Page 98 - 1965-03

Pag. 2 Dramul socialismului N 3 .

ACTIVITATEA BIBLIOTECILOR In umtă ţile jig ricole: EXPERIENŢA DIN FILMELE

PE 0 TREAPTĂ MAI ÎNALTA! ÎNAINTATA - LARO RASPiNDITA

„L ite ratura Insămînţînd sfecla SAPTÂMINII
Cifre edificatoare drelor didactice, pentru tineret şi co­ gust, o piatră de hotar",
pii au fost organizate numeroase ac­ Hunedoarei socialiste", „Satul rom i-
ţiu n i comune : prezentări şi recenzii, ncsc pe un drum nou" şi m ulte altele
C om itelui regional penlru cultura simpozioane, seri literare, concursuri au fost acţiuni care s-au bucurat dc în epoca optimă —
Si art.î a analizat zilele trecute rezul­ etc. Penlru îndrum area le c tu rii tin e ­ o mare popularitate.
tatele pe care bibliotecile clin reg iu­ re lu lu i şi co p iilo r nu fost alcătuite
nea noastră le-au o b lin u l în cadrul planuri şi liste dc recomandare, b i­ învăţăminte obţinem producţii sporite
celui de al 111-lea concurs bienal „B i­ b lio g ra fii cuprinzind cărţile de lite ­ y
blioteca în slujba construcţiei socia­ ratură prevăzute in programa şcolara. pentru viitor
liste". In cadrul a cţiu n ilo r de masa în tre ­
A n de an în cadrul cooperativei a-
Din darea de seamă prezentată şi prinse, o alcntie deosebită s-a acor­ Analiza a c tiv ită ţii b ib lio te cilo r în gricole de producţie din Vinerea, ra­ con diţiile pedoclim atice ale coopera­
din discuţiile purtate pe marginea a- dat popu larizării docum entelor de cadrul celui dc-al ill-lc a concurs bie­ ionul Orăşlie, sfecla de zahăr a ocu­ tive i agricole do producţie din V in e ­
cesleia de numeroşi p a rticip anţi la partid şi de stal, a lu cră rilo r care nal „Biblioteca în slujba construcţiei pat un loc însemnat in slruclura rea sfecla dc zahăr trebuie semănată
şedinţă — secretari ai com itetelor ra­ vorbesc despre realizările poporului socialism ului", p rin sublinierea re a li­ plantelor de cultură. în prim ele zile de la desprim ăvărarc
ionale şi orăşeneşti pentru cultură nostru în anii c o n stru irii socialism u­ zărilor obţinute, a experienţei po zi­ In 1964 cultura sfeclei de zahăr şi că lucrarea de semănat trebuie ter­
şi arlă, d ire cto ri ai bib lio te cilo r re­ lui, a că rţilo r .şi broşurilor care tra ­ tive, prin scoaterea la iveală a as­ a fost deosebit de rentabilă. D atorită m inală în m axim um 4-5 zile.
Totodată este necesar să subliniem
gională, raionale şi orăşeneşti, b ib lio ­ tează probleme ale în tă ririi econo- pectelor negative, a constituit un p ri­ ap lică rii in bune co n d iţiu n i a com­ şi faptul că la sfecia semănată în
tecari com unali şi alţi a ctivişti c u l­ m ico-organizalorice d cooperative­ lej de preţioase învăţăm inte penlru plexu lui de măsuri agrotehnice s-a prim ele două etape atacul gărgăriţei
tu ra li — d reieşit că in perioada con­ lor agricole de producţie. Jn cadrul bibliotecari, în prim ul rînd, cît si pen­ depăşit producţia planificată cu 12 a fost aproape inexistent, în lim p
cursului marea m ajoritate a b ib lio ­ concursului s-a in te nsificai şi propa­ tru ce ila lţi a ctivişti culturali. ta sulă, iar ven itul realizat din va­ ce sfecla semănată în urm ătoarele
tecilor de pe cuprinsul re g iu n ii ş'-an ganda că rţii de ştiinţă şi ştiin ţă popu­ Darea de scamă prezentată şi dis­ lorificarea ei a fost mai mare cu 40 două etape a fost atacată puternic de
îm bun ătăţii sim ţitor activitatea, alră- larizată, care n cunoscut o circulaţie cuţiile purtate pe marginea acesteia la sută fată de cel prevăzut, ca u r­ acest periculos dăunător, fapt care
gînd spre lectură un număr din ce mai larga în rin g u rile c itito rilo r. Pe au arătat că deşi au fost o b lin u tc rea­ mare a predării unei însemnate can­ ne-a obligat să executăm tratamente
în ce mai marc de oameni ai m uncii. marginea acestui gen dc carte, la b i­ lizări frumoase, unele biblioteci nu au tităţi de rădăciiii in prima jum ătate chim ice pentru combaterea lu i. Lu­
Cele 3 biblioteci raionale şi orăşe­ blioteca orăşenească din Hunedoara, acordat întreaga atenţie sp o ririi nu­ a lu n ii septembrie. crul este explicabil deoarece apariţia
neşti, 33 biblioteci comunale, 2*14 bi­ biblioteca raională din Alba, la b ib lio ­ m ărului de c itito ri şi lă rg irii sfe­ P rintre m ăsurile agrotehnice apli­ în masă a dăunătorului are loc mai
blioteci săteşti nea fi linte si b ib lio ­ tecile com unale din Băiţa, Baia de rei de cuprindere a maselor spre cate la această cultură ne-a preo­ tirziu , cînd tem peratura este iu creş­
teca regională nu reuşit să înscrie în Criş, Blâjeni. Bcriu, Zam etc., au fost lectură. Deşi au fost organi­ cupat în mod deosebit şi am acordat tere.
