Page 99 - 1965-03
P. 99
f i r , 31071 D r u m u l socX a Pog. 3
m a n
P e tem ® a le m u n c ii p o litic e m oe M g
d e m a s ă m m m
STRADA AUREL VLAICU NR. 41.
O GAZETĂ RIALE : MATE
VINDE DIN STOCURI SUPRANO RMATIVE URMĂTOARELE
— ŞURUB CAP EXAOONAL STAS 921—S.'8'X35=37.000 BUC. ; I
DE PERETE ACTIVĂ — ŞURUB CAP EXAOONAL STAS 921—3 4X120=5.700 BUC. ; S
— ŞURUB CAP EXAGONAL STAS 921—rX 7 5 = 3.2 58 BUC. ;
— ŞURUB TORBAND STAS 925 - 8 X 55 = 9.628 BUC. ;
— Bine î-a mai „p rin s " ! La asa lizările noastre", „Telegram e", „A - _ ŞURUB CAP SEMIROTUND Şl NAS STAS 1.471—5/16X25=
lu cră ri, se m erita o asemenea crilică . lilu d in i" şi „F oileton ul e d iţie i", u l 2.950 BUC ;
' Cel care vorbea, un lăcătuş de la tima semnată de personajele im agi — ŞURUB CAP PATRAT STAS 1.472— 16X«o=25.680 BUC.;
şantierul nr. 1 al l.C.S. Hunedoara, nare (C Treabă şi M oş Binoclu).
comenta artico lu l in titu la t „Astea-s Eficienta artico le lor este urm ă ri — ŞURUB CAP ÎNECAT CU NAS STAS 1.474 PENTRU PLUG :
lu c ră ri de calitate ?“ publicat la ga tă îndeaproape de către m em brii co 8X35=9.928 BUC., 10X55=4956 BUC., 20X80 = 5.800 BUC., STAS
zeta de perele ,.C onstructorul" a le ctivu lu i redacţional, aceştia obiş 1.475 3/8X50=9.500 BUC., 3/0X55=7.828 BUC., 1 2X70=3.050 BUC; j
şantierului am intit. C ritica era adre nuind să publice răspunsuri la cri-
sată brigăzii de fie ra ri-b e to n işli con ticile făcute, precum şi alte articole — ŞURUB CAP ÎNECAT GÎT PATRAT STAS 2.349—6 X 45=34.020
dusă do Vasile Pascu care montase 1* rubrica (mai puţin întreţinută), BUC. ;
greşit o arm ătură şi pentru care au „Pe urm ele m aterialelor publicate". — ŞURUB CAP ÎNECAT SI CRESTAT STAS 2.570 5/16 X 22=12.620
fost ne voiţi să refacă lucrarea. Este sem nificativ in acest sens BUC. ;
Asemenea discuţii pot fi auzite răspunsul trim is redacţiei — şi pu
ori de cîte ori apare o nouă ediţie blicat la gazeta de perete — de că — ŞURUB CAP ÎNECAT Şl CRESTAT STAS 2.571 1/2X20=3.218
a gazetei do perete. De altfel, colec tre zidarul şam otor A n d re i Sălcu- BUC., 4X25=30.000 BUC., 5X10=73.000 BUC. ;
tiv u l de redacţie din care fac parte deanu, critica t penlru faptul că lip - — ŞURUB CAP SEMI1NECAT Şl CRESTAT STAS 3.167-4 X 30=
tovarăşii llie Stefănită, Stere Serbă- sise nem olivat o zi, fn tim p ce b ri Staţia C.F.R. Petroşani: Un nou tren de persoane este gata de plecare în cursă.
