Page 94 - 1965-03

Pag. 2 Drumul Socialismului Nr. 3184

SĂ APLICAM PE SCARA LARGA uziwii de i i f mm

STRADA AUREL VLAICU NR,
MĂSURILE AGROZOOTEHNICE ÎNAINTATE RIALE : 41, MATE­
VINDE DIN STOCURI SUPRANORMATIVE URMĂTOARELE
— ŞURUB CAP EXAGONAL STAS 921 - 5 fl"X 3 5 = 37.000 BUC. ;
— ŞURUB CAP EXAGONAL STAS 921—3 4X120 = 5.700 BUC.;
însemnări pe marginea unui instructaj — ŞURUB CAP EXAGONAL STAS 921— 1" X75=3.253 BUC. ;
— ŞURUB TORBAND STAS 925-8X55=9.626 BUC.;
cu specialiştii din agricultură 2.950 BUC ; 1.471— 5 16X25^
— ŞURUB CAP SEMIROTUND Şl NAS STAS
— ŞURUB CAP PATRAT STAS 1.472— 16X60=25.600 BUC. ;
— ŞURUB CAP ÎNECAT CU NAS STAS 1.474 PENTRU PLUG :
Este binecunoscut faptul câ sporirea producţiei vegetale şî a-
8X35 = 9.928 BUC., 10X55 = 4.956 BUC., 20X80 = 5.800 BUC., STAS ,
nimaliere depinde în mare măsura de acţiunile ce se întreprind în ve­
derea aplicării pe scară cît mai largă a celor mai noi cuceriri ale 1.475 3 8X50 = 9.500 BUC., 3 8X55 = 7.828 BUC., 1 2X70 = 3050 BUC; ,
ştiinţei agricole, de răspîndirea şi generalizarea metodelor de lucru — ŞURUB CAP ÎNECAT GiT PATRAT STAS 2,349—6X45 = 34.020 J
şi a experienţei înaintate acum ulată de către unităţile fruntaşe. In BUC. ; y,
legătură cu introducerea şî extinderea in producţie a metodelor a- — ŞURUB CAP ÎNECAT Şl CRESTAT STAS 2.570 5/16X22 = 12.623 1
vansate indicate de ştiinţa agricolă prezintă o deosebită importanţă BUC. ;
ridicarea continuă a nivelului de cunoştinţe profesionale ale specia­ — ŞURUB CAP ÎNECAT Şl CRESTAT STAS 2,571 1,2X20=3.218 |
liştilor din agricultură. Pe această linie se înscrie. în afara altor
BUC,, 4X25 = 30000 BUC., 5X10 = 73.090 BUC. ;
acţiuni, şi organizarea de către Consiliul agricol regional, la indi­
caţia Comitetului regional de partid, a unui instructaj la care Ou — ŞURUB CAP SCMIÎNECAT Şl CRESTAT STAS 3.167-4X 30= |
participat specialişti de la consiliile agricole raionale şi orăşeneşti, 40.000 BUC. ;
ingineri agronomi şi zootehnişti din cadrul cooperativelor agricole de — ŞURUB CAP SEMIROTUND Şl CRESTAT STAS 3 .16 9 -4 x c = ‘
producţie şl din gospodăriile de stat şl staţiunile de maşini şi 25.000 BUC., 5X15, 5X13 = 35.000 DUC.;
tractoare din regiunea noastră, cercetători de la Staţiunea experi­
— ŞURUB CAP CILINDRIC CRESTAT STAS 3.954—5X10 = 235.000
mentală din Geoogiu, specialişti de la centrele de însămînţări a rti­
BUC., 5X15 ;
ficiale şi Centrul regional de selecţie. — ŞURUB PENTRU LEMN CAP SEMIROTUND STAS 1.451-4X30
La deschiderea lucrărilor instructajului au participat tov. Du­
= 25.000 BUC., 5X40 = 30.000 BUC.;
mitru Popa, prim-secretar al C om itetului regional Hunedoara al
P.M.R., Dumitru Dejeu, preşedinte al Comitetului executiv al Sfatu­ — ŞURUB PENTRU LEMN CAP ÎNECAT STAS 1.452—4X35, 5X45
lui popular regional, prof. Nicolae Giosan, prim-vicepreşedinte al = 60.000 BUC., 8X35X40 = 35.000 BUC. ;
Consiliului Superior al Agriculturii şî ing. Aurel Nistor, preşedinte — ŞURUB PENTRU LEMN CAP LINTE STAS 1.453 —3X25=10.010
ASPECT, DIN TIMPUL INSTRUCTAJULUI
al Consiliului agricol regional. BUC., 4X20X35 = 47.000 BUC., 5X35X40=40.028 BUC.