fisele lor 167 771 de c itito ri — cilră organizate expoziţii, seri de întreb ări zate m ulle m anifestări de masă. o mare atenţie epocii dc semănat. Ţ in in d scama de rezultatele acestei T O V A R A S 1 1
ce depăşeşte realizările din anii pre­ şi răspunsuri, consfătuiri si alte fo r­ în special cu cartea agrozootehnică, Realizările înregistrate nc-au dove­ experienţe cit şi de cele obţinute în 3
cedenţi. me eficace de popularizare a c ă rţi calitatea acestora nu s-a rid ica i la dit că insăm intaren sfeclei in cadrul cultura mare, în acest an consiliul Film distins cu Marele Premiu la Festivalul internaţional al filmu­
de ştiin ţă sau ştiin ţă popularizată. nivelu l cerut. De m ulte ori b ib lio te ­ epocii optim e prezintă o mare im por­ lui dc la Duenos A /res si cu Premiul „Andre Bazin* la Festivalul in­
D intre categoriile de biblioteci, gra­ de conducere al cooperativei agricole
U nii bibliotecari, ţi ni nd seama de te­ carii, în loc sa organizeze m anifestări tanţă în obţinerea de pro du cţii mari ternaţional al filmului de la Acapulco, 1964.
dul ccl mai înalt de atragere a popu­ de producţie a luat toate m ăsurile
matica c ic lu lu i dc conferinţe ş tiin ţi­ de amploare, atrăgătoare si eficiente,, şi dc bună caliLale. F ilm u l reînvie un episod de la începuturile mişcării muncitoreşti
laţiei spre lectură l-au realizat b ib lio ­ necesare pentru a putea semăna sfe­
fice ce se expun la căm inele cu ltu ­ se rezumă la acţiu ni simple, care nu din italia: greva textiliştilor din Tonno dc la sfirsitul secolului trecut,
tecile comunale. In comune cum sînt In acest scop am urm ărit pc lo tu ri cla cît mai devreme Terenul desti­
rale. au organizat în prealabil pre­ solicită efort pentru pregătirea lor. una din cele mai importante greve din Italia aflată la începuturile
Ciugud, raionul Alba, Sălaşul Supe­ dem onstrative, organizate în cadrul nat acestei cu ltu ri, în suprafaţă de
rio r şi Unirea, raionul Mateg. Luncoiul zentarea sau recenzia ca riilo r din b i­ De asemenea, se urm ăreşte in in su fi­ u n ită ţii noastre, ce influentă arc epo­ 30 ha, a fost arat adînc din vară, dezvoltării sale pe drumul capitalismului.
de Jos, raionul Brad, M iercurea, ra­ blioteci care se refereau la proble­ cientă măsură eficacitatea m anifestă­ ca de semănat asupra producţiei, lată după cc în prealabil au fost adm inis­ Greva este prezentată ca o mişcare spontană. o reacţie impoti.^a
ionul Sebeş. Vinerea, raionul O răşlie mele respective. rilo r de masă cu cartea — respectiv care au fost rezultatele înregistrate: trate cile 200 kg superfosfat şi 200 condiţiilor inumane de muncă. Deşi greva eşuează, urmările ci sint
şi altele, bibliotecile au reuşit să a- Pentru a veni in s p rijin u l rid ic ă rii intensificarea circu la ţie i cărţilor, creş­ foarte preţioase. Ea va duce la ridicarea conştiinţei maselor, deschi-
tragă spre lectură între 42— 64 la ca lifică rii m u n citorilor din industrie, terea num ărului de c itito ri, însuşirea producţia dc rădăcini zind calea luptei revoluţionare a clasei muncitoare şi a ţărănimii ce
sulă din întreaga populaţie a com u­ bibliotecile din centrele in dustriale au şi aplicarea în practică a învăţăm in­ Epoca de semănat absoluta relativă zguduie si astăzi temeliile orînduirii capitaliste din italia.
