Page 97 - 1965-03

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢ1-VM
P l e c a r e a u n o r d e l e g a ţ i i

de peste h o t a r e

In cursul zilei de simbălă, au pă­ M in iş tri al R.P. Romîne. In care se Delegaţia de stat din Franţ^, con­
răsit Capitala, delegaţii de partid şi spune: „In m om entul în care pără­ dusă de Jacgues M arette, m in istru l
guvernam entale, de stal, delegaţii ale sesc graniţa R.P. Rominc, vă exprim poştelor şi telecom unicaţiilor, repre­
unor partide comuniste, care au p a rti­ încă o dală, în numele tu tu ro r tova­ zentantul preşedintelui Franţei.
cipat la fu n e ra liile tovarăşului G beor- răşilor delegaţiei de partid şi g u ve r­ Delegaţia a fost condusă la ple­
ghe G hcorghiu-D ej. namentale a RTL Chineze, sincere care de D um itru Simulescu, Poinpiliu
Delegaţia de parlid şi guverna­ m ulţum iri O spitalitatea călduroasă M acovei, dc funcţionari superiori din
mp jH IJ B II mentală din R. P. Chineză, condusă pe care ne-oli acordal-o în zilele în M in iste ru l A facerilor Externe,
care am pa rticip ai la fu n eraliile to­
m ifllIliM li I I) al P arlidu lu i Com unist Chinez, pre­ varăşului C.heorghe G lieorghiu-D ej, Delegaţia P artidului Com unist din
de Clu En-lai, vicepreşedinte al C.C.
★
m ierul C o nsiliu lui de Slal al R.P. C hi­ stim at conducălor al poporului r o- Fzrael : Samuel M iku nis, secretar ge­
neze. min, prieten apropiat al poporului neral al P artid ului Com unist din lz-
chinez, a con stituit o întruchipare vie
La plecare, m em brii delegalici au
ANUL XVII. NR. 3167 D U M IN IC A 28 MARTIE 1965 4 pagini, 25 bont fost conduşi de tovarăşii Nicolae a prieteniei frătcşli şi dc nezdrun­ rael.
La plecare a fost condus de tova­
Ceauşescu, C hivu Stoica, Ion Gheor- cinat dintre poporul chinez şi po­ răşii D um ilru Coliu, Ion Colot, Con-
glie M aurcr. G hcorghe A postol. C or­ porul roniîn. sla nlin Lăzărescu.
nelii! Mănoscu, M ih a il Florcscu, Ghi- Doresc ca poporul romîn. sub con­
ALTE COLECTIVE DE ÎNTREPRINDERI zela Vass. Ion Cosma. D um itru Glteor- ducerea C o m itetului Central al P arli­ ★
gliiu, A n d re i Păcuraru. dului M uncilorcsc Romîn, să repur­ Delegaţia P artidului Com unist din
Grecia, condusă dc Apostolos Grozos,
Ciu En-lai a trim is o telegramă to­
teze v ic lo rii şi mai m ari in construc­
CU PLANUL TRIMESTRIAL varăşilor N icolae Ceauşescu. prim-se- ţia socialistă şi in lu pla pentru cauza preşedintele C C . al P.C, din Grecia.
Delegaţia a fost condusă la plecare
crelar al C om itetului Contrai al P a rli­
du lu i M un cilo rcsc Roinin. C luvu noastră comună. de tovarăşii Leontc Răulu, llie V e r-
Stoica, preşedintele C o nsiliu lui de Fie ca prietenia şi unitatea dintre det. C onslanlin Lăzărescu, de acti­
ÎN D EPLIN IT Stal al R.P. Romîne, Ion G lieorghe poporul chinez şi poporul rom în să vişti de partid. (Agerpres)
trăiască in vccî I".
