Page 11 - 1965-04

\

ţsJRj 319? Dramul socialismului fa g . 3

N CONFERINŢE m -

■

DE EDUCARE A

că se iau măsuri şi pe linia propa­
MASELOR -la cooperativa agricolă de producţie rinte în faţa a peste 15.000 dc cetă­
ţeni. Dc asemenea, membrii colecti­
gandei prin conierinle. Intr-un timp,
velor dc conferenţiari de pe lingă că­
din Fintoaq s-au constatat nereguli
perioadă 280 de conferinţe.
in organizarea muncii şi apărarea a- minele culturale au tinut în această
vu iu lu i obştesc. Printre alte măsuri O problemă căreia comitetul raio­
Partidul nostru desfăşoară o vâslă luate, s-a întocm it şi con ferin ţa : nal de partid i-a acordat atentic deo­
Si multilaterală activitate ideologică „C om balivilatca Şi intransigenţa — sebită a fost aceea privind eficienţa
în scopul educării şi atragerii celor trăsături caracteristice ale m embri­ conferinţelor ce se prezintă. Or ici t XT-k5* «St
mai largi mase populare la márcala lor de partid", care a fost prezenta­ dc interesantă ar fi tema unei confe­
operă de desăvirşire a construcţiei tă de către tovarăşul Tilus Peires­ rinţe, ea nu-şi atinge scopul dacă nu
socialiste în patria noastră. In raio­ cu — secretarul com itetului comu­ este bogată în idei, susţinută de fapte
nul Ilia. ca de altfel in întreaga ţară, nal dc parlid Lăpugiu in adunarea şi argumente care să convingă pe
propaganda de partid $i-n lărgit con­ lărgită a organizaţiei de parlid. A lă ­ auditori. In acest sens noi am urmă­
siderabil sfera ei do cuprindere şi de turi de alto măsuri organizatorice şi rit ca tezele teoretice din conferinţă 3
inlluentare a maselor. politice ce au fost luate, conferinţele să fie cîl mai bine argumentate, să
Pe lingă invăţăm întul de partid, ţinute în cadrul cooperativei agri­ fie strîns legate de sarcinile econo­
în care sînt încadraţi peste 90 la cole dc producţie din Fintoag au con­ mice din fiecare sal, comună şl coo­
sută din totalul membrilor şi candi­ tribu it la înlăturarea neajunsurilor şi perativă ogricolă de producţie, să • r '•‘r .♦ $ . • *
la îmbunătăţirea muncii. fie exemplificate cu dale concrete
daţilor de partid si un număr însem­
nai din cei mai bum tovarăşi din O atenţie deosebită a acordat co­ locale, iar pe cit posibil conferenţiarii
activul fără de partid, comitetul ra­ m itetul raional de partid propagan­ să înlocuiască practica c itirii de lex-
ional de partid a acordat o marc a- dei prin conferinţe şi în cadrul că­ te, cu expunerea liberă, atractivă. T i n F O T O : Vedcro exterioara a secţiei cuptoare rotative.
tenlie îm bunătăţirii propagandei prin minelor culturale. Pentru îmbunătă­ A şa procedează m ulţi conferenţiari La Alba fulia oslo în construcţie o fabrică de produse relraclarc.
conferinţe. ţirea acestei aclivităli, s-a trecut în din raionul nostru. Printre oi amintim
prim ul rînd la reorganizarea colec­ pe Iov. Andronlc Peica, Iile Duvlca,
Propoganda prin conferinţe consti­ Ion Damşa, Moise Stănilă şi alţii.
tuie unul din mijloacele accesibile şi tivului de conferenţiari dc pe lingă Centrală telefonică automată
Cu (oale că în organizarea şî des­
operative de răspîndire în mase a comisia raională de răspîndire a cu­ făşurarea propagandei prin conferin­ Respectarea procesului tehnoiogic-
ideilor marxism-leninismului, de ex­ noştinţelor cultural-ştiintifice. In a-
plicare a politicii ştiinţifice a pa rti­ ccst colectiv au fost cuprinşi 00 de ţe am obţinut unele rezultate po ziti­ Un colectiv de specialişti de Io ristici tchnico-economico cores­
dului nostru, a diferitelor probleme conferenţiari din rîndul celor mai ve, în activitatea noaslră mai există sarcina a fiecăruilucrător uzinele ,,Electromagnetica" din punzătoare celor mai bune cen­
legale de industrializarea socialistă buni activişti de partid şi de stat, însă şi lipsuri. Nu toate comitetele Capitală a proiectat şi construit trale similare realizate în alte ţari.
