Page 2 - 1965-04
P. 2

Pog.  2                                                                                                D. utmil  socialismului                                                                                                        NR.  3190


                                                                                  Lucrările agricole de primăvară



                                                                                         (Urmare  din  pag.  1)     gropilor  urmînB  ca  In  aceste  zile  să
                                                                                                                    se  treacă  la  plantatul  pomilor.
                                                                                  lucrărilor  în  cîmp.  A ic i  s-au  asigu­
                                                                                  rat   toate  seminţele  necesare,  s-au  Cînd  lipseşte
                                                                                  revizuit  si  reparat  maşinile  si  unel­
                                                                                  tele  aliate  în  proprietatea  coopera­  preocuparea...               Progresele  înregistrate  de  societa­  Elucidarea  |)rocesului  dc  formare   |)rivitooro  la  epoca  dacică,  |)e  care
                                                                                  tivei  si  s-a  Î4cut  o  organizare  te­                            tea  omenească  dc  pe  meleagurile  hu-   a  stalului  dac,  ca  şi  precizarea  ca­  le  posedă,  printre  muzeele  ceh'  mai
                                                                                  meinică  a  muncii.  Trecîndu-se  la  c-   Inlîrzieren   lucrărilor   agricole  de   nedorene,  pe  lărîm  social,  economic   racterului  său  social-cconomic  a  de­  bine  înzestrate  din  acest  punct  de
                                                                                  xecutarea  lucrărilor  agricole   pînă   primăvară  la  cooperativa   agricolă   şi  spiritual  în  prima  epocă  a  meta­  venit  posibilă  numai  in  anii  de  cierno"   vedere  din  tară
                                                                                  acum  la  grădina  de  legume  s-a  e-   de  produclie  din  llia  se  daloresle  in   lelor  —   aceea  a  bronzului  —  vor  fi   cratie  populară  cînd,  aplicîndu-se  în­  Descoperirile  amintite  constituie  o
                                                                                  iectuat  din  timp  pregătirea  terenu­  mare  măsură  $i  lipsei  de  preocupare   continuate  şt  amplificate  pe  o  treap­  văţătura   m aterialismului   istoric  la   m ărturie  grăitoare  (lesjHC  înaltul  ni­
                                                                                  lu i  pe  cele  6  hectare.  Acest  lucru   a  consiliului  de  conducere  pentru   tă  superioară  In  următoarea  |)enoa-   cercetarea  trecutului   îndepărtat  al   vel  atins  de  societatea  dacică  din  e-
                                                                                  a  permis  m embrilor  cooperatori  dîn   buna  organizare  a  muncii.  Datorită   dă  istorică,  cea  a  fierului  (800— 100   l>alriei  noastre,  s-a  pu lu l  demonstra   eca  perioadă,  ntit  în  ce  priveşte  n i­
                                                                                  echipa  legumicola  ca  la  27  martie   ■  acestui  fapt  însămîntarea  culturilor   î.e.n.).          că  aparilia  stalului  dac  nu  constituie   velul  forţelor  de  |)roductic  cit  şi  col
                                                                                  să  planteze  cu  cartofi  tim purii  iaro-   din  prima  epocă  se  desfăşoară  ane­  Numeroase  materiale   arheologice   o  „minune",  ci  un  fenomen  devenit   al  relaţiilor  de  producţie  şi  gradul
                                                                                  vizaii  cele  2  hectare  planificate.  S-a   voios.  Din  cele  28  ha.   planificate   din   colecţiile   M uzeului   regional   absolut  necesar  pe  o  anumită  treap­  dc  cultură  materială  şi  spirituală  (£■'-
                                                                                  trecut  apoi  la  plantarea  arpagicului,   pentru  ovăz  s-au  insămîniat  doar  6   din  Deva,  descoperite  Io  Simeria,  Deva   tă  dc  dezvoltare  o  societăţii.  Săpătu­  nelte,  tehnica  construcţiilor,  arta  ^
                                                                                  lucrare  efectuată  in  bune  conditiuni   ha.  Lucrarea  a  fost  sistată  înlrucît   etc.,  atestă  locuirea  ţinutului  hune*   rile  arheologice  de  o  intensitate  şi   lăritului  şi  a  metalelor,   agricultura,
                                                                                  agrotehnice.  Rezultate  importante  au   nu   s-a   asigurat  întreaga  cantitate   dorcan  în  |)rima  fază  a  epocii  fie­  o  amploare  necunoscute  la  nci  în   şlunla  militară,  scrisul,  religia).  De­
                                                                                  obţinui   membrii   cooperativei   agri­  de  sămîntă  necesară.   Insămintarea   rului,  denumită  arheologic  ITallslalt.   trecut,  iniţiale  in  vara  anului  1949   pozitele  bogate  descoperite  la  Gră­
                                                                                  cole  de  producţie  din  Bcjon  si  în ce   sfeclei  de  zahăr  pe  cele  20  Im  pla­  Dc  asemenea,  sînt  prezente  în  muzeu,   în  regiunea  M u n ţilo r  Orăştiei,  au  scos   diştea  M uncelului  constind  din  felu­
                                                                                  priveşte  aplicarea   îngrăşămintelor   nificate  întirzie  deoarece  nu  s-a  fă­  urmele  c u ltu rii  materiale  ale  sciţi­  la  suprafaţă  o  serie  de  cetăti  si  aşe­  rile  unelte  şi  scule  de  fier.  produsa