M aurcr, preşedinleic C o n siliu lu i de
în întreprinderile industriale din regiunea noastră întrecerea pentru Şedinţa Comitetului de conducere al Grupului
sporirea producţiei, îm bun ătăţire a calităţii produselor, reducerea preţu­
lui de cost este vie, mobilizatoare. I>estc lot, la fiecare loc de muncă,
colectivele de lucrători se preocupă intens dc aplicarea iu producţie a romîn al Uniunii interparlam entare
unor măsuri bine chibzuite, de exploatarea mai raţională a agre­
gatelor, maşinilor si utilajelor, organizarea mai judicioasă a timpu­ La 27 martie, a avut loc la sediul tcrpaclam entare, şedinţa C o m itetului măvară a U n iun ii interparlam entare
lui de lucru. Aceste preocupări sînt soldate cu rezultate deosebit de M a rii A dunări Naţionale, sub preşe­ dc conducere al grupului. (D ublin 19— 25 ap rilie) şi a rezolvat
frumoase. In majoritatea unităţilor industriale sarcinile lunare şi tri­ dinţia tovarăşului Ion Pas, preşedin­ C om itetul a ales delegaţia care va alte problem e p rivin d a clivila le a g ru ­
mestriale de plan se iîndeplinesc şi depăşesc tele G rupu lu i rom in al U n iu n ii in- reprezenta grupul la sesiunea de p ri­ pului. (Agerpres) t

Aglomeratorul tir. I şi secţia a II-a LA BAZA SUCCESELOR -
furnale de la C. S. Hunedoara
BUNA ORGANIZARE A PRODUCŢIEI
După succesele obtinule de m unci­ Acesle realizări sînl o urmare a a-
to rii. in g in e rii si Ichn icicn ii de la p lică rii unor măsuri eficace, a pre­
s e d iile i si a lll-a furnale, lam ino­ ocupării colectivelor pont r u exploa­ întreprinderea raională de indus­ Aplicarea aceslor măsuri, niai bu­
ru l de 800 mm si lim a fină în ceea tarea mai raţională a agregatelor, o r­ trie locală din O răştie s-a dezvoltat na organizare a producţiei in loale Penlru asigurarea producţiei de că­
ce priveşte îndeplinirea planului Iri- ganizarea mai bună a m uncii. La sec­ de la un an la altul. Au fost in fiin - secţiile au avui drcpl rezultat depă­ răm izi planificate, s-a trecui la exe­
m eslrd. alto coloclive de muncă dc ţia a II-a furnale graficele de încăr­ la lc sec|ii noi, a crescut num ărul şirea sarcinilor de plan la produse­ cutarea reparaţiei capitale a fa b ric ii
la C.S. Hunedoara au înscris pe g ra fi­ care si descărcare s-au respeclat în ­ m u n cilo rilo r ca lifica ţi care au acu­ le penlru export pe prim ele două luni din Pricaz şi la introducerea în li­
cele întrece rii realizări deosebii de tocmai. Agregatele au fost ap rovizio­ mulat o bogată experienţă în înde­ cu 34 la sută, inibunălătindu-se in niile tehnologice a două v o itu ri zdro­
frumoase. A slfel, m u n cito rii dc la a- nate ritm ic cu m aterie primă de ca li­ plinirea şi depăşirea sarcinilor de acelaşi lirnp calitatea lo r.- bitoare care contribuie la îm bună­
glom eralorul nr. 1 si seclia a ll-a fu r­ tate bună. Ele au fost întreţin ute si plan. Ca urmare, pe măsura noilor Tot în vederea realizării sarcini­ tăţirea ca lită ţii cărăm izilor.