nc.scu. îoan Scurtu şi N icoloe Ceau- gada din care făcea parte lucra la Folo: N. M O LD O V E A N U 40.000 BUC. ;
reanu, se preocupă cu m ultă conş înzidirea fu rn a lu lu i nr. 7. „îm i re — ŞURUB CAP SEMIROTUND Şl CRESTAT STAS 3.169-4X 8=
tiin cio zita te de selecţionarea celor cunosc greşeala — spunea p rin tre al 25.000 BUC.. 5X15, 5X18=35.000 BUC. ;
mai im portante şi actuale problem e tele autorul răspunsului. C ritica a-
ce frăm intă viata şan tierului, pu bli- dusă prin in term ediul gazetei de pe — ŞURUB CAP CILINDRIC CRESTAT STAS 3.954-5X 10= 235.000
cind arlicole interesante, bogate în rete este justă. Prin lipsa mea de la TINEREŢEA ORAŞULUI BUC., 5X15 ;
con tinu i, cu o grafică vie şi atrac serviciu am adus greutăţi lu tu ro r — ŞURUB PENTRU LEMN CAP SEMIROTUND STAS 1.451-4X30
tivă . m em brilor brigă zii care au fost ne =25.000 BUC., 5X40=30.000 BUC. :
îndrum at îndeaproape de biro u l vo iţi să efectueze şi parlca de lu
organizaţiei de bază, co lectivu l de ci ări ce-mi revenea. M ă angajez să Contraste @ Noi frumuseţi Conştiinţă cetăţenească — ŞURUB PENTRU LEMN CAP ÎNECAT STAS 1.452-4X35, 5 X45
redacţie işi întocm eşte planuri de nu mai lipsesc şi să lucrez în aşa =60.000 BUC., 8X35X40=35.000 BUC. ;
muncă trim estriale, ţinîn d scama de fel îneît să recapăt încrederea tova De la intrare în oraşul Brad v iz i participat cetăţenii din circum scrip ceperea lu c ră rilo r prevăzute. In — ŞURUB PENTRU LEMN CAP LINTE STAS 1.453 —3X25=10.000
obiectivele economice care trebuie răşilor mei de m uncă". Astăzi, tova tatoru l esle îneîntat .de co lo ritu l pas ţiile electorale la d ife rite le lu crări. frunte cu cetăţenii H e inrich Karol,
realizate în trim e stru l respectiv. răşul A . Sălcudeanu se numără p rin telat al blo cu rilo r de loeuinle ce se Periodic, com itetul orăşenesc de din blocul B 13, Ioachim Indrieş din BUC., 4X20X35=47.000 BUC., 5X35X40=40.028 BUC.
tre cei mai d iscip lin a ţi si conştiin
După întocm irea plan ulu i de mun ridică semeţe în dreapta şoselei as partid a analizat mersul lucrărilor, blocul C 0, Gheorghe Iga şi D um itru
cioşi salariaţi din şantierul nr. 1.
că, acesta este aprobat de birou l or faltate ce vin e dinspre Deva. A m pla dind in d ica ţii preţioase, care au con Moşneag din strada Lenin, nr. 17,
Pentru activitatea bogată desfăşu
ganizaţiei de bază care, de cele mai sate pe un fost teren vira n in care s titu it un a ju to r şi un stim ulent în N icolne Stînea din blocul A 2 şt m ulţi
m ulte o ri vine cu sugestii preţioase rată, pentru co n trib u ţia adusă in creşteau în voie bălării, sutele de a- activitate. Acum la început de nou alţii, brădenii au po rnit cu entuziasm
pentru îm bogăţirea tem aticii, a con m obilizarea salaria ţilo r şantieru lui parlam ente conforlabile s-au înm ă an. com itetul executiv a întocm it un la executarea lu cră rilo r. Pină în ziua
ţin u tu lu i si g e n u rilo r articolelor. nuncheat Intr-o geom etrie a frum osu nou plan de măsuri p rivin d gospodă dc 25 m artie a c. s-a reuşit să so exe
la îndeplinirea sarcinilor de pro
O dată aprobate, problem ele din lui, dind naştere în numai cîliva ani, rirea şi înfrum useţarea oraşului. Pla cute aşternerea macadam ului şi a
ducţie, la îm bunătăţirea ca lită ţii şi unui nou oraş. Pentru continua lui nul cuprinde propunerile cetăţenilor z.gurei pe strada Dccebal, s-au înce