ingineri agronomi, jurişti, medici,
a tării, de întărire şi dezvoltare cco- dc parlid şi birourile organizaţiilor de o centrală telefonică automată cu Uzinele „Electrom agnetica" care
nonuco-orqanizatoncă a cooperative­ profesori şi învăţători bine pregătiţi bază controlează conţinutul conferin­ (Urm are din pag. I) cu ondulaţii pe aripă dtn cauza ma­ pînă în anul 1959 produceau cen­
din punct de vedere politic şi pro­ ţelor ce se prezintă şi felul în care o capacitate de 200 pînă la 900
lor agricole de producţie, de răspîn- terialului laminat rece, lucru ce a trale telefonice manuala, cu ca ­
dirc a cunoştinţelor ştiinţifice. fesional. La toate centrele de comu­ sînt exemplificate. Dc pildă, la l.F. şl-a realizat indicatorii principali al condus ta uzura calibrelor şi a impus de linii. Ea este destinată îndeo­
nă, sub conducerea comitetelor şi sebi întreprinderilor şi instituţiilor pacităţi pînă la o sută de linii, re­
Pornind de la marca însomnălnlc organizaţiilor de partid, s-a Irccut Ia Dobra a fost prezentată o conferinţă planului dc producţie, totuşi activi­ schimbarea cajelor. Din cauza cup- alizează în prezent centrale tele­
a acestei forme a muncii de partid, reorganizarea colectivelor de confe­ al cărei conţinut nu era deloc legat tatea desfăşurată nu ne mulţumeşte, torarului Burtz Mihai. care nu a ur­ mai mori. fonice automate, cu capacităţi ce
com itelui raional de partid a între­ renţiari de pe lingă căminele cu ltu ­ de activitatea de producţie. Mai sînt mi o putem califica în totalitate bună. mărit introducerea şarjei, s-au ames­ Printre produsele intrate recent
prins numeroase acţiuni care să con­ rale. unii directori dc cămine culturale ca Din punct dc vedere sortimental, pla­ tecat două calităţi diferite dc şarje, in fabricaţie în această uzină se ajung pînă la 10.000 de linii. Tot
tribuie din plin la îmbunătăţirea pro­ cei din Visca, Herepoia, Bcjan, Fizeş, nul iui a fost îndeplinii tu mod e- ne.ccsUînd probe pcntTii idenlifica- numără, de asemenea, centralele în această întreprindere se mai
pagandei prin conferinţe. Com itelui raional dc partid a ur­ Cărmăzineşti, caro nu acordă atenţia xemplar, iar in ceea cc priveşte ca­ rca lor. telefonice autom ate de bloc, per­ produc aparate electrice de mă­
In această direcţie, s-au luat mă­ mărit ca la toate căminele culturalo cuvenită propagandei prin conferin­ litatea laminatelor, se mai constată In scopul elim inării acestor defi­ fecţionate, cu 100 pînă la 200 n u ­ sură. contoore. relee pentru pro­
suri ca în întreprinderile raionului propaganda prin conferinţe să se ţe. De asemenea, nu am reuşit ca unele aspecte negative. ciente, s au luat şi se preconizează tecţia instalaţiilor energetice ele.
nostru, la Exploatarea forestieră Do- desfăşoare pe bază dc cicluri de con­ toţi conferenţiarii să simtă răspunde­ Această situaţie a determinat co­ a se lua şi în v iilo r o seric dc ma­ mere. Noile produse, realizate din (Agcrprcs).
bra, în cooperativele agricole do ferinţe. Pentru ţăranii cooperatori şi rea penlru pregătirea temeinică a mitetul de partid din secţie să ana­ suri. Aslicl. periodic se controlează materiole superioare, au caracte­
producţie şi cele meşteşugăreşti. în cei din satele de deal rare n-au fost conferinţelor şi legarea lor do speci­ lizeze în plenara sa din luna martie temperatura de încălzire a laminate­
cuprinşi în învătăm înlul agrozooteh­ problema realizării planului sorti­ lor. Pentru cunoaşterea temperaturii
in stitu ţii şi la sale, să se organizeze ficul activităţii unei unităţi sau alta.
