Page 95 - 1965-03

Nr; 3180 Drumul socialismului Pag; 3

ATENŢIE SPORITA ÎMBUNĂTĂŢIRII

«MUTULUI PROPAGANDEI DE

PARTID Şl CREŞTERII EFICACITĂŢII E!

Principala cerinţă care se pune în La cercu rile de economie concretă rile de econom ie concretă s-a organi­
etapa actuală în fala m uncii ideolo­ s-a urm ă rit ca tem atica lo r să răs­ zat recent o consfătuire în legătură
g i c e , a propagandei de partid, este pundă problem elor celor mai arză­ cu legarea a c tiv ită ţii cercu rilo r de
ridicarea n iv e lu lu i său c a lita tiv, spo­ toare ridicate de procesul de pro ­ problem ele cele m ai arzătoare ale
rire a e fica cită ţii sale, astfel ca ca să ducţie din u n ită ţile respective, bine­ producţiei.
facă larg cunoscut maselor po lîllca înţeles fără a se ne glija studierea teo­ Ca urm are a acestor măsuri, a cti­
p a rtidu lui, tezele ci teoretice, apre­ rie i economice. S-a pus, de pildă, ac­ vitatea m ulto r propagandişti s-a îm bu­
cie rile sale, sâ m obilizeze pe fiecare centul pe studierea problem elor r i­ n ă tă ţii şi, im p licit, şi a c e rcu rilo r pe
om al m uncii pentru a-şi spori c o n tri­ dicate de progresul tehnic, îm bună­ care le conduc. O activita te bună ca
buţia la îndeplinirea sa rcin ilo r econo­ tăţirea c a lită ţii produselor, creşterea propagandişti sau le cto ri desfăşoară
mice. p ro d u ctivită ţii m uncii, reducerea con­ tovarăşii lovan flo ria n . M ih u ţ Gheor-
T inind seama de aceste cerinţe Co­ sum urilor specifice de com bustibil şi ghe, N ilu D um itru, Radu Nicolae,
m itetul orăşenesc de partid Petroşani altele. Studierea acestor problem e în U liu M ihoi, Orban losif, Leoveanu
a m ilita t şi m ilitează în continuare cercurile de econom ie concretă in ­ Gheorghe, M a rtin Elemcr, K rista ly
pentru ca în vă tă m ln tu l de partid, pro­ fluenţează p o zitiv lupta pentru în ­ Ludovic şi m u lţi a lţii.
paganda în ansam blul ei, să răspundă deplinirea sarcin ilo r de plan pe 1965 îm bunătăţirea co n ţin u tu lu i propa­
necesităţii aprofundării stu d iu lu i ba­ la to ii in d ica to rii. gandei de partid şi creşterea ellcaci-
zelor p o litic ii a problem elor îm bunătăţirea co n ţin u tu lu i şl creş­ iă ţii ei presupun un con tro l perma­
economice concrete, a teoriei econo­ terea e fica cită ţii propagandei de partid nent, o preocupare colectivă din par­
mice, precum şi necesitatea de a e vi­ depind în măsură ho tărîtoare de lec­ tea organelor şi org a n iza ţiilo r de
ta practica dăunătoare ca ani de-a
tori şi propagandişti. T lh în d seanţa de partid fată de această im portantă la­
rln d u l m em brii şi candidaţii de partid
acest lucru, organ izaţiile de partid de tură a m uncii de parlid. Se poale a-
să studieze mereu aceleaşi proble­ la exploatările m iniere Aninoosa şi precia că a crescut în acest an de
me. M crgîndu-se pe această linie, la Lonea. de la Uzina de reparat u ti­ învă tâ m int alentia com itetelor de
organizarea an ului de învătăm înt de la i m in ier Petroşani, de la com bina­ partid şi a b iro u rilo r organ izaţiilor
partid 1964— 1965 s-a urm ărit e x tin ­ tu l carbonifer şi altele au selecţionat de bază fată de munca de propagan­
derea form elor de lip superior, a
pentru toate form ele de învătăm înt dă. C om itetele de partid de la E.M.
stu d iu lu i econom iei concrete si poli-
propagandişti bine pre gă tiţi din punct Lonea, E.M. Petrila, E.M. U ricani şi
tiice, a c ic lu rilo r de le cţii şl con ferin­
de vedere p o litic şi c u ltu ra l: In g i­ altele au analizat în plenare lărgite înaltul grad de tehnicitate a grupului IV al Termocentralei electrice Paroşeni este prezent in întreaga instalaţie: De aici, de la
ţe. A stfel, la indicaţia b iro u lu i Co­
neri. tehnicieni, econom işti, m un citori co n ţin u tu l şi eficacitatea Snvăţămîn- DUDitrul de comanda, dispecerul urmăreşte funcţionarea agregatelor cu ajutorul aparatelor de mâsurâ şi control.
