Page 1 - 1965-04
P. 1
B iblioteca C e n t'« 1*
R e g i o n a l
H u n ^ d o a r a - H ^ ' * P R O L E T A R I DIN T O A T E TA R ILE , UNIŢI V A I
LUCRĂRILE AGRICOLE DE PRIMĂVARĂ
sămînta. La cooperativa agricolă din
hi aceste zile, in toate unităţile agricole din regiunea noastră Rapolt, de pildă, unde trebuie sâ se
lucrările, de primăvară se desfăşoară din plin. Sub îndrumarea orga insămînteze 50 hectare cu sfeclă, o-
nizaţiilor de partid, conducerile O. A.S. şi ale cooperativelor agricole văz si floarea-soarelui si sâ se are
de producţie au organizat bine munca. Ca urmare s-au obţinut unele 180 hectare nu s-a făcut pînă acum
rezultate bune in ce priveşte pregătirea terenului şi insăminţarea cul nimic, deşi aici există un număr de
turilor din prima epo.că. De asemenea, au fost luate măsuri pentru G tractoare. Acelaşi lucru se poate
asigurarea unei bogate baze furajere, acordindu-se atenţia cuvenită spune şi despre alte cooperative a-
însăminţării plantelor de nutreţ şi efectuării lucrărilor de îngrijire gricole de pe raza oraşului iional
p e , păşuni şl fineţe. In grădinile de legume se plantează arpagicul şi Deva. O preocupare Insuficientă se
cartofii timpurii, se seamănă rădacinoasele şi se îngrijesc răsadurile. manifestă şi în ce priveşte elibera
De asemenea pentru extinderea plantaţiilor pomicole şi completării go rea de coceni a celor peste 400 hec
lurilor se 'fac plantări de pomi,, tăieri de formare a coroanei, iar in tare, precum şi in folosirea cu chib
vii a început dezgropatul, tăiatul, arăcitul şi legatul. zuinţă a îngrăşămintelor. Consilii’®
Sînt Insă şi cooperative agricole de producţie unde lucrările se de conducere ale cooperativelor a*
efectuează anevoios. Iată citeva exem ple: gricole din Sînlandrei şi Pelreni. de
pildă, refuză sâ primească reparti
JOI 1 APRILIE 1965
ANUL XVII. NR. 3190 4 pagini, 25 bani ţia unor cantităţi însemnate de în
E nevoie de mai trebuie să se facă si arături. In grăşăminte chimice. Se ronslată a-
acest scop s-au creat toate condi
poi că nici sămînta, în special re*
multă îndrumare ţiile. Astfel, cooperativelor agricole de porumb nu este asigurată in în
de pe raza oraşului le-au fost re
tregime şi nu prezintă calitatea co
partizate un număr de 50 tractoare, respunzătoare. Astfel, din cele 67
Tu planul trimestrial şi control 3G semănători S.U, 29, 25 semănă probe trimise la laborator, 40 la
tori 2 S.P.C. 2 si alte utilaje. sulă au fost respinse pentru că nu
Intr-o recentă plenară a Comitetu Dar, pentru că timpul a devenit au avut germinaţia corespunzătoare.
lui orăşenesc de partid Deva s-a a- favorabil executării lucrărilor in Iată citeva din motivele pentru
î n d e p l i n i f preciat că in prezent obiectivul cimp să vedem ce s-a făcut pînă care plenara Comitetului orăşenesc
principal al întregii activităţi
pe
acum.