reparate bine. în tim pul prevăzut. înfăptuirea aceslor măsuri stabi­
nale. îndrum aţi îndeaproape de o r­ capacilăti şi a p o sib lilă ţilo r existen­ lor sporite din acest an. s a amena­
A g lo m e ra lo rislii au respeclat pro­ lite prin planul M .TO ., organizarea
ganizaţiile de parlid, inlen sificindu -si te. planul producţiei globale s-a mă­ jai şi s-a dai in folosinţă în luna
cesul tehnologic. Ci au folosit ra ţio ­ mai bună a producţiei şi entuziasm ul
e lo rlu rile penlru sporirea producţiei nal cuptoarele, s au preocupat ele îm ­ rit cu lioenre an. In 1965 co le ctivu ­ le bru aric o nouă seclie de bunuri de cu care înlreg co le clivu l, . antrenat
lui acestei între p rin d e ri ii revine sar­ larg consuni unde se executa um e­
Si-au înd eplinit planul trim estrial. bunătăţirea organizării m uncii. in inlrecerea socialistă participă Ia
b u c" C ugir. sînt apreciaţi de între g u l colectiv penlru mortul exem plar în cina de a realiza o producţie globa­ raşe mărindu-se astfel suprafaţa de realizarea cifre lo r de plan, au stat
producţie a întrep rind eri cu
Sectorul furnale de la U. V. Călan care i$i îndeplinesc sarcinile. Penlru aceasta ei au losl declaraţi eviden­ lă cu 41 la sulă mai mare decit cea 800 m.p. încă Io baza succeselor obtinule pină in
realizată in anul care a Irecut.
Foto: I. TCRFIC
ţiaţi in întrecerea socialislă.
raională
prezent de Întreprinderea
In acest scop, după cum ne spu­ P lin ir-o mai bună organizare a lo ­ de industrie locală din O răşlic. Pe
F u rn a lişlii din Călan şi-au depăşii In prim ul trim eslru a) anului in d icii nea ingin eru l şef al in lrc p rin d e rii, cului de muncă, prin m icile mecani­ prim ele două luni. planul producţiei
lună de lună sarcinile de plan. Ca de utilizare au (ost mai m ari cu 60 încă din u ltim ul Inm eslru al anului zări şi in o va ţiile făcute de cei mai globale pe întreprindere a fost în ­
la sulă decit în anul 1950, lucru ce
urmare, ei ou repurlat de curînd un dovedeşte că furnalele au losl exploa­ La sfîrşit de săptămînă 1964, cind s-au p rim it cifrele de plan. buni lucrători ai ate lie rulu i mecanic deplinit in proporţie de 100,7 la sută,
valoros succes: îndeplinirea sarcini­ a inccput organizarea producţiei a- s-a o b ţin u i o creştere a producţiei al producţiei marfă in proporţie de
lor plan ulu i de producţie pe trim es­ tate mai raţional, procesul tehnologic nului curent. După delalcarea sarci­ cu 25 la sulă fală dc realizările anu­ 114.8 la sulă, iar pro du ctivitatea
tru l I. Pină astăzi m un citorii, in g i­ a fost respectai întocm ai. După o săptămînă spornică de lu­ U m ilii cu autocarul O .N T . in tr-o e.x nilor pe seclii şi prelucrarea cilre- lu i trecui. C>le un succes cu care m uncii a crescut cu 9.6 )a sulă.
nerii şi tehnicienii de aici au dat Realizările de pină acum constituie cru. sute dc oameni ai m uncii din curste de studiu in nordul M oldovei lor dc plan cu întregul colectiv, s-a se mindreşte pe bună d rcp la lc co­
pesle sarcinile p rim u lu i trim estru mai pentru ci un im bold spre noi succe­ regiunea noastră pleacă în excursii A ici, vor vizila vestitele monumente lie c u l im edial la înfăptuirea măsu­ le ctivu l sectorului respectiv. Au lost Pentru continuarea acestor succe­
n u ill de 400 lone fonlă. se De aceea, lu cră to rii acestui sec­ pe' dife rite itm e ra rii liin d dornici să istorice, se vor opri la cele mai im- rilo r tehnico-orgam zalorice prevă- executate scule şi dispozitive pen- se, conducerea în tre p rin d e rii sub în ­
Succesul acesta se daloreşte în cea tor sin i h o lă riti ca prin aplicarea in cunoască )a lata locului m inunatele portanle puncte turistice şi vor lua z.ule in vederea asigurări* realizării iru lu cră rile de seric, s-au conceput drumarea organizaţiei de partid, va
mai mare parte preocupării în tre g u ­ continuare a unor măsuri bine chib­ frum useţi ale patriei, noile realizări coutncl „pe viu " cu măreţele infăp planului anual. şi executat dispozitive penlru su­ manifesta şi in v iito r aceeaşi preo­