Timp de 3 zile, la Alba lulia, participanţii la instruire au ascul­
tat cu un viu interes expunerile făcute de către specialişti din
cadrul Consiliului Superior al A griculturii, profesori universitari şi şefi De la fiecare anima! - producţii
de secţii şi laboratoare de la institutele de cercetări agricole. In­
structajul a fost iniţiat cu scopul de a împrospăta şi îmbogăţi nive­ lt8T « E P « E A „CĂPRIOARA11 SEBEŞ
lul de cunoştinţe profesionale ai specialiştilor din agricultura re­ ridicate interesează deosebit de m ult însuşi­ constatat că în zona de şes sau luncă
giunii noastre. Expunerile docum entate făcute în faţa specialiştilor rile care pot fi măsurate, adică cele cele mai bune rezultale economice strada P rogresului nr. 7
de
producţia
can titative cuin ar fi
se obţin alunei cînd păşunile
slab
s-au bucurat de o deosebită apreciere, fiindu-le de un real folos în
Cu m ult interes a fost ascultată e x­ carne, lapte, lînă, ouă ctc. piod uclîve sînt cu ltiva te cu lucerna.
îm bunătăţirea simţitoare a activitoţii lor de viitor. In plus, mai trebuie punerea făcută de tov. Emil N egru- Din cele arătate sc poale trage con­ Dc asemenea, sc realizează sporuri telefon 232 interior 95
adăugat faptul că răspunsurile d a te Ib întrebările puse de partici­ ţiu, rectoru l In s titu tu lu i agronom ic cluzia că asigurarea unor co n d iţii tot mari do producţie p rin curăţări sim ­
panţii la instruire i-au ajutat pe aceştia să înţeleagă pe deplin rolul din C luj, p rivin d orientarea în creş­ mai bune de hrănirc şi în g rijire a ple, aplicarea do îngrăşăm inte şi orga­
şi însemnătatea pe core o prezintă aplicarea diferenţiată, în funcţie terea anim alelor şi îm bunătăţirea ca­ anim alelor, sau mai bine zis creărca nizarea păşunalului pe tarlale. Pă­ a n g a j e a z ă :
lita tivă a efe ctivelo r p rin selecţie.
de condiţiile specifice ale fiecărei unităţi, a măsurilor agrozootehni­ unor con diţii cit mai favorabile, şunile dc deal pot fi îm bunătăţite prin
A preciind rezultatele o b ţin u lc în a- constituie factorul esenţial de care
ce avansate menite să contribuie la creşterea continuă a producţiei măsuri de refacere a co vo ru lu i vege- — UN INGINER IN SPECIALITATEA CONFECŢII PIELE SAU TĂ-
ceastă privinţă , v o rb ito ru l u .subli­ depinde creşterea re n ta b ilită ţii sec­ lal, în acest scop fiin d necesar să se
la ha., şl pe cap de animal. niat faptul că sînt încă o scrie dc re­ to ru lu i zootehnic în cadrul fie ­ creeze lo tu ri semincere penlru o b ţi­ BĂCĂRIE, PE POSTUL DE ŞEF SERVICIU TEHNIC.
zerve nevalorificatc pc deplin. Din cărei gospodării de stat şi coope­ CONDIŢIILE DE ANGAJARE SÎNT CELE PREVĂZUTE DE H.C.M.
nerea ie rb u rilo r din specii valoroase.
cauza preocupăm insuficiente a con­ rative agricole de producţie. Faptul O altă metodă de creşlcre a produc­ NR. 918/1960.