de partid Deva a atras alentia tu tu
care o duc organizaţiile de partid
însâmintări s-a stabilit
de ta sale trebuie să-l constituie des lui In ce priveşte pregătirea terenu ror organizaţiilor de partid, consi
pentru
liilor de conducere si specialiştilor
făşurarea în bune conditiuni a lu ca viteza zilnică sâ fie de 147 hec din unităţile agricole socialiste că
crărilor din actuala campanie agri tare. Totuşi, pînă acum s-au arat
La redacţia ziarului nostru continuo sâ sosească este necesar să treacă cu toate for
colă. In această primăvară, în toate abia 167 hectare. In multe unităli ţele la executarea lucrărilor din ac
scrisori prin care olte colective ale întreprinderilor in unităţile agricole socialiste de pe ca cele din Rapolt, Simeria, Cristur, tuala campanie agricolă. Sub înd ru
dustriale din regiune anunţă îndeplinirea sarcinilor de raza oraşului Deva trebuie să se e- Sintandrei şi altele se aduc încă marea organizaţiilor de partid tre
plan pe primul trimestru al anului 1965. xecule un volum mare de lucrări. justificări „că terenul este moale buie să se desfăşoare o întrecere vie
Este vorba de insăminţarea a peste şi nu se pot începe lucrările în şi mobilizatoare între unităţi, b ri
2.520 hectare cu porumb, cartofi, cim p“ . Adevărul este insă că aici găzi şi echipe In cadrul acestei în
Uzina „Victoria“ Fabrica de ciorapi sfeclă de zahăr, plante de nutret şi există prea puţine căutări pentru gă treceri obiectivul principat trebuie
altele. De asemenea, pe mai mult sirea acelor suprafeţe care s-au să-l constituie executarea la timp $î
Călan şi tricotaje Sebeş de jumătate din această suprafaţă zviniat si unde se poate ara sau în- în bune condiţiuni a tuturor lucră
rilor agricole. Pentru folosirea cu
maximum de eficientă a întregului
— : -i !'-
In acest an furnalistil, turnătorii, Activitatea susţinută pe care o utilaj este necesar ca munca meca
cocsnrii, întregul colectiv al uzinei, desfăşoară colectivul Fabricii de nizatorilor sâ fie organizată in
si-au intensificat eforturile şi desfă ciorapi si tricotaje din Sebeş pentru schimburi prelungite. Paralel cu lu
şoară o susţinută întrecere pentru realizarea zilnică a sarcinilor de pro crările de eliberare a terenului, a-
creşterea indicilor de utilizare ai ducţie, cit şi folosirea din plin a ca răluri si însâmintări trebuie avută în
agregatelor, pentru creşterea con pacităţii maşinilor si a tim pului de vedere si rezolvarea urgentă a altor
tinuă a producţiei şi productivităţii lucru au condus la realizarea lună probleme ca : întreţinerea păşunilor,
muncii, pentru îmbunătăţirea cali de lună a sarcinilor de plan. Elanul plantarea de pomi si completarea
tăţii produselor. Eforturile şi stră sporit cu care se desfăşoară între golurilor în livezi, pregătirea răsa
daniile depuse de colectivul uzinei cerea socialistă în toate secţiile dului pentru grădinile de legume
noastre pentru a da viată sarcini pentru înfăptuirea sarcinilor a per etc.
lor încredinţate de partid — ne co mis colectivului acestei fabrici să
munică tov. Emil Cîmpeami. şeful îndeplinească planul trimestrial atît Prin buna
serviciului plan — s-au soldat cu la producţia globală cit şi la pro
depăşirea planului trimestrial pe ducţia marfă în ziua de 31 martie.
uzină la producţia globală cu peste Secţiile lenjerie, depănat şi cotlon organizare a muncii
3 milioane lei, iar la producţia mar au contribuit în cea mai mare mă
fă cu circa 9 milioane lei. S-au pro sură la obţinerea acestui important Primele zile de primăvară au gă
dus peste planul prim ului trimestru succes. sit pe membrii cooperativei agricole
4.226 tone de fontă si 587 tone de dc producţie din Bejan, raionul Ilia,
semicocs. Cooperativa agricolă de producţie din Vinerea: Aspect de la re temeinic pregătiţi pentru începerea
Aceste realizări importante cons I. R. I. L. Orăştie pícala! ră sa d u rilo r de roşii.
tituie pentru colectivul de muncă (Continuare in pag. a 2-a)
Fabrica de ciorapi şi tricotaje Scbe$. Muncitoarea Ana Moga I, al Uzinei „V ic to ria “ din Călan
evidenţiată in întrecerea socialistă, îşi depăşeşte planul lunar cu 25-30 un nou şi puternic imbold în m un Colectivul de muncitori, tehnici
la sută, iar calitatea produselor pe care le lucrează a crescut de la ca susţinută pe care o depun pen eni si ingineri al întreprinderii ra
98,5 la sută planificat la 99,5 la sută. tru a do patriei mai multă fontă, ionale de industrie locală din Oră$- PREOCUPĂRI GOSPODĂREŞTI
F o to : V. O N O IU produse turnate si semicocs peste tie — ne comunică tov. Dumitru
plan. Stoica — a îndeplinit în ziua de 30
martie planul trimestrial la produc
ţia globală si marfă, iar la activita
Fabrica tea de bază cu 3 zile mai devreme.