cicluri de conferinţe în funcţie de nic de masă cu durata de 3 ani, au mental şi îmbunătăţirea calităţii la­ corespunzătoare do încălzire a bra-
fosl organizate 98 de cicluri de con­ Tinînd seama dc aceste neajunsuri, minatelor. In plenară a fost clar evi­ melor z-a trecui la instruirea cuplo-
specificul activilăţii diferitelor cole- com itelui raional dc partid va în­ W M E iiE Şi REFACERE
gorn de oameni ai muncii, de pro­ ferinţe pe teme agrozootehnice. Din druma şi sprijini în mai mare mă­ denţiat faptul că există toate posi­ rarilor. De asemenea, in vederea pre­
fesiile şi preocupările lor. Astfel de totalul de 10— 12 teme planilicate, sură comitetul raional pentru cu ltu ­ bilităţile ca planul sortimental să ftc ven irii amestecului de şarje se iau
cicluri do conferinţe au fost organi­ s-au tinut 8—9 teme. Conferinţele îndeplinit în mod ritmic. Penlru a- mai frecvent probe. Apoi, un lami- A FIHDULUI FORESTIER
„Creşterea animalelor — sursă im ­ ră şi artă, organizaţiile de partid, ceasla însă, trebuie respectat întoc­ nalor urmăreşte pe întregul flux teh­
zóle în 5 cooperative agricole de pentru ca propaganda prin confe­
producţie şi în J3 sate, iar pentru ju- portantă de venituri", „Asigurarea mai procesul tehnologic şi instruc­ nologic ultim ul blum al aceleiaşi şar­
bazei furajere — factor important în rinţe să devină mai atractivă şi mo­ ţiunile dc lucru. Din cauza neres- je penlru a nu se amesteca cu p ri­
risli, medici şi inginerii agronomi au (Urmare din pag. 1) Respectarea indicaţiilor do mai sus
creşterea animalelor", „Să cultivăm bilizatoare, să-şi aducă o contribuţie pectărti lor, calitatea produselor a mul de la şarja următoare. Se con­
fost organizate cicluri de conferin­ va conduce în final la lucrări do ca­
fasole şi dovlcci prin porumb", „Cum mai mare la realizarea măreţelor sar­ avut dc suferit. Dc exemplu, datorită trolează ca depozitarea pe paturile
ţe urmate dc scininarii. torc a prclului dc cost ol noului or- litate superioară, caro se reflectă
putem mări fertilitatea solului" şi cini stabilite de partid. unei reglări incorecte a cajelor fini- dc răcire să fie corespunzătoare şi să într-o reuşită bună a plantaţiilor.
Cu sprijin ul comitetelor sindicate­ altele, au fosl interesante şi apre­ soare, s-a laminat o însemnată can­ se lase un spaţiu între şarje. Tot în borclc.