In climatul aspru dc mizerie, foamete si lupte, filmul ne înfăţi­
nelor respective. ac ordai o marc atenţie populai izării telor de pe urma că rţilo r citite. în kg la ha in procente şează aspecte cotidiene din viaţa sumbră, lipsită de bucurii, a citorva
O atcntic mai mare vor trebui să
Lărgirea rin d u rilo r cil i lo rilo r s-a că rţii tehnice. Biblioteca raională din acorde b ib lio te cile com unale de pe familii de muncitori, pasiunile lor, instinctele lor primitive, dezorga­
realizat şi prin antrenarea Io lectură, Brad, de exemplu, a organizat ta ex­ raza oraşului regional Hunedoara, la 12 zile de la desprim ăvărare 18.400 100,0 nizarea lor.
în tr-o măsură mai mare dccît în anii ploatările m iniere din Barza şi M u- unde la sale locuiesc un maro număr la 17 zile de la desprim ăvărare 16.600 90,2 In regia lui Mario Monicalli, cu o distribuţie dc prestigiu (Mavcello
precedenţi, a tin e re tu lu i şi copiilor. sorin consfătuiri cu c itito rii pe te­ de m uncitori, po pu larizării cărţii teh­ la 22 zile de la desprim ăvărare 12.200 66.3 Mastroiani, Renato Salvatori, /Iu n ie Girardot, G abrietfa Giorgelli
Progrese însemnate au înregistrat mele: „N o u tă ţi in m inerit", „E xp lo zivii la 28 zile de la desprimăvărare 9.400 51,0
şi tehnica fo lo sirii lor în m in erit", nice In colectivele volun ta re ale a- etc) filmul este una din realizările de seamă ale cinematografici ita­
b ib lio te cile şi în creşterea num ărului ccslor b ib lio te ci vor trebui antrenaţi liene contemporane.
de ră rii difuzate. In anul 1964 numă­ „E lcclricila tca şi ştiinţa în industrie", mai m ulţi m un cilo ri care au îndrăgit
ru l acestora a ajuns Ja I 744 148, cu iar bibliotecile comunale din Băiţa şi cartea. Aceleaşi biblioteci, ca şi cote După cum reiese din acest tabel, kg sulfat de amoniu la hectar. în ­
aproape 300.000 moi m ult decît în Baia de Cns au alcătuit liste de re­ de pe raza oraşului regional Petro­ pe prim a parcelă, luată ca martor, se­ dată ce terenul se va zvin ta şi va
anul precedent. Rezultate deosebite comandare pentru m un citorii din ex­ şani vor trebui să aibă o mal mare mănatul a fost executat la 12 zile de perm ite intrarea tractoarelor vom e-
in aceasta direcţie au oblm ut b ib lio ­ ploatările m iniere sau m u n cito rii din preocupare pentru desfăşurarea con­ la desprim ăvărarc. Trebuie să ară­ xecuta o lucrare cu discuito rul în a-
tecile fie pe raza raioanelor şi ora­ cooperativele meşteşugăreşti. De ase­ cursului „Iu b iţi cartea". tăm faptul că faţă de agrofondul pc gregat cu netezitoarea şi grapa cu
şelor : Brad, Alba, Haţeg. O răşlie, Pe­ menea, biblioteca orăşenească din Com itetele penlru cultură şi artă care l-am asigurai, dacă semănatul c o lii reglabili, după care vom exe­
troşani şi Deva. Pelroşani a întocm it 6 liste de re­ vor trebui să aibă in alenlie moi se făcea şi mai tim puriu, recolta ar cuta tăvălugitul, clacă va li necesar,
comandare pentru m inerii şi tehni­ fi fost mai mare. Acest lucru nu a şi apoi vom semăna sfecla.
Rezultate frumoase au ob ţinu i m ul­ m ult ca pînă acum creşterea profe­ fost însă posibil din cauză că maşi­ Rcspeclînd cu stricteţe epoca o p ti­
te biblioteci în desfăşurarea con­ cie nii m ineri, pentru m un citorii tu r­ sională şi slabilitatea cadrelor de nile nu au p u iu ţ intra în cîmp, tere­ mă de semănat şi aplici nd întregul
cursului „Iu b iţi cartea". In întreaga nători fie la Uzina de reparat u tila j bibliotecari. Din dife rite m otive, în nul fiind îm bibat cu apă. A nalizînd complex de măsuri aqrotehnice reco­
regiune au fost înscrişi în concurs m inier din Petroşani, cursul anului 1964, au fost schim baţi datele din tabel reiese că pe mă­ mandate. cooperatorii din V inerea vor
0,892 de tineri, dintre care 4.647 au In scopul în tă ririi cconom ico-orga- în regiune 35 de bibliotecari, fapt ce sură ce semănatul s-a făcut mai tîr- obţine şi în acest an producţii tot
devenit pu rtă tori ni insignei „P ric ­ nizaloricc a cooperativelor agricole n dus la pierderi de tim p în predarea zîu fată dc perioada optima, produc­ mai ridicate la cullura sfeclei de za­
im al c ă rţii”. M erită să fie eviden­ de producţie, a rid ic ă rii n ive lu lu i de şi preluarea fondului de cărţi, pen­ ţia a scăzut in mod sim ţitor. A ju n - hăr.