                                                                                  suplimentare  la  cultura  griului.  A st­  cut  nici  măcar  pregătirea  terenului.   lor  (sec.  VI  î.e.n.),  aflate  in  m orm in­  zări  dacice,  care  trădează  viata  ¡ni lo­  de  meşterii  locali,  sint  dovezi  grâi-
                                                                                   fel,  pentru  a  stimula  creşterea   si   Din  cele  II  Im.  prevăzute   pentru   tele  descoperite  în  ju ru l  Devei,  la  fel,   ri toare  si  multilaterală  a  Daciei  in   loare  a  dezvoltării  forţelor  de  pro­
                                                                                   dezvoltarea  plantelor  de  pe  75  ha.   sfecla  furajeră  s-au  însămînlat  abia   cele  ale  cellilor  în  a  doua  epocă  a   ultimele  două  secole  care  preced  cu­  ducţie  la  daci.  Ele  nu  numai  că  nu
                                                                                   unde  griul  a  ieşit  mai  slăbit  din  iar­  2  ha.,  iar  pe  restul  suprafeţei  încă   fierului  —   Latenc  (în  jurul   anului   cerirea  ei  de  către  romani,  corespun­  se  deosebesc  prin  nimic  dc  cele  fo­
                                                                                   nă  a  fost  aplicat  azotat  de  amoniu   nu  esle  |>regStit  palul  germinativ.   300  I.c.n.)  —  brăţări  de  proiecţie  a   zătoare  cronologic  perioadei   Bure-   losite.  în  statele  sclavagiste  evo lu a­
                                                                                   in  cantitate  de  100  kg.  la  hectar.  Im-   La  acenslă  cooperativă  mai  trebuie   braţului,  culite,  arme,  specifice  aces­  bista-Decebr.l  (sec.  I  i.c.n.  —  sec.  I   te,  contemporane,  dar  uimesc  pc  cer­
                                                                                   prăstierea  acestui  îngrăşămînt   s-a   însăminlate  20  ha.   cu  trifoi,  10  ha   tor  populaţii.  Putini  la  număr,  ntil   e.n.,  faza  a  doua  a  epocii  fierului,   cetătorul  do  astăzi  prin   varietatea
                                                                                   făcut  imediat  ce  zăpada  a  început  să   cu  lucernă,  20  ha  cu  borceag,  10   sciţii  cit  $i  cellii  se  contopesc  cu-   Latenc).  formelor  lor.  precum  şi  prin  aspectul
                                                                                   sc  topească,  cu  scopul  de  a  li  asi­  Im  cu  floarra-soarclui.  rind  in  masa  băştinaşilor,  nu  fără   Puternice  cetăti  şi  castele,  bastioa­  lor  mult  asemănător  celor  folosite  in
                                                                                   milat  mai  bine  si  mai  repede  de  că­  Asa  stînd  lucrurile  este  necesar   a  îmbogăţi  cultura  materială  locală   ne  şi  turnuri  durate  din  piatră  şi  că­  zilele  noastre.
                                                                                   tre  planle.                      ca  organizaţia  de  partid  de  aici  să   cu  clemente  noi.       rămidă,  cu  ziduri  de  trei  metri  gro­  Descoperirea  la  Grădiştea  M unco-
                                                                                     Pentru  a  obţine  recolte  sporite  la   sprijine  in  mod  inai  concret  consi­  Triburile  daco-gete  de  Ia   nordul   sime,  aşezate   pe   v îrfu rllo   dealuri­  lului  a  unor  adevărate  depo/ite  do
                                                                                   culturile  ce  trebuie  însămînţate  în   liul  de  conducere   in  organizarea   Dunării  dc  jos,  a  căror  prezentă  a-   lor,  ca  şi  numeroasele  aşezări  civile   unelte  pentru  cultivarea  păm iniului
                                                                                   prima  epocă,  s-a  trecui  încă  din  a   muncii  pentru  ca  si  la  această  un i­  l>are  arheologic  tot  mai  pregnantă  în   dc  ţărani,  meşteşugari  şi  păstori,  du­  ld  Piatra  Roşie.  Costeşti  şi  Blidaru,
                                                                                   doua  decadă  a  Junii  martie  la  pre­  tate  lucrările  agricole  rle  |)hmăvară   regiunea  Hunedoara,  ca  de  altfel  pc   rate  în  preajma  cetăţilor,  pe  terasele   a  unor  vase  mari  pentru  pă  trarca
                                                                                   gătirea  unui  bun  pat   germinativ   să  se  desfăşoare  la  timp.  Este  ne­  tot  cuprinsul  pniriei  noaslre,  si  pc   dealurilor  sau  pe  sesuri,  dintre  care   cerealelor  vorbesc  desluşit  despre  im ­
                                                                                   pentru  seminţe.  Folosind   din  plin   cesar  apoi  ca  specialistul  de   nici,   care  le  putem  urmări  încă  de  la  în ­  amintim  în  prim ul  rind  Sarmîscgeluza   portanta  agriculturii  în  viata  societăţii
                                                                                   timpul  prielnic  şi  întreaga  capacita­  împreună  cu  brigadierii  şi  preşedin­  ceputul  m ileniului  al  Il-lca  Ten.,  ca   Pegia,  capitala,  colo  de  la  Costesti,   dacice  şi  totodată  fac  dovada  exis­
                                                                                   te  de  lucru  a  tracloarelor,  mecani­  tele  sa  manifeste  mai  multă  preocu­                                                        tentei  unor  întinse  latifundii  aflate
                                                                                   zatorii  Petru  Bota  si  lonn  Popa  nu   pare  pentru  folosirea  celor  6  trac­  creatoare  şi  purtătoare  ale  cultu rilo r   Blidaru,  Piatra  Roşie,  Luncani.  Ceata,   în  slăpinirca  regelui  şi  a  marilor  pro­
                                                                                   arat  mai  bine  de  50  de  hectare.  Pa­  toare  trimise  aici.  Zilnic  să  se  v e ri­  arheologice   din  epoca   bronzului   V îrfu l  lui  Vulpe,  Mcleia,  Fetele  Albe,   prietari  nobili.