lu i colectiv de muncă penlru sporirea zuite să obţină rezullale lot mai Iru- ce au avui loc in ţoală Ura. Dc la lu iri ce au avut loc in anii puterii O alenlie deosebită s-a acordat darea arm ă tu rilo r la belonul armat cupare (u|ă tic aplicarea m ăsurilor
in d icilo r de utiliza re a agregatelor. moase in inlrecerea socialistă. O ltciu l N ational dc Turism din Deva. populare in acest colt de tară, undo organizării m unci' pentru în d e p lin i­ care perm il scurtarea tim pului de lehnico-organizalorice stab ilite la în ­
ceputul anului, se va în g riji şi mai
al lom că bilanţul săptăm inii ce s-a in trecut „nu se tn liin p la nim ic". E* rea sarcinilor ce revin în tre p rin d e rii sudură, iar lu crările de reparaţii ca­ m ult de organiz.arca producţiei. In
I. R. T. A. Hunedoara-Deva încheiat, a fost bogat în excursii. vor înţelege mai bine ce î uscam n. l.i produsele de export unde planul pitale au lost comandate cxeculîn- vederea descoperirii şi fo lo sirii lu-
Tim p dc 7 zile, un grup dc 35 ce­ po litica inleleaplă a partidului nos­ prevede o creşlere de trei ori mai du-se toată cola trim estrială înir-o lu ro r rezervelor interne şi in scopul
De Ia întreprinderea regională de înainte dc vreme au con tribu it înzes­ ferişti din slaba Simeria vor lace o tru de dezvoltare armonioasă a iu mare decit realizările obtinule în a- singură lună. De asemenea, s-a la­
transp orluri aulo, tovarăşa Eva M oi- trarea parcului aulo cu 10 autobuze excursie in R S. Cehoslovacă, R. D. lu ror reg iu nilor lării. nul 1961. U nul din obiectivele pla­ cul o regenerare a băilor de niche- ridicării, ca lilă tii produselor, organi­
sc. şeful s e rviciu lu i planificare şi or­ noi, deschiderea a două trasee noi Germană si R.P. Ungară Fi vor vizila M ulte lu cru ri inleresanle şi folosi nului M .T O . prevede, spre exemplu, laj-crom aj punîndu-sc in funcţiune zaţia dc parlid, la îndrum area co-
ganizarea m uncii, no informează că pe distanta 1 la leg—Sitvaşul Interior capitalele acestor ţări şi principalele loare vo d aveal de. -uăv.u.L>,i c u i'70 d lărgirea capacităţii de aburire, cur­ în luna februarie şi o nouă seclie m ile lu lu i raional O răşlic al P.M.R.
a alcătuit un colecliv care va studia
m uncitorii, tehnicienii şi in gin erii a- şi Haţeg— Reia, precum şi dublarea oraşe şi puncio turistice. A lţi 68 de excursionLşli plccali cu cele două au bare şî uscare a lem nului penlru penlru arăiniroa produselor înainte pe rind p o sib ilită ţile din fiecare sec­
ceslei în tre p rin d e ri şi-au înd eplinit curselor pe traseele Sebeş—Daia. excursionişti, proaspeţi absolvenţi ai tocare la bucureşti. In drum spre Ca scaii ne. Unele din m ăsurile s ta b ili­ de nichelare, măsura care are drept
planul trim estrial. La producţia glo­ I'.rad— Vălişoara, Deva— lla lc g . Gcoa- Şcolii do niaiştri din Petroşani, vor pilală, ci se vor opri şi vor admir te in cadrul acestui obiectiv au şi urmare îm bunătăţirea calităţii. ţie a în tre p rin d e rii şi care va (ace
bală. planul a fost înd eplinit în pro ­ gm de sus — Alba Iu 1 ia ele In lrc ţi- petrece G zile in capilata Republicii fost aplicate In prim a lună a anu­ In o va ţiile aplicate, şi ele au avut propuneri concrete. Acest colectiv
porţie de 100,2 la sulă. In d icatorii că­ ncrea şi folosirea mai bună a auto­ Socialiste Cehoslovace In program ul frum useţile de neasemuit ale Vă lui s-au pus in funcţiune 4 aburi- influentă in creşleiea producţiei şi din care fac parlc cei mai buni teh­
lă to ri transportat! şi călători kilom e­ vehiculelor. munca însufleţită a în ­ excu rsiilor pesle hotare figurează şi Prahovei. In bucureşti, vor Incc c u ­ loarc. s-a m odificat presa penlru p ro d u ctivită ţii m uncii. Prin punerea nicieni şi m uncitori a întocm it deja
tri. au fost depăşiţi cu 5 şi respectiv tregu lu i colcchv se oglindeşte în fru ­ plecarea unui autocar la budapesta noştinţă cu noile cartiere ale oraşu­ curbai, s-ou amenajat două uscâloa- in funcţie a m aşinii penlru tăiai lea- studiul cu p riv ire la secţia lîm plărie.