tem atică sint repartizate pe m em brii
bune gospodărire a m aterialelor, ga înfrum useţare, alît în ju ru l blocu rilo r făcute cu ocazia campaniei electorale put lu crările la podul de peste Luncoi
co le ctivu lu i de redacţie cu ocazia noi cit şi pe străzile vechiului oraş, precum şi alte lu crări ce se cer în în lungim e de 7 m. iar pe străzile A -
zeta de perete „C o n stru cto ru l" a cu
şedinţelor pe care aceştia le tin cu se organizează acţiu ni care ii schim făptuite. C om itetul executiv a pre vram lancu. M o ţilo r, Parcul 1 M ei şi
cerit doi ani consecutiv locul I în
regularitate, precum si pe colabora bă aspectul, îi dau o notă de tin e văzut ca în acest an valoarea lu cră in oraşul nou, se apropie de sfârşit
întrecerea organizată de către com i reţe. rilo r ce se vor executa prin muncă plantarea celor 500 bucăţi arbori o r
to rii gazetei de perete. (Trebuie a-
tetul de partid al I.C.S.H. Num ai în anul 1964 cetăţenii au patriotică să fie dc 554.200 lei. nam entali. In oraşul nou, dc-a lungul
m in tit faplut că gazeta de perete efectuat la d ife rite acţiuni gospodă O bie ctivele cuprinse in planul dc scuarurtlor, cetfilenii au început să
C o lectivul de redacţie, îndrum at
„C o n stru cto ru l" are aproape 30 de reşti — ed ilita re 255.184 ore de m un măsuri prevăd p rintre altele, în tre patul g ro pilor în vederea p la n tă rii a
de biro u l organizaţiei de bază, este
corespondenţi şi colaboratori care că patriotică, realizîndu-se lu cră ri în ţinerea şi repararea străzilor pe o 300 tufe de trand afiri cc se găsesc în
h o lă rît să-şi aducă şi în v iilo r o con valoare de peste 600.000 lei. La în suprafaţă de 48.000 m.p., amenajarea sera oraşului.
In anul 1964 au scris circa 100 de trib u ţie substanţială la m obilizarea treţinerea şi extinderea zonelor verzi şi extinderea spa tiilo r verzi pe o Beton şi sticlă, lum ină şi tranda
articole). in suprafaţă de 1.400 m.p., la repa suprafaţă de 34.000 m.p., am enajări firi, blocuri zvelte ce se înaltă în
oam enilor pentru îndeplinirea sar
O practică bună folosită de colec ra tu l străzilor pe o lungim e de 2.200 de solarii şi spaţii dc joacă pentru drăzneţe spre cer, sint noile atribute
cin ilo r economice şi a celor po litico -
tiv u l de redacţie este şi cea cu p ri m, cetăţenii, in frunte cu tovarăşii copii şi. altele. Penlru a asigura o ale v ie ţii oam enilor m uncii din ora
cducalive ce stau in fata m uncito Ana M otoc din blocul B 7, D um itru largă participare, la înfăptuirea pla şul Brad, care după orele do produc
v ire la organizarea raidu rilo r-a n-
rilo r, teh nicienilo r şi in g in e rilo r din Isac. din blocul C2. Petru Popa con nului, acesta a fost dezbătut în ca ţie sau în zilele dc sărbătoare, p a rti
chelă pe d ife rite teme, a deplasării ducător auto la 1 R.T.A. Brad şi m ulţi drul unei recente sesiuni. S-au stabi cipă cu entuziasm la lu cră rile de gos
cadrul şantierului.
la lo curile de muncă pentru v e rifi alţii, au m uncit cu drag penlru rea lit cu acest p rile j sarcini fiecărei c ir podărire şi înfrum useţare a oraşului
carea a u te n ticită ţii faptelor sesizate N IC O LAE PRODAN lizarea ob ie ctivelo r stabilite. cum scripţii electorale în parte. Acest lor, în care trăiesc şi muncesc.