ŞED IN Ţ Ă DE L U C R U Succesul obţinui de colectivul aces Zilele de primăvară, din ce în ce mai călduroase, îndeamnă cetă- In oraşul
tei întreprinderi se datoreste bunei ţenii oraşelor şi satelor la intrepri nderca unor largi acţiuni gospodă-
de încălţăminte organizări a muncii, folosirii maşi reşti-edilUare. Acolo unde sfaturile populare, sub îndrumarea organe-
nilor şi utilajelor la întreaga lor lor de partid, au luat măsuri cores punzătoare pentru mobilizarea ma- fruntaş
In discuţie: asigurarea documentaţiei „Ardeleana“ capacitate, aprovizionării ritmice cu selor şi folosirea formelor organi zalorice de masă, rezultatele sini Oraşul Haţeg s-a situat In între
din cele mai bune. Iată citeva din veştile sosite la redacţie.
materii prime si materiale, întrece
Alba Iulia rii însufleţite pentru îndeplinirea cerea patriotică pentru gospodărire
şl înfrum useţare pe locul II pe re
pentru lucrările de investiţii sarcinilor de plan pe anul 19G5. Pentru o largă mobilizare giune. Această apreciere a a c tiv ită
ţii depuse de sfatul popular, de de
întrecerea socialistă pentru înde
plinirea sarcinilor de plan şi a an Fabrica „Căprioara“ putaţi şi cetăţenii oraşului, i-a în
Ieri a. avut loc Ja Deva, în sala de lucru au-,padicipat lo.v*iă$n „M U c e a demnat p e , aceştia la noi acţiuni,
festivităţi a Sfatului popular al re Ramba, vicepreşedinte a) Com itetu gajamentelor a” cÂTpltTis1 "îlYlfeguî* co ■tt&ejăţenii oraşului Deva au mani- participat deputaţii în sfatul popular care să dea străzilor un aspect lo t
giun ii Hunedoara, o şedinţă de lucru lui executiv al Sfatului popular re lectiv al Fabricii de încălţăminte Sebeş 'fjfstât* -un- mare -Interes peptru tpt orăşenesc, preşedinţii comitetelor mai frumos, mai bine gospodărit. In
organizată de Comitetul executiv al gional şi Petru Bota, activist al co „Ardeleana" din Alba Iulia. Aici, mai buna gospodărire şi înfrumuse de bloc si străzi, reprezentanţi ai acest scop s-a întocm it un judicios
Sfatului popular regional avind ca misiei economice a Comitetului re paralel cu munca pentru îmbunătă ţare a străzilor şi cartierelor In organizaţiilor de masă şi ai în tre plan de acţiune în care s-au stab ilit
temă analiza felului î-n care bene gional Hunedoara al P.M.R. In urma Si colectivul Fabricii „Căprioara" îtiiiln in le cu candidaţii F D P. cît şi prinderilor şi instituţiilor, organiza lu crările ce se vor executa prin
ficia rii de investiţii au asigurat şan unei temeinice analize a felului în ţirea calităţii produselor, se duce o din Sebeş — ne informează iov Pe cu alte prilejuri, s-au făcut nume torii grupelor de partid pe blocuri si munca patriotică a cetăţenilor. P rin
tierelor de construcţii ale TR.C, H u care s-a asigurat documentaţia ne luptă susţinută pentru sporirea pro tru Cuteanu, de la serviciul plan — roase propuneri în acest scop. Ele străzi. Cu acest prilej a fost pre tre altele s-au prevăzut am enajări şi
nedoara documentaţiile necesare exe' cesară executării fiecărui obiectiv ducţiei si a productivităţii muncii, si-a îndeplinit planul trimestrial la au fost cuprinse în planul de acţi lucrat planul de acţiune pe anul a- reparări de străzi pe 9.¡Du m.p„ re
cutării lucrărilor planificate pentru producţia globală şi marfă în data une întocmit de Comitetul executiv parări de trotuare pe 350 m.p.. ex