cu 0,5 Ja sulă Depăşiri însemnate moasele rezullale oblinuie. In în d e p li­ <u 35 de persoane din oraşele Deva lui, care an în cin la t pe m ulţi vizita - re pentru piesele curbaie şi s-a pus vă şi otel, inovaţie a lăcăluşului me­ urm înd ca in curind s5 fie pus în
s-au înregistrat şi la ce ila lţi indici nirea planului Irim cstria l s-au eviden­ si Alba lulia. lo ri străini. Vor admira a rh ite c tu ri în lu n cliu n c al Ireilea tunel de us­ canic Ludovic Maber acum se exe­ discuţia m u n cilo rilo r acestei secii).
de plan ţiat colectivele autobazelor Deva. 35 dc cadre didaclice din oraşul modernă a C ircu lu i de Stat. p a vilio ­ care a cherestelei. cută 1.000 de tăieri in numai 8 m i­ R ealizările de pînă acum, m ăsurile
La îndeplinirea plan ulu i trim estrial Alba lu lia şi Hunedoara. Deva au plecat in cursul acestei săp- nul E xpoziţiei rea liză rilo r econom iei Pentru sectorul de lim p lă rie s-au nute fală de 66 m inute cîl era nece­ prevăzute a se lua in v iilo r sini o
naţionale a R.P Rominc, Palatul R(
dovadă a hărniciei şi h o lă rîrii colec­
pu blicii şi celelallc obiective socia procurai două strunguri auloniate sar înainte, Iar prin aplicarea unui tiv u lu i acestei in tre p rin d e ri de a
cultu rale ale Capitalei. In lu ru l ora ­ penlru copiat lemn care s-au şi m on­ dispoziliv la un strung de lemn, cele face lo tu l penlru înfăptuirea sarci­
Irei operaţii care înainte se execu­
tai, două circulare de mare capaci­
şului vor vizita .m onum entele islorice
IN CETATEA METALULUI M uzeul dc: isLnne a p a rtid u lu i şi ce­ tate, dană fierăstraie panglică şi o tau pe rind, acum se execută toate nilor sporite ce le revin în acest an.
deodată.
R. BUDIN
maşină de scurlal.
lelalte puncte turistice ale Capitalei
Am poposit In nccslc zile de p ri­ gă fu rn a lu lu i cu 10 lone lonlă mai turnare. Hala esle cuprinsă dc un de­
măvară la C om binatul siderurgic din m ult decil era prevăzul. Se lac ci- cor feeric M iile dc scintci jucăuşe şi
Hunedoara. Hale mari dm beton şi Icva calcule. Rezultatele Ic aduc m un­ lum ina gă lbuic-roşiaiică care înso­
sticlă ne-au intim pm at prclu lin d e n i. c ilo rilo r o deplină satislaelic. Numai ţeşte m etalul ne in cintă privirea. LUCRĂRI AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ
In in te rio ru l lor se muncea dc zor. la lu rn a lu l nr. 2 planul pe perioada La cclcla lle cuploare se executau
intrăm in una din aceste ha le : 1-25 mari ic a losl depăşit cu peste a lic operaţii. La cuptorul nr. 4 unde
Secţia I furnale. In ju ru l agregatelor, 700 tone lonlă. Dc la începutul anului lucrează o tcla rii din echipa condusă
m un citori cu felele rum enile execu­ şi pînă la accaslă dală, pc înlreaga dc p rim -lo p ilo ru l A xen ie M arian sc
tau d ife rite opcra|ii. La furna lu l nr. seclie planul aferent p rim u lu i trim es­ lucra de zor la alinare, iar la allele Au terminat însămînţatul sfeclei tei, de pildă, ţăran ii cooperatori au 20 hectare au şi fost însăm înţate cu
1, doi m uncitori aduceau m ateriale lru a fost înd eplinit şi depăşit. Cu un se cxeculau încărcarea, lucru) pe pregătit cu a ju to ru l m ecanizatorilor mazăre furajeră, iar 10 hectare ,cu
relraclare, a lţi doi curăţau pragu- asemenea succes la care şi-a adus şarjă sau rejjararca vetrei la cald După cum se şlie, sfecla de zahăr sem inţele să fie puse în contact cu peste 50 hectare de teren din care borco ;g.
