fer­ de muncă şi nu Ie va spori salariile.
August", Rapid a dispus cu 1-0 (0-0) In clasament continuă că condu­ apăra intcg rila le a sa teritorială şi riilo r şi îm bunătăţirea co n d iţiilo r de în dom eniul a g ricu ltu rii. Ferm ie­ m ieri, m uncitori agricoli şi v itic u l­
de Dinam-o Piteşti prin punctul că Dinamo Bucureşti cu 22 de punc­ muncă. La grevă participă 1-1.000 dc rii au cerut gu vernului să Ie acorde tori au participat la o adunare. Fi au KABUL. — După cum anunţă a-
marcat in minutul 77 de Codreanv. te, urmată de Steaua şi Rapid cu via(a cetăţenilor săi. m uncitori. La Georgetown, capitala subvenţii mai mari penlru a putea protestat îm potriva regulam entelor genţia China Nouă, la 25 m arlie s-a
iar Dinamo Bucureşti a terminat la cile 20 de puncte PRAGA. — Agenţia CTK anunţă Guyanei Britanice, g re viştii au o r­ face faţă d ific u ltă ţilo r prin care trec. şi sistem ului p re ţu rilo r introdus pe încheiat vizita în Afganistan a ma­
egalitate: l-l (l-l) cu UT. Arad, ★ că la Praga a fost semnat un p ro to­ ganizat pichete în apropierea reşe­ piaţa agricolă a com unităţii econo­ reşalului Cen 1, viceprem ior al Con­
Au marcat Hajdu $i respectiv Ţîr- Duminică, în Capitală, are loc col p rivind schimbul de m â rlu ri pe dinţei prim ului m inistru. Toate fa­ O TT A W A , — A p ro xim a tiv 2.000 mice vest-europene. s iliu lu i de Stat şl m inistru a) aface­
lea (din 11 in). lată rezultatele în­ primul cuplaj inter-bucureştean con­ b ricile de zahăr şi-au încetat acti­ de persoane au organizat o dem on­ rilo r externe al R.P. Chineze. In
registrate in provincie : Minerul ţin ă pentru campionatul cat. A de anul în curs în cadrul acordului pe vitatea. straţie la M ontreal în semn de pro­ DELHI. — P o triv it re la tă rilo r pre­ urma co n vo rb irilo r avute cu o ficia ­
Baia Mare — Steaua 2-1 (2-0). Soo fotbal. Jocurile se vor desfăşura pe termen lung între Cehoslovacia şi test fată de violenţele rasiale din sei indiene, 35 000 de m uncitori din lită ţile afgane, s-a semnat un pro­
(2) şi Sorin Avram; Farul Constan­ stadionul „23 August1* după cum A nglia. In baza noului protocol, cele NEW YORK. — La New York a statul Alabama. Aceasta a fost cea statul Assara din India au declarai tocol re ferito r la frontie ra dintre
ţa — Ştiinţa Cluj 2-1 (0-1) Bukossi, urmează : Steaua — Progresul (ora două ţări vor proceda la liv ră ri re­ avut Ioc m iercuri o grevă de o zi de-a patra şl cea mai mare m ani­ m iercuri grevă, revendicind m ajo­ cele două ţări, un acord cu p rivire
Neacşu respectiv Suciu ; Petrolul 14) şi Rapid — Dinamo Bucureşti ciproce de maşini şi utilaje, produse a conducătorilor de ta xiu ri care a festaţie dc acest fel. desfăşurată în rarea salariilor. Ia colaborarea culturală şi un acord
Ploieşti — Progresul Bucureşti 1-0 (ora 16). ale industriei chimice şi m ărfuri de dezorganizat în marc măsură trans­ utlim ele fO zile la M ontreal. P arti­ cu p riv ire la colaborarea economică
(0-0). Moldoreanu in minutul 6.9 ; larg consum. A nglia va exporta in portul orăşenesc şi a dus la in ci­ cipanţii la dem onstraţie au adresat KH AR TU M . — In cadrul turne u­ ■Şl tehnică.