planificat pentru acest an, a reieşit Ca urmare, in ziua de 31 martie, cesta. Valoarea lucrărilor planifi
anul 1965. La şedinţa de lucru au de 31 martie. In ceea ce priveşte al Sfatului popular orăşenesc Deva. cate a se executa se ridică la tind eri de zone verzi pc 500 m.p.,
participat tovarăşi din conducerea că nu întotdeauna beneficiarii s-au planul trimestrial al fabricii la pro sarcinile de plan pentru export a- In plan au mai fost incluse şi alte 2 425.000 lei. Printre altele s-au pre am enajări de spatii verzi pe 2.000
Trustului regional de construcţii, achitat de obligaţiile pe care le aveau ducţia globală şi marfă a fost înde cestea au fost realizate în ziua de obiective de interes gospodăresc care văzut plantarea a 4 000 pomi orna m.p. şi întreţinerea de spaţii verzi
delegaţi’ ai unităţilor beneficiare de fată de constructori Pentru reme plinit, producindu-se in plus peste 22 martie, adică cu 3 zile înaintea se vor executa cu fonduri de la mentali, 5.500 bucăli trandafiri, a- pc 20.000 m.p., plantarea a 400 bu
termenului prevăzut în angajamen buget.
investiţii, şefii unor secţiuni ale Sfa dierea deficientelor, între beneficiari 100 perechi de Încălţăminte. menajarea unei mari supralele de căţi arbori ornam entali şi 15.000 bu
tul acestui colectiv. Totodată, s-au
tului popular regional, vicepreşedinţii şi constructori s-au. stabilit de comun Muncitoarele Ana Moldovan, Pa- livrat în plus pentru export 74 ar Pentru asigurarea unei largi par zone si spatii verzi în cartierul de căţi tlo ri etc.
ticipări a maselor de celătcnî
din
încă din prim ele zile prielnice, la
cu probleme de construcţii ai co acord măsuri si termene care să ducă raschiva Schiau, Ana Magda, întreg ticole de marochinărte. Printre sec oraş la acţiunile gospodăreşti şi de blocuri 23 August, curăţarea dealu îndem nul sfatului popular, cetăţenii
mitetelor executive ale sfaturilor la îmbunătăţirea muncii pe şantierele colectivul secţiei croi şi-a adus o ţiile care au adus o contribuţie im înfrumuseţare, la indicaţia Comite lui Celâtii, amenajarea de spaţii de au po rnit Ia înfăptuirea ob ie ctive lo r
portantă la îndeplinirea sarcinilor joacă pentru copii în noile cartiere
populare raionale şi orăşeneşti re de construcţii prin asigurarea din contribuţie însemnată la îndeplini tului orăşenesc Deva al P.M.R., co din planul de lu crări. Dînd via ţă
de plan trimestriale se numără sec de blocuri şi multe alte lucrări. uneia din propunerile făcute de a-
gionale, proiectanţi din cadrul timp a proiectelor pentru o b icn ivu lc rea sarcinilor de producţie din p ri ţiile de marochinăric, articole de mitetul executiv a organizat zilele Pe marginea planului prezentat, legătorî în cadrul campaniei elec
D.S.A.P.C. Deva, La şedinţa de planificate a li executate in acest an. mul trimestru al acestui an. sport şi tăbăcăne. trecute o şedinţă lărgită Ia care au mulţi din participanţi au venit cu torate, zilele trecute s-au plantat în
propuneri privind executarea lucră g o lu ri peste 180 bucăţi pomi orna
rilor şi mobilizarea cetăţenilor. Ei m entali pe dife rite străzi ale oraşu
DIALOG DESPRE CALITATEA OŢELELE oraş angajamentul de a sprijini sfa lu i : M ihal Viteazu. Decebal, G răni
şi-au luat în numele cetăţenilor din
ceri.
tul popular la acţiunile ce le între
Tot în aceste zile, pentru co n ti
prinde.