lor, la E.M. Ccrtej si M uncel au fost cíale de auditori. titate dc eornicr cu aripile în afara scopul evitării amestecului de ma­ Felul cum cslc manipulat materia­ Aceasta, în situaţia cînd pc lingă
respectarea indicaţiilor tehnico
do
organizate doua lectorate tehnice, iar IO A N FARCAŞ tolerantelor prevăzute dc STAS. Apoi. terial s-a introdus o pauză de un lul dc împădurire în timpul scosului, lucru, sc asigură şi o corectă ampla­
la l.F. Dobra, G.A.S. Mintia. S.M.T. O atenţie deosebită s-a acordat secretar al Comitetului raional in schimbul condus de tovarăşul minut între laminarea a două şarje sortatului, transportului piuă la şan­ sare pe teren a speciilor, urmărind
Dobra, E.M. M un cclu l şi E.M. Cer­ răspândirii cunoştinţelor ştiinţifice tier şi în interiorul şantierului, pre­
despre natură şi societate, pentru Ilia al P.M.R, Fiilop Adrian, s-a laminat profil I 24 diferite. valorificarea fiecărei staţiuni prin
tei au fost organizate 5 cicluri de Pentru evitarea laminării cu cali­ cum şi păstrarea în pepinieră şi la
conferinle de cultură generală. combaterea misticismului şi supersti­ şantier, condiţionează in maro mă­ speciile cele mai productive şi va­
ţiilor. In cele 08 cămine culturale au bre uzale şi joc marc la cilindri, la loroase,
O mare atenţie a acordat comi­ ..... începutul fiecărui schimb, maiştrii sură ini rărea în vegetaţie şi chiar
fost organizate cicluri de conferin­ Introducerea unei specii cum este
telui raional de partid întocm irii te­ controlează şi reglează corespunzător dezvoltarea ulterioară a puielilor, în
ţe ştiinţifice. In majoritatea cămi­ cazul laricclui, duglasului, plopului
m aticilor tuturor ciclurilor dc confe­ cajelc de laminare. Tot in acest scop special în primul an dc vegetaţie. De
nelor culturale din raion au fost e x ­ m m şi chiar a gorunului şi m olidului în
rinţe organizate. Astfel, au fosl pla­ s-au întărit echipele de rcglori cu oceca, se impune ca la asemenea o-
puse pînă în prezent 5—7 conferinţe staţiuni nccorespnnzătoarc însuşiri­
nifícale şi ţinute conferinţe ca : dm domeniul ştiinţelor naturale ca : m uncitori calificaţi. Incepînd cu tri­ peratii să se creeze din timp umbrare lor ecologice şi biologice ale specii­
„Parlidu! Muncitoresc Romin — fo r­ „A p a riţia vieţii pe pămînl", „Omul mestrul II se prevede a se trece la şi locuri corespunzătoare dc păstra­ lor respective, va conduce în final
ţa conducăloare a poporului în opera maşinile dc îndreptat pe un nou tip re, iar la transport, rădăcinile să fie
stăpîn al naturii", „Pămintul şi locul la arborele de slabă productivitate,
de desăvirsire a construcţiei socia­ do calibrare, care, experimentat, a ierite dc soare şi vint. şi să fie men­
său în univers", „O m ul a descătuşat expuse atacurilor diverşilor dăună­
lismului în patria noastră", „Desfăşu­ dat rezultate net superioare faţă dc ţinute înlr-un mediu umed Ncres-
energia atomică", „Semnele cereşti şi tori şi pulm longevive, nereuşitul să
rarea revoluţiei populare în ţara tălmăcirea lor adevărată" şi altele. calibrarea existentă. De asemenea, pcctarea acestor indicaţii dc către
noaslră. Succesele obtinulc în dez­ Ocolul silvic Baia de Criş a făcut ca producă sortimente do calitate supe­
Pentru explicarea noţiunilor ştiin ţi­ s a trecut la revizia tuturor instruc­ rioară. De aceea, este absolut nece­
voltarea economică în anii conslruc- fice. mulţi conferenţiari s-au folosit 1 ţiun ilo r dc lucru şi la completarea în 1904 reuşita plantaţiilor să (io in­ sară pichetarea pe teren dc către ca­
tiei socialiste", »..Agricultura socialis­ de material didactic din şcoli şi că­ dc urgenţă a c flo r dc la cuptoare cu fluenţată negativ. drele de specialişti a porţiunilor pe
tă în plină dezvoltare", „Bunăstarea' mine culturale ca l planşe, mulaje, procesul tehnologic îmbunătăţii, p ri­ Penlru crearea unor condiţii bune rare sc introduce fiecare sperie şi