I In sectorul vegetal — du cerilor unor u n ită ţi agricole pen­ că regiunea noastră dispune de su­ lic i dc masă verde pe acesle păşuni
tru crearea m ior co n d iţii corespun­
prafeţe însemnate de pa jişti naturale,
a
zătoare de h ră n irc şi adăpostiră
la care se adaugă cultivarea plantelor esle orqanizarea raţională a paşuna-
tulu i şt fertilizarea lor prin lîr lir r , Ială
anim alelor se constată o dezvoltare
j producţii tot mai sporite nccorespunzătoare a creşterii aces­ de nutreţ pe circa 15 la sută din su- de ce esle Dino ca Ia fiecare tabără
şi
exis­
pralaţa arabilă a re g iu n ii
de vară să se colecteze urina si să
tora, scăderea procentului de nata­
litate. şi m ărirea celui de m ortalitate. tenta unei tra d iţii valoroase în creş­ sc stringă gunoiul rezultai de la a-
Una din temele prevăzute în pro­ plicarca diferenţialei a m ăsurilor n- Iată de ce esle necesar să şc acorde terea anim alelor, irebuie să determ ine niniiile.
gram ul de in stru ire s-n referit la fo­ grotehnicc. Executarea acestor lu ­ o deosebită otenUe h ră n irii şi în ­ o preocupare mai susţinută din partea O mare parte din păşuni sînt si-
losirea raţională n îngrăşăm intelor crări Irebuie să fie încredinţată unor g rijirii anim alelor, avindu se în ve­ specialiştilor şi a ce lo rla lţi lucrători luale în zona de munte. A ic i alenlin
organice şi m inerale şi a amenda­ lucrători cu pregălire proî-.*sioiin)â dere raionaren raselor şi con diţiile din ag ricu ltură faţă dc îm bunătăţirea trebuie îndreptată spre efectuarea lu ­
m entelor in vederea rid ică rii gradu­ corespunzătoare, sub directa condu­ naturale şi economice specifice fie ­ a c tiv ită ţii în sectorul zootehnic. Avem cră rilo r de defrişare, deoarece sc
lu i de fe rtilita te a solului si spo ririi cere <i spe cialiştilor din u n ită ţile a- cărei gospodării de stat şi coopera­ convingerea că munca permanentă ce constată o reducere a suprafeţelor
capacităţii productive a păm inlului. gricole dc producţie. tive agricole de producţie. se desfăşoară pentru am eliorarea ra­ dc păşune prin exlindcrea vegctaliei
In legătură cu problema am intită tov. Intensificarea producţiei agricole Factorul princip al de îm bunătăţire selor şi valorificarea mai din plin a lemnoase. Un alt aspect negativ în-
prof. dr. G riqorc Coculescu, de in pc unitatea de suprafaţă esle sirius calitativă a raselor şi de creştere a c o n d iţiilo r existente se va concretiza lîln il esle şi faplul ră in fiecare an se
In stitu tu l rle cercetări pentru cereale legată de preocuparea m ecanizatori­ producţiei anim aliere este selecţia. A - în final în creşterea sim ţitoare a c- pierd can tilă ţi însemnate dc masă
Si plante tehnice Fundulea a insistat lor. lu cră to rilo r din G.A.S. şi ţăra­ ecasta esle un proces com plex şi do le clivclo r, precum şi a producţiei de verde prin folosirea ncrationala a pă­
asupra neccsi'.ălii rid ic ă rii sistemati- nilor cooperatori pentru aplicarea d i­ durată lungă prin care se urmăreşte carne, lapte şi lînă obţinută pc cap dc şunilor alpine. Conducerile u n ită ţi­
ce a fe rtilită ţii terenului pe baza unor ferenţială a m ăsurilor agrotehnice elim inarea însu şirilo r nccorospunză- animal. lor agricole trebuie să se orienteze
plan uri ju dicios alcătuite în fiecare specifice liccărei cultu ri. In legătură loarc ale anim alelor şi menţinerea După cum se ştie, dezvoltarea sec­ spre folosirea surplusului de n u tre­
cu aceasta Iov. prof. dr. ing. Vasile
unitate. In urma cercetărilor efectua­ celor dorite. Do aceea, specia lin iilo r to ru lu i zootehnic este condiţionată ţuri exislenle \n unele .perioade ale
Veliean. de la In stitu tu l agronomic
te şi a rezultatelor de producţie s-a do In C entrul regional de selecţie, dc în măsură holărîloare dc asigurarea anului în lunile cînd producţia pă­
constatat că eficienta economică ma­ din C luj, a abordai pc larg în expu­ la centrele de însăm înţări artificiale , bazei furajere. In această privinţă, şunilor este mai scăzută.