ţiate pe această linie b ib lio le cilc din cunoştinţe a lu cră to rilo r din a g ricu l­ tru instruirea noilor bibliotecari, la qînd Ia o în lîrzie re de 28 zile de la
raioanele Alba, Haţeg şi Sebeş. tură, între biblioteci şi cooperativele stagnarea a c tiv ită ţii pe perioade în ­ desprimăvărare, producţia a scăzut G LO DEANU MIRCEA
agricole de producţie s-a statornicit tregi a bibliotecilor. la jum ătate faţă de cea realizată pc inq. la cooperativa agricola
o strinsa colaborare. Marea m a jo rila lc O g rijă mai mare va trebui sa n- parcela luată ca martor. Din cele de producţie din Vinerea,
Cum s-au obţinut n b iblioteca rilo r informează periodic corde bibliotecile îm bog ăţirii fondu­ arătate se desprinde concluzia că in raionul O răşlie
con siliile de conducere, pe specialiştii rilo r de cărţi cu operete clasicilor
din agricultură, pe brigadieri şi şefii
rezultatele? de echipe cu cele mai noi c ă rţ apă­ cial-politică. In acest scop liccare
m arxism -leninism ului şi cu cartea so-
rute, care le pol fi folositoare în bibliotecar are datoria să solicite şi La odihnă şi tratament
Rezultatele obţinute în răspindirea sporirea producţiei agricole vegetale să primească c it mai raţional de Ia
cârtii in mase sin i rodul a ctivită ţii co­ şi animale, în folosirea dc noi me­ Coleclura b ib lio te cilo r cărţile pe care
le ctivelo r de bibliotecari care au tra­ tode, mai raţionale şi mai elicicnle, aceasta le distribuie. Ca de liecarc dată, şi în anul a- evidenţiaţi în întrecerea socialistă ca: CINt-l CRIMINALUL ?
dus în viată sarcinile Irasalc do partid se slăluiesc cu aceştia dsupro a cţiu n i­ Se cere apoi din pârlea unor b i­ cesla, m uncitori, tehnicieni, ingineri Ludovic C risteii. N icolae Cenuse, Ma-
şi stalul noslru dcm ocral-poputar. M e­ lor de masă cu cartea. Această colabo­ bliotecari mai m ultă in iţia tiv ă şi spi­ şi funcţionari ai Uzinei dc reparat u ti­ tilda Pohl, Toader Rusii, lo a ir Pop,'
todele (olosile de lu cră to rii b ib lio te ci­ rare a permis ca propaganda că rţii a- rit de răspundere, o mai bună o rie n ­ laj m inier din Petroşani, îşi vor pe- Constantin Dainian şi alţii. Producţie a studioului „Lcnfilmu, filmul „C in e -i c rim in a lu l" vi­
lo r pentru atragerea de noi c itito ri grozoolehnice să se Iaca diferenţial. în tare în adaptarea obie ctivelo r gene­ Irece concediile de odihnă în fru ­ Pe adresa com ite tu lu i sin dica tulu i zează o problematică de actualitate infăţisind Incâ o dală imensul rău
si îndrum area le ctu rii acestora au raport de cerinţele d ife rite lo r catego­ rale ale m uncii cu carlea la con diţiile moasele staţiuni balneo-clim atericc au sosit mai m ulte ilustrate în care pe care criminalii de război l-au făcut oamenilort mobilizpidu-i pe aceş­
fost rlivcrse. B ibliotecarii au folosii rii dc c itito ri care lucrează în coo­ specifice în care îşi desfăşoară acti­ de la munte şi de la mare. tovarăşii noştri rle muncă ne vorbesc tia la vigilenţă sporită pentru descoperirea si pedepsirea lor.
cu pricepere îndrum area individuală perativele agricole de producţie. vitatea. Din cele 412 bilete, alocate pc în­ despre co n d iţiile m inunate ce lo sint Realizată in genul filmelor de aventuri, noua producţie a studiou­
a le ctu rii c itito rilo r $i au organizat O largă amploare a cunoscut în pe­ ★ create. In cuvinte calde de recuno­ rilor sovietice posedă toate caracteristicile genului: subiect atractiv, si­
numeroase m anifestări de masă cu rioada concursului propaganda şi c ir­ C olectivele b ib lio te cilo r din reg iu­ tregul an, 105 au şi fost repartizate ştinţă ei mulţumesc p a rtid u lu i pen­ tuaţii încordate, neprevăzute, enigme.