                                                                                   ralel  cu  aceasta  s-a  făcut  insămin-   fice  starea  terenului,  iar  pe  porţi­  (1700— 800  i.c.n  )  si  a  fierului  (800—   fac  dovada  nu  numai  a  forţei  m ilita ­
                                                                                   tarea  griu lu i  de  primăvară  pe   13   unile  mai  zvinlate  să  se  efectueze   100  î e.n,),  încep  să  se  diferenţieze  în   re  şi  sociale  a  dacilor  clin  această   Descoperirile  frecvente  de  tezaure
                                                                                   hectare.  De  asemenea,  orzul  a  fost   de  urgenlă  pregătirea   terenului  şi   clase  tot  mai  bine  distincte:  în  bo­  perioadă,  dar  si  a  desăvîrşilei   lor   monetare  dacice  dc  argint  ce  irm   *
                                                                                   însăinîntat  pe  cele  15  ha.,  prevăzuie   însămînlarea  sfeclei,   borceagului,   gaţi  si  săraci,  oameni  liberi  si  sclavi.   tehnici  constructive.  A lă tu ri  do  aces­  moneda  macedoneană   şi  greceasca,
                                                                                   şi  sfecla  furajeră  pe  3  ha.  Acum  se   llorli-soarelui  şi  a  altor  culturi.  A rislrocralia  tribală  războinică.  înstă­  tea,  descoperirile  de  la  Bănită  (ora­  ca  cele  de  la  Râduleşli  (raionul  llia).
                                                                                                                                                        rită.  capătă  in  urma  putorii  ei  econo­  şul  regional  Petroşani),  Piatra  Crai-   Sălaşul  dc  sus  (raionul  Haţeg).  Bo-
                                                                                   însămi ntcază  ultimele  suprafeţe  cu                                                                                                    7cş  (raionul  Orăştie),  aflate  in  m u­
                                                                                   borceag  şi  ovăz.  De  îndată  ce  aceste                          mice  o  importantă  socială  şi  politică,   v ii  (raionul  Alba).  Câpîlna  (raionul   zeul  din  Deva,  reprezintă  mărturia
                                                                                                                                                        transformindu-sc
                                                                                                                                                                        cu  timpul
                                                                                                                                                                                   intr-o
                                                                                                                                                                                          Sebeş),  Cugir  (raionul  Orăştie),  Cim»
                                                                                   lucrări  se  termină  se  va  trece
                                                                                                                 In
                                                                                   de  cartofi  şi  porumb  care  vor  ocupa  PE  SCURT                 clasă  dominantă  şi  exploatatoare  in   puri-Surduc  (raionul  llia)  ş.a.,  vin  să   sigură  a  existentei  unei  rodnice  p ro­
                                                                                   pregătirea  terenului  pentru  culturile
                                                                                                                                                                                                                             ducţii  dc  mărfuri  şi  ale  unor  vii  re­
                                                                                                                                                        frunte  cu  un  conducător,  „rege".  Ase­
                                                                                                                                                                                          completeze  măiastră  reţea  de  cetăti
                                                                                                                                                        menea  conducători  sînt  am iniili  în  iz*   şi  forturi,  aşezate  pe   înălţimi,  la   laţii  de  schimb,  m ijlocite  dc  catego­
                   Peste  cîtevo  zile,  mii  de  elevi  se  vor  reîntîlni  în  băncile  şcoli­  243  hectare,                                         voarole  antice,  la  început  în  Dobro-   locurile  potrivite  dc  a  închide  dru­  ria  socială  a  negustorilor.
                                                                                     O   activitate  rodnică   desfăşoară
               lor.  Temele  dote  pentru  vacanţă  trebuie  efectuate  cu  toată  serio­                                                               geo,  Oltenia,  cîmpia  muuteană,  pen­  mul  duşmanului  spre  Sarmizcgclusa,   Deosebit  do  bine  oslo  prezentată
                                                                                   membrii  acestei  unităţi  si  in  livadă.
               zitatea.                                                                                                O   In  sala  de  şedinţe  de  la  Pre­  tru  ca  mai  tirziu,  în  secolul  al  Il-lca   cetatea  de  scaun  din  M u n ţii  Orăş-   în  colecţiile  muzeului  ceramica  da­
                                                                                   Suprafeţele  ocupate  cu  pomi  se  vor   paraba  cărbunelui  din  Pelrila  a  avut
                   In  fotografie  :  eleva  Fâran  D oina  din  clasa  I  A  a   Şcolii  ge­  extinde  în  această  primăvară  cu  încă   ioc  adunarea  generală  a  membrilor   î.e.n.,  să  se  constate  o  creştere  a  pu­  tiei.  cică,  de  variate  forme  $i  rosturi.  Iu-
               nerale  de  8  ani  nr.  4  din  Petroşani  efectuînd  temele  de  cosă.  5  ha.  In  acest  scop  s-a  trecut   la   de  Cruce  Loşie.  Cu  acest  prilej  iov.   terii  dacilor  transilvăneni  şi,  totoda­  Parte  din  bogatul  material  rezultat   ciată  la  roată  sau  cu  mina.  Sînt  ti­
                                                         Polo :  N.  M O LD O V E A N U  pichetarea  terenului   şi  la  săpnlul                        tă.  strămutarea  centrului  puterii  da­  dc  pe  urma  cercetărilor  şi  a  săpă­  pice  ceaşca  dacică,  lucrată  de  obi­
                                                                                                                     V icre l  Popa,  preşedintele  comitetu­  cilor  in  Transilvania,  în   regiunea   turilor  arheologice  a  intrat  în  colec­  cei  cu  mina,  vasele  cu  brîu  alveolar
                                                                                                                     lui,  a  prezentat  o  informare  privind   M un ţilo r  Orăştiei.  Acest  proces  coin­  ţiile  M uzeului  regional  lluncdoara-   etc.