m ite tu lu i regional de partid, la Lu- fruntaşi, tovarăşi cu şcoli de partid. tu lu i de partid. Asemenea analize au r Foto: N. MOLDOVEANU
peni a fost în fiin ţa tă o şcoală serală Si în celelalte în tre p rin d e ri şi in s ti­ făcut şl organizaţiile de bază de la
, economică cu durata de 2 ani, tar tu ţii din Valea J iu lu i au fost selec­ Prcpnraţio Lupeni, nr. 7 şi 9 de la
num ărul ce rcu rilo r de econom ie con­ ţion aţi pentru m ajoritatea cercu rilo r E.M. Lupeni, Revizia de vagoane Pe­
cretă şi econom ie p o litică a fost şi cu rsu rilo r propagandişti corespun­ troşani, nr. 1 de la E.M. Aninoasa, Prin muncă
m ărit la peste 100 fală de 70 în anul zători. D in cei 440 propagandişti şi sectorul I.C .M .M . Petroşani şi altele. ACŢIUNI GOSPODĂREŞTI
de învătăm înt 1963— 1964. In acest
le cto ri care funcţionează în sistem ul M em b rii com itetelor şi b iro u rilo r o r­
an şcolar, un num ăr însemnat de
învă tă m în tu lu i de partid, 271 deci ga n iza ţiilo r de bază au fost re p a rti­
m em bri şi candidaţi do partid şi de peste 60 la sută sînt in gin eri, tehni­ zaţi pe cercuri pentru a ajuta propa­ patriotică
oameni ai m uncii din a ctivu l fără de cieni, profesori, medici, iar 48 sînt lu ­ gandiştii în buna organizare a in- IN ORAŞUL HUNEDOARA
partid — peste 4.500 — au fost cu­ crători de partid şi cadre de condu­ vătă m în tu lui de partid — lucru de
p rin şi în c ic lu rile de le cţii şi con­ cere din aparatul de stat şi economic. care in anii trecuţi se ocupau mai Locatarii cartierului de la puţul
ferinţe, ia r pentru cadrele didactice, 175 propagandişti şi le cto ri au şcoli m ult tovarăşii însărcinaţi cu munca Cu fiecare an, oraşul Hunedoara parcul Chlzid. S-a prevăzut amena­ de cetăţeni acţiu nile pe core ni te-am est Ghelar sînt buni gospodari. In
m edici şi ju riş ti s-a organizai stu­ şi-a îm bogăţit salba co n stru cţiilor cu jarea unor scuaruri pe strada Tudor propus, com itetul exe cutiv al sfatului
de partid. de propagandă şi agitaţie.
d iu l in d ivid u a l. Este p o zitiv şi faptul că com ite­ noi şi Im portante obiective social- VladimirescU, aleea Obor, Piaţa nouă, popular a preconizat să organizeze aceste zile frumoase de primăvară
Dar, num ai organizarea tem einică După selecţionarea şl confirm area tele de partid acordă o atenţie cores­ culturale. A devenit aproape o obiş­ la blo cu rile Peştiş şi altele. o şedinlă de lu cru cu to ti preşedin­ eî participă cu însufleţire la acţiu­
a învă tă m în tu lu i de partid, în pas cu le cto rilo r şi propagandiştilor, biroul punzătoare ce rcu rilo r unificate, form ă nuinţă ca in fiecare lună aici sâ se Un volum im portant de lu cră ri va ţii com itetelor de blo cu ri şi străzi, cu nile de muncă patriotică organi­
necesităţile, nu asigură ridicarea n i­ co m ite tu lu i orăşenesc de partid a luat de învătăm înt care şi-a dovedit de m ute în noi şi spaţioase apartam enle fi afectat rep ara ţiilo r si în tre ţin e rilo r responsabilele com isiilor de femei, zate cu scopul înfrumuseţării carti­
v e lu lu i c a lita tiv al propagandei, în- m ăsuri pentru pregătirea lor c it mai pe acum eficacitatea. zeci şi sute de fa m ilii de slderur- la îm brăcăm intea asfaltică (în prim a deputaţii, unde să se discute planul
temeinică, în mod dife re n ţia l. In ca­ de lu c ră ri sl ce m ăsuri să se în tre ­ erului şi oraşului lor. Pină în pre­
tru c ît calitatea înseamnă continui, Cu toate că în desfăşurarea propa­ glşti, constructori şi a lţi oameni ai clapă circa 1.500 m.p.ţ revizuirea pa­
dru l p re g ă tirii m u ltilate ra le a propa­ prindă. Fiecare deputat va şti con­
eficacitate. De aceea, com itetul oră­ gandei de partid, la exploatările m i­ m uncii. Pentru a întreg i noul aspect velelor (circa 5.000 m p.), în lo c u iri de zent au fost curăţate şi amenajate
gandiştilor şi le cto rilo r s-a căutat cn cret ce anume lu cră ri se vor executa
şenesc de pa rtid o îndrum ai şi ajutat niere Petrila, Aninoasa, Lonea, ol oraşului s-au efectuat im portante borduri (ap roxim a tiv 300 m.L), rep ro­
aceştia să cunoască în prim ul rînd în circum scripţia so. In acelaşi tim p, spaţiile verzi, nivelat terenul şi pie­
organele si org an izaţiile de partid U.R.U.M.P., preparatiile Lupeni şi Co- lu cră ri gospodăreşti şi de înfrum use­ filă rilo r cu pialră a unor străzi etc.