cartea, ti ni nd scama de cerinţele d i­ culaţia cărţii beletristice. Lucrătorii nea noastră au obţinut uncie re a li­ celor mai buni m uncitori, fruntaşi şi tru grija ce le-o poartă. Ea procesul criminalului de război fascist Berg, martora Nina Pa-
fe ritelor categorii de c itito ri. A sllol, din biblioteci, folosind cele mai va­ zări frumoase în concursul bienal vlovna aduce mărturii privind co laborarea criminalului cu trădătorul
au fost organizate consfătuiri cu c i­ riate forme alo m uncii cu cartea, s-au „Biblioteca în slujba construcţiei so­ Zolotiţlci, căruia i s-a pierdut urma. Pierzindu-şi vederea in timpul răz­
tito rii, seri de întrebări şi răspunsuri, străduit să evidenţieze realizările re­ cialiste". Ele vor trebui să-şi spo­ boiului, Nina Pavlovva nu-l mai poate recunoaşte pe odiosul trădător.
concursuri gen „C ine citeşte, cunoaş­ gim ului dem ocral-popular, reflectate rească e fo rtu rile penlru a ridica ca­ D o n a t o r i v o l u n t a r i d e s T n g e Toată greutatea descoperirii criminalului revine securităţii. După
te", expoziţii şi lecturi în grup. B i­ iu opereU- literare, să facă cunoscut litatea m uncii lor. penlru a con tribu i îndelungi cercetări sc descoperă adevărul. ZolotiţUi trăia sub un nume
bliote cile raionale şi orăşeneşti din maselor largi eroii lite ra tu rii noas­ în mai mare măsură la educarea so­ C entrul regional de colectare şi doneze singe. Printre aceştia se nu­ fals şi sc pregătea să fugă din ţară. Ca ohee criminal inveterat, neagă
Brad, Alba, Hunedoara şi Petroşani, tre noi. Serile literare, m ontajele li­ cialistă a oam enilor m uncii, la îm bo­ conservare a singelui, a organizat z i­ mără tovarăşii Ecalerina Tornca, M a­ învinuirile ce i sc aduc chiar şi cind i sc proiectează pe ecran frag­
după di for i Io acţiuni de masă cu car­ terare, simpozioanele : „F ig u ri de eroi găţirea cunoştinţelor lor polilico-ideo- lele trecute la dispensarul medical ghiari A lexandru, Ioan M olocea şi mente filmate din timpul războiuUii unde era surprins masacrînd popu­
tea, au organizat pro ie cţii de dialilm e rare au luptai penlru construirea .so­ io q irc si profesionale, la m obilizarea din Bâcia o largă acţiune in vederea a) Hi. laţia.
p rivin d viata şi activitatea unor mari cialism ului", „Poezia insurecţiei", „Te lor penlru îndeplinirea sarcinilor pe reco ltării de singe. Conştienţi de im- Sc demască numai cind sc vede faţă in faţă cu Nina Pavlovna,
s c riito ri ai lite ra tu rii noastre. Cu sp ri­ slăvim. Roinînio, păm int părintesc", care pa rtidu l şi stalul nostru ni le-au | porlanţci acestei acţiuni, peste 70 de CORNEL STOICA martoră vie şi neînduplecată a fărădelegilor comise de călău.