poporului — ţel suprem al politicii expoziţii documentare, diafilme, fă- vind în mod special încălzirea oţelu­ de vegetaţie, o atentic deosebită tre­ păstrarea unei proporţii juste în cu-
partidului". lui de ţeavă. buie să acordăm şi mobilizării solu­
cînd astfel conferinţele mai atractive drul amestecului cc se creează. Dm
Piuă în prezent. Ia toate aceste c i­ şi interesante. Aşa au procedat tova­ îmbunătăţirea calităţii lamlnalelor lui pe vetrele do plantare, precum lipsă de supraveghere se introduc
cluri au fost ţinute între 4— 7 con­ răşii loan luga la Mărău, loan Bă­ eslc determinată însă şl dc alte pro­ şi execuţiei gropilor in care se plan­ uneori speciile dc ajutor şi arbuşti
ferinţe din totalul dc 8— 10 planifi­ canii )a Roşcani, Tamara Avornicu- bleme, care depăşesc posibilităţile tează puieţii. în proporţie prea maro, iar în alte
cate. lui In Zam şi Constantin Andreescu m g 0 i do rezolvare ale secţiei. Astfel, se Operaţia hotariloare pentru reuşita locuri sc creează arborele pur pe
lucrărilor de împădurire eslc planta­
Penlru asigurarea purităţii conţi­ la Brănişca. Impune curăţarea oţelului de ţevi la rea puielilor. Aceasta trebuie făcută suprafeţe întinse, lipsind astfel spe­
nutului do idei, am urm ării ca ex­ Ne propunem ca aceste metode bune laminorul blumlng semifabricate, îna­ cu toată ntenţia, aşezinrl puieţii in ­ cia de bază dc aportul celorlalte spe­
punerile ce se prezintă să fie făcute sa le generalizăm, să acordăm un inte do a fi laminate la laminorul dc tr-o poziţie cîl mai apropiată dc cea cii. Penlru eliminarea acestora, con­
de către cci mai buni activişti de ajutor mai substanţial conferenţia­ v . . G50 mm. Va trebui apoi îmbunătăţi­ avută în pepinieră, cu rădăcinile res­ siderăm necesară instruirea temeini­
partid şi lectori ai cabinetului ra­ rilor pentru ca aceştia să pregătească tă calitatea stru n jlrll cilindrilor, lucru firate, iar păm intul să fie bine tasat că a întregului efectiv de lucrători
ional de partid. Sint numeroşi acti­ şi să expună conferinţe atractive, in ­ ce va duce la îmbunătăţirea aspectu­ în ju rul lor. Se înlîlncsc adesea pe în vederea cunoaşterii şi aplicării
vişti de partid, lectori şi conferen­ teresante şi eficace. lui comercial al laminatelor. O cerin­ şantiere cazuri cînd rădăcinile sînl
ţiari, care ţin cu regularitate confe­ ţa foarte importantă este aceea ca întocmai o proiectelor tehnice de e-
Sub conducerea organizaţiei (le ghemuite, incomplet îngropate şi fără
rinţe în codrul ciclurilor organizate toate piesele de rezervă pentru repa­ vccuţio.
parlid. conducerile căminelor cultu­ pămînl fertil tasat în jurul lor, ceea
ca tov. Ion Buşlen, Romnlus Osoia- rale, împreună cu organizaţiile U.T.M. raţia m ijlocie care va începe în luna cc face ca întreaga muncă depusă, In cadrul regiunii Hunedoara exis­
nu, Traían Farcaş, Tilus Peirescu şi şi de femei, au organizat cicluri de aprilie să fio executate Integral şi în
alţii. 1 '>T- tim pu l planificat. Considerăm că este incepînd cu recoltarea seminţelor, tă toate condiţiile pentru realizarea
conierinle pe teme educative şi c i­ bine ca oprirea lam inorului şl repa­ creşterea puielilor in pepiniere, scoa­ planului dc împăduriri în perioada
In atentia com itetului raional de cluri de conferinţe politice şi dc e- raţia m ijlocie să se facă numai cînd
partid a stat şi felul în care propa­ ducaţie ştiinţifică pentru femei. terea, transportul şi manipulatul lor, optimă dc lucru, pentru obţinerea
aceste piese sînt Integral asigurate.
ganda de parlid prin conferinţe răs­ Comitetul raional de parlid s-a In primul trimestru cil acestui an colectivul secţiei lenjerie a Fa- Avem convingerea că mcrqînd cu făcutul vetrelor si al gropilor, să fie unor indici de calitate superioară.
