Page 13 - 1965-04

ri <i

PROLETAR1 O ÎN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VĂI
T E L E G R A M À

Tovarăşului JANOS KADAR
Tovarăşului ISTVAN DOB!
Prîm-secretar al Comitetului Central
al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Preşedintele Consiliului Prezidenţial
Preşedintele Guvernului Revoluţionar al Republicii Populare Ungare
Muncitoresc-Ţărănesc Ungar

BUDAPESTA
Dragi tovarăşi,
Cu ocazia celei de-a XX-a aniversari a e libe rării succese rem arcabile in dezvoltarea pa lrie i sale socia­
U ngariei dc sub ocupaţia h ille ris lâ şi ju g u l ho rlisl, in liste.
numele C o m itetului C entral al P artidului M uncitoresc In anii p u le rii populare în lre ţările şi partidele noa­
Romîn. al C o nsiliu lui de Stal, al C o nsiliu lui dc M in i­ stre s-au sta to rn icii şi se dezvoltă re la ţii dc prietenie şl
ştri al R epublicii Populare Roinine, al poporului ro­ colaborare m ultilate ra lă in folosul poporului rom in şi
J D U M IN IC A 4 APRILIE 1965 m în şi al nostru personal, vă transm item dv şi prin dv ungar, al u n ită ţii (a rilo r socialiste şi m işcării com u­
ANUL XVII. NR. 3193 4 pagini, 25 bani | po porului ungar prieten un cald salut tovărăşesc şi cor­ niste şi m uncitoreşti internaţionale, a cauzei socialis­
diale fe licită ri. m ului şi păcii in hune.
Poporul rom in îm pârlăşeşte din toată inim a bucu­ De ziua m arii sărbători naţionale a R.P. Ungare va
Specialiştii agricoli dului M uncitoresc S ocialist Ungar, a o b ţin u i in cei por ungar noi succese pe drum ul prospe rităţii şi în flo ­
ria poporului fr*ie ungar, care. sul) conducerea P arti­
urăm. dragi tovarăşi, dum neavoastră şi în tre g u lu i po­
sa
douăzeci dc ani
care au Irccu l dc la eliberarea
ririi continue a U ngariei socialiste.
N IC O LAE CEAUŞESCU C H IV U STOICA
si noutăţile stiintei Central al P artidului M uncitoresc IO N GHEORGHE MAURER Preşedintele C o n siliu lu i dc Stei
- Prim -sccrelar al C om itetului
al R epublicii Populare Romi**-
Romin
Preşedintele C o n siliu lu i de M in iş tri
al R epublicii Populare Romine
Diversitatea ma­ Vlaicu, Vinerea, Bucureşti, 3 aprilie 1965
re a lorm clor de Inq. AUREL NISTOR Micesti, Sintaiidrci
rol iei existente in preşedintele C o nsiliu lui agricol şi ollcle. In cadrul
cadrul raioanelor regional Hunedoara acestor consfătu­ Cai o c a zia s ă rb ă to r irii celei d e -a X X -a
Si clnar în linca- ______ iri, specialiştii au
ro um lalo ocj r i- luat cunoştinţă
colă in parte, precum si varmlia de o serie de metode avansate în iiB iiversări a e lib e r ă r ii U n g a rie i
jnare a olomenlelor micro-cliinatice cultura legumelor : folosirea maselor
din regiunea noastră. impun spe­ plastice, succesiunea culturilor in t * V , v I Cu ocazia sărbătoririi celei de-a versări a eliberării Ungariei de sul) la M onum entul Eroilor Palriei.
cialiştilor agricoli < unonşleren lor răsadnilc şi cimp ele. In pom icul­ XX-a aniversări a eliberării Unga­ jugul fascist, Consiliul Central al In dimineaţa aceleiaşi zile, amba­
temeinică. Dar pentru co aceşti fac- tură s-au recomandai o seric de mă­ riei de sub jugul fascist, m inistrul Sindicalelor, Uniunea Tinerelului sadorul R.P Ungare a depus o co­
lori să (ie lolositi cit mai bine in suri privind amenajarea terenurilor afacerilor externe al R.P. komîne, M u n c ilo r şi Consiliul Naţional al roană dc flori la M onum entul Eroi­
vederea sporirii recoltelor, se cere in pantă, agrotehnica plantaţiilor Corneliu Măncscu, a trimis o tele­ Femeilor din R.P. Romină au adresat lor Sovielici din Piala Victoriei.