şt F lo rilo r s-a transportat la punc
încă din prima zi după şedinţă, nuarea pavăril străzilor V icto r Babeş
pe circum scripţiile electorale s-au tele de lucru balastul necesar.
repartizai malerial sădilor, pomi o r Z iln ic un număr de 15 cetăţeni
tehnico-administrativă să-şi
golirea zgurii din căldare la sfîrşilul
au abaterile tehnologice asupra in
ducerea
Să respectăm cu stricteţe turnării, de la montarea primului ca dicatorilor calitativi ni producţiei si concentreze eforturile, sub condu namentali si unelte de lucru. Pen a participă la um plerea terenului unde
de
va fi amplasată noua pompă
tru executarea cît mai corectă
asupra preţului de cost, sc impune
cerea organizaţiei de partid, pentru
nal refractar in podul de turnare şi
pină la slriparea lingourilor, acor- necesitatea respectării cu strictele a aplicarea şi respectarea cu stricteţe lucrărilor, tehnicienii secţiei de gos benzină.
tehnologia de elaborare dind atenlie deosebită regimului dc normelor tehnice de elaborare şi tu r a tehnologiei de elaborare şi tur si ai I.G.O. au (ost repartizaţi să treprinse s-au evidenţiat deputaţii
încă de pe acum, la acţiu nile în
podărie a sfatului popular orăşenesc
nare a oţelului.
nare a otelului. Pentru aceasta este
lemperaluri, dc viteze de decarbu
rare si turnare, precum şi regim u necesar să fie mobilizate in întregime fmhinind eforturile care se depun dea pc circum scripţii electorale în Drăghin losif, Coldea Ellsabeta, Do*
boi Elisabeta şi C arol Sabo.
şi turnare a oţelului ! lui zgurii, toi aşa trebuie să se pro toate forţele colectivului. pentru îmbunătăţirea continuă a drumarea tehnică necesară. Totoda
proceselor de elaborare cu o supra
In prezent, în cadrul secţiei O.S.M
cedeze si in cazul celorlalte mărci
C A S IA N PAUR
de oţeluri, pînă şi în cazul oţe luri I, la îndrumarea comitetului de veghere atentă a modului în care tă, întreprinderilor şi instituţiilor li preşedintele C om itetului
oraş
s-au repartizat sectoare din
lor nccalmate la care gradul de d ifi partid, s-a încetăţenit sistemul de se aplică în viată aceste procese teh
In acţiunea de îmbunătăţire conti otclării se urmăreşte cu foarle mare unde vor da sprijin in executarea executiv al Sfatului popular
nuă a calităţii otelului, o importan atenlie ca pe întregul flux tehnolo cultate tehnologică de elaborare este analiză zilnică a abaterilor tehnolo nologice, sîntem siguri că m uncito lucrărilor. orăşenesc Haţeg
tă deosebită o are gradul în care se gic să se respecte la maximum pro mult mai scăzut si la care pe acest gice, pe fiecare loc de muncă si la rii, inginerii si tehnicienii din ca
respectă, pe întregul llux de produc cesele de elaborare şi tur.nare pres considerent, dintr-o înţelegere greşi fiecare şarjă. Este necesar insa, a- drul secţiei noastre vor reuşi să-si
ţie, instrucţiunile tehnologice Res crise. Această grijă deosebită sc ca tă a problemei calităţii, se produc vînri în vedere importanta deosebi desfăşoare activitatea de producţie
pectarea cu strictele a tehnologiei racterizează în ultimă instanţă prin abateri de la procesul tehnologic. tă pe care o are respectarea proce la un nivel lot mai înalt, astfel in
este cu atît mai importantă cu cil obţinerea unor parametri calitativi Nerespeciarea proceselor tehnolo sului tehnologic atît pentru obţine cit să se asigure o creştere continuă A C T U A L I T A T E A
colectivele de oţelan de la C.S.H. superiori. Ca urmare a alenţiei deo gice nu compromite numai indicato rea unor indici calitativi superiori a indicatorilor calitativi ai produc
au deja o experienţă îndelungată sebite acordată respectării tehnolo rii catilalivi ai producţiei, ci arc o cît si pentru recucerea preţului de ţiei de otel.