jin u l o rg a n iz a ţilo r U.T.M. şi al ca­ „P o e ţi noş'ri ciută p a rtid u l41, „A u ­ pus in fată. I cclâteni s-au oferit de bună voie să medic

Un vechi oraş — A v io a n e d e tra n s p o rt

descoperit în smiri|ă5 PamiruSui d e m a re c a p a c ita te
® G r ® ® Z a I ® l î T
T otul a început de la o monedă me — apa era adusă aici d in lr-o Ire- In m ulle ţări ale lu m ii ou loc în încărcătură de 84 tone, cu o viteză do
I — mm L wwv
datînd din anul 977 bătută în Fer- cătonre din apropiere. Printre ruine momentul de fală studii, cercetări şi 800 km pe oră. In versiunea sa ci­
gana. G eologii care au descoperil-o au fost găsite obiecte din sticla, va­ experienţe în vederea re a liză rii unor vilă — aparatul poate lua 550 pasa­
în Pamirul de est au rclalat la îna­ se de Iul sm ălţuite, ţesături bine con­ p ro lo lip n ri ale avion ulu i de transport geri. Tarifele ar fi cu 25 la sută mat
cu viteze supersonice. Se pare că a-
servate din in,
scăzute faţă de tarifele actuale ale a-
mătase şi bumbac
poiere că în regiunea respectivă au
V A R I E T A T I Un înaintaş în lîln il urme ale unor vechi mine (Ic (d in lrc aceslea uncie chiar plisate!), cestc cercetări şi mai ales aplicarea vioanelor transatlantice. Preţul de
lor în practică vor mai dura o vre ­
cost al acestui uriaş avion de trans­
bucăţi de fulare cu ciucuri, haine de
argint. In scurt timp, expediţia arheo
, al lui Ţiolkovski
me. Dc aceea paralel
proiectanţii,
logică care a plecat la faţa locului u
de dolari faţa de 40 m ilioane do la ri
niţele a fost descoperită o scrisoare
făcui o serie de descoperiri neaşlep- piele, pîslari şi alte obiecte. Printre tehnicienii şi in g in e rii îşi îndreaptă port ar fi de 15 pînă la 20 m ilioane
atenţia asupra co n stru irii unor a v i­
Drumuri străvechi zervaţia naturală a codrului secular In ulliinn vreme în arhivele so­ lalc. La altitudinea dc 3.800 m, pc ma­ cu caractere arabe, scrisă pe piele, oane de mare capacitate (300-800 de cît ar costa un avion supersonic.
al cărei text urmează să fie descifrai.
lul drept al rîu lu i de munte Bazar-
La rin d u l ei, industria aeronautică
dc la Slătioara. Aceasla reprezinlă re­
licvele unor păduri virg ine dc molid vietice au lost descoperite documen­ Dar (în T m ijikistan). au fost descopc- Se presupune că populaţia acestui locuri), zburînd cu vileze subsonice. a A ng liei tinde la construirea unui
După cercetări îndelungi efectuate care sc întindeau pe aceste tocuri cu te releriloa re In activitatea lu i Sor- rile ruinele unui oraş medieval, des­ oraş era formată din căutători de a r­ In U.R.S.S., de pilda, p ro icctan lii avion cu 300 de lo curi derivat din
de-a lungul anilor, arheologi şi isto ­ m ulle sute de ani înainte, fn pădure qhei A slrakov — „conducătorul d ili­ pre a cărui existenţa nu s-a ştiut ni­ gint. Expediţia a cercetat vechile consideră că una dîn so lu ţiile indica­ m odelul „V C IO “ . Acest avion de
ric i au stab ilit traseele unor slră vu th i se găsesc exemplare de m olid vechi gentei spro Lună44 — cum il numea mic pînă în prezent. mine de argint, lo curile unde era to­ te ar (i un hidroavion gigantic cu 800 transport va deservi lin iile eu ro­
drum uri care brăzdau te rito riu ) ac­ dc pesle 500— G00 de ani, T ru n ch iu ­ ile rte n — un lînă r in ven lalor rus O raşul era format din patru pârli, pit m etalul şi urmele aşezărilor vre­ de locuri. Acest vehicul al cărui preţ pene.
tual al patriei noastre. Astfel, uncie rile lor sînt acoperite cu un covor care prin 1840 a elaborat proiectul partea centrală fiind înconjurată de m elnice ale m inerilor. de cost ar fi re la tiv scă2ut, ar putea Se pare aşadar, că ne aflăm Tnlr-un
unei nave cu m oloarc rachetă pentru
dintre cele mai vechi drum uri din ţară qro.s de muşchi, licheni, ferig i $i chiar zborul spre Lună. Prin anul 1847 Her- un zid de piatră. S-au p ă s lra l' urme S-a sta b ilii că acest oraş a avut concura cu succes căile ferate in ceea moment in care aviaţia comercială va
şi din Europa, in acelaşi timp, sint dc plante cu Mori. Adeseori în pădure ten îi scria lui A slra ko v de In Paris ale unei conducte de apă din vechi- o existenţă scurtă, de numai două se­ ce priveşle tarifele. încerca să cîştige de partea sa c li­
acelea de pc văile O ltu lu i. Şiretului. grosimea m uşchiului de copac aşter­ că această invenţie a s tlrn il senzaţie cole (secolele X I-X II), iar apoi a fost A m ericanii se gîndesc la transfor­ entela populară, clientela tre n u lu i.