Aceste în fă p tu iri au fost şi rezulta lucru a determ inat o participare nu
în scrisorile trim ise redacţiei. secretarul organizaţiei de
tu l unei perm anente preocupări din meroasă a oam enilor m uncii la în M IH A I RUGINESCU
De un binem eritat prestigiu se bază P.M.R. de la şantierul partea deputaţilor sfatului popular o-
Pentru o deservire Prin igiena bucală
bucură ru b ricile perm anente „R ea nr. 1 al I.C.S.H. răşenesc, a entuziasm ului cu care au
cît mai bună a cetăţenilor SE PASTREAZA DINŢII SĂNĂTOŞI
La Casa orăşenească dc econom ii deschis o a doua casă care funclio Pastele dc dinţi spumoaso
Deva v in in fiecare zi numeroşi ce noază în cursul d im in e ţii cind în fal,
tăţeni pentru a depune sau scoale gîhşeuhii se prezintă un mare numu PRIMĂVARA
anum ite sume de bani. In sfera noas de cetăţeni. Această măsură a fos DOINA
tră dc activita te sc încadrează de n- luată în urma unei analize p rivim MENTA
semenea popularizarea avantajelor deservirea cetăţenilor. DIADENT
pe care le oferă diverse ’ YiYştFunWtafe D upă’ cum se cunoaşte, rapiditate, AU IN COMPOZIŢIA LOR SUBSTANŢE CARE LE CONFERĂ CA
şl form e de economisire, afişarea in în executarea opera ţiunilo r scriptici
stru cţiu n ilo r, a listelor de ciştig uri şi dc m in u irc a banilor depinde îi LITATEA DE A FI DEZINFECTANTE Şl DE A PREVENI DEPUNEREA
ctc. mare măsură de gradul de pregătiri PIETREI PE DINŢI.
D atorită creşterii ve n itu rilo r popu a salaria ţilo r şi dc felu l cum este or PRIN FOLOSIREA CU REGULARITATE A PASTELOR DE DINŢI
laţiei, volum ul o p era ţiilo r efectuate ganizată munca. Penlru rezolvarea îr SE PREVINE; CARIA DENTARA Şl GINGIVITELE.
este de la o perioadă la alta lot mai co n d iţii c il mai bune a acestei pro DUPĂ UTILIZARE LAŞA O SENZAŢIE PLĂCUTA DE PROSPEŢIME.
mare. Dc exem plu, in anul trecut, fată blcmo, personalul Casei orăşeneşti d<
dc anul 1960. num ărul depunătorilor economii Deva şi agenţiei C.E.C. Sime
a fost cu 200 la sută mai mare, iar ria a fost încadrai în două grupe dc
soldul general al depunerilor a cres învătăm îiu profesional : grupa ghişeu
cut cu 35 la sută in com paraţie cu şi gruuo con tabilitate. La cursuri sc
anul 1963. Pe de altă parte. în anul lin le cţii practice si teoretice urmate
trecut s-au p lă tii dobinzi în valoare de discuţii. Tot în scopul realizării
de 1.300 000 lei si s-au înregistrat trei unei bune deserviri a populaţiei a
c îş liq u ri in autoturism e. La o b lig a ţiile fost organizată o consfătuire cu man
C.E.C s-au p lă tit de asemenea două datarii care au gestiune, m andatarii DUMINICA 28 MARTIE 1965
cîştig u ri în valoare de 50.000 lei şi com unali şi m andatarii cu borde-
respectiv 25.000 lei. ro u ri de legătura.