în producerea otelurilor, experienţă gici de producere a oţelurilor aliate influentă mare şi asupra preţului de cost, ca grupele sindicale, organiza Ing. M IH A I GRIGORE ® Continuindu-se ocţiunea de unei expoziţii filatelice de moi
' a cărei sinteză constituie însăşi esen în secţia O.S.M. 1 in anul 1964, pro cost, alU prin reflectarea rebutului ţiile U.T.M. de pe schimburi şi con şei al secţiei O.S.M. I materializare a obiectivelor cu mare amploare în cinstea zilei
ţa proceselor tehnologice de elabo centul de rebut realizat la oţelurile in preţul de cost, cît şi prin pierde prinse într-unul din planurile de de 1 Mai. (Gh. Lupan — cores
rare. aliate a fost de 2,67 Ia sută fală do rile mari de otel care însoţesc de măsuri ale biroului Comitetului pondent).
Mai mult decît atît, colectivele dc 3,08 la sută cit a reprezentat procen regulă abaterile tehnologice. raional de partid Haţeg, astăzi 8 Astăzi va începe la Alba
otelari, sprijinite îndeaproape de tul total de rebut pe secţie in ace Pentru a iiusUa aceasta este su
serviciul tehnic din cadrul com bi laşi an ficient sâ dăm citeva exemple din la orele 18 gura de exploatare lulia concursul de şah între e-
natului, au perfecţionai încontinuu I.o prima vedere această situaţie principalele puncte ale fluxu lu i teh forestieră Valeo Fierului va găz chipele compioone ale raioane
nologic de elaborare a otelului. La
, procesele tehnologice, insu mitul în pare anormală, deoarece oţelul cel şarja 7G925 elaborată de lopilorul dui o frumoasă manifestare cul- lor şi oraşelor regionole, în ve
acestea pe lingă o bogată experi mai pretenlios calitativ se prezintă cu tu rol-artistîcă. derea desemnării echipei cam
enţă locală si ceea ce este mai va un procent de rebut mult mai scăzut Didirea Marin, sub conducerea mai Cu acest prilej, în faţa
strului Brujan Dumitru, nu s-a urmă pioane o regiunii Hunedoara, în
loros din practica celorlalte oţelării decii cel realizat la otelurile mai rit cu atenlie temperatura otelului muncitorilor forestieri de Io V a cadrul concursului republican pe
din ţară si străinătate puţin pretenţioase. Comparînd insă lichid. Datorită acestui fapt şarja a lea Fierului şi parchetele din îm anul 1965-1966. Concursul se va
Preocuparea continuă pentru îmbu St gradul de preocupare pentru res
nătăţirea tehnologiei de elaborare şi pectarea tehnologiei la oţelurile fi fost evacuată cu temperatură mult prejurimi, ing. Nicolae M ărgi- desfăşura timp de 3 zile (Brîn-
mai ridicată dccit cea normală, ceea
turnare a otelurilor, grija acordată liale, cu cel de la restul de mărci de ce a făcut imposibilă reglarea v i neanu va expune conferinţa „R e zan Constantin — corespondent)
aplicării ei in practica a făcut po oţeluri, situaţia aceasta este perfect tezei de lurnare, ca urmare a de giunea Hunedoara vast şantier © Ieri, la şantierul I construc
sibilă lărgirea neînlreruplă a explicabila. lata deci un fapt concret teriorării sistemului dop-orificiu al al socialismului“, după care b ri ţii al I.C.S. Hunedoara, colecti
gamei de oteluri care se pro care demonstrează fără echivoc ne căldării de turnare. Rezultatul final gada artistică de agitaţie a fa vul clubului ,.Constructorul" a
duc la C. S. H., însuşirea în cesitatea respectării cu . strictele a a lost producerea a 13.400 kg otel bricii de conserve din Haţeg, o r organizat un simpozion pe tema:
timp relativ scurt a elaborării şi tu r tehnologiei dc elaborare şt turnare a rebut dalorilă crăpăturilor favorizate
nării oţelurilor aliate la cuploarele otelului. de supraîncălzirea şarjei. chestra şi soliştii vocali Elena „D ialectica marxistă în ştiinţele
M a rtin precum şi creşterea neconte Compararea cifrelor de mai sus La şarja 77046, căldarea de lu rna Făţan, Ana Rahoveanu, Lucia moderne". Astăzi, la club, colec
nită a indicilor calitativi ai otelu demonstrează că în activitatea co re nr. 3 fiind montată necorespunză- Bistrian, Vetuţa O prean şi Sil tivul de recitatori susţine un m on
rilor elaborate. Astfel, numai la sec lectivului de muncă de la O.S.M, 1 lor de pregătitorul de căldare Leo- viu Răzvan vor prezenta specta taj pe tema „Versuri închinate
ţia O.S.M. I, în anul 1964 s-a p ro este o orientare greşită, deoarece sc- veanu Nicolae, a făcut imposibilă colul „Alta-i viaţa Io pădure“ p a rtidului” .