să-şi sporească preocuparea fată de sarcinile concrete care stau in fala roeşti, S pitalul Pclroşani. şcolile din ţare, executate din fonduri bugetare, In etapa a 11-a, volum u l acestor lu ­ am preconizat ca teh nicienii secţiei truit drumul din faţa blocurilor 2
co n ţin u tu l şi eficacitatea învătăm întu- o rg an izaţiilor de partid, a colective­ oraşul Lupeni şi în alte în tre p rin ­ de in v e s tiţii sau prin acţiuni de m un­ crări va creşte cu m ult. de gospodărie com unală şi cel ai şi 4. Spre deosebire de anii trecuţi
lu i Pentru ridicarea co n ţin u tu lu i în- lo r de m un citori, in g in e ri şl tehnicieni deri şi in s titu ţii s-ou o b ţinu t rezul­ că patriotică. In acest an ne-am propus de nse- I.G.O. să fie repartizaţi pe sectoare
înlr-o perioadă sau alta. De obicei, din oraş, pentru a da asistentă tehni­ zonele verzi şi covoarele de flori
vă tâ m în tu lui de partid, un accent deo­ tate bune, ca urm are a creşterii răs­ Şi în acest on, la Hunedoara se vor
după ce are loc in stru irea lunară a că la execuţia lu cră rilo r. Preconizăm
sebit a fost pus pe studierea tezelor punderii colective a organelor do continua lucrările do gospodărire şi se vor extinde în jurul şi a altor
do bază ale în v ă ţă tu rii m arxist-leni- aparatului de partid, secretarii co­ partid, în acest domeniu sint încă o înfrum useţare a oraşului. In legătură să organizăm în cîteva dum inici, zile blocuri. Pe aleile centrale vor fi
ale m uncii patriotice, la care să p a rti­
niste şi a docum entelor p a rtid u lu i nos­ m ite tu lu i orăşenesc de partid in fo r­ seamă de deficiente care vor trebui cu acest lucru om pus cîtcva în tre ­ cipe largi mase de cetăţeni.
tru, pe cunoaşterea problem elor r i­ mează propagandiştii în prim a şedinţă sâ fie înlăturate. La E.M. Lupeni şl bări tov. ing. Gheorghe Radu, şeful instalate bănci.