a inginerii şi tehnicienii agronomi pomicole pe pante şi a plantaţiilor T A ' • gramă de Iclicilare m inistrului aln- telegrame dc felicitări organizaţiilor La solemnităţi au luat parte repre­
să fie înarmaţi cu cele mai noi cu­ intensive. ceiilor externe a) R.P. Ungare, Janos similare din R.P. Ungară. zentanţi ai M in isterului Afacerilor
ceriri alo şfiinlei şi practicii agri­ In domeniul zootehnici no-ain în ­ Peler. in care ii urează noi succese Externe si M in isterului Forlelor A r ­
cole. Această problemă constituie dreptat atenlia îndeosebi spre înar­ in activitatea sa. pentru prosperita­ ★ mai o.
o preocupare permanenta a Consi­ marea specialiştilor cu noi cunoştinţe tea si înllorirea continua a R.P. Un­ Simbălă dimineaţa, cu prilejul ce­ La M onum entul Eroilor Sovietici
liu lu i agricol regional, care a in i­ privind seleclia animalelor, furaja­ gare. pentru dezvoltarea relaţiilor de lei de-a XX-a aniversări a eliberă­ au fosl prezenli V S. Silkin. însărci­
ţial o serie de măsuri menite să rea raţională şi îmbunătăţirea repro­ prietenie si colaborare dintre cele rii Ungariei do sub jugul fascist, am­ nat cu afaceri ad-interim nl Uniunii
ducă la îmbogăţirea continuă a cu- ducţiei prin extinderea insăminla- Una din preocupările de seo mă ale mecanizatorilor care de­ două lari. basadorul R.P. Ungare in R.P. Po­ Sovietice în R.P. Romină şi membri
noslinlelor de specialitate alo cadre­ iilo r artificiale, pe baza cărora coo­ servesc cooperativa agricolă de producţie din Cugir o constituie -k mină, Jozsef Vince, si membrii am­ ai ambasadei.
lor tehnice din agricultură. perativele agricole de producţie din pregătirea terenului destinat culturii porumbului. Pentru o termina Cu prilejul celei de-a XX-a ani­ basadei au depus o coroană de flori (Agcrpres)
Consfătuirile constituie un m ijloc Cilmc şi Apoldul de Sus au oblmut la timp această lucrare, s-a început executareo arăturilor pe par­
elicient de informare asupra rozul- aproape 3 000 litri de lapte, iar
latelor obţinute in activitatea de G.A.S. Gelmar — 3 703 1. Trebuie să celele care s-au zvîntat mai din vreme.
cercetare de către staţiunile expe­ arătăm că rezultatele obţinule în In fotografie : Tractoristul llie Fărcoş, lucrind la arat.
rimentale si în cea do producţie a sporirea producţiei animaliere pu­ A C T U A L I T A T E A
unităţilor agricole fruntaşi' din re­ teau fî mult mai bune. Există diie-
giune. Periodic, se organizează in- rcnle destul de mari de )a un raion
tilm ri în care se discuţii probleme* la altul, de la o unitate la alta, între DE LA U N IV E R SIT A T E A SERALA Astăzi, ansam blul de cintc- organizai un curs cu crescătorii f 'W u r
legate de cultura griului, porum bu­ altele si din cauză că in domeniul cc şi dansuri al Casei raionale de albine am atori.
lui, cartofului, sfeclei do zahăr, le­ zootehniei, consiliile agricole s-au DE M A R XISM -LEN IN ISM - D E V A de cultură din Haţeg va prezenta In faţa celor 26 pa rticip anţi la
gumelor, de plantaţiile de pomi, de preocupai mai pulin de popularizarea spectacolul in titu la t „M în d ră -i ta­ curs s-a prevăzut a li expuse 20
creşterea animalelor ctc. Dezbate­ in rindul specialiştilor a metodelor Programul pentru luni 5 aprilie a.c. ra haţeqană“ cu concursul solis­ dc lecţii. Prima lecţie in lilu la lă
rile care au Joc cu aceste prilejuri înaintate în creşterea şi furajarea a- telor vocale Sidonia Şulca, Elena „A natom ia şi fizio log ia a lb in e i“ a
permit să tragem învăţăminte pre­ nimalelor. la a capitalism ului ; Salariul în ca­ Făţan, Ana Rahoveanu. A urica fost expusă dc tov. prol. D ionisie
ţioase pentru activitatea specialişti­ Introducerea noului în piaclica a- ANUL I : — La orele 18. în sălile p ita lism '. Ştefan, Lucia Bislreanu, M aria M oisin (C. D U M B R A V A — cores­
lor. Iată un exemplu. In urma dezba­ qricolă este condiţională fie un com­ de clasă ale Şcolii de 8 ani „D r. PC' ANUL II ; — De la orele 17. in G iulai şi altele. De asemenea, ¡şi. pondenţi.