                                                                                                                     realizările  oblm ute  în  acest  dome­  cide  cronologic,  cu  acela,  deosebit  dc   Deva.  acesta  siluindu-se  prin  valoa­  înflorirea  artei  argintarilor  în  so­
                                                                                                                     niu  de  activitate.  S-a  arătat  că  gru­
              CULTIVAREA                                                                             HERDE           pa  sanitară  a  participat  la  concursul   important,  al  formării  statului  dac. I   rea  şi  numărul  marc  de  materiale  cietatea  dacică  esle  convingător  re­
                                                                                                                                                                 m
                                                                                                                                                                                                                             levată  de  tezaurul  de  podoabe  dc  a r­
                                                                                                                     formaţiilor  de  acest  fel  cu  rezultate
                                                                                                                                                                                          .§ s»?«
                                                                                                                                                                                                                             gint  doscoj)crit  la  Sărăcsău  (raionul
                                                                                                                                                                                r
                                                                                                                     foarte  bune,  cele  1B  cutii  sanitare
                                                                                                                     au  fost  bine  dotate  M em brii  de  C ru­                                                            Orăştie),  constind  din  coliere,  fibule
                                                                                                                                                                                                                             (broşe),  brăţări,  inele,  edificatoare  lu ­
                                                                                   pul  obţinerii  de  fîn.  Ea  asigură  3-4
                     PĂŞUNILE  DESTELEHITE                                         coase  pc  an,  contribuind  astfel  la  o-   rală  au  ales  noul  comitet  (PETRU                       \ >                             crări  de  orfevrărie  a  meşterilor  daci.
                                                                                                                     ce  roşie  prezenţi  la  adunarea  gene­
                                                                                                                                                                                                                              Ştirile  despre  cultura  spirituala  a
                                                                                   coperirca  deficitului  de  masă  verde
                                                                                                                     CÁ1NÁ).
                                                                                   din  cursul  anului.  Fiind  pretenţioasă   ^   Familiilor  care  locuiesc  în  o-                                                        dacilor  pe  care  ni  le  oferă  izvoarele
                                                                                   la  căldură,  epoca  optimă  de  însămîn-   rn$nl  nou  Călan  Ii  s-au  creat  con­                                                      literare  antice  au  fost  şi  ele  fericit
               Mrănirca  animalelor,  în  special  a   de  toamnă,  îndeosebi  a  orzului.  Pen­  lare  este  in  a  doua  decadă  a  lunii   diţii  bune  de  aprovizionare  cu  pro­                                       completate  prin  să|)ăturile  arheolo­
              bovinelor  si  ovinelor,  se  face  în  mare   tru  obţinerea  dc  rezultate  bune,  con­  mai.  Insămînloren  se  face  in  rînduri   duse  alimentare  şi  industriale.  A ici                               gice  efectuate  în  u ltim ii  ani.  Sanc­
              parte  cu  masa  verde  obţinută  pe  pă­  diţia  principală  este  însămîntarea  po­  dese  la  12— 15  cm,  in  ogor   propriu   au  fost  deschise  mai  multe  maga­  fl                                   tuarele  descoperite  la  Sarmizcgclusa
              şuni.  Dacă  în  zona  do  deal  păşunile   rumbului  în  col  mai  scurt  timp  după   şan  după  secară  verde,  folosindu-se   zine  încăpătoare,  moderne.  Pe  lin ­          i                           şi  Costeşti  atestă  existenta  la  daci
              satisfac  in  bună  măsură  nevoia   de   recoltarea  plantei  premergătoare,  la   cile  30  kg  seminţe  la  ha.  Păşii ne. Iul   gă  alte  unirăţi,  în  oraşul  nou  Ca­  I I                              a  religiei  politeiste  ca  si  a  preocupă­
              masă  verde  a  animalelor  în   timpul   ndînciinca  do  9— 10  cm  Durata   de   ci  începe  cinci  plantele  au  25—35   lan  s-a  deschis  «i  o  farmacie   bine                                          rilor  si  cunoştinţelor  de  astronomie.
              verii,  în  zona  de  ses  sc  resimte  un   cultură  a  porum bului  în  mirişte  fiind   cm  înălţime,  adică  circa  45—50  zile   aprovizionată.  Personalul  de  deser­                                   Există  dovezi  privitoare  la  practica­
              deficit  de  nuircluri,  mai  ales  în  lu­  mai  scurtă  do  00—G5  zile,  consumarea   de  la  semănat  si  se  termină  cind   vire  munceşte  cu  pasiune  pentru  a                                       rea  medicinii  emlpirice.  Literele  gre-
              nile  iu lie — august.  Pentru  înlăturarea   acestuia  sc  face  în  ultima  decadă  a   plantele  ajung  în  faza  dc  burduf   satisface  cerinţele  localnicilor.  (IOSIF                . r               ceşti  dc  pe  mai  multe  blocuri  do
              acestui  neajuns  în  numeroase  uni-   lunii  septembrie  şi  în  luna  octom­  Recolta  neconsnmnlii  se  coseşte  şi  se   CRASCAl                                                                          piatră,  dintre  care  două   exemplare
              tMi  agricole  de  producţie  au  fost  Iun­  brie,  Insăinîntind  porumb  in  a  doua   usucă.  I.a  cooperativa  agricola  de   ©   Spitalul  unificat  din  Simeria  a-                .  , i               se  păstrează  în  muzeu!  nostru,  si
              ie  măsuri  in  vederea  asigurării  fura­  decadă  a  lu n ii  iulie,  Staţiunea  ex­  produclie  din  Turclaş,   însămîntarea   sigură  asistenta  medicală  a  salari­                                      stampila  „Decebalus  per  Scorilo”  (Dc-
              jelor  verzi  cultivate  pe  o  perioadă   perimentală  din  Gcoagiu  a  obţinui  in   ierbii  de  Sudan  s-a  făcut  in  pe ri­  aţilor  ceferişti  si  fam iliilor  lor  rle  pe                             cebal,  fiu l  lui  Scorilo)  cu  caractere
              lungă  de  timp.  Astfel  s-a  procedat  lo   medie  12.000  kg  masă  verde  )a  ha.   oada  15—20  mai,  iar  prim ul  păşunat   aproape  întreg  cuprinsul   regiunii                               V       latine  descoperite  la  Sarmizegeiusa,
              cooperativele  agricole  de  producţie   Porumbul  s-a  consumat  din   ultima   în  perioada  1— 15  iulie  In  condiţiile   Hunedoara.  Medicii  de  aici  printre          r                                sînt  tot  alîtca  dovezi  p e n tru .  şţahi-
             t d in .P c v a ,  Turclaş,  Orăşlic  si  aliele.   decadă  a  lunii  septembrie  pînă  la  3   regiunii  noaslre  se  asigură  3—4  gi-   care  loan  Niebla,  María  Pătruliu  şi                            'Brea  sigură  a  cunoaşterii  si  'folosirii
             ¡unde  pentru  realizarea   convciem lui   octombrie,  cind  a  căzut  prima  brumă.   eluri  dc  păşunat  cu  o  producţie  to­  îuliu  Mureşnn  îşi  aduc  o  c o n trib u ­  J                       ,,hv   1  scrisului  de  călrc  daci.