rtIc, rinele de fonlă şi zgură, iar ce i­ din plin co n tribu ţia întregul colecliv Dar, indiferent ce operaţii se cxecu­ are cerinţe biologice deosebite fată um iditatea din sol, însâm întalul s a
la lţi căptuşeau şi uscau jgheaburile, de muncă de aici fu rn a liş lii se pol lau, peste tot se putea observa preo­ de clim ă şi sol. Este vorba de alege­ lăcut la o adîncim c de 3-5 cm. în Muncă intensă în vii
revizuiau starea un eltelor La un alt m indri. cuparea o ţe la rilo r de a spori produc­ funcţie de natura fiecărei sole. In
fu m a i, m u n cito rii din echipa condusă ţia dc metal, de a im bunălăti ca lita ­ rea unui leren cu slra tu l arabil pro ­ vederea asigu rării unei de nsilăţi op- Paralel cu lu cră rile în cim p, în in- In lr-o singură zi, la Hăprta, b ri­
fund, de respectarea epocii dc insă-
de llie M jtcă au term inat lu cră rile de tea lui. Si rezultatele acestor preocu­ m ilitare, asigurarea unei densităţi co­ lin ie de plante la unitatea de supra­ Ircg raionul A lba se desfăşoară o gada condusă de tovarăşul N ic h ilo r
pregătire penlru noua descărcare Şe­ pări sint bune C uploarelor le sint respunzătoare la hectar clc. Aceste faţă s-au folosit c ile 30 kg sămîntă muncă însufleţită şi în vii. Sute de Roşu a m ob ilizai la lu crări în v ii
fu l de echipă împreună cu a ju to ­ Însemnări smulse ziln ic peste prevederile pla­ cerinţe au iost respectate în lru lo lu l la lieclar. Acum , lo ale lu cră rile de ţărani cooperatori au ieşit zilele a- aproape 100 de m em bri cooperatori.
ru l lu i, spărgeau şticul cu maşina dc nului cantităţi insem nale de otel. însăm intare a sfeclei de zahăr pc cele crsiea la dezgropatul viţelor, la plan­ Demnă de evidenţia! este pa rticip ai ea
perforat. C eila lţi fu rn a lişti, fiecare şi de către ţăranii cooperatori dm tatul aracilor şi la legal. La Ighiu,
Pesle tot. in secţiile com binatului, C îlnic, A stfel, cele 20 de hectare des­ 20 hectare au fost term inale. In cursul
cu m isiuni precise, stăteau nerăbdă­ P.ucerdca, Cricău şi in alte u n ită ii au in masă la lucru a ţăran ilor coopera­
munca sid cru rg işlilo r n e a im presio­ tinate c u ltu rii slcclei dc zahăr au zilei de ieri, tovarăşa ing. V irg in ia
to ri lingă praguri şi dc-a lu ngul r i­ Am in lra t şi in halele secţiilor a nai plăcut. In liecare seclie am în til- fost bine pregătite şi din vreme ceea Solea ne-a inform ai că, ţăran ii coo­ lost efecluale asemenea lucrări pe o to ri şi străduinţa lor de a cleclua lu ­
nelor. Trec mai m ulte secunde. Pe ll-a şi a )tl-a furnale, la agloincraloa- nit o deosebită g rijă pentru exploata- ce a permis coo peratorilor de aici ca peratori din C iln ic au term inat de suprafaţă de 60 licclare. cră ri de cea niai bună calilale.