xim ă se obţine atunci cincl îngraşă- nerea lăcută problem ele dc bază con siliile agricole şi din u n ităţile dc aplicarea m ăsurilor agrotehnice me­ Producţia unor suprafeţe însemnate
m inlelc naturale şi chim ice (superlos- privind pregătirea patului germ ina­ producţie, ie revine sarcina de mare nite să contribu ie la îm bunătăţirea de pajişti naturale esle dim inuată din
fal) se aplică şi se incorporează sub tiv, respectarea epocii optim e dc în- răspundere de a m unci cu tontă dra­ p a jiştilo r naturale si la creşterea p ro ­ cauza ero ziu nii solului. Stă în putinţă
brazdă o dală cu executarea arăturii sumînţare şi efectuarea la tim p a lu ­ gostea si priceperea penlru organi­ ducţiei dc furaje cu ltiva te prezintă o conducerilor u n ită ţilo r agricole ca
de vară sau de toamnă. Stabilirea crărilor de în g rijire şi recoltare n zarea şi conducerea în mod exem ­ deosebită im portanlă. Despre proble­ prin măsuri dc prevenire şi do stă­
dozelor este necesar să se facă ;n cu ltu rilo r. A fost subliniat, pe baza re­ plar a a cţiu nilor cc Irebuie în tre ­ mele respective a v o rb ii pe larg Iov. v ilire a ero ziu nii să redea aceste su­
zultatelor cercetărilor ştiin ţifico şi a
mod diferenţiat în funcţie rle condi­ prinse în vederea rea liză rii selecţiei prof. Gheorghc A ngliei, $ef de sec­ prafeţe c irc u itu lu i pastoral. Stabilind
celor obli m ile în un ităţile de produc­
ţiile pedoclim atice ale liccărei u n i­ pe baze ştiin ţifice . Rezultatele ccrce- ţie la I.C C .A . O sursă im portantă în fiecare gospodărie de stat si coo­
ţie, faptul că neexccutarca la liir p si
tăţi. A zotatul de amoniu folosit ca şi cea mai ieftină de furaje o ro n sli-
h un nivel agrotehnic, corespunzător lâ rilo r ş tiin ţific e şi cele dc produc­ perativă agricolă de producţie p lan uri
îngrăşum înl fa/.ial este bine să se a- lu ic păşunile şi fineţele naturale. N i­
n uneia din „ceste lucrări inîlnon- ţie au dovedii că însu şirile calitative judicioase de îm bunătăţire a p a jiş ti­
plice pe cil posibil înainlc dc înfrăţi- nle anim alelor sc transm it mai p o ­ velul aciuai al producţiei de masă lor nalurale, se creează posibilitatea
rca cu ltu rilo r. Există, dc asemenea, n lează in mod negativ asupra recol lem ic ereditar, pe cind însuşirile can­ verde şi fin cc se obţine dc pc u n i­ asigurării unei baze furajere cores­
telor.