dicate de opera de devăvîrşire a do pregătire, în mod dife re n ţia l, asu­ E.M. V ulcan, preparatia Petrila şi cen­ secţiei de gospodărie comunală a Sfa­ — Z ilele dc prim ăvară au so­ La invitaţia comitetului U.T.M:
construcţiei socialism ului şi de vîala pra sa rcin ilo r transmise de biro u l co­ trala lerm oelcctrică Paroşcni, învăţă- tu lu i popular al oraşului regional H u­ sit. Ce s-a făcut pînă acum? de la întreprinderea de explorări
internaţională contem porană. m itetului regional de partid şi asupra m întul de parlid nu se desfăşoară la nedoara. menea să amenajăm noi spatii verzi — Deja, în oraşul Hunedoara, s-a
problem elor curente mai im portante
De o mare însemnătate pentru îm ­ n ive lu l cerinţelor ; propagandiştii din — Ce lu cră ri mai im portan­ pe o suprafaţă de 5 ha şi sâ execu­ efectuat un volum im portant de lu ­ miniere Hunedoara-Deva, nume­
care se ridică în munca de partid şl
bunătăţirea co n ţin u tu lu i şi creşterea aceste u n ită ti nu acorda olcntio cu­ te s-au preconizat a se executa tăm lu crări dc întreţin ere pe încă crări. In serele I.G.O. s-au pregătit roşi muncitori au participat la a-
e fica cităţii propagandei de partid este în activitatea economică. In ultim ele venită p re g ă tirii lo r personale. O r. cum în acest an? 10 ha. circa 12.000 bucăţi răsaduri de flo ri,
legarea sa tot mai strînsă de sarci­ inform ări făcute în faţa propagandiş­ pot propagandişti ca tovarăşii Pety — M ai m ult ca în a lli ani. cetăţe­ Num ai prin munca patriotică a ce­ îndeosebi panseluţe. La cea moi mare menajarea unui club în incinta
nile practice ale construcţiei econo­ tilo r de la form ele de învătăm înt cu Adalbert şi Pavel Butuza de )o pre­ nii oraşului Hunedoara au manifestat tăţen ilo r am preconizat sâ executăm parte a pom ilor ornam entali s-au fă­ şantierului.
mice. Această cerinţă se realizează caracter econom ic s-a insistat asupra paratia Petrila, Gheorghe Busleon, de acum un deosebit Interes pentru lu ­ lu cră ri gospodăreşti şl dc înfrum use­ cut tăie ri de corectare a coronam en­ Cu prilejul altor acţiuni organi­
îndeosebi in form ele de învătăm înt sarcinilor puse de Plenara C.C. al la I.C.T. Paroşenl. Ilie V ăduva dc la crările gospodăreşti. Lucru firesc, de­ ţare în valoare de pesle 3 m ilioane telor şi s-a curâtal o bună pane din
P.M R. din noiem brie-decem brie anul zate, au fost colectate şi predate
cu caracter e co n o m ic: universitatea „Viscoza", V ic to r Stoicoi de la E.M. oarece în în lîln irile care au avut loc lei. zonele şi spatiile verzi.
trecut si de sesiunea M a rii A dunări
şi şcoala serală economică, cercurile Lupeni şi a lţii să prezinte le cţii şi cu deputaţii aleşi la 7 martie, p rin ci­ — Desigur. pentru reuşita Pe străzile Carpaţi şi D orobanţilor I.C.M. 2.000 kg fier vechi. In a-
N aţionale a R.P.R. p rivin d îm bunătă­
de econom ie concreta şi de economie expuneri de calitate, interesante, cînd pala temă a d iscu ţiilo r a con stituit-o a cţiu n ilo r s-au preconizat u- s-ou făcut reparaţii şi im p ic tru iri.
politică. ţirea ca lită ţii producţiei, darea la ter­ lipsesc cu regularitate de la pregă- acţiunile gospodăreşti şi de în fru m u ­ nele măsuri. Ce ne puteţi spu­ ceste acţiuni s-ou evidenţiat tova­
men în funcţiune a lu cră rilo r de in­ ne în această direcţie? Acesta eslc dc-abin începutul. Sîn- răşii Petre Cogeanu, Nicolae Ga-
La universitatea serala de 3 ani din vestiţii. asigurarea ritm ică si la un lirea organizată de cabinetul orăşe­ seţare. In acelaşi timp, stalul popular, tem convinşi cu în zilele ce vor u r­
Petroşani, le cţiile predate sînt legate -înalt nivel c a lita tiv a produselor pen­ nesc de partid ? tinind scama de dezvoltarea orAşului — Experienţa acum ulată de-a lu n ­ bără, Dan Malea, Dumitru Cearnă
de sarcinile concrete care stau în tru export. D eficiente sînt şl în ceea ce p ri­ şi-a stab ilit o serie de obiective in gul anilor ne este foarte folositoare. ma vom întrep rind e cu s p rijin u l ma­ şî alţi).
fala in du striei cărbunelui, energeticii, veşte asigurarea frecventei la unele această direcţie. Este suficient să arătăm că în cursul selor la rgi de cetăţeni acţiuni de
lu c ră rilo r de construcţli-m ontaj şi a In etapa actuală însă nu este su fi­ cercuri, îndeosebi la E.M. V ulcan sl Pe baza propunerilor făcule de o- anului trecut cetăţenii oraşului au muncă patriotică la gospodărirea şi N. POPESC! I
celorla lte ram uri economice din V a­ cient ca un propagandist sau lector E.M. Lupeni, lucru care în ultim a legători, c il şl a o b ie clive lor stabilite participat în marc număr, cfcelutnd înfrum useţarea oraşului. corespondent
lea Jiu lu i. A stfel de le cţii strins le­ să fie bine pre gă tit din punct de ve­ analiză, se răsfrînge tot asupra con­ de sfatul popular s-a întocm it un lu crări gospodăreşti şl de înfrum use­
gate de sarcinile economice speci­ dere po litic, ideologic şi cultu ral. El ţin u tu lu i şi efica cită ţii învă tă m în tu lu i corespunzător plan de acliuno p ri­ ţare a căror valoare se ridică la pes­
trebuie să aibă form ate sau să-si for­ vind lucrările gospodăreşti si dc în­ le 7 m ilioane lei.