P rutului, M ureşului şl Someşului, fo­ nută pe buturugile căzute esle a tit pârâsit. Probabil că zăcăm intele de marea în scopuri civile a navei ae­ Nu este departe vremea cînd un b i­
losite incă din preistorie. de mare, in c it p icio ru l se aiundă în în Franţa. argint au fost secătuite sau au fost riene „CX-HT S" (Cargo Experim ental let de avion va costa cit un bilet de
Ţ in u tu rile rom îneşti, aşezate l i ea pînă la genunchi. Peisajul pădurii Fiul unui mic funcţionar, Serghei Lac izolator acustic rupte legaturile cu ţările vecine din llo a v y Logistic* System) care cînlă-
răscrucea dintre O rient şl O ccldeul. aminteşte prin vegetaţia sa luxuriantă A slrakov a absolvit secţia de fizico- O rient. reşte 318 tone şi poale transporta o clasa a II-a pc calea ferală.
m alem atici a U n iversită ţii din M os­
au fost brăzdate dc asemenea dc ma­ dc nesflrşitele păduri ecuatoriale. cova şi u lle rio r a făcut o serie de in ­ In Suedia a începui fabricarea unui
rile drum uri ale in va ziilo r im periului venţii devenind cunoscut şi pesle Mo­ lac izolator acustic, cu care se a-
roman, ale m igraţiei popoarelor şi Grădină botanică lare. Astfel, pe lingă proiectul navei copera podelele din lemn sau din
e xp e d iţiilo r tătare şi otomane. Cele interplanetare penlru zborul în Luna, maso plastice. Sub acţiunea sunetu­
mai bine amenajate din (oale aceste în miniatură Aslrakov a întocm it proiectul unui lui, particulele din Iac vibrează şi S i i m i i
trasee erau insă dru m urile romane. m olor acţionat pe bază de aer încăl­ absorb o parte din energia o scila ţii­
O porţiune d in lr-u n asemenea drum La Galaţi exista o grădină botanica zit şi n) unui aeroslat perfecţionat, lor sonore.
construit in secolul H se păstrează, în m iniatură. Fa aparţine pensiona­ precum şi proiectul unui nou lip de Lacul izolator va fi id iliza t şi pen­
între altele, şi în îile le noastre la ru lu i Ghoorqhc Vanqhcle, pasional locom otivă. lru acoperirea geam urilor ferestrelor. O Cel mai frumos vas din epoca lui. aproape do m untele Retezat, ani. El se îndelclniceşle cu păscutul
Celei, lingă Corabia. ho rticu lto r amator. In decursul anilor, m atriarhală, legat de cu ltu l fe rtili­ trăieşte o fam ilie dc zim bri ? D alo­ v ile lo r de 110 ani. Robusteţea fizică
Dacă rom anilor le place să spună acesta a colecţionat m ulle soiuri de tăţii, a lost qăsil în aşezarea ne oli­ rită co n d iţiilo r naturale prielnice, şi sănătatea ireproşabilă ii perm it
că loate drum urile im p eriu lu i duceau plante ce creşti fu cele mai diferite tică V idra (din apropierea Bururcş- zim b rii, care au fost aduşi din R.R ca în fiecare prim ăvară el să urce
la Roma. in Dacia însă ele se îndrep­ ţari din lume. H o rticu lto ru l acestei tiu lu i) ? O biectul respectiv, exem ­ Polonă, sînt din cc in ce mai nu­ cu lurm elc In m unţi, la H rizu, de
tau spre fabuloasele m ine dc aur si m ici grădini botanice întreţine cores­ plar unic in lume. $i-a cîştiqat o meroşi. Ccl mai bălrîn dintre cei 9 unde coboară toamna.
cupru. Traseele exacte alo tu tu ro r a- pondenţă cu specialişti din 35 de ţări. faimă mondială, dalorită fineţei a r­ zim bri are 13 ani, iar cel mai lînă r O Prim ul teatru din ţară a cărui
cesto» străvechi drum uri sint îolosilc cu care face de allîel şi schim buri tistice ru care esle executat. abia cîleva luni. Z im brii, care con- arhitectura îm bină stilu l cm pirc cu
şi astăzi. de seminţc.''Frnmuse.ţea şi bogăţia co­ O D irijo ru l american Bruno W nl- slitu iau faima pădurilor noaslre od i­ elem entele celui tradiţion al romînesc
lecţiei de plaulc atrage în grădina ter, unul din cei mai dc seamă m u­ nioară, slîrnesc curiozitatea num e­ a fosl construit la O rnviţa ? C lădi­
CEA MAI VECHE BIBLIOTECA numeroşi adm iratori de flo ri qălăţeni. zicieni ai lum ii, a d irija t la slirşi- roşilor tu riş ti ven iţi să-i vadă în rea ridicată după plan urile arhitec­
lu l secolului Ireeut o întreagă sta- imensul parc natural. în care sînt tu lu i Ion N iu n i datează din anul
Biblioteca centrală din Sibiu esle O VACĂ FENOMEN giunc muzicală de operă la T im i­ colonizate aceste animale rare. 1817. P rintre numeroasele trupe care
una d in lrc cclc mai vechi in s titu ţii şoara ? In m em oriile sale, apărute 4> Biserica Neagră — una dintre au jucat pc scena acestui vechi tea­
de acest iei din ţară. Ea dotează dc La ferma cooperativei agricole de in ain le de moarte, m arele m uzician colo mai preţuite monumente isto­ tru s-a aflat Sn 1868 şi aceea a lu i
pesle 100 dc ani şi posedă un in te ­ producţie „S picul" din Vinga. reg iu­ am inteşte de activitatea sa d irijo ­ rice din Braşov — a îm p lin ii 485 Pascalîy, care avea ca sufleur pc
resant fond dc cărţi, documente şi nea Banal, s-a pelrccul un evenim ent rală la Timişoara, rare coincidea şi de ani ? Z idu rile afumate de foc, M ilia il Emincscu.