nouă orientare în ceea ce priveşte fo­ tita tive sînt influenţate în mod ho- tatea de suprafaţă este însă ncsalis- punzătoare, ceea cc va perm ite alcă­
losirea g u no iului de grajd. Astfel, In cadru) sectorului vegetal, ram u­ tă rîlor dc co n d iţiile do mediu. Ca să făcălor. P otenţialul productiv al pă­ tuirea unor ra ţii echilibrate penlru
s a constatat că pierd erile înreg istra­ rile vitico lă şi pomicolă ocupă o pon­ ne dăm seama de acest lucru folosim şunilor şi fin e le lo r ponlc fi dublat sau
te prin depozitarea in platform e pe dere lot mai însemnată. A cţiu n ile i- un singur exemplu şi anume acela că fiecare specie si categorie de an i­
cîmp a îngrăşăm intelor naturale sîtii n iţia lc penlru valorificarea superi­ chiar triplat. Principalele măsuri ce male. Acest lucru se va reflecta po­ PRIN IGIENA BUCALĂ SE PĂSTREAZĂ DINŢII SĂNĂTOŞI
mai m ari sub aspect economic faţă oară a te rc iu iţilo r silnale în pantă au din punct de vedere al eredităţii pu­ trebuie luate in vederea creşterii z itiv îu creşterea num ărului de ani­ Pastele de dinii specialitate
dc cazul cînd acestea silit transpor­ hiat o largă extindere. Necesitatea terea do transm itere a procentului de producţiei de masă verde şi de fin male si a produclici lor. Astfel, u n i­ MĂRGĂRITAR ŞI PERLA
tate şi îm prăştiate direct pe terenul spo ririi continue a producţiei rle stru­ grăsime în lapte are un coeficient dc şi penlru îm bunătăţirea cu litn lii n- tăţile agricole pol valorifica mai m ulte
destinai a fi fertilizat. Totodată s-a guri şi fructe a determ inat crearea 0,7:'i, pe cind transm iterea produclici cestora sînt : suproînsăm inlarca, fer­ produse anim aliere, obţinîuri ţie u- Aromate si răcoritoare
dovedit a fi mai avantajoasă molcdn unor noi sisteme rle plantare a po­ dc lapte la descendenţi se face cu tilizarea te icn u 'u i, irigarea lui şi mc*, eeaslă calc o sporire sim ţi [oare a CLOROFILA
coeficient de numai 0,30. In practică
de amestecare a îngrăşăm intelor ch i­ m ilor, iot mai avantajoase din punct canizarea lu cră rilo r de rc ro lla l. S-a ve n itu rilo r băneşti. Pe baza conţinutului de clorofilă are o acţiune dezodorizantâ şi |
mice foslalice cu gunoiul, direct în rle vedere economic. P lantaţiile in ­ dezinfectante. Conţin şi diferite substanţe active care au rolul sâ
grajd. O bservaţiile făcute in privinţa tensive şi în sistem aqropomico! şi-au prevină: caria dentară şi gingivitele.
fo lo sirii amendamentelor calcare isc dovedit din plin superioritatea. Pen­ I Sarcini de
tru a obţine o eficientă econo­ mare răspundere pentru Curăţă dinţii, evidenţiind strălucirea (or naturală, specifică unei
au condus la concluzia că acesiea
dau rezultate la fel de bune rund mică cit mai ridicată, se im ­ danturi sănătoase.
pune însă ca noilor plani,-iţii
sînt aplicate şi incorporate in sol o 1 specialişti Pastele de dinţi MĂRGĂRITAR, PERLA şi CLOROFILA, prin aroma
să II se acorde o deosebită g rijii. că m erilă cu prisosinţă încrederea ce pc to ii lu cră to rii ogoarelor de rezer­
dală cu executarea ară tu rilo r dc lor, lasă o senzaţie plăcută de prospeţime.
De asemenea, irebuie folosite nun li s-a acordat dc către partid. vele mari existente pentru sporirea
vară şi de toamnă. In legătură cn
judicios toate m ijloacele existente Luind ci i v î 111 n l la închiderea in ­ producţiei agricole. Treptat se va u r­
eficienţa îngrăşâm inlelor Irebuie pentru refacerea p la n ta ţiilo r rle vii Introducerea şi aplicarea pe scafă structaju lu i, tov. A u re l N islo i, pre­ mări ca m ăsurile aplicate pe lot urile
făcută şi precizarea că sporul largă a m ăsurilor agrozootehnice a- şedinte al C onsiliu lui agricol regio­ denionslrallve să fie extinse pe în ­
de producţie este influenţai în mari.* băl rine. Asupra princip alelo r proble­ vonsate, recomandate de ştiinţa ag ri­ nal, a subliniat faplul că ne aflăm treaga suprafaţa cultivată. ,.CARTEA LA DOMICILIU"