gura de evacuare a foniei iese mai re, cocserie, la o lelă rii, la laminoare. roa raţională c agregatelor, respecta­ îndată ce tim pul a devenit prieln ic Insămîntat si cele 5 hectare desti­
In lîi un fum negru. F u rn a lişlii se Peste lot, m u n cito rii lucrau cu m ult rea procesului tehnologic, organiza­ să înceapă insăm inţalul. Penlru ca nate c u ltu rii slcclei furajere.
privesc p lin i dc încordare După ci- spor La otelăria M a rtin nr. 2 mun­ rea mai bună a m uncii S id eru rgişlii
teva momente un fir subţire de fonlă c ito rii din echipa prim to p ito ru lu i Pa- sc preocupau îndeaproape de îm bu­
incandescentă îşi croieşte drum spre vel Hanganu, in fru n lin d dogoarea nătăţirea cunoştinţelor profesionale. Pregătirea terenului
oale. C ileva lo v ilu ri cu un drug lung cuptoarelor se pregăteau să elabore­ In g in e rii şi teh nicienii, a lia ţi lot lim -
de otel şi şlicu l este spart în în tre ­ ze o nouă şarjă. Penlru otcla ri acest pul in m ijlo cu l m u n cilo rilo r, le dă­ Si pe ogoarele G A S . din Calda m artie aici a începui însăm întatui
gime. Pc gura de evacuare iese un moment esle deosebit. Calitatea deau acestora indica ţii prclioase in de Jos au început zilele acestea mazării. Pină în prezent această lu ­
jiu marc dc fonlă clo co lilo a rc, Snso- m uncii, loale preocupările care le-au ceea ce priveşte cunoaşterea proce­ m uncile agricole dc prim ăvară. După crare s-a executai pe o supralată de
tilă dc salbe de seîntei. M c la lu l fluid avut penlru respectarea procesului deelor tehnologice, aplicarea unor mă. ce specialişlîi din cadrul gospodăriei pesle 20 de hectare. Brigăzile de me­
este d irija t cu pricepere de către lur- tehnologic se văd acum la descăr­ suri elicacc, iulosirea mai chibzuilă au iden tificat larlalele unde sc pol canizatori conduse de com uniştii Va-
n a lişli spre oale. care. De la laborator soseşte ultim a a tim p u lu i dc lucru. S lăpini pe me­ execula lu crări de bună calilale, me­ sile Fcncşan şi Schim olei Beldean
La furna lu l nr. 2 descărcarea s-a probă Rezultatul probei este cores­ serie .sielerurepştii înscriu zi dc zi pe canizatorii au început pregătirea te­ lucrează de zor la preqălirea lere-
term inal. Em oţionali, m u n cito rii aş­ punzător. Elaborarea fontei poate graficele dc producţie succese lot renului penlru însăm intarca m azării- nului penlru însăm intarca celorlalte
teaptă rezultatul. începe. Slăpin pc sine, p rim -lo p ito ru l mai frumoase. Ci Irim il in lre p rin d e ri- furajere. In tr-o singură zi au fost
- 10 lone, b ă ie ţi! — le spune, Pavel Hanganu Ic dă m u n cito rilo r sar­ lor beneficiare din tară şi dc peste pregătite aproape 50 hectare. La 24 c u ltu ri de prim ăvară.
sim plu, fu rn a lişlilo r, loan Riccanu, cini precise. A poi, cu emoţie, sparge hotare metal m ult şi de lo t mai bună Cu sprijinul mecanizatorilor
şelL.1 de echipă. T o |i sint bucuroşi. şticul. Un şuvoi mare de otel incan­ calilale.