             "m ixt  s-au  desţelenit  unele  suprafeţe   La  cooperaiiva  agricolă  de  producţie   tală  dc  25— 30  tone  masă  verde  la   ţie  deosebită  la  tratarea  competentă                                        Bogatele  si  valoroasele  materiale
              de  păşuni  mai  slab  productive.  Te­  din  A ure l  Vlaicu,  bruma  fiind  uşoară   ha  La  Pricaz.  recollindu-se  o  parte   şi   operativă   o   cetăţenilor.  (ÎO AN                                    privitoare  la  e|)oca  dacică  prezentate
              renul  a  fost  apoi  insămîniat  cu  plan­  şi  ncinflucnţînd  vegetaţia,  consumul   din  cultură  pentru  (in,  s-au  obtinut   TR1JSCÁ).                                                        ■   s      in  expoziţia  muzeală  oferă  tuturor
              te  leguminoase  şi  grnmincc  perene   r.-a  prelungit  în  toată  luna  octombrie.   10.0C0  kg  fîn  la  hectar.  ©   Cetăţenii  din  oraşul  Pelrila  sînt                                                 cercetătorilor  si  maselor  îargî  de  vi-
              sau  anuale.                       Aici,  pe  suprafaţa  de  16  ha  însămîn-   Varza  furajeră  este  o  plantă  care,   m ulţum iţi  rle  felul  cum  vînzătorii  dc                             I           zitatori  posibilitatea   cunoaşterii  te­
                                                 tală  la  21  iulie  1964  cu  porumb  des.                                                                                                                                 meinice  şi  multilaterale  a  unuia  d in ­
                La  calcularea  suprafeţelor  ce  tre­                             cultivată  in  zona  mai  umedă  a  re­  la  magazinul  nr.  38  îşi  fac  datoria.
                                                 în  amestec  cu  flnarca-soarelui,  s-au                                                                                                                                    tre  cele  mai  însemnate  capitole  ale
              buie  cultivate  cu  furaje  pentru  masă                            giunii,  asigură  masă  verde  in  toam­  Mai  ales  la  raionul  metalo-clumice,                                                         istorici  patriei  noastre.
              verde  sc  are  în  vedere  necesarul  ce   obtinut  producţii  bune.  nă,  prelungind  astfel  furajarea  ani­  unde  este  vinzâtoare  tovarăşa  Teo­                                                             Proi.  IL E A N A   IORDĂCHESCU
              se  poale  asigura  de  pe  păşuni,  iar   Pentru  stabilirea  celor  mai   pro­  malelor  pină  în  lunile  octombrie—    dora  Focscneanu,  se  face  o  deser­
              diferenţa  se  stabileşte  să  fie  reali­  ductivi  hibrizi  dc  porumb,  Staţiunea   noiembrie,  uneori  chiar  pină  in  de­  vire  exemplară.  (G.  PETRU).  Ceramică  şi  unelte  agricole  dacice.                   Muzeul  regional
              zată  de  pe  pajiştile  slab  productive   experimentală  din  Gcoagiu  a  cultivat   cembrie,  datorită  faptului  că  ea  su­                                                                                       V   Hunedoara-Deva
              rare  prin  desţelenire  se  însăminţea-   1I D.  101,  M D.  208  şi  11D  311.  Cea   portă  temperaturi  scăzute  pină   la
              7ă  cu  diferite  plante  furajere.  In  ve­  mai  bună  producţie  s-a  obtinut  la   minus  10"C.  Această  plantă  se  seamă­
              derea  producerii  eşalonate  a  nutre­  I t.D.  208,  urmat  de  II D   101,  iar   nă  direct  în  eimp,  la  sfirşilul  lunii
              ţu rilo r  verzi,  există  posibilitatea  de  a   H.D.  311,  care  are  o  creşteri'  mai  sla­  aprilie,  folosindu-se  5—6  kg  si'inîn-   3   3F   O  S 3 T  O                P O E  DJ
              face  insămintarea  lor  in   diferite   bă  în  prima  parle  a  vegetaţiei  a  dat   tă  la  ha.  Distanta  între  rînduri  este
              epoci.                             producţii  mai  mici.  Insămintarea  s-a   de  50— 70  cm.  La  cooperativa  agri­
                                                 făcut  cu  maşina  2  SPC-2.  Cantitatea   colă  dc  produclie  din  Berglun,  raio­
                Principalele  planle  furajere  pen­
              tru  masă  verde  s i n i :  porumbul,  lu­  de  sămintă  folosită  la  hectar  a  fost   nul  Alba,  unde  s-a  cultivat  varză   R U G B I
              cerna,  iarba  do  Sudan,   borceagul,   de  40— 45  kg.             furajeră,  pe  4  Im,  s  a  realizat  o  pro­                                                          Unul  dflcMÎue  eei  m ai  huni
              secara.  Dintre  acestea,  porumbul  o-   O  altă  planta  importantă  pentru  ob­  ducţie  de  circa  80.000  kg  de  i>e  fie­
              ieră  o  gomă  largă  de  posibilităţi  pen­  ţinerea  de  nutreluri  verzi  este  lu­  care  hectar.