Dcpunînd banii la C E.C., în anul In urma m ăsurilor luate, colectivul CINEMA ţific ol I.C .M .A. Sfatul zoolchnicia-
trecut, 60 de lo cu ito ri din raza casei nostru a reuşit să îndeplinească pla n u lu i: în g rijire a m icilo r. C ărţi noi
noastre orăşeneşti şi-au cumpărat au nul trim estrial încă la data de 17 apărute în Editura agrosilvică. M u zi
toturism e. martie. întregul personal va depune DEVA*. Paula captivă — cinem ato
Tinînd seama de sarcinile cc ii re şi pe mai departe efo rtu ri pentru a graful „P a tria "; M ic u l pescar —• ci că populară romîncască. C înlă o fo r
vin, co lectivu l de salariaţi, sub în asigura o deservire exem plară a nem atograful „A ria " PETROŞANI: E- maţie instrum entală condusă dc V ic
Deşi n-a sosit canicula verii, lucrătorii secţiei mase plastice dc la Fabrica chimică din Orăşlie pre- drumarea organizaţiei de parlid, a- populaţiei. xistă un asemenea flăcău — cinem a tor Predescu, artist em erit. S o liş ti:
gătesc de pe acum obiecte pentru plajă. Ei s-au îngrijit ca sandalele din masă plastică, produs nou asimU cordă o atenţie deosebită bune» de IO A N ROŞCA tograful „R epublica"; Şeful — cine A urelia Fătu-Rădutu, artistă em erită,
lat, să satisfacă toate exigenţele. După cum se poate vedea in. fotografie, aici se lucrează de zor la asam- se rviri a populaţiei. Penlru a realiza directorul Casei orăşeneşti m atograful „7 N oiem brie"; LUPENI: Ana Paşcalău-Cîtca, Petre Săbădca-
blarea sandalelor. acest lucru, cu puţin tim p in urmă s-a C.E.C. Deva M usafiri ciudaţi pe m untele de ghea nu, D um itru B ălăşo iu; In ju ru l orei
ţă — cinem atograful „C u ltu ra l"; SI-
14.00 Fotbal. Transm isie de la Sta
M ERIA: Clim ate — cinem atograful
dionul „23 A ug ust” o în tâ ln irilo r d in
„M u re şu l"; A LB A IU LIA : 7 ani dc tre e ch ip e le : Steaua — Progresul şl
căsnicie si Dezrădăcinaţii — cine
Cîîeva probleme privind m atograful „V ic to ria "; SEBEŞ: Sedu Rapid — Dinamo B u c u r e ş t i 19,00
Jurnalul T e le viziu n ii ; 19,10 Recital
să şi abandonată — cinem atograful
„P rogresul"; Banda de laşi — cin e din versurile lu i Tudor A rgh czi ;
19,30 Poeme de dragoste. In program
m atograful „Sebeşul"; ORASTIE: La poem ele: „T ristan şi Isolda", „D e
siguranţa circulaţiei p© drumurile publice patru paşi de in fin it — cinem atogra m onul” dc Lerm ontov şi „Luceafărul"
ful „P a tria "; O poveste ncinvcntală
de Eminescu. Îşi dau concursul : A le -
— cinem atograful „Flacăra";
H A
ŢEG: 30 de ani de veselie — cin e xa Dum ilrache-M czinccscu, Ileana
lliescu, Gheorghe Cotovelea, a rtişti
1.400.000. Această c ifră reprezintă num ărul călătorilor de autobaze, garaje ctc., să-şi facă s-au încredinţai. Cadrele noi tre dc circulaţie. Să vorbim despre u- m atograful „P opular"; BRAD: Raidul em eriţi. Elena Dacian, Cora Benador,
transportaţi in medie in lr-o singură lună cu autobuzele datoria. buie însă şi mai mult ajut<..u şi nele din ele şi să vedem care sini vărgat — cinem atograful „St. roşie"; A m atlo Checlulcscu. Petre Ciortea,
I.R.T.A. din regiunea noastră. Şi cile alte a u lo vclticu lc nu O asemenea stare de lu cru ri îşi îndrumate. O bligaţia conducerilor cauzele. N icolac Drăgoi a fost con Il.IA : S trăinul — seriile I si II — M arius Zirra, Vasile M atei, M ih a i
străbat drum urile re g iu n ii Iransporlind călători şi m ărfuri. arc şi alte explicaţii. Aşa cum a reie autobazelor esle aceea dc a repar ducător auto pe autocnm ionela cinem atograful „Lum ina". Holuri şi un grup de balerini de la
Sc pune întreb area : cum se asigură siguranţa circula şit la recenta consfătuire dc lucru tiza pe cei care fac practică sau 25.746 MD. Fiind in stare de ebrieta TELEVIZIUNE Teatrul dc Operă şl Balei al R.P.R.
organizată do D irecţia regională a sint tin e ri absolvenţi «t unor şcoli te cl a răsturna! autovehiculul pro- C oreg ra fia: G elu M a te ; 20,30 F ilm ul
ţie l pe drum urile publice, cum se respectă disciplin a?