fice bazinului nostru carbonifer au de partid.
meze asemenea metode de transm i- frum useţare care urmează să se exe­ Ce măsuri practice am luat în acest
fost r „P rod uctivita te a m uncii şi căile C om itetul orăşenesc dc parlid Pe­ an? In prim ul rînd pentru lu crările C u ş a s e z ile m a i d e v r e m e
creşterii ei continue", „P reţul de cost lere a le c ţiilo r şi conferin ţe lor care troşani a luat şi va lua in continua­ cute din fonduri bugetare, din inves­
al producţiei in du striale si căile re­ să le facă să meargă la in im ile celor re noi m ăsuri pentru ridicarea la n i­ tiţii şi prin muncă patriotica. Slut cu­ mai im portante s-au întocm it schite
ducerii lu i", „îm bunătăţirea ca lită ţii caro le ascultă, să $Ue sâ conducă cu velul cerinţelor a propagandei de prinse III* obiective care urmează să de execuţie, pentru a asigura »> în­ Echipele dp electricieni şi lăcă­ tîrzîat la lucru. Organîzîndu-ş!
produselor" şi altele. Aceste le cţii au pricepere şi competentă dezbaterile partid. P rincipalul accent se va pune se execute în două etape: prim a piuă cadrare armonioasă in planul de sis­ tuşi conduse de Gheorghe Belei bine munca ei au reuşit să monte­
din cercuri si cursuri. Pentru aceasta, la l M ai şi a doua pînă la 23 August. tem atizare a oraşului. Pentru fiecare
fost elaborate de către colective de pe pregătirea temeinică, m ultilaterală, şi Augustin Rusu de la şantierul ze toate cele trei pompe cu 6 zile
la pregătirea propagandiştilor se in ­ P rintre lu crările mal im porlante a- din cele 110 obiective din planul de
specialişti din cadrul C.C.V.J. sau din a propagandiştilor, pe selecţionarea Ghelar al Întreprinderii de explo­ moi devreme faţă de timpul sta­
sistă tot mai m ult asupra p e rfe cţio ­ m înlim plantarea în prim a etapă a lucrări am sta b ilit responsabilităţi. La
cadrul a lto r u n ită ti economice. Co­ de propagandişti care să aibă — pe peste 2.200 arbori şi 22.000 arbuşti în m ulte din lucrări vor fi atraşi si de­ rări miniere Hunedoara-Deva pri­ bilit.
m ite tu l orăşenesc de partid organizea­ nării m etodelor lo r de muncă, rid ică rii lîngă o pregătire corespunzătoare — noile cva ila le rle locuinţe, pe străzile putaţii pe circu m scripţii şi străzi. mind sarcina sâ pună la punct sta­ LAU R EN ŢIU TUŢU
ză, periodic, cu cursanţii u n ive rsită ţii m ăestrlci pedagogice. In acest scop a p titu d in i pedagogice. Se vor orga­
se organizează cu propagandiştii con­ oraşului şl în parcuri, îndeosebi in Pentru a face cunoscut masei largi ţiile de pompare, au trecut nein- electrician
serale vizitarea unor obiective in ­ niza în continuare schim buri de e x­
dustriale im portante, făcîndu-se to t­ sfă tu iri melodice, discutarea p la n u ri­ perienţă între colectivele cam con­
odată expuneri practice la fala lo­ lor de expuneri şi sem inarii în toc­ duc cu rsu rile un ifica te si cu propa­
cului. In acest an de învătăm înt au gandiştii ce rcu rilo r de studiere a pro­
m ite de anum iţi propagandişti, iar la
fost vizita te noua preparatîe de căr­ blem elor de bază ale p o litic ii P.M.R.