Ştiinţa Craiova — Crişnl Oradea (Agerpres). Cehoslovacia autoturism e. dente între organizatorii grevei şi o scrisoare deschisă preşedintelui lu i pe care îl întreprinde într-o se­
spărgătorii de grevă. A u to rită ţile au rie de târî africane, Tun A bdul Ra- PEKIN. — Agenţia China Nouă
L IM A . — Pesle 500 de deţinuţi de m obilizat un număr mare de p o li­ Johnson în care şi-au exprim at in ­ zak, viceorem ier al M alayezici, a anun(ă că la H e lsinki s-a semnat
Programul televiziunii de vineri 26 martie 1965 pe insula-închisoare El Fronton, din ţişti, care au arestai 15 grevişti. Cei dignarea faţă do „actele de barba­ sosit la Khartum . in tr-o vizită de un acord re fe rito r la schim burile
rism, care se petrec în Alabama".
sindicatul
apropierea coastei peruviene, au de­
areslali fac parte din
com erciale în lre R. P. Chineză şi
patru zile. Joi A bdul Razak ,\ avut
18,30 U niversitatea tehnică la te­ dioul de televiziune,- 20.00 F ilm u l: clarat greva foamei în urma m orţii local al m u n cito rilo r electricieni, o convorbire cu prem ierul sudanez, Finlanda pe anul 1965, Acordul, sem­
le v iz iu n e ; A utom atizări in industria „Sim fonia penlru un singur om" ; unui delinut. Acesta a decedat într-o condus de H a rry van Arsdale, o r­ LONDRA. — S indicalul actorilor Khatim el Khalifa. ln lr-o conferinţă nat de reprezentanţii guvernelor ce­
pe tro lu lui, si chim iei (II) de inq. Con­ 20,15 Film ul docum entar : „U im ito ru l barcă, în tim p ce era transportat ia ganizator al grevei. din Marea B ritanic a cerut m iercuri de presă, Razak a arătat că M ala- lor două ţări. prevede că R.P C hi­
stantin M atei, de la In stitu tu l dc pro­ e a lă tu ri"; 21,15 Emisiune da artă ţărm penlru a fi internat în spital. celor 11.500 de membri ai săi sâ re­ vezia a h o lă rit sâ stabilească rela­ neză va exporta orez, soia, ulei de
iectări de aparataj electrotehnic si plastică : C iclul „M a rile muzee ale D irectorul închisorii a declarat că LONDRA. — A pro xim a tiv G00 de fuze să prezinte spectacole în R S.A.. ţii diplom atice cu Sudanul. lung, produse alo indu striei uşoa­
insta la ţii de autom atizare; 19,00 Ju r­ lum ii*, „A rtă antică in Muzeu) Lou- moartea sa a fost provocată de o docheri din portul Londra au decla­ dacă ei sînt o p riţi să se producă în re, textile, chimice, precum şi me­
nalul te le v iz iu n ii; 19,10 Pentru pio­ vre" de prof. acad. Emil Condurache ; rană pe care şi-a produs-o singur. rat grevă în semn de protest îm po­ faţa unui public m ultlrasial A gen­ LONDRA. — In cadrul unui acord dicamente. Finlanda va exporta pas­
21,25 M uzică penlru toţi ,■ In înche­ triva concedierii unuia din tovară­ ţia TIPI anunţă că această cerere a realizat in tre m edicii englezi din in ­ tă de h irlie , hîrtie, carton, cupru şi
nieri si şcolari : Ilustrate (lin tară ; D eţinu ţii protestează îm potriva tra­
iere : B uletinul de ştiri, b u le tinul me­ şii lor. Greva celor cileva sute de fost form ulată in tr-o declaraţie a s titu ţiile sanitare de stat şi m inis­ produse ale Industriei constructoare
19,45 Film ul docum entar: A rip i noi teorologic. tam entului medical necorespunzâtor. salariaţi al com paniei de transpor­ sindicatului, care a fost trim isă tu ­ tru l sănătăţii, Kenncth Robinson, s-a de maşini.
sub cerul Deltei", realizat de Stu­ (Agerpres).
-ILirUacţio >i a J iiiiiiis lia ţio n a iu lu i; str Di. Peliu Gioza oi 25 ielelor) 15 88, 12 75, 15 35. 2U 78 Taxa p lfliilâ in outueidj conlorm a yiu b â rii D irecţiei G cutudle RT.T R m 263 328 din 6 n o i e m t u i u |9 llp a iu l> lotrepnoderea P o iiyia iicâ Hunedoaia Deva 40.065