M iliţie i Hunedoara — serviciul c ir dc calificare pe lingă conducători vocînd un accident grav. Conducă 8,50 Gim nastica de înviorare la do a rtis tic : „M ed icul şl vra ciu l". In în
La o asemenea întreb are iată şi citeva răspunsuri. culaţie — nu pesîe lot în fun cţiile auto cu experienţă penlru a-şi p u to rii auto Benonio Cioancă. Reinus m iciliu ; 9,00 Reţeta gospodinei ; 9,30 cheiere : B uletinul dc ştiri, sport, bu
do şefi de transporturi, dc garaje, tea completa cunoştinţele de co n lîalanţ, Vasile Dobreami şi a lţii, con- Emisiunea pentru copii şi tin e re lu l le tinu l m eteorologic.
Sa asigurăm rajele cu defecţiuni In sistem ul de şefi de coloane, revizori tehnici au ducere şi de exploatare a «utovehi suniind băuturi alcoolice au avut ac ş c o la r: N ă zb îliile lu i Ţăndărică, de Buletin meteorologic
Preocupare
culelor.
pentru
fost angajaţi oameni îndeajuns de
rid ica
de
cidente.
direcţie, la frîno, la insta la ţiile
N icolac Massim — transm isie de la
ilum inat sau semnalizat ele. Şeful com petenţi. rea ca lifică rii şi însuşirea temeinică Iotă deci una din cauze: consu Teatrul de păpuşi si m arionete „Ţ ăn P E N TR U 24 ORE
autovehiculelor de garaj loan Soeol de la autobaza Este o cerinţă ca pc v iito r aseme a regulam entului de circulaţie tre mul de băuturi alcoolice. dărică'’ Interpretează colectivu l Tea
Hunedoara, de exemplu, a permis nea munci să fio încredinţate nu buie să sc manifeste din partea tu tru lu i de păpuşi şi m arionete „Ţ ăn Vrem e nestabilă cu cerul noros zîua.
starea tehnică şoferului M ihai Purcea să părăsească mai acelora care corespund, unor turor conducătorilor auto. Uneori vezi lrccînd pe lingă line dărică" din Bucureşti. T eleju rn alul Izolat vor cădea averse de ploaie.
garajul cu autobuzul 51.599-HD, fără oameni bine pregătiţi şi care dau Va trebui, dc asemenea, să existe în mare viteză un autovehicul. Şi pio n ie rilo r. R eportajul film ai : C opiii V in i p o triv it cu in te nsificări din
nu rare sînt cazurile cind acesta nu
nord şi nord-est. Tem peratura va fi
corespunzătoare a fi verificat din punct de vedere dovadă de exigenţă şi răspundere mal m ultă g rijă pentru educarea mai ajunge la deşii naţie. La o curbă, din B u ic o i; 11,00 Emisiunea pentru cuprinsă ziua în tre 12 şi 16 grade ia r
tehnic. Din cauza ineficacităţii în muncă. cadrelor din sectorul dc transpor sate: Ui ordinea z ile i: Insăminţarea
frin e lo r m aşinii şoferul am intit a Conducătorii se rviciilo r de trans turi auto. In această p rivin ţă este la o intersecţie poale avea un acci c u ltu rilo r din prim a urgentă. Tele noaptea in tre minus 1 şi plus 4 grade.