bune de la Corocşti, centrala te r­ form ele superioare s-a trecut la desfă­ TITUS P flN IŞ O A R A i S F O B T
m oelectrică Paroşenl şi Întreprinderea şurarea sem inariilor pe bază de re ­ secretar al C om itetului
„V isco za" Lupeni. ferate. Cu propagandiştii de Ia cercu­ orăşenesc Petroşani al P.M.R
începe returul campionatului , _B
regionaî de fotbaS Metalurgistul Cugir-Sâtmăreana
Echipele ne lolba l care activează cel moi bun să învingă. Datoria spec­
în cam pionalul regional îşi vor face tatorilor este aceea rle o încuraja e- Satu Mare 3-0 (1-0)
m iine din nou apariţia pe stadioane* chîpa favorită şi în momentele d ifi­
Ele încep în lfe e o rlle conlînd pen­ cile, iar pe de află parte să m ani­ In lîln ire a conlînd pentru cam pio­ raiale c.iulle s ilu a lii favorabile p rin
tru rc lu ru l cem pionalului. feste respect lată de adversar. natul categoriei li, seria a 11-a, dintre Lazăr, N islor. Crăciuneac şi M u rc -
Echipele, dornice sâ realizeze în- S arcinile a rb itrilo r sin i mari. Ei au M e talurg istul C ugir si SâtmâreanB şan. De exem plu, în m in. 33, Crăciu-
liln iri c il mai atractive şi în final să datoria să asigure buna desfăşurare flin Satu Mare, a dat salisfactie. For­ neac cuie avea în fală doar p o rta rul
învingă, s-au pregătii, sub conduce­ t în lU n irilo r, să conducă corect, cu maţia fa vo rilă a realizat un joc bmî a şutat m ult peste. Iu această perioa­
rea antrenorilor şi in s lru c lo rilo r, cu competentă şi obiectivitate/ In Iclul cucerind două puncte preţioase. La dă porta rul oaspeţilor a avut unele
mai m ultă ardoare. Acesl lucru esle ticesla ei işi pot aduce o mare con- reuşita spectacolului au co n tribu it in te rve n ţii bune. A l doilea gol al
explicabil. Uncie, din dorinţa de a •rib u lie la creşterea c n lilâ lii fotba­ ambele echipe. A învin s form aţia din partidei a lost înscris in min. 55. La­
ocupa prim ul loc în clasam entul ge­ lului din regiune, la desfăşurarea în C ugir datorită fap tu lui că a insislal zăr deschide pe Gheorghe Ion şi a-
nera), iar altele penlru a se depărta lim dele regulam entului a în tîln irilo r. mai m ult la poartă, a şutat cu mal costa reia cu capul în plasă. O aspeţii
de zona periculoasă a retrogradării. M îine, sl ari ioanele vor fi din nou multă precizie. Şi, dacă înaintaşii nu au o bună ocazie de a înscrie Sn m in.
Desigur că to ii ju că to rii şl nntre mine. Sâ facem io tu l pcnUu a sa- ralou unele s ilu a lii favorabile, scorul 66 dar mingea şutată de Silaqy a în-
no rii din regiune aşteaptă re lu ru l ' îslac»; a ş te p tă rile zecilor de m ii rle putea fi m ai mare. liln it bara. In min. 83 Lazăr se in-
cu optim ism , cu dorinţa sinceră de lu b llo n oi fotba lului din regiunea C hiar din prim ul m inut localn icii lilirează în coreu, este pe punctul do
a satisface pr».-ieliţiile num eroşilor iu- iioatdrâ! construiesc un alar, mingea ajunge a înscrie însă este faultat Lo vitu ra do
b llo ri ai acestui popular sport. Spec­ la Chiş, acesta Insă trage defeduos, la 11 m. acordală dc a rb ilru l A lexan­
tatorii,- la rîndul lor. aşteaptă, si pe pormi linei p o rta ru lu i Pop să respingă. dru Pîrvu (Bucureşti) a (ost transfor­
bună dreplate, să vadă m eciuri spec­ SPARTACHIAOA DE ,ARRA O allâ ocazie favorabilă s-a iv it în mată de Boroş I.