dus de 1,4 ori mai mult oţel aliat acordă o atenţie deosebita numai reglarea vitezelor de lurnare, ceea (Petre Fârcaşu — corespondent). © La 30 martie a,c., în salo
decît in anul 1963, urmind ca în a- mărcilor de otel aliat. Cum proble ce a condus la un rebut de 10.200 kg <9 Zilele acestea a avut loc în de lectură a bibliotecii raionale
nul acesta producţia de otel ali6t sâ ma calitativă este valabilă întregii otel ca urmare a crăpării lingouri- localul clubului sindicatelor din
crească simţitor. Este cunoscut fap producţii ele otel. respectarea strictă tor. Dc asemenea, nerespeciarea teh din Orăştie a fost organizată
tul că, datorită condiţiilor deose- a tehnologiei de elaborare trebuie nologiei de montare a trenurilor de oraşul Deva conferinţa Asocia pentru membrele cercului de ci
bile în care sînl puse să lucreze pie extinsă asupra tuturor mărcilor ela lurnare, respectiv îmbinarea neco- ţiei filoteliştilor din R P,R , fili tit din circumscripţia electorală
sele confecţionate din oţeluri aliate, borate, ¡ndifereni-.de gradul de d lti respunzătoare a canalelor refractare ala H unedoara— Deva. La confe orăşenească nr. 18, o prezentare
acestor oteluri li se cer caracteris cul l oi l c tehnologică de elaborare şi la trenul dc turnare şi lipsa de c- rinţă au luat parte delegatul a cărţilor de ştiinţă popularîzotă.
tici flzico-mecanice superioare. turnare a acestora. tanşare a întregului ansamblu de A.F.R.. delegaţii fiecărui cerc din Cu acest prilej, participantele au
Analizînd cu atenţie un singur pa Aşa cum la otelurile ’aliate se ur turnare montat de schimburile „ A " regiune şi un număr mare de făcut cunoştinţă cu o serie de
rametru calitativ al producţiei, res măreşte încadrarea strictă.■itij instruc si ,.B" din hala de pregătire a lin- membri ai cercului filatelic din cărţi noi, iar la sfirşitul progra
pectiv procentul de rebut realizat, ţiunile tehnologice, de la pri'ma troa gotierelor, a condus Ia producerea Deva. S-a ales noul comitet de
nu este deloc greu să ne dăm seama că de material introdus în cuptor unei erupţii care s-a soldat cu pier mului. numeroase femei au îm
de influenta covîrşitoare pe care o pină la evacuarea oţelului în călda derea a 15.000 kg oţel la o singură conducere şi a fost aprobat un prumutat diferite cărţi de ştiinţă
are respectarea tehnologiei de ela re, de la curăţarea clădirii de turna şarjă. Privind problema de ansamblu proiect de hotărîrî. Una dintre popularîzotă. (Maria Dan —
borare asupra calităţii otelului. T i re Înainte de pregătirea acesteia pen a respectării procesului tehnologic, COMBINATUL SIDERURGIC HUNEDOARA. Se elaborează o acestea se referă la organizarea corespondentă).
ni nd seama de acest considerent, In tru a prim i oţelul aliat şi pînă la precum şl a urmărilor pe care le nouă şarjă de oţel.