              tru  obţinerea  nutreţului  in  diferite   cerna   Ea  produce  un  nutret  valo­  Hrănirca  animalelor  cu   nu irclu ri   Btsiîiţa  Petroşanii—Ştiinţa  Cluj  3-D  (0-0)    La  Consiliul  raional  U.C.F.S.  Sebeş
              perioade.  Astfel,  cunosc indu-sc  că  de   ros,  foarte  bogat  în  proteină.  Aceas­  bogate   în  substanţe   proteice,  in                                              se  lucra  imens  la  darea  de  seamă   Lăncrănjan,  răspunde  cu  o  oarecare
              la  insămînlare  piuă  Ja  recoltare  sini   tă  plantă  trebuie  să  fie  mai  mult  ex­  cursul  lunii  iunie,  se  poate  realiza   Prima  etapa  a  campionatului  cate­                                   sfială  la  întrebările  puse.
                                                                                   prin  cultivarea  borceagurilor   însă-                                In  iirima  repriză  ambele  echipe  au   care  urma  să  fie  prezentată  la  con»
              necesare  65— 70  de  zile,  in  vederea   tinsă  pc  păşunile  arate,  cultivinclu-sg                  goriei  A   la  rugbi,  a  programai  du­  momente  de  dominare  dar  se  ratează   fv-r in ta  raională  a  acestei  organizaţii,   —   lini  place  să  joc  şi   hochei  şi
              consumului  în  lunile   iulie— august,   singură  sau  ¡n  amestec  cu  ovăscior.   mintale  în  epoci  diferite   Astfel  a   minică  pe  stadionul  Jiul  din  Petro­  multe  ocazii,  După  pauză,  in  min.   l ’rofilind  dc  fajMul  că  erau  dc  iată   handbal  în  7.  A m   patinat  de  cind  am
              însămîntarea  în  ogor  propriu  sau  în   Cooperativa  agricolă  de  producţie  din   procedat  coopcraliva  agricolă  de  pro­  şani  întîlniren  dintre  echipele  Stiinla   55,  Slefu  de  la  Stiinla  Cluj  ratează   mai  mulţi  membri  ai  consiliului,  le-am   fost  mic,  dar  5ntr-o  echipă  de  ho­
              miriştea  de  secară  furajeră  se  eşa­  Sibot  a  cultivat  35  ha  cu  lucernă  în   ducţie  din  Turdas.  Aici,  după  ce  s-a   Petroşani  şi  Silinţa  Cluj.  A  fost  un   o  mare  ocazie.  Citeva  minute   mai   adresat  întrebarea  :  care  este  cel  mai   chei  n-ain  jucat  pînă  anul  Irccul.
              lonează  din  ullim a  decadă  a  lunii  a-   păşunea  desţelenită,  realizind  în  me­  încheiat  primul  ciclu  de  păşunat  pe   meci  specific  de  campionat  în   care   tirziu  îl  imită  Manolache  de  la  Ştiin­  bun  sportiv  al  raionului  Sebeş,  in   A ntre noru l  echipei  de  ju n io ri  din
              prilie  pînă  la  sfirşilul  lunii  mai,  ln-   die  16— llkOOO  kg  masă  verde  la  ha.   pajiştea  naturală,  in  perioada  10— 25   ambele  echipe  au  luptat  pentru   un   ţa  Petroşani.  O  acţiune  pc  trei  sfer­  momentul  dc  faţă?  Întrebarea i-a sur­  Sebeş,  Romulus  Munteanu.  l-a  remot-
              sămîntind  porumb  in  cultură  deasă   înainte,  aceeaşi  păşune  producea  circa   iunie,  vacile  de  lapte  au  (ost  intre-   rezultat   favorabil.  Ştiinţa   Petroşani   turi  a  formaţiei  din  Petroşani,  lacc   cat  pc  lînărul  Lăncrănjan  şi  l-a  în ­
                                                                                    linule  cu  borceag,  insămîniat  în  p ri­                                                            prins  Totuşi,  după  cli|)C  de  gîndirc,
              in   prima  decadă  a  lunii  mai,  la  coo­  61)00  kg  do  wu'bu  la  ha.  In  aceasta  u-            a  cistigat  pe  merit  inlîlînrca  cu  3-0   ca  balonul  să  ajungă  la  Ureche   şi                 cadrat  în  selecţionata  dc  ju n io ri  a
                                                                                   ma  decadă  a  lunii  aprilie.                                                                          no-au  răspuns:
              perativa  agricolă  de  producţie  din   nitate,  în  lima  septembrie  98  vaci                        datorită  faptului  ră  a  acţionai   n n i   acesta  înscrie  prin  drob  g o l :  3-0  pen­  —   Avem   mai  m ulţi  sportivi  buni.  oraşului.  Ştefan  s-a  bucurat  deosebit
              Turdas  s-a  păsunat  în  perioada  10-20   de  lapte  aflate  in  tabăra  de  vară  au   Pentru  folosirea  raţională  a  nutre­  bine  pe  linia  de  trei  sferturi,  a  ară­  tru  Stiinla  Petroşani.  —   Care  anume ?  de  mult.  Pentru  ca  antrenorul  să  fie
              iulie.  La  Orăştie  s-au  insămîniat  în   fost  hrănite  suplimentar  cu  lucerna   ţurilor  verzi  cultivate  sc  recomandă   tat  forţă  şi  tenacitate  la  grămadă  pre­  S-au  remarcat  Săbău,  Tăbăcaru  şi   —  Să-i  luăm  pc  rîncl.  Longhin  Cu-   cil  mai  mulţum it,  făcea  mari  efor­
              perioada  10—20  mai  20  ha  cu  porumb   pălită  din  coasa  a  lll-a,  fapt  ce  a   cj  păsunatul  să  sc  iacă  raţional,  pe   cum  şi  siguranţă  la  tuşe.  Beneficiind   Ureche  de  la  Stiinta  Petroşani,  $lefu.   leanu,  m uncilor  la  fabrica  de  ciorapi   turi.  jncînd  atît  în  apărare,  cît  $i  în
              in  cultură  deasă,  oblinindu-se  în  me­  determinat  obţinerea  unei  producţii   suprafeţe  a  căror  producţie  se  con­  do  un  lot  omogen,  studenţii  pol  înre­  Dcrbcţi  de  la  Stiinta  Cluj.     atac.  El  şi-a  adus  o  importantă  con­
                                                                                    sumă  intr-o  singură  zi.  In  dimineaţa                                                              si  tricotaje  a  oblm ul  o  diplomă  la
              die  la  ha  cite  18  tone  masă  verde.   medii  pe  cap  de  vacă  furajată  dc  305                 gistra  in  acest  campionat   succese   A rb itra ju l  lui  Nicolae  Eflimie  (Bu­  finala  cam|)ionatului  rcimblican  de   tribuţie  la  obţinerea  prim ului  loc  pe
               N u tre ţu l  s-a  dat  in  hrana  animale­  litri  lapte,  fată  dc  145  litri  ob lin uli   zilei  următoare  este  im portant   ca   dintre  cele  mai  bune.  cureşti),  competent  şi  autoritar         regiune  a  echipei  dc  hochei  din  care
                                                                                   bovinele  să  păşuneze  o  oră  j>e  vechea                                                             navomodclism.  Nava  cîştigătoorc  a
