Page 3 - 1965-04

NR, 3190
Diurnul socialismului

De ce n-a fost realizat COMBINATUL S ID E R U R G IC H U N E D O A R A

pianul de transport ? — Cabinetul Tehnic —

Pe raza regiunii noastre îşi desfă­ goanelor. Numai în luna februarie,
şoară activitatea mai multe regula­ norma de staţionare a fost depăşită
toare de circulaţie şi mişcare a tre­ pe raza R.C.M. Petroşani cu 5,9 la
nurilor. In sarcina lor cade atît d iri­ sută fală dc cea planificată. In a doua
jarea trenurilor de marfă şi călători, jumătate a lu nii însă, cînd „sc dă propus a fi realizat prin inovaţii în anul 1965
cit şi satisfacerea cererilor beneficia­ bătălia pentru recuperarea rămînerii
rilo r de a li se repartiza vagoane pen­ în urmă", In unităţile productive,
tru transportul produselor. R.C.M. Petroşani nu poate face fată , 4
Eforturile colectivelor de muncă solicitărilor masive de vagoane pen­
din aceste unităţi s-au soldat lună de tru încărcare. Lipsa dc vagoane puse O C ondiţii tehnice ce trebuie
•
lună cu însemnate depăşiri ale sarci­ la dispoziţia beneficiarilor se resimte K. DENUMIREA TEMEI să îndeplinească soluţia Locul unde se aplică
nilor de transport, creşterea sarcinii pînă în abataje, m inerii nefiind a- z
statice şi reducerea medici de staţio­ provizionati la timp cu vagonete goa­
nare a vagoanelor la încărcarc-des- le datorită blocării lor cu cărbune, Dispozitiv dc reglare a capului Reglarea să sc facă din afara capu­
cărcare. In acest fel au fost realizate lată deci cum ncritm icilatea produc­ 1 dc întoarcere a maşinilor dc
însemnate economii exprimate în orc- ţiei se repercutează si asupra unită­ aglomerare. lui de întoarcere în timpul funcţio­ AGLOM ERATOR 1.
narii.
vaqon prin punerea mai devreme la ţilor do transport, acestea fiind ne­
dispoziţia beneficiarilor a vagoanelor voile să introducă în grafice trenuri 2 Dispozitiv de reglare a cutiei Să se execute reglarea cutiei din a-
necesare. Printre unităţile feroviare suplimentare. la concasoarcle de calcar. fara concasorului şi fără oprirea lui. AGLOMERATOR I.
Şi mai e un aspect al problemei.
care au obţinut rezultate frumoase se
Pe baza planului de transport stabi­ 3 Soluţie pentru evitarea întuit-
numără şi R.C.M. Petroşani. Datorită lit de comun acord cu unităţile pro­ dăril p iln iilo r la tobele dc Sâ se evite ¡afundarea pilniilor. AGLOM ERATOR I.
faptului că pe raza sa de activitate ductive, s-a prevăzut şi necesarul de amestec.
so folosesc pentru încărcări proprii locomotive. In prima jumătate a lunii, ‘ ---------------------- -—•
vagoanele provenite din descărcări, din cauza anulării a numeroase tre­ 4 Sislera de acţionare a meca­ Să se elimine dereglarea, să se asi­
s-a reuşit ca in fiecare lună să se gure repartizarea coreclă a şarjei
nuri, locomotivele se întorc izolate nismului de distribuţie a şar­ pe maşina de aglomerare iar func­ AGLOM ERATOR II.
încarce peste plan zeci de mii de tone
după cc au remorcat trenuri cu măr­ jei pe maşina de aglomerare.
de mărfuri. In luna februarie, deşi ţionarea «ă fie sigură.
furi pentru descărcare. In a doua ju ­
R.C.M, Petroşani şi-a îndeplinii pla­ mătate a lunii, şi mai ales în ultima 5 Instalaţie dc transport conti­ Să se elimine folosirea macaralei şi
nul operativ de transport in propor­ decadă, locomotivele sînt suprasoli­ nuu al returului dc la depozit sâ se elibereze circuitul penlru ma­ AG LO M ERATOR II.
ţie de 112,9 la sută, fală de planul citate datorită introducerii do tre­ la dozare. terii prime.
stabilit de Direcţia regională C.F.R. nuri suplimentare pentru satisfacerea
Timişoara, colectivul de muncă de Soluţia să asigure un debit marii,
cerinţelor de transport ale benefi­ 0 funcţionare pe manual şi automat, 1
aici a rămas deficitar cu peste G4.000 ciarilor. Mărirea debilului la dozatoa­
tone. rele automate. înregistrare automată şi exactitate AGLOMERATOR II.
In practica serviciului de transport în măsurători.
Care sînt cauzele pentru care în din cadrul CC.V.J. s-a statornicit un
luna februarie R.C.M. Petroşani a ră­ procedeu de lucru care provoacă m u l­ 7 Reglarea automată a depresi­ Depresiunea şâ se menţină la valoa­
mas în urmă fată de sarcinile slabi- te greutăli feroviarilor. In primele 15 unii gazului aspirat de la ba­ rea stabilită cu 0 precizie dc + 1 U.C.C. C H IM IC