M e talurg istul C u gir n alintai io r-
taculoase din partea lu lu ro r echipe­ mîn. 7 dar mingea şutată de C răciu- m a tin i Sa lom ir — Dincn, Turcu Do-
mal
ucac trece pe lîngă bară. Cea
lor care activează in cam pionatul
regional, lată de ce sarcinile Jucăto­ A UMERE fULUI mare ocazie o are Lazăr în min. 10 ruş I, M ih ai — Gheorghe loan, Nis-
rilo r şî a n tre no rilo r sînt sporite. Ei dar şî el trage pe lîngă bară. tor — Chiş, M urcşnn, Lazăr, C răciu-
trebuie să facă lo tu l penlru a con­ In lo ca lită ţile Aninoasa, Petrila şi Prim ul gol m î.iscrie în nu.. 15. ncuc (M oraru).
trib u i din plin Io îm bunăîălirea ac- Petroşani, s-au desfăşurat întrecerile M ihai, (rage în poriar, a ct*la ics-
liv ilă tiî folbalistice din regiune. O a­ conlînd pentru clapa a 111 -a, orăşe­ pinge ..lingea pîr— la Lazăr care o in- M IH A I V fLC E A N U
m enii m uncii rare vor fi prezenţi nească, a Spartarhiadei de iarnă a Iroduce în plasă Ir, continuu»», m nl cciespondent
m iine pe stadioane sin i dornici sil tin e re lu lu i, la ram urile şah, haltere fn D
ln secţia depănat a fabricii „Sebeşul1* Sebeş se acordă o atenţie deosebită calităţii producţiei. asislc la în tîln iri de un înalt nivel si trin lă (Petrila), tenis de masă (A n i- Jiul Petri!ft-C.F.& Timişoara 6- ( U " t )
In fotografie: Tovarăşa Sanda Tomescu, controloare de calitate disculind cu Irîna Grunniuger, una tehnic, Ia m eciuri desfăşurate în li­ noaso), tir (po ligonul din Petroşani),
din muncitoarele evidenţiate ale secţiei, despre calitatea bobinelor. Foto: I. TEREK m itele s p o rtiv ilă lli, la capătul cărora iar întrece rile de schi, pe p irliile din Deşi nesconlată. înfrînqerea J iu lu i In mie. I Jiu l ob lii,e prim ul corner.
Parîng. pe teren propriu îşi arc explicaţia ei, In învălmăşeala produsă, Ciutac Irage
lată cîşlig ă to ril p ro b e lo r: Trîntă* îm băiaţi de v ic to riile la scor oh tinu lo insă afara pe lîngă poarta go.ilă. In
TREI TINERI-PE SCENA au aplaudai-o nu numai pentru d ru l formaţiei de teatru. categoria 55 kq G iu rg i A bcl (Jiul Pe­ in m eciurile de ve iifica re , cu ech i­ continuare gazdele domină a u to rita r
rilor şi pentru m unca sn din ca­
pe de categorie inferioară, ju ră to rii
însă su lu rile lor sînt iraso anemic sau
clntece ci şi pentru interpretarea
M a­
trila), calegoria 60 kg, Popescu
unor dansuri populare, pentru ac­
pe lîngă bară. M in u tu l 9 dc ioc nduco
In aceleaşi formaţii activează şi
tivitatea in cadrul brigăzii artisti­ liahotâ Nelu, cooperator. Prunlaş rin (Jiu l Pelriia), rnleq. 76 kg. Co­ de la jiu l au uitat repede ceea ce au singurul gol al pn rlid ei. La un con-
Invălat în perioada de pregătire. In
(Energia Paroşeni).
ro lă Gheorghe
Sl ÎN PRODUCŢIE ce de agitaţie sau in formaţia de la locul său de muncd, muncind caleqoiin 04 kg Lăpâdalu Nicolae. partida de joi cu C.F.R. Timişoara, Iraalac in iţia t pe pârlea dreaptă, Bă­
teatru. La toate acţiunile organi­
echipa a fost pur şi sim plu de i.erc-
lan Ircce uşor de fundaşul Cazan,
categoria grea, D um ilru Vasile, ambii
cu pasiune pe turim obştesc ca
zate la căminul cultural Danciu
de la Jiu) Petrila ? H altere categoria
Stela a participat cu pasiune şi secretar al organizaţiei U.T.M. pe 56 kg V ira g M ihai (Jiu l Petrila). ca­ cunoscut. Incepînd cu apărarea im e­ contrează precis la Fodor care după
diată şi icrm in în d cu exlrem a stingă
o cursă p«r- re n lrn snlează puternic în
comună, Rahotă Nelu se dovedeşte
Ropotul prelung de aplauze pă­ teau din organizaţia U.T.M., Dan­ dragoste. a fi şi un foarte bun artist amator. tegoria 62 kg V ejdcl Stanislnv (M i­ Iexcepţie făcind doar Ciutac şi M ar* bară. M ingea revenită în teren esle