punde în primul rînd cerinţelor e- preocupat ca săplămînal să fie tri­ bricii „ Sebeşul“ (lin Sebeş a realizat peste plan circa 20.000 bucăţi perseverenţă pe linia întăririi respon­ zadarnică. Sint frecvente cazurile Penlru aceasta, eslc absolut necesa­
mişi dc la centru de raion la sate, tricotaje pentru femei şi bărbaţi. sabilităţii faţă dc respectarea proce­ cinci puielil do rîlşinoasc se usucă
conomice, realizării sarcinilor de pro­ ră aplicarea întocmai a tuturor in ­
col puţin 15— 20 de conferenţiari pen­ Muncitoarele acestei secţii, intrecindu-se in a produce mai mult, sului tehnologic, de la muncilor şl după cîlivo ani dc vegelolic din cau­
ducţie, ridicării conşl i i n Ici m embri­ tru a expune diferite conferinţe. în ­ nu neglijează insă calitatea produselor. pînă la Inginer, pe linia aplicării dicaţiilor Ichnîce de lucru, preocu­
lor şi candidaţilor de pariul, a ma­ cepi nd din luna noiembrie şi pînă IN F O T O G R A F IE : Putan M a ria , una din muncitoarele evidenţi­ unor măsuri Ichnico-organlzoloricc e- ză că rădăcinile au fost aşezate gre­ parea tuturor colectivelor pentru fo­
selor de oameni aî muncii. Acolo în prezent au fosl trimişi la sate 248 ate ale secţiei şi Virgilia Draşoveanu, ajutor de maistru, disculind ficace, în viito r rezultatele vor il şit şi nu pot să-şi recapete poziţia losirea din plin a utilajelor şi a tim ­
unde se constată neajunsuri în m un­ de conferenţiari care au ţinut confe- despre calitatea produselor. Foto: 1. TEREK mult mai bune, normală. pului dc lucru.
Masele plastice în apicultura
Dacă vreţi
fn mai mulle instituie de cerce­ diferite culori (lol din mase plasti­ f
tări din Statele Um le se fac experi­ ce) au indicat preferinţa albinelor
enţe, cu rezultate apreciabile, p ri­ penlru cei de culoare mai închisă.
vind folosirea maselor plastice în s ă s l ă b i ţ i . . .
Fagurii din mase plastice au şi un
apicultura. Cercetările arată că alt avantaj şi anume că pot fi uşor
fagurii artificiali construiţi din mase
Maşinile electrónica de calcui folosite plicarea sistemului „S.P.U.“ permite plastice sint mult mai durabili, păs- sterilizaţi, prevenind in felul acesta m î o c a i i d e s
reducerea cu 15-25 la sută h terme­
9
nelor de creare a unor noi obiecti­ Irindu-şi forma multă vreme. îmbolnăvirea albinelor şi impiedi-
Cercetătorii cehoslovaci au a-
este
■a planificarea şi dirijarea lucrărilor compSexe U.R.S.S., acest sistem promite eco­ Experienţele (ăcule cu faguri dc cînd răspîndirea bolilor molipsitoare. juns la concluzia că persoanele
ve.
Pe scara unei ţări cum
nomii de miliarde de ruble pe an. care mănincă de cinei ori pc zi
Pc lingă Institutul de ingineri şi ticipă sule de uzine, organizaţii dc că maşina de calcul stabileşte în fie­ In U.R.S.S. sistemul „S.P.U." a sint relativ mai slabe (leeit cele
economişti „O rd jo m k id z c “ (lui Mos­ conslrucln specializate, birouri de care etapă aşa-numita „calc c riti­ fost folosit cu succes la construc­ care mănincă numai dc trei ori
cova s-au instituit pentru prima oară proiectare şi construcţii, Întreaga că“ , adică acel sector tehnologic dc ţia înainte de termen a blumingu- S o r r m u ! ş t r a n d a m e n t u l y m a r a sau chiar numai de două ori pc
în U.R.S.S. cursuri speciale pentru lor activitate trebuie să fie condusă care depinde in momentul respectiv lui automat gigant dc la Celiabm.sk. zi. Ţinînd sub observaţie 379 dc