terii aprofundate a rezultatelor ob­ plex de factori tehnici şi economici. tru Groza", seminar la economie po­ sala Statului popular orăşenesc Deva. va da concursul şi echipa de dan­ 0 Casa raională dc cultură din
ţinute timp de mai mulţi ani, s-a Pentru cunoaşterea lor. s-au organi­ litica capitalistă : „C apital şi plusva- predare la cercul de economie p o li­ suri condusă de Ştefan G ali. (N. Brad, a prezentai in zilele de 2
stabilit că, pentru regiunea noastră, zat, cu concursul Staţiunii experi­ loare ; Legea economică lundam cnla- tica şocialiştâ — lecţia nr. 8. SBUCHEA). şi 3 ap rilie a.c. spectacolul m uzi­
cele mai bune soiuri de griu sint mentale Geoogiu. puncte de sprijin O 21 de conferenţiari au ple­ cal de varietăţi „T inereţe, m elo­
Ponca, Marracli si liozoslaia I. C u lti­ şi loturi demonstrative în multe u- cat azi în şalele Hărău, Şoimuş. d ii".
varea acestor soiuri, insolită de o n- iiilătl agricole, unde se fac culturi Roşcani. C crlcj, Gurasada. Păuliş.
grolehnică corespunzătoare a făcut comparative cu diferite soiuri, se Instruirea preşedinţilor comitetelor Burjuc, Lâpugiu de Jos. Sulighe- In sala clu b u lu i din Gurabarza
ca in multe unilăti să se obţină în urmăreşte cioclul aplicării îngrăşă­ (e şi îp a lic lo ca lită ţi din raionul şi pe scena din oraşul Brad. ar­
ultim ii am, în condipi climatice mat mintelor, al lucrărilor solului ele. Ilia, unde vor susţine conferinţe tiş tii am atori solişti vocali, in stru ­
puţin favorabile, producţii- de 1.800 Ele tur iiizcază dale preţioase pen­ executive ale sfaturilor populare pe di {orile teme. m entişti şi dansatori s-au bucurat
pînă la 2.000 kg grîu la ha. I a po­ tru cadrele tehnice şi constituie, in Q Pentru dezvoltarea continuă de aprecierea unanimă a specta­
rumb, dintr-un număr marc de hi­ acelaşi timp, un exemplu viu pen­ a) Comitetului executiv ol Sfatu­ a a p icu ltu rii in raionul O răştic, to rilo r.
brizi, verificaţi în culturi compara­ tru membrii cooperatori privind a- Comitetul executiv al Sfatului din in iţia tiv a „A sociaţie i ap icu l­ Spectacolul am intit va ii pre­
tive. s-au dovedit valoroşi HD 101, vanlajcle aplicării diferenţiale a mă­ popular regional a organizat lui popular regional, expune­ to rilo r“ din această localitate s-a zentat şi aslâzi.
MD 103, HD 208, care au dat produc­ surilor agrotehnice. vineri, 2 aprilie a. c., Io De­ rea : ,.Unele probleme ce stau Vestitori oi primăverii.