               lor  în  luna  august.  O  bună  parte  din   în  aceeaşi  lună  a  anului   anterior,                   Stiinta  Cluj,  cu  o  formaţie  robustă,        D A N   M IREANU                                     face  parte  Apoi,  împreună  cu  cei-
                                                                                    l>arcelă,  urmînd  ca  ciclul  dc  păşunat                                                             fost  lucrată  împreună  cu  Vaier  Păcu­
               cantitatea  produsă  nefiind  necesară   cind  furajarea  s-a  bazat  numai  pc                        a  desfăşurat  un  joc  curajos.                     corespondent                                       lalli  coechipieri,  a  participat  la  faza
                                                                                    să  fie  încheiat  cu  oile.                                                                           rar.
               ca  masă  verde,  a  fost  Insilozată  în   iarba  de  pe  păşune.                                                                                                                                             finală  care  s-a  ţinut  la  Bucureşti.
                                                                                                                                                                                             —   Deci  Longhin  Cutcanu  este  col
               prima  decadă  a  lu nii  septembrie.  Introdusă  in  cultură  în   regiunea                                                                                                                                    Marea  lui  pasiune  râmînc  însă  tot
                Cultivarea  porum bului  furajer  se   noastră  mai  recent,  iarba  dc  Sudan   Ing.  N1COI.AE  SIMŢEA                                                                    mai  bun  sportiv  al  raionului  Sebeş...  handbalul  în  7.  Ei  a  făcut  parte  din
               poate  face  cu  rezultate  bune  şi  după   s-a  dovedit  a  fi  o  planta  valoroasă   cercetător  la  Slaliunca   Largi  posibilităţi  in  activitatea  sportivă           —  Nu  s-ar  putea  spune.  Sînt  şi   echipa  Stiinta,  care  a  avut  o  com ­
               borccag  sau  in  miriştea  păioaselor  citit  pentru  masă  verde,  cit  şi  in  sco­  experimentală  Geoagiu                                                              alţii  cu  performante  deosebite.  Eleva   portare  meritorie  in  campionatul  re­
                                                                                                                                                                                           Eugenia   Galoş  din  Miercurea,  s-a   gional.
                                                                                                                        în  sala  festivă  a  Sfatului  popular   sută,  există  un  număr  prea  mic  de   clasai  pe  un  loc  fruntaş  la  faza  re­
                                                                                                                      al  raionului  Haţeg,  a  avut  loc  re­  baze  sportive  simple  în  mediul  ru­  gională  de  tenis  dc  masă.  In  raion   Colegii  şi  profesorii  au  cuvinte  dc
                                                                                                                      cent  conferinţa  raională  U.CF.S.  Cu   ral.  Au  fost  criticate  modestele  re­  n-o  întrece  nimeni  la  această  disci­  laudă  şi  pentru  felul  cum  Ştefan  Lun-
                                                                                                                       această  ocazie,  tov.  Emanoil  Bulă-   zultate  obţinute  de  echipa  de  fotbal   plină  sportivă.  ci'ănjcin  se  prcocu|)â  dc  însuşirea  cu­
                                     i f                                                                                                                                                                                      noştinţelor  la  şcoală.
                                     i I                                                                               nescu,  preşedinte  al  consiliului  raio­  Unirea  llateg  care  participă  in  cam­  Constantin  Iacob  este  ccl  mai  bun
                                                                                                                                                         pionatul  regional,  slaba  muncă  de   şnhist,  Gerhard  Facler,  cel  mai  bun   Fără  îndoială  că  rezultatele   dc
                                                                                                                       nal  U.C.F.S.,  a  prezentat  darea  de
                                                                                                                                                         educare  a  unor  fotbalişti   ele.  halterofil.  La  Sebeş  insă,  ceh:  mai   •   «Tic  tm urulm   sportiv  din
                                                                                                                       scamă  asupra  activităţii  depuse  de
                                                                                                                                                           Participanţii  la  conferinţa  raională   îndrăgite  sporturi  sint  handbalul  şi   »Sebeş  nu  sinl  răsunătoare.  Prm lr-o
                                                                                                                       la  ultim a  conferinţă  şi  pină  in  pre­
                                                                                                                                                         U.C.F.S.  au  aprobat  în  unanimitate   hocheiul  pe  gheată.  Aceste  discipli­  muncă  intensa,  de  z,i  cu  zi,  va  obiinjt
                                                                                                                       zent.                             o  hotărîre  care  prevede,  printre  al­  ne  concurează  chiar  şi  cu  fotbalul   nci  succese  la  învăţătură,  cit  şi  pi»
                                                                                                                         Darea  de  seamă  a  subliniat  faptul   tele.  o  mal  intensă  preocupare   din   Handbalişli  şi  hochoisli  sînt  mulţi  la   terenul  dc  spori.