măsură şi de alţi factori, între caic me ce necesita n fi rezolvate şi a în lr-o perioadă cînd în a g ricu l­
un rol de mare însemnătate îl are nebunilor ce irebuie întreprinse în colă şi verificate în practica dc pro­ tură trebdie executat un voldm O im portanţă Ia fel dc mare prezin­
m enţinerea terenului curat de bu ru­ această direcţie an vorbit pe larg ducţie a u n ită ţilo r fruntaşe, consti­ mare de lu crări penlru punerea tă şl latura a c tiv ită ţii desfăşurată dc Timişoara sfr. Gh. Lazâr nr. 1 vâ pune la dispoziţie lucrări apă­
ieni in permanenţă şi pregătirea în expunerile tăcnlo Iov*, acadcmi- tuie mia din sarcinile de mare răspun­ unei baze trainice producţiei agricole specialişti pentru producerea în fie ­ rute in Editura Tehnică:
nui pal germ inativ corespunzător cinnTcodor Bordemtiu şi ing Leon dere care stau în (aţa spccialişlilor. din acest an. buna reuşită a lucrărilor, care unitate a unor seminţe din so­
pentru fiecare cultură. Văloan, şei rle laborator ta l.C îl.V . Aceştia au datoria să urmărească în ­ iu ri valoroase, care utilizate la în-
.Stabilirea şi înfăptuirea m ăsurilor deaproape aplicarea diferenţială a încadrarea în epoca optim ă şi exe­ sâm inţore să asigure realizarea unor — „COLECJIA DE ATELIER»
In com plexul de măsuri agrotehni­ pentru sporirea producţiei rle legume m ăsurilor agrozootehnice innintntc în cutarea lor la un nivel agrotehnic
ce menite să contribuie la sporirea sporuri însemnate de recolte. Specia­ - „COLECŢIA TEHNICĂ NOUĂ»
şi eşalonarea nceMcia a constituit, funcţie de co n d iţiile nalurale şi eco­ corespunzător, impun necesitatea liş tii din agricu ltură sin i chemaţi, dc
producţiei la ha. un loc im poriant il rle asemenea, o temă im poilar.lă, care nomice specifice fiecărei gospodării organizării în mod exem plar a m \m cii asemene.', să privească cu toată răs­
ocupă utilizarea la însăm înţare a u« a fost tr.ilniă dc iov. ing. M ilia l Du- dc stal şi cooperalive agricole de în fiecare staţiune dc maşini agricole punderea efectuarea lu cră rilo r nece­ — „COLECŢIA ELECTRICIANULUI»
nor scm lnle de mare p ro d u ctivii do, m itresru, şe! rle laborator la l.C îl.V . producţie. In acest scop este necesar şi tractoare, gospodărie de stal şi sare penlru înfiinţarea noilor plan- - „COLECŢIA RADIO Şl TELEVIZIUNE»
cu o valoare biologică ridicată, lată
In principal, expunerea a fos! axată să se acorde o dlenţie deosebită r i­ cooperaiivă agricolă dc producţie. In la ţii de pomi si vii. precum şi în g ri­
de cc în laţa tuturor u n ităţilor a g ri­ pc aci ivi! alea de creare a im ilo r so­ d icării ca lifică rii profesionale a me­ nrest scop, specialiştii silit chemaţi CÂRTI TEHNICE DE NIVEL MEDIU Şl SUPERIOR, PRECUM Şl LU­
cole stă sarcina rle n-şi orqaniza lo­ iu ri de legume, n i însuşiri biologice canizator ilor, lu cră to rilo r din G.A.S. să acorde un s p rijin lot mai substan­ jirea livezilor tinere. CRĂRI SOCIAL-POLITICE, TEHNICO-ŞTIINŢIFICE, LITERARE, SPORT,
turi semincere proprii. V orbind des­ şi dc producţie superioare. Cu acest şi ţăranilor cooperatori. S ubliniind no- ţial conducerilor u n ită ţilo r agricole, NT11 ilîii(l pentru aplicarea iu prac­ ARTA Şl MUZICĂ.
pre această problemă, Iov. ing. prol. p rile j s*au rial răspunsuri la o sene cesilalen dezvoltării intensive şi m ul­ astfel îucît fiecărei brigăzi şi echipe tică pe scară cit mai largă a învă­
M. M anoliu, de la I C.C.P.T. Funrlu- dr* întrebări puse de specialişti in le­ tilaterale* a a g ric u ltu rii şi a rid ic ă rii să i su repartizeze sarcinile do p ro ­ ţăm intelor desprinse în urma in stru c­ LA CERERE VĂ PUTEM TRIMITE LISTA LUCRĂRILOR APARUTE
lea s a referit )a necesitatea ra spe­ gătură cu producerea răsadurilor, ir i­ lu lu ro r u n ită ţilo r la nivelu l celor fru n ­ ducţie în funcţie de forţa de muncă tajului, specialiştii se vor dovedi lup SAU IN CURS DE APARIŢIE.