rea că nu se mai term ină. Izbuc­ ciu Stela fiind secretara organi­ .. Pe lăcătuşul Popa Gheorghe îl S-a rem arcat printr-un joc de nerul Lupeni), categoria 70 kg Co tin o v ic i) lo caln icii mi lin u l parcă sâ reluolă în plasă de Panici, la acest
nise la început ca o explozie de zaţiei U.T.M. saf Pelros. A lţii o cunosc nu numai oamenii din Da- scenă foarte bun in rolurile inter­ cotă G heorghe (Energia Paroşeni), ca­ arate cum nu trebuie jucat fotbal. gol a co n trib u it şi portarul Ion V a­
entuziasm spontan şi continua a- cunoşteau doar de aici, de la că­ ru Mare ci şi cei din alte sate La pretate în cadrul formaţiei de tea­ tegoria 80 kg Aionesei Vlad (Jiu l Pe­ A părătorii, în special Pop şi Cazan, sile prin neatenţia sa. Condusă cu
cum ritmic cerind repetarea melo­ minul cultural. Pui. Rin Bărbat Băieşti sau To- tru, este »r»ml dintre cei mai buni trila), calegoria 90 kg Bucuroşteanu s-au lăsat deseori pă călili de adver­ 1-0, echipn Jiu l atacă insistent for-
diei. Cind Danciu Stela a reapărui Acum , in timpul spectacolului, teşli cinlerele sale din fluier s au dansatori întotdeauna găseşte lonn şi grea G ălăleano M ihai, am bii sar, iar atunci cînd Intrau în Dosesia lînd cqatarea Insă apărarea adversă
in faţa spectatorilor se făcu o li­ tinăra era apreciată ca artistă a- bucurat dc un deosebit surces. Tot timo şi pentru activitatea din ca­ de la Jiu l Pelriia ,• $ah, Cîndea Con- m inqii o degajau in m ajoritatea cazu­ e la post.
nişte deplină. Apoi melodia cu­ motoare Să luăm drept criteriu atît de bine il cunosc şi colegii drul căminului cultural. sln n lln (Jiu l P e trila ): Tir. Simion rilo r la înlîm plare. M ijlo ca şii, cu (oa­ Cu toate in d ica ţiile prim ite în pau­
prinse întreaga sală. Spectatorii, mimai aplauzele. A fost rechema­ săi de muncă de la întreprinderea Sint trei tineri a căror rirstâ C onstantin — (U nirea Bănită) şi le că au m uncii m ult nu au dat ran­ ză — s-a ju rat cu Iroi v irlu ri do
muncitori şi ţărani din Ram Ma­ tă în scenă de 5 ori. Era un suc­ Refractaraa din Baru Mare unde nu depăşeşte 19 ani. La locul lor Traisla Stofania (E ne rgia); Tenis dc dam entul scontat din cauza paselor alac — înaintaşii J iu lu i au continuat
re. ascultau cu atenţie cfntecul ces. un adevărat succes care se activează ca responsabil cultural dc muncă, in activitatea obştească masă. in d ivid u a l, Burtoi D um itru imprecise, a d rib lin g u rilo r in u lilo . să aclioneze şi în repriza a Il-n încîl-
Pe Danciu Stela o cunoşteau adăuga firesc celorlalte de piuă ..Tov. Popa Gheorghe este un ar- x* culturală sint întotdeauna prin­ (Şcoala profesională Lupeni), iar la Cele mai m ari lacune s-au observat şt cil, fără orizont. Jocul ia sfîrşit cu
foarte bine. Unii munciseră ală­ acum. tist amator cu preocupări multi­ dublu m ixt Bara Titus si M orar Ion de aslă dală în lin ia de atac. Far- victo ria oaspelilor.
turi de ca în cooperativa agricolă Oamenii o îndrăgesc din ce în laterale“ — ne spune tor. Burcă tre primii. Oamenii ii apreciază, (M in erul A ninoasa); Seni, G uia Frie- caş şi Lihardi au jucat m ult sub n i­ J iu l a aliniat form aţia : loan V asile
de producţie şi o lăudascră pen­ ce m ai m u lt ,.E o fată harnică şi Alexandru, directorul căminului ii preţuiesc. deric (Ş tiinţa Petroşani). velul lor, iar Peronescu a ralat ne­ — Nicoară, Serban. Pop, Cazan —
tru rezultatele bune obţinute in la cimp şi la cămina. Apreciere cultural. Este un bun dansator şi Vlad, C iutac — M a rlin o vlcl. l.ib ard l,
muncă. Alţii mal tineri, o cunoş­ pe deplin justificată Spectatorii se bucură de aprecierea spectato- T ISTRATE S. DALOI numărate ocazii de la 3-4 m clrl de Peronescu, Farcaş (Achim ).
corespondent poartă. C. MAaSESCU