studierea melodicei aşa-numitului precis şi coordonată pînă in cclc creareo la termen a obiectivului. A- In prezent,, sistemul „S.P.U.“ sc persoane sănătoase, iu virstu de
sistem „S.P.U.“ . mai mici amănunte. ceasla permite conducătorilor şi e- aplică la construcţia unor mari u- Cercetătorii Universităţii din Cam- urmau să execute o muncă mono­ G0-6‘l ani, cercetătorii Institutului
„S.P.U.“ , este sistemul aşa-zisei Sistemul „S.P.U." face posibilă în ­ xecutanlilor să şi îndrepte alenfm zme termoelectrice. bridge, (Anqlia) după o muncă la­ tonă ; cit priveşlc alte munci, inte­ de alimentaţie din Praga au con­
planificări şi d u ijă ri pe reţea a unor făptuirea unei astfel de conduceri principală tocmai înspre acele lu ­ borioasă. au ajuns la concluzia că resante, sc menţineau la nivelul ce­ statat că dintre cei care m/ncau
lucrări comptexc cum or fi constru­ şi a unei asilel de coordonări prin crări care constituie „calea critică . lipsa somnului timp de Irci-patru lor care dormiseră. dc tre i sau mai puţine ori pe zi,
mersul lonomerii —
irea unei mari uzine, a unui maro utilizarea unei modelări economico- Analizînd în fiecare sâpiămină sau zile nu scade în mod necesar ran­ Dacă era vorba de ceva simplu şi GO la sută aveau greutatea peste
transatlantic, a unui avion modern malcmalice o procesului de creare decadă informaţiile despre damentul omului. Experienţele s-au care se repeta, randamentul omu­ cea normală sau tendinţe de in-
sau rezolvarea unei probleme dc a noului obiectiv. lucrărilor, maşinile de calcul indică făcut asupra unor voluntari de pro­ lui era scăzut chiar numai (lupă o grăşarc, în timp cc in rindurilc
construcţie deosebit de grele. conducătorilor şi executanţilor pro­ un nou produs al fesie marinari. Un grup nu a dormil noapte de nesomn, în timp cc pro­ celor care mincau de cinci sau
Acest model îşi găseşle înlruch.î- gramul optimal de acţiune.
,,S.P.U.'‘, este rodul celor mai noi pnrea concretă în graficul reţelei e- de loc timp (le 60 de ore. perioadă blemele complicate, chiar după două dc mai multe ori pc z\, proporţia
rezultate ale matematicii aplicate şi venimentelor f rezultatelor interme­ După aprecierile specialiştilor, a- termoplastiei în care membrii altui grup s-au o- nopţi nedormite, erau rezolvate la respectivă era de numui 30 la sută.
tehnicii calculelor, un rezultat al diare în procesul dc creare al obiec­ fel de bine, S-a ajuns la aceste constatări
Specialiştii americani au realizat r)îhnil în mod normal. Atunci cînd administriudu-se persoanelor res­
necesităţilor dezvoltării industriei tivu lu i) şi în îndeplinirea tuluror lu ­ o nouă masă termopla>|iră, transpa­ s- a făcut o comparaţie înlre capaci­ Prczenlîndu-sc teme complicate pective glucoza în doze regulate.
moderne, in cadrul căreia se cons­ crărilor prevăzute, care primesc toa­ Deplasarea meteoriţilor rentă, denumită iouomer (ea conţi­ tatea do muncă şi randamentul celor de luplă, s-a constatat că Indivizii In condiţii norm ale de metabolism,
truiesc complexe industriale gigan­ te un semn codificat aparte, pc care ne atîl materii organice cit şi anor­ două grupuri s-a conslalat că v cei care iu i dormiseră limp de 30 dc conţinutul in zahăr al singelui sc
ganice sudate prin legături ionice). cam nu au dormit s-au dovedit a modifică foarte puţin. Dacă insă
poate fi prevăzută dinainte Catenele ionice dau noului produs (i in inferioritate numai atunci cinci orc aveau un randament superior. asimilarea alimentelor nu decurge
tice, adevărate capodopere ale gîn- „îl înţelege“ maşina de calcul.