cia liştii să se preocupe îndeaproape garea cu ltu rilo r, lolosirea raţională a taşe, tov. D um îlru Popa, prim -secre- şi m ijloacele de care acestea dispun. lă lo rt a ctivi şi pasionali pentru pro­ LUCRĂRILE VA VOR FI EXPEDIATE CU RAMBURS LA ADRESA
de organizarea loturilOT semincere, răsadniţelor sî utilizarea intensivă a tar al C o m itetului regional H une­ Deosebit de im portanl este faptul ca movarea progresului tehnic în ag ri­ INDICATA.
de asigurarea unor condiţii cores­ teren urilor prin extinderea cu ltu rilo r doara al P.M.R. şi iov. prol. Nicolae to ii specialiştii să urmărească îndea­ cultura. In afară de aceasta, in tro d u ­
punzătoare pentru obţinerea semin­ succesive şi asociate; lărgirea sorli- Giosan. p rim -A rcp rcşo d in le al C on­ proape organizarea lo tu rilo r demon­ cerea şi (iciieralizarea în produclic a
ţelor şi h ib riz ilo r din soiurile raio- m entnlni de legume, ru ll'v a rc a legu­ s iliu lu i Superior al A g ric u ltu rii, au strative şi a lo tu rilo r semincere. Pc lo ­ cunoştinţelor însuşite cu ocazia
nnte penlru fiecare zonă rle nrodne- melor cn perioade d ile rite de vegeta* arătat în cu vîn lu l lor că înfăptuirea tu rile dem onstrative, lă ran ii cooperato­ d ife rite lo r schim buri de experienţă
ţic. Rezolvarea acestei probleme cs;o lic şi producerea sem inţelor necesare acestor sarcini se poale realiza nu­ ri trebuie să aplice cele mai noi sau consfătuiri, constituie o sarcină
condiţionată in mod noin îjloc• t de a- liccărei unităţi. mai pc baza în to cm irii unor planuri cuceriri ale ştiinţei agricole, cunoş­ permanentă a specialiştilor, astfel oi
judicioase de măsuri tehnice şi o r­ tinţele insuşile la iu vă lă m în lu l agro­ contribuind în tr-o măsură toi mai
tehnic de masă, pe această cale cre- marc la ridicarea lu lu ro r u n ită ţilo r n- SlMBĂTÂ 27 MARTIE 1965
ganizatorice în’ fiecare S.M.T., G.A.S.
O acţiune importantă şi cooperativă agricolă de producţie. îndu-se posibilitatea de a convinge qricolo la n ive lu l celor fruntaşe.
In aceste planuri, alcătuite de către
combaterea bolitor specialişti şi conducerile u n ită ţilo r a- CINEMA 10,00 Jurn alul te le viziu n ii i 10,10
TELEVIZIUNE
gricole, suh conducerea şi cu s p riji­
nul organizaţiilor de partid,
trebuie
DC V A : Paula captivă — cinem ato­
şi a dăunătorilor să sc prevadă am ănunţit utilizarea I graful „P a tria '4; M icu l pescar — ci- tiv de patinaj a rtistic — transm isie
Aspecte do la concursul dem onstra­
ralionala a lor ţoi dc muncă şi fo lo ­
ncina loq ralu l ,.A rla “ ;
PETROŞANI :
sirea ru m axim um de eficienţă eco­
Există un asemenea fiăcău — cine-
nomică a tuturo r m ijloacelor existen­ m alografui „R epublica"; Şeful — c i­ de la patinoarul a rtific ia l „211 August";
20,00 A ve n tu rile lui Tom Sa\vy#r (1):
Un loc im poriant în com plexul de tă o im portantă deosebită aplicarea te pentru sporirea continuă a pro­ nem atograful „7 N oiem brie") LU- Tem cel islct : 20.35 Concertul o r­
măsuri ce se aplică în vederea spo­ tratam entelor in cîmp la dalele in ­ ducţiei pc unitatea de suprafaţă şi F'ENl : M usa firi ciudaţi pe muntele de chestrelor de estradă şi muzică popu­
r ir ii producţiei la ha îl ocupă luarea dicate de eălrc staţiunile de a ve rti­ pe cap de animal. Dezvoltarea an gheată — cinem atograful ,,C u ltu­ lară ale U adiotelevi7iunii. D irijo ri :
m ăsurilor necesare pentru combate­ zare. niecluarea tratam entelor in mod do an a bazei lehnico-m alcriale, spo­ ral"; S1MEUIA; Clim ate — cinem ato­ Sile Dim cu — artist em erit şi Radu
rea b o lilo r si a dăunătorilor plantelor necorespnnzător la săininţă şi la cu l­ rirea ca n tită ţilo r de îngrăşăm inte c h i­ Voinescu. fn pauză : Poveste pescă­
de cullură. N eglijarea acestei acţiuni turi duce. pe de o parte, la i?nccora- mice. insecto-fungicide şi erbicidc graful „M u re ş u l44; A LI IA 1UL1A: 7 rească şi Pe gheaţă. Filme dc dese­
poale duce la înregistrarea unor rea eficacităţii acestei aclam i, iar pc puse Ia dispoziţia a g ricu ltu rii, crea­ ani de căsnicie şi Dezrădăcinaţii — ne anim ate; In încheiere: buletinul
pierdeţi însemnate de producţie, ir.r de alta parte favorizează eiciindcrea rea şi introducerea în cultu ră a noi cinem atograful „V ic to ria "; SLIIEŞ : dc ştiri, sport, b u le tinul m eteorologic.