                                                                                                                       că  în  acest  interval  de  timp  activi­  partea  tuturor  consiliilor  asociaţiilor   Sebeş.  Dintre  toii  l-am  ales  pentru   In  fotografie :  echipa  de  hochei  pe
                                                                                                                       tatea  de  cultură  fizică  si  sport  din   sportive  pentru  trecerea   normelor   a  fi  prezentat  pe  (¡nurul  Ştefan  Lan-   gheată  a  oraşului  Sebeş,  ŞiMan  Lăn-
                                                                                                                       raionul  Haţeg  a  cunoscut  unele  suc­  insignei  de  polisportiv,  astfel   ca   (rănjan,  elev  în  clasa  a  IX-a  la  Scoa­  crănjnn.  este  al  doilea  din  slînqa,
                                                                                                                                                         pină  in  anul  1968  să  existe  3.500   lă  medic  din  Sebeş.  Modcsl,  Ştefan  riadul  dc  jos.
                                                                                                                       cese.  Astfel,  la  crosul  „Să  intîmpi-
                                                                                                                                                         purtători  ;  organizarea  a  100  acţiuni
                                                                                                                       năm  1  M a i“ ,  organizat  în  anul  1964,
                                                                                                                                                         turistice  cu  700  participant!  ;  orga­
                                                                                                                       au  luat  parte  5  140  de  tineri  şi  tine­
                                                                                                                                                          nizarea  de  campionate  raionale  la
                                                                                                                       re,  la  Spartachiada  de  iarnă  a  tine­  disciplinele  handbal,  volei.   fotbal,
                                                                                                                       retului  au  |)articipat  7.328  de  tineri,   tenis  de  masă,  popice,  oină  ;  amena­
                                                                                                                       la  Spartachiada  de  vară  a  tinerelu­  jarea  de  către  fiecare  asociaţie  a  u-
                                                                                                                       lui  2.896,  iar  la  prima  Spartachiada   nor  baze  sportive  sim ple;  intensifi­
                                                                                                                                                          carea  activităţii  sportive  în  şcoli  ;
                                                                                                                       republicană  din  vara  anului  trecut
                                                                                                                                                          pregătirea  a  20  de  arbitri  şi  30  in ­
                                                                                                                       au  luat  startul  11.612  tineri  si  tine­
                                                                                                                                                          structori  sportivi.
                                                                                                                       re  De  asemenea,  au  fost  organizate   In  cuvîn lul  lor.  tov.  Ton  Raczek,
                                                                                                                        107  acţiuni  turistice  cu  7.411  p a rti­  secretar  al  Comitetului  raional   al
                                                                                                                       cipant!  si  s-a  introdus  gimnastica  în   P.M.R  Haţeg  şi  tov  Ion  Fane.  vice­
                                                                                                                       producţie  in  10  întreprinderi  si  in­
                                                                                                                                                          preşedinte  al  consiliului   regional
                                                                                                                       stituţii,  ea  fiind  practicată  de  644   U.CF.S.,  au  scos  în  relief  aspectele
                                                                                                                       oameni  ai  muncii.  La  fel,  a  crescut   pozitive  şi  negative  din  activitatea
                                                                                                                       numărul  secţiilor  afiliate  de  la  13.
                                                                                                                                                          de  cultură  fizică  şi  sport  din  raionul
                                                                                                                       cîte  erau  in  1961,  la  34,  iar  numărul   Haţeg,  dind  totodată  preţioase  îndru­
                                                                                                                       sportivilor  legitimaţi  a  crescut  de  la
                                                                                                                                                          mări  pentru  viitor.
                                                                                                                       35,  cîti  erau  în  1961,  la  185.
                                                                                                                                                            Participanţii  la  conferinţa  raiona­
                                                                                                                         Darea  de  seamă  prezentată  cît  şi   lă  U.C.F.S.  an  ales  în  unanimitate
                                                                                                                       participanţii  la  discuţii,  au  scos  însă   pe  tov.  Emanoil  Bălănescu  ca  preşe­
                                                                                                                       în  relief  şi  unele  aspecte  negative.   dinte  al  consiliului  raional  şi   pe
                        Pe  ogoarele  cooperativei  agricole  de  produclie  din  Viului  de  Jos,   raionul  Alba,  se  desfăşoară  o  acti-   Astfel,  nu  s-au  realizat  acţiunile d i n    tnv.  Octavian  Bora  şi  Ion  Groza  ca
                                                                                                                        calendarul  sportiv  pe  anul  1964  do­
                   ritafe  in t e n s ă .   Pentru  asigurarea  unei  baze  furajere  corespunzătoare  se  acordă  o  atenţie  sporită   insd-            vicepreşedinţi,
                                                                                                                        cil  în  proporţie  de  87  la  sută,  coti­
                  militării  plantelor  de  nutret.                    ^              „ r ..    .                       zaţiile  de  la  membrii  U.C.F.S.  s-au         NICU  SBUCHEA
                        In  fotografie:  Tractoristul  Victor  Koton  Utcrind  la  insanunţatul  mazam  pe  cele  10  hectare  pla-
                                                                                                                        încasat  numai  în  proporţie  de  90  la          corespondent
                   nificatc.
   1   2   3   4   5   6   7