Penlru fiecare şef de transporturi, dent. Aşa s-au petrecut lu cru rile şi
produs un accident grav. porturi, ai coloanelor sint «cela care necesar să se organizeze pentru a- ju rn a lu l şalelor. In s p rijin u l mecani PEN1RU URMĂTOARELE
garaj, coloană etc. există o ob liga ceşlia con vorb iri, co n lcrin tc pe d i cu conducătorul loan Sanda de pc
Şi asemenea exemple s-ar mai lrobii io. in prim ul rînd, să ia toate zatorilor : Noua semănătoare pneu 3 ZILE
ţie de care trebuie să ţină lot tim ferite teme educative, să fie creată autocam ionul 25.736 MD. Condus cu
putea da. Din cadrul autobazelor m ăsurile penlru a sc asigura starea matică de porum b S.P.C.-6 (III). Pre Vrem e nestabilă cu corul noros
pul seama. N ici un autovehicul să opinie de masă îm potriva oricărei o viteză excesivă, autocam ionul s-a
Sebeş. Alba lulia, coloana Simerin, tehnică si estetică cea mai cores zintă inq. fon Buzea, secretar ş tiin
nu părăsească garajul fără a î so încălcări a disciplinei. O rganizaţiile răslurnal accirlcntind grav mai m ulte ziua şi cu tem peratura staţionară.
face o temeinică verificare a stării garajelor I.G.O. Deva, I.P.I.P. Deva, punzătoare a tuturo r au tovehicule l-.T.M ., sub conducerea şi cu a ju persoane Şolerul Cornel Josan, ple-
lu i tehnice. Numai in mom entul cind li.M . Teliuc ele., unele autovehicule lor, neadm itlnd sub nici un m oliv torul org an izaţiilor de parlid. vor cind in interes personal dc la Deva
autovehiculul respectiv corespunde au plocaliţin cursă cu defecţiuni teh plccareu lor în cursă cu defecţiuni trebui să acorde mai multă grijă la M intia, a provocat din cauza v i LUNI 29 MARTIE 1965
avea
Numai în felul acosta putem
in tru lo lu l din acest punct de vedere nice. Se pune în tre b a re a : cum convingerea că so vor evita acci creării co n d iţiilo r necesare pentru tezei un accident grav. lată deci
poate pleca în cursă şi circula pe oare conducătorii acestor autobaze, dentele pe d ru m urile regiunii noas ca tin e rii lucrători din autobaze, co unde duce viteza excesivă, încăl
d ru m u rile publice. coloane, garaje au pu lu l semna toile loane ctc., să-şi poală petrece tim carea disciplinei.
do parcurs penlru asemenea autove tre. se va putea asigura siguranţa CINEMA „Sleaua ro ş ie "; I L IA : V alea mîndră
Procedind astfel se înlătură cauze hicule? Se poate numi aceasta răs circu laţie i. pul lor liber în modul cel mai u- Am relevat mai sus citeva exem
le care ar periclita siguranţa circu pundere în executarea sarcinilor de til. O mai mare atenţie sc cere să ple care Ire-buie să constituie un bun — cinem atograful „Lum ina".
laţiei, securitatea călătorilor, a pie serviciu, g rijă pentru asigurarea se se manifeste şi fată dc felul în care p rile j de învăţăm inte. Eşti condu DEVA: Cine-i crim inalul? — cîne-
to n ilo r precum şi distrugerea unor îndoială Despre este asigurata cazarea acestor cadre m atogralul „P atria "; A ve n tu rile lui TELEVIZIUNE
c u rită ţii circu la ţie i ? Fără cător auto — respeclă cu strictele Petricâ — cinem atograful „A ria ";
bunuri matei iate ce sini. transportate. Num ai îng rijin du -ne de creşterea
că nu. PETROŞANI: Există un asemenea 19,00 Ju rn a lu l te le v iz iu n ii; 19,10
Acest lucru esle înţeles de cei mai Re dru m urile noastre vedem ade- creşterea şi educarea cadrelor, de întărirea o b lig a ţiile ce-|i revin. Penlru a e v i flăcău — cinem atograful „R epublica"; Pentru tineret film u l a rtis tic : „Fără
m ulţi oameni care lucrează ca şefi disciplinei, dc creşterea răspunderii ta accidentele conducătorii auto au
socni autobuze, autocamioane, auto Şeful — cinem atograful „7 N oiem teamă şi reproş" ,- 20,30 Teatrul dc-a
de transporturi, garaje, revizori teh turism e curate, bine în treţin ute si şi educarea cadrelor personale şi colective a m un citori obligaţia profesională să nu consu brie"; LUPENI: M usa firi ciudaţi pe lungul veacurilor (X V I). Teatrul ro
nici, şefi de coloană sau conducători în g rijite . O i care le au in prim ire lor din fiecare garaj, coloană etc. me băuturi alcoolice, să nu depă m untele do gheaţă — cinem atograful m antic francez. E xem plificări din
auto. Cu răspundere in această d i dau dovadă de buni gospodari. Sint In regiunea noastră sini mii de vom putea rezolva pe v iito r cu re „C ultural",* SIMER1A: Roşu şi negru piesele: J le rn a n i" de V icto r Hugo
recţie lucrează iov. loan Raliu de însă şi cazuri cind întîtn eşli circii- autovehicule. Şi num ărul lor este zultate si mal bune sarcinile cc stau şească viteza admisă în oraşe şi pe — seriile I şi II — cinem atograful şi „C h a tte rto n ” do A lfrc d de V ig ny.