ţii mari si au fost cxlinşi în toată re­ In vederea orientării .specialiştilor va, instruirea preşedinţilor co­ in faţa sfaturilor populare în com­
giunea. Cultivarea lor si aplicarea in activitatea lor de zi „c u . zi. cp., mitetelor executive, ale sfaturi­ pania agricolă* ¡nr tov. Sabin :Bo-
întregului complex agrotehnic au dus concursul. Staţiunii experimentale lor populare comunale şi ale ora­ ticiu,; vicepreşedinte al C om itetu­
la obţinerea unor recolte mari. A st­ Geoagiu s-au difuzai în fiecare an şelor raionale Cu acest prilej gional, expunerea: ,,Sarcinile sfa­ R0DÚL MUNCII CRESTE ZI DE ZI
lui executiv al Sfatului popular re­
fel, cooperativa agricolă din Apoldul recomandări pentru producţie la
de Sus a cules cîtc 5.159 kg la ha, principalele culturi. Ele au avut la membri ai Comitetului executiv al
cea din Deva — 3 225 kg, Pricaz — bază rezultatele ob lin ulc in centre­ Sfatului popular regional au făcut turilor populare în antrenarea m a­
:i 450 kg. Beriu — 3.185 kg de. In- le de încercare a soiurilor, G A S ., expuneri pe teme privind munco selor la organizarea acţiunilor de La Olelăria M artin nr. 1 a C.S. lu rile au rămas cei din schimbul de c mereu mai spornică, tin d ştii că
tr-o consfătuire cu privire la sfe­ staliunca experimentală şi punctele sfaturilor populare. Astfel, tov. întrecere patriotică, contribuţia vo­ Hunedoara, ca şi la celelalte agre­ zi. Şi bătălia pentru îndeplinirea ti-ai îndeplinit cu cinste sarcinile
cla de zahăr s-au dezbătut proble­ de sprijin din cooperativele agricole Dumitru Dejeu, preşedinte al C o­ luntară, activitatea comisiilor per­ gate cu foc continuu, munca nu în­ planului, pentru creşterea producţiei încredinţate. O lelarii au cu cc se
me legate de epoca do însămîritare, de producţie. mitetului executiv al Sfatului popu­ manente, o comitetelor de cetă­ cetează nici o clipă. Schimbul se de otel continuă fără întrerupere. mindri. Ei au dat patriei peste plan,
asigurarea densităţii la hectar si a „Ziua specialistului'’, organizată lar regional a prezentat expu­ ţeni pe circumscripţii, sprijinul de­ face la faţa locului, agregatele se Cuploarele duduie puternic. In în perioada care a trecui dc la in-
lucrărilor de înlrelinere. lunar în fiecare raion, a constituit putaţilor şi a altor forme o rg a n i­ predau din mers. Cei care au lu­ pînlecele lor se plămădeşte otelul. ccpulul anului şi pină acum, mat
Pentru răspîndirca metodelor noi ur, hun m ijloc dc informare tehnico- nerea : ,,Sarcinile preşedinţilor, zatorice". crat noaptea, după ce au predat lu­ Pc platformă, macaralele sc depla­ mult dc 1.400 tone dc otel. Numai
în legumicultură si pomicultura s-au stiinlifică a inginerilor si medicilor vicepreşedinţilor şi secretarilor co­ sează cu repeziciune de la un cup­ pe seama reducerii rebutului s-a
organizat consfătuiri la staliunca veterinari care lucrează in unităţile mitetelor executive ale sfaturilor Pe marginea temelor expuse crul, se indreaplă voioşi spre casă. tor la altul. Nu-i timp dc stat. In produs în plus. in lunile ianuarie
experimentală Geoagm si la coope­ agricole. Materialele prczenlate cu populare-, tov Aurel Nistor, se­ s-au pus întrebări şi s-au lăcut E si firesc. Planul l-au îndeplinit şi unul din cuptoare se încarcă herul Si februarie, pcslc 350 tone <lc otel.
rativele agricole de producţie fru n ­ cretar ol Comitetului regional H u ­ precizări privind activitatea sfatu­ au elaborai în plus mai multe tone vechi In altul sc inlroduce fonta Munca entuziastă, plina de răs­
taşe, ca cele din comunele Aurel (Continuare în pag. a 3-a) nedoara al P M.R.. vicepreşedinte rilor populare. de otel In locul lor, la toate pos- lichidă. Peste tot se munceşte de pundere caracterizează întregul co­
zor. lectiv de otelari. Toate .cele trei
In fala unui cuptor sînl mai m ulli Sabo, Zaharie Costea si M axim Bun,
schimburi conduse dc inginerii loan
olclari. Ei urmgresc cu atcnlie pro­
LA Ş C O A L A A R T E I zicale dc suflat. Seara greu se cilcva pinze ale prezentului: cesul de topire si indicaţiile apara­ au ohlinut rezultate frumoase. Pic­
nul, strungul cu instrumente mu­
„ Cartierul
nostruu,
„Tinei cţeM.