manuscrise. Colecţia sa cuprinde 1.600 mai puţin obişnuit. „Coca", una din cu tinereţea lu i artistică. docum entele îngălbenite de vreme O In comuna Cajvana, raionul
de piese rare şl peste 250 000 de vo ­ vacile din rasa „Băllată romînească” ^ La Tecuci, pe terasa inferioară şi paginile de cronică vorbesc des­ Gura H um orului există cel nuii gros
lume. In lre altele, aici se păslrează a fătat trei viţe i gemeni. Este a doua a apei B frladului — fn punctul „Rn- pre Irccu iu l acestei clă diri a cărei stejar cunoscut Sn tara noastră?
diplom a de lib e rtin a trădătorului lui nară în decursul u ltim elo r patru lu ni teş" — se află una din cele mai im ­ construcţie a durat un secol. O ge­ Diam etrul său oslo de 3 m etri. Şase
Horia, datînri din 1775, documente is rîn d se înregistrează un asemenea tc- portante zone fosilifero din ţară ? neraţie a aşezat fundaţiile, o alta oameni, ţinindu-se dc m iini, abia
lorice pu rtind peceţile lu i Vasilc nomen in tara noastră. Spre sfirşitn l A ici au fost descoperite sub ban­ a continuat lu crul şi a treia a rid i­ îl pot cuprinde. Vi.-'.la acestui falnic
I.upn, Leopold şl Siqismund Hntory anului trecui, o altă vară. din ucccaşi curi de nisip şi pietriş, mai tu lii prin cat acoperişul. încheind lu crările. arbore, înalt dc 15 m etri este apre­
manuscrise ale lui Emincscu. Coşbuc, rasă, ap arţiuind qospodăriei agri­ surparea unor m aluri, apoi p rin să­ Este o construcţie fn vechiul stil ciată la peste 500 de ani. In legă­
Alecsaudri. Slavici, Vlahuţă. din co­ cole de slat Pufeştî. regiunea Bacău, pături arheologice, osem inle alo qolic, îm podobită cu interesante tură cu acest stejar s-au creat m ulte
respondenţa lu i Caragialc ele. a fătat si ea trei viţcluşc gemene. U.R.S.S. — Anul acesta iu iunie sc împlinesc 60 de ani de cind a unor animale străvechi : colţi si p i­ m otive ornam entale, ru statui şi legende şi povestiri. Una din ele
De riliv a ani se constată că lot mai început răscoala pe cuirasaiul „POtiomkiu,t. Vuul din participanţii la cioare de mamut, cranii de bour şi sculpturi în piatră şi lemn. spune că la umbra lui s-n odihnit
Relicvele m ulle exem plare din rasa băIţată au această răscoală este şi fostul marinar Alihail Gasanenke din Novoro- de zim bru ele. Aceste piese sînt pă.s- O La Ilovăţ, în regiunea O lte ­ odinioară si Ştefan col Mare, care
deveni! foarte fecunde, datorită ac­ siisk. Acum el este pensionar lrate la muzeul raional de istorie nia, trâîeşle cel mai bălrîn cioban sc* întorcea d in lr-o bătălie. Sătenii
unei păduri virgine ţiu n ii largi de am eliorare a acestei In foto: M. Gasanenke în m ijlo c u l elevilor şcolii tchnice-profcsio- din oraş. din ţara noaslră ? Păstorul, care se au ofe rit atunci viteazului dom nitor
rase autohtone. Sînt frecvente cazu­ uolc nr. 7 din Novorosiisk care pregăteşte marinari şi mecanici de na­ caş de oi. Inlfm plarea ar constitui
La poalele Rarâului, in raionul Cim- rile cînd asemenea vaci fată viţe i ge­ ve. Gasanenko povesteşte elevilor despre faptele de eroism ale marina­ O Intr-una din pădurile Haţegu­ numeşte Ilie Slamate, are 122 de originea num elui satului lor.
pulung-M oldovcncsc, se întinde re­ meni. rilor de pe vasul legendar.