la I.C.S.H.. loan Pîlurcă de la S.T.R.A, tind autovehicule murdare, cu ca în continuă creştere. Penlru ele tre în fata sectorului transporturi — dru m urile publice, să conducă cu „M u re şu l"; ALBA IU LIA : Ghilgameş Prezintă eoni. univ. O vid iu Drim ba.
Petroşani, loan Gheorghe — coloana roseria deformată. Ce părere au buie m ii de conducători auto. I ii auto, vom asigura siguranţa deplină g rijă şi maximum de atenţie, să nu — cinem atograful „V ic to ria "; SEBLS: In d istrib u ţie : N icolae Gărdescu, ar
I.R.T.A. Haţeg, loan Mareş — co conducătorii autobazelor Petroşani acest scop s-au organizat şcoli de a circu laţie i pe drum urile noastre plece din garaj fără a face autove Liturghia de la m iezul nopţii — ci tist em erit, V io le ta A ndrei, Adela
loana I.R.T.A. Zam şi a lţii care de şi Deva. ai garajelor de la I.G.O. calificare. Num ai în «nul 1964 au publice. nem atograful „P rogresul" ,* Banda de M ărculescu, Ion Caram ilru, V irq il
pun interes pentru asigurarea unor Hunedoara si I.C.R.A. Deva ale că fost calificate în regiunea Hunedoa h icu lu lu i verificarea stării tehnice laşi — cinem atograful „S ebeşul"; O- Popoviei, Ion Henter, Gheorghe Po-
stări tehnico corespunzătoare o auto In Regulile de circulaţie clc. Respectarea unor asemenea con
ror autovehicule au fost în tîln ile ra aproape 2.000 de noi cadre. RÂSTIE: D iavolul deşertului — c i poviel-Poenaru, Cristca Avram , Iu lia n
vehiculelor. d iţii asigură buna circu laţie pe dru
uneori în lr-o asemenea stare? As marea lor m ajoritate acestea au nem atograful „P atria "; K arl von Os- N’ccşulescu. Constantin Codrescu, Ion
Rău este insă faptul că în unele pectul estetic al autovehiculelor re dovedii că poseda tem einice cunoş trebuie respectate m urile noaslre publice. siotzîcv — cinem atograful „Flacăra"; Punea şi a lţii. Regia: Lldia lonescuj
întrep rind eri, autobaze, garaje, acest flectă şi el g rija ce se manifestă tinţe profesionale, că le esle dragă HAŢEG: 30 de ani de veselie — ci 22,20 Telesport. in în c h e ie re : Bu
lucru nu esle în lru to lu l respectat. pentru păstrarea acestor bunuri, fe meseria aleasă şl depun strădanie In ultim o vreme, în cadrul reg iu T. CORCI l) nem atograful „P op ular"; BRAD: A le tin u l dc ştiri, b u le tin u l m eteoro
Uneori autovehiculele părăsesc ga lu l în care înţeleg u n ii conducători penlru o face fală sarcinilor ce li n ii noastre au fost citeva accidente GH. CÂLINESCU dispărut o navă — cinem atograful logic-
I