telor dc măsură si control. La o co­
ta re îşi arc partea sa dc co n trib u ­
despart de ele. Profesorul Cons­
Sint şi alte pinze: fragmente ana­
tantin Barbu (aceeaşi fotografie) tomice, alături modelaje. Prin ele mandă, ritmic, aşa cum sc cere, ei ţie la îndeplinirea planului, la pro­
introduc, sub supravegherea m ai­
ii înţeleg*; şi îi scuză ori de citc elevii învaţă proporţionalitatea strului si a lo p ilo ru lu i sef, în baia ducţia de otel dală peste plan. M e ­
ori ei sint ultimii la plecarea din pentru viitoarele realizări rită a fi evidenţiată activitatea rod­
Sc Iutiinesc aici, la şcoala ar­ săli au dezlegat, tainele muzicii, din Petroşani vin cu regularitate şcoală. Lucrează aici minerul Toadcr de olcl fcro-aliajele. La unul din nică a echipelor dc otelari condu­
cuploare s-a dat drum ul zgurci. La
tei, Jiu şi lată, inginer şi miner. ale actoriei, artei plastice, core­ 3J9 de iubitori ai artei. Cei mai — Prea le e dragă muzica. Cum Gala. mecanicul Adrian Popa, in­ altul plămădirea otelului s-a term i­ se dc top itorii şefi Snnion Mărilă,
Lucrează împreună. Mina mine­ grafiei. aproape 2.800 de fii ai m u lţi sint muncitori din abatajele să-i zoresc spre casă ? Nici unul ginerul Troian Suciu, lăcătuşul nat şi se pregăteşte descărcarea. Sc loan Dinu, M ilia i Dum itru si Ionel
rului, care odinioară doar la lo­ Văii Jiului. Unii —- şi cei m ai mulţi şi atelierele minelor din Vale. În­ n-are notă mai mică dc 9. alit la Co'nslanlin Niţă, tehnicianul pro­ străpunge şlicul şi şuvoiul dc olcl Pincc, precum si activitatea m aiştri­
pată avea preţ, mînuieştc aici pe­ dintre ci — sint Intilniţi pe sce­ cheie orele de muncă şi vin la iiistvument cit şi la tcoric-solfe- iectant luliu Codrea, tinerele fe­ lor Tibcriu Pascu şi Vasile Cosla-
nelul, contnnnd pc pin za imacu­ nele cluburilor din Valea Jiului, întilnirca cu artele frumoase, urle gin şi istoria muzicii mei Irina Rreben, Ana Blaj, Etcl- se revarsă în oală, împrăştiind în thc.
lată culorile luminoase ale vre­ printre soliştii vocali sau dansa­ ce le luminează viaţa, dindu-le o Gheorghc Demeter arc abia 14 ca Antal, mulţi, (fotografia 3). A- ju r puzderie dc steluţe. Descărca­ Aceste rezultate, rod al hărniciei
murilor de azi. tori, printre instrumentiştii sau ac­ iieascunsă mulţumire Mulţi viu ani Joacă degetele pc clapele side­ cur.t lucrează aici. Mîinc, poate, rea s-a terminat. Oala plină cu o|el si priceperii, al conştiinciozităţii si
Vocea minerului care in '29 a tor/'/ de teatru, pi/nire acei care împreună cu soţiile fate ale acordeonului (fotografia 2) unii dintre ei vor urca treptele este prinsă în braţele puternice ale al disciplinei in muncă, sint un în ­
fost înecată de singe pentru că au dus nu o dată faima artiştilor 349 de prieteni ai frumosului, tineri cu siguranţa unui profesionist E a- institutelor de artă plastică, aşa macaralei care o poartă spre tre­ demn, un stimulent puterni" pen­
s-a ridicat împotriva ncdreplâlii amatori mineri la fazele republi­ şi vîrstnici, invjţă aici. teoretic şi bia în anul ./. Gheorghc Crişan, cum au urcat mulţi dintre acei nul dc turnare. După ce turnarea tru a munci şi mai cu spor, pen­
sociale, azi urcă treptele ariilor lui cane ale ccncur surilor artistice. practic, tainele istoriei artelor Gheorqhe Voiculescu, Ştefan Fra.it care au absolvit cursurile acestei s-a terminal, ticn u l cu Imqolierele tru a da palriei, zi de zi, mai mult