dirii tehnice, la crearea cărora par- Deosebit de important este laplul (al cărui element (le bază este eti­ în mod normal, cantitatea dc za­
Aslronormi dc la Universitatea din lena şi care poartă în comerţ denu­ hăr iu slngc creste şi anume la
Kazan au demonstrat că este 'posi­ mirea de Surlyn A) transparenţă, ri­ cei care mănincă rar în proporţie
bil să se identifice traiectoria şi na­ giditate. rezistentă şi elasticitate. Antena de radio dc 4P..0 la sută, iar la cei **are mă-
Observator subteran pentru tura meteoriţilor pe care navele cos­ lonomerii oferă o rezistentă mult Aluminiu în locul nîncă des în proporţie de 10,4 la
mice îi vor înlîlni între Pământ şi mai mare acţiunii uleiurilor şi sol­ în retrovizor sulă. După părerea oamenilor de
studierea mişcărilor seismice Lună. venţilor, absorb mai puţin um idita­ fascinelor ştiinţă, cei care mănincă rar, însă
tea decît polietilena si nylonul, în
Aceste precizări au la bază stu­ schimb nu suportă contactul cu apa In Anglia a fosl creat un nou sis- consumă cantităţi mari de alimen­
dierea repartiţiei densităţii radiaţi­ In Olanda in ultimul timp a în ­
hi apropiere de Moscova, la După cum se ştie, calculele seis­ ilor meteoriţilor sporadici. Astrono­ clocotită. ceput folosirea unor bcnz.i de alu­ lem de antenă penlru autom obilei te, supun la o suprasolicitare me­
Obninsk, sc va term ina în curind mologilor sc bazează pe viteza de mii sovietici au stabilit că aceste Compoziţia îonomerilor poale fi miniu poros in locul obişnuitelor oglinda retrovizoare-antenă. A va n ­ canismul hormonal al organismu­
construirea unui observator sub­ propagare a undelor Construirea corpuri ?c deplasează în acelaşi sens modificata in funcţie dc necesită­ fascine (legăluri dc nuiele), penlru tajul acestei noi antene este că nu
teran care va f: destinat studierii unui observator subteran caic să cu toate celelalte planele ale siste­ ţile imediate (mo.dificînrl fie conţi­ apărarea taluzurilor digurilor sau maî este nevoie do vechea anlenă lui. Ca urmare, organismul extra­
mişcării.»** seismice. Observatorul înregistreze in permanenţă mişcă­ mului solar. Ei au fixat chiar şi po­ nutul in ioni, fie anumiţi laclori cla­ malurilor. Benzile de aluminiu po­ telescopică, puţin estetică, rolul a- ge din alimente o cantitate mai
va fi dotat cu numeroase labora­ ziţia reală a acestora (nu cea apa­ sici : greutatea moleculară sau gra­ ros lungi de 100 m, avînd o lăţime cesla in dcplinindu-l cu succes o- marc dc grăsimi decit ar fi nece­
toare echipate, cu aparate gravi­ rile interne ale Pămintului era rentă) precum şi volumul, greulatea dul dc cristalizare). lonomerii — cart' de 20-30 cm şi o grosime de 0,35 sar pentru nevoile sale ca sursă
metrice nlirasensihile, instalate pe deci o acţiune care se impunea cu şi traiectoria lor. se prezintă sub formă de peliculă cm. apără laluzul respectiv mai bine glinda retrovizoare în care eslc
Socluri masive. necesitate. Observatorul dc la O b ­ sau folii — vor putea lua forma u- decit fascinele folosite pînă acum. montală o antenă. dc energie sau. in alte scopuri.
Cnmnnicind continuu cu labora­ ninsk va furniza date preţioase, Determinarea deplasării exacte a nor cutii sau flacoane doar prin sim­ Cu ajutorul acestor benzi munca Oglinda retrovizoare cu un dia­ Concluzia la care s-a ajuns este
torul dc lo m prn fafă, aparatele meteoriţilor episodici este posibilă pla suflare, procedeu asemănător este redusă la jumătate, coslul osie metru de 120 mm. poale fi plală sau cd sistemul dc a minca des şi în
vot trau.snr'tr frervenţ d c tuoiror rare vor ajuta la găsirea unor me­ chiar cu un an înaintea lansării unei cu modelarea sticlei. mai puţin ridicai, iar transportul u-
tindelor seismice moruni şi toate tode de preintimpiuure a seisme­ nave cosmice. In felul acesta secu­ Datorită principalei lor calitcăţi — şural. deoarece o asemenea bandă concavă şî constituie o excelentă cantităţi mici, este departe de a
fenomenele subterane. lor. ritatea cosmonauţilor va fi asigurată rezistenţa, ionomerii vor fi folosiţi de aluminiu lungă de 100 m nu cîn- anlenă dacă este adaptată acestui fi pernicios pentru organism.
înlr-un grad şi mai înalt. la construirea aparatelor electrice. tăreşte mai mult de 20 kg. scop.