Şi de accaslă dată au reuşit să sm ul­ descent esle d irija t spre oalele de L. DEMETER
Tim pul p rie ln ic din uflim ele zile a ducţie din M ih a lţ s-au pregătit pen­
croat co n d iţii favorabile penlru înce­ tru insăm intări, în ultim ele zile, 45
perea lu cră rilo r în cim p şi în coope­ de hcclarc din cotg 28 au şi lost în ­
rative le agricole dc producţie din ra­ sămi n|ate cu mazăre şi 5 hectare cu
ionul Alba. Pesle tot se munceşte cu ovăz. La Cistei şi Galda de Jos se La cooperativa agricolă din Uăhău, brigada legumicolă condusă de
spor. La cooperativa agricolă de pro­ munceşte cu spor la semănat. La Cis­ Nicolae Irimie lucrează intens pentru pregătirea răsadului
a q i i a i înr& iriE ^ cadrul campionatului categoriei B. producţie din Lăpuşnîc, a avut loc
^ La cooperativa agricolă
de
La Deva, Minerul tnlîlneşle la orele
16 formaţia M inerul Anina în cursul zilei de ieri un schimb
In campionatul regional de fot­ de experienţă privind creşterea bo­
^ De curînd întreprinderile fo­ Haţeg spectacolul — concert „Cîn- bal deosebit de atractive se anun­ vinelor şi sporirea producţiei de
restiere din regiunea noastră au taţi cu noi" ţa a fi meciurile Dacia Orăştie — lapte Au participat îngrijitori de
fost înzestrate cu 3 bolindere (ma- Işi dau concursul orchestra şi Aurul Brad, Minerul Aninoasa — animale, brigadierii zootehnici,
smi pentru încărcat de mare capa­ solişti de muzică populară şi uşoa­ Minerul Vulcan şi Texlila Sebeş — preşedinţii şi specialiştii din coope­
citate), 3 tractoare prevăzute cu ră (P. FÂRCAŞIU — corespon­ Parîmţul Lonea. Mai au loc meciu­
rativele agricole de producţie din
braţe speciale pentru stivuit şi în­ dent). rile C-F.R Simeria — Refractara raionul llia.
cărcatul lemnului în vagoane şi 12 ♦ Colectivul Teatrului de slat Alba, Preparatorul Pet ii la — Aurul
încărcătoare Kabelkun. Acesle u ti­ de estradă din Deva prezintă as­ Zlatna ; Ştiinţa Petroşani — Uni­ ♦ Astăzi, la orele 18, la libră­
laje moderne, de mare productivi­ tăzi în sala „Arta" din localitate rea Haţeg şi Constructorul Hune­ ria „Alexandru Sahia" din Deva,
tate, vor contribui mai mult la spo­ comedia muzicală „Iubesc, iu­ doara ■— Minerul Chelar. se organizează „Ziua căiţii bele­
rirea productivităţii muncii, la re­ besc" de Tabacînikov. Spectacole­ ❖ Ieri după-amiază la staţia de tristice", prilej cu care se va face
ducerea efortului fizic al lucrăto­ le au loc în matineu si seara. radioficare din Orăştie, tovarăşa recenzia romanului lui Benjamin
rilor forestieri. (E. DINU — cores­ <► Amatorii de fotbal din re­ Maria Dan a prezentat recenzia Appel „Fortăreaţă în orez". Tot cu
pondent). giunea noastră au posibilitatea să romanului „Răscoala" de Liviu Re- această ocazie, prietenii literaturii
asiste la o serie de meciuri inte­ breanu Aceasta se încadrează în
♦ Astăzi la orele 20, formaţia ar­ beletristice îşi vor putea com ple­
resante La Lupeni are loc înlîl- ansamblul acţiunilor culturale de
tistica a clubului E.M Teliuc, pre­ nirea dintre echipele Minerul din masa ce sînt organizate de către ta bibliotecile personale cu ulti­
Vedere parţială a Institutului de mine din Petroşani, creaţie a regimului nostru de democraţie zintă în sala teatrului din oraşul localitate şi Ştiinţa Timişoara din biblioteca raională Orăştie. mele noutăţi apărute.
populară