Ciprian sau Verdi, ale lui Beet- Alţii conduc cercuri de artă plas­ plastice, teatrale şi muzical». sint colegi dc-ai lui. la fel de ta­ şcoli pline sc îndreaptă spre laminoare. otel şi de mai bună calitalc. Mereu
hoven sau l.ckar. Minerul vremu­ tică fu centrele miniere tor pe unii Dimineaţa. Eugenia Pricop e la lentaţi. 22 de copii din Vale în­ întotdeauna minerii Văii Jiului Si rodul muncii otelarilor se îm ­ înainte, spre noi succese în înde­
rilor mizere azi c prietenii) şeva­ îi găsim in amfiteatrele conserva­ catedră. învăţătoare la Şcoala ge­ vaţă aici acordeonul, alţi 63 pia­ au iubit arta, frumosul Dar vre­ bogăţeşte cu fiecare nouă şarjă e- plinirea planului, în creşterea pro­
letului sau al viorii, al pianului toarelor sau ale institutelor de tea­ nerală de 8 ani din Petrila După- nul, pictura.. murile dc ieri au fost vitrege. Azi. laborată, cu fiecare zi dc muncă. ducţiei de otel, este deviza dc m un­
sau al scenei. tru. De aici, de la Şcoala populară amiază e elevă aici, la şcoala ar­ In sala de pictură — adevărată cind libertatea le-a deschis dru­ El creşte mereu în greutate. Aceas­ că a otelarilor. Acestui tel măreţ,
De 12 ani, Şcoala populară de de artă din Petroşani a plecat la iei, in anul 1 la secţia canto. Aie expoziţie de lucrări plastice — fu muri largi, arta le e prietenul ce ta face să sporească şi entuziasmul şi nobil, olelarii ii închină fără pre­
artă din Petroşani împrumută mi­ Institutul uc teatru, tinărul Vio­ familie, ca mulţi dintre colegii ei. faţa fiecărui şevalet se află un om le înnobilează sufletele, infrumu- otelarilor în muncă. Oamenii sint get toată priceperea, întreaga lor
nerilor, J/ilor lor, tinerilor şi vârst­ lei Dranea — ari absolvent — un cămin drag. linăr, in care fe­ — tinăr sau virstnic, un viilor ar­ seţindu-le viaţa. bucuroşi de rodul muncii lor. .ŞL capacitate.
nicilor de orice profesie, frumu­ care tu toamna anului trecut era ricirea a pătruns nestingherită tist al culorilor Sint aici pinze te x t: LIC IU LU C IA cum să nu te bucuri cind munca ta N. BAD IU
seţea artei cu varietatea genurilor remarcat la Londra ca unul din­ Cu fiecare succes pe treptele mu­ şi pinze Una te cheamă cu tim- loto : N. M O LD O V E A N U
ei Săli special amenajate pentru tre talentaţii interpreţi a* operei zicii. e bucurie şi in familie. Bu­ brn-i griA,i al coloritului. Elevul,
canto, pian, vioară, acordeon, in­ lui Shakespecrc. De aici a plecat curie a fost succesul Eugeniei in virstnic, dar lotuşi elev, şi-a pus
strumente de suflat, actorie, re­ şi Margarete Nica, studentă in a- rolul Stelei din „Vint de liberia- aici, in cnloit. toată tristeţea de
gie teatru, regie brigăzi artistice nul !V la conservatorul „Ghcor- ie “ , şi bucurie va aduce şi rolul odinioară: o casă zgribulită la
de agitaţie, pictură, cusături, ţe­ glie Dima*“ şi tot de aici au por­ Denisiei din „Mam-zelle Nituche*
sături primesc zilnic spre instrui­ nit spre Institutul pedagogic din Şoferul loan foniţă. lăcătuşul răscrucea viaturilor, intr-un ca­
re talente care aici sc dezvoltă, Timişoara, secţia muzică. Dorina Vasile Druţa, strungarul Gheor- dru impregnat de mizerie Şi-a in­
dindn-li-se calc liberă spre şcoli­ Tari, Mana Eizlcr, floria Dobrei. ghe Mari$ (fotografia 1) înlocuiesc. titulat tabloul „Casa copilăriei 9 H X f m
le superioare de artă. In aceste Azi, la Şcoala populară de ailâ In orele de răgaz, volanul, cioca­ Alături, rid în culoarea primăverii