uneori chiar la com prom iterea cu ltu ­ suprafeţelor aiuram . In plus, lot ca soiuri de plante cu însuşiri biologice
rilo r. V orbind despre tema respecti­ O consecinţă negativă a insnliciu ntci superioare, îm bunătăţirea raselor de Sedusă şi abandonată — cinem atogra­
vă, Iov. ing. Fiorca Paulian, şef do preocupări la tă de buna organizare animale ele. sînt factori care asigură ful „P rog resu l"; Panda (ie laşi — ci­ Buletin meteorologic
laborator la I.C.C.P.T. Funduiea, a su­ şi desfăşurare a acţiu nilor 'itosani- ridicarea pe o treaptă superioară a nem atograful „Sebeşul"; OUAŞTlEr PICNTHU VA O K fi
b lin ia t sarcinile care revin specialiş­ înre se manifestă şi (lopreci-mea cali­ nivelu lu i a g ric u ltu rii noastre socia­ La pa lm paşi de in fin it — cîncm nlo-
tilo r in această p rivin ţă şi a aratul tăţii produselor. O problemă deose­ listo. G'nntribiiincl în măsură lot mai Vremea devine schimbătoare cu co­
m ăsurile tehnice şi organizatorice ce bit de im portanţă ce irebuie <ă stea maro la valorificarea mai deplină a graful „P a tria ": O poveste neinven- rul mai m ult acoperi!. V or cădea
trebuie luate în fiecare unitate. Tra­ in nien|i.i specialişlilnr. pe lingă mă­ rezervelor existente penlru sporirea tală — cinem atograful „F lacăra"; p re cip ila lii sub formă de ploaie, izo­
tarea sem inţelor înainte de insătnin- surile lualc penlru prevenirea b o li­ continuă a p ro d u clici agricole, pen­ H A ŢE G : HO de ani de veselie — ci* lai în regiune. V iu lu i va sufla p o tri­
lare constituie o acţiune prin care se lor şi a dăunătorilor, esle organiza­ lru consolidarea econom ico-organiza- nemalogi aiul „P op ular44 ; UR AI): Rai­ vit din sectorul vest şi nord-vesl eu
evită în marc parie pagubele ce le torică a u n ită ţilo r agricole, promo-
rea producerii unor seminţe de bună dul vărgat — cinem atograful „SI ro­ intensificări temporare. Temperatura
pot provoca bolile şi dăunătorii d ife ­ vînd introducerea progresului tehnic
rite lo r cu ltu ri. La alic gingie cum calitate, rczislcnlc şi cu Însuşiri bio­ pe scară cît mai largă, specialiştii care şie"; IL1 A; S trăinul — seriile I şi 11 va fi cuprinsă ziua înlre 11 şi 13
sînt mazărea, trifo iu l, cartofii prezin­ logice ridicate. lucrează in agricultură vor confirm a ŞI El SI NT VESTITORI A! PRIMĂVERII. — cinem atograful „L u m ina ". grade iar noaptea între 0 şi G grade.