.ite? Noincârcarea celor peste 64.000 zile ale lunii, tovarăşii E. Mardare SECŢIA M ASE PLASTICE DE LA F.C. O RASTÎE: M aistrul Gheor- teriile de cocs. mni. coloană de apă.
tone mărfuri sc datoreşte în cea mai şi L. Pîs promit recuperarea minusu­ ghe Munteanu şi operatorul Dumitru Răguşilu, discuta despre calitatea
mare măsură anulării din plan a unui lui dc încărcare de pe o zi pe alta. unui nou produs. F o to : V. O N O IU 8 Mecanizarea descărcării pastei Sâ se asigure descărcarea automată
mare număr de trenuri din cauza lip­ Aşa s-a întîmplat şi în luna februa­ de sulf din bunkerelc de la şi in permanentă a pastei de sulf ce U.C.C. C H IM IO
conţine cca. 50 la sulă H^O.
sei de m ărfuri la încărcare, Bcnefi- rie. Aceasta a dus la blocarea a sute auloclavc.
ciarii pe care-i deserveşte această u- de vagoane în statia Petroşani, va­ La secţia vată minerală a /.M.C. 9 Automatizarea m enţinerii con­ Aciditatea băii sâ fie la 7 la sută
n ita le : C.C.V.J., sectorul Bănită a goane care în cele din urmă au fost stante a acidităţii băii satu- Il^SO/, cu tolerante de ± 0,5 la sulă. U.C.C. C H IM IC
E.M. Boila-llaleg, I.F. Petroşani şi alte îndrumate tără să fie folosite in alte raiorului.
unitâli au avut numeroase anulări direcţii. In ultim ul timp serviciul de ÎN FLUX TEHNOLOGIC 10 Metoda pentru îmbunătăţirea
de încărcare fală do plan, ceea ce a transport din cadrul C.C.V.J., solicită scoalcrtl de gudron la S. Coc­ Să se realizeze 0 scoatere de 3,81 U.C.C.
condus la anularea trenurilor din gra­ abia cu o zi înainte necesarul de va­ sificare. la sută.
goane pentru încărcare, producînd
ficele de transport. Aceasta insă nu
astfel imobilizarea nejustificatâ a va­ M ulţi cetăţeni, îmi relata mais­ — Cu stocul de materii prime 11 Sislem de evacuarea apei sau
este singura cauză care a dus la ne- dc izolare a bazei coşurilor
realizarca sarcinilor de transport. Nc- goanelor în aşteptarea încărcării. trul Silviu Anghel. nu cunosc de cum staţi ? de caupere. Sâ se elimine pătrunderea apei. SECŢIA T. FURNALE
ritm icitatca îndeplinirii planului dc Conducerea CC.V.J. trebuie să ana­ pildă că frigiderele lor, adică — In prezent funcţionează două
producţie a avut o influentă directă lizeze această stare de fapte şi să nu ,,Fram"-urile cumpărate in ultimul linii construite în întregime la noi 12 Dispoziliv mecanic de trans­ Să se reducă volum ul de muncă ma­
şi asupra ncrealizărilor planului dc permită abateri de la planul de trans­ timp au ca material termo-izolator în ţară — sublinia comunistul M i­ port şi ridicare a şuberetor nuală iar durata operaţiunii sâ se re­ SECŢIA I. FURNALE
către colectivele de muncă de fero­ port. Respectindu-sc întocmai preve­ vata minerală care se fabrică la lion Duma, topitor la linia l. In a- de aer cald. ducă sensibil.
viari In prima jumătate a lunii, cînd derile planului de transport dc că­ noi, la întreprinderea materialelor cest an vor intra în funcţiune încă 13 Instalaţie de semnalizare a
deobicei in unităţile productive -se tre beneficiari, feroviarii vor putea a- Detectarea să se facă precis şi în
sigura încărcarea şi transportarea în de construcţii Bîrcea. două linii. Cu toate acestea nu gurilor de vîn l arse. timp util. SECŢIA II FURNALE.
înregistrează rămineri în urmă, parcul
cele mai bune condiţii a plusului <lc Mai mult, vata minerală fa b ri­ vom duce lipsă de materie primă. H
de vagoane nu a fost bine folosit. In Sislem de elanşare a tijei clo­ Soluţia să elimine cauzele ce duc
producţie pe care minerii îl realizea- cată aici, se foloseşte la diferitele Asistînd la procesul de topire
această perioadă vaqoanele au stal ■/H în dorinţa lor de a da patriei cit potului mare sub clopotul mic. la corodarea tijei. SECŢIA 1! FURNALE.
imobilizate prin staţii, depăşindu-se mai mult cărbune. lucrări cu termo-izolare de către o amestecului şî a evacuării lui, 15 Reducerea cantităţii de pral
în mod nepermis norma de staţiona­ I.C.S. Hunedoara. Întreprinderea ai impresia că te afli în faţa fur­ la maşina de preparat masă dc Să ducă la reducerea cantităţii
ro la încărcare-descărcare, ceea ec I. CRISTESCU nr. 3 izolaţii din Bucureşti, Între­ nalelor din Hunedoara. Şi aici se astupat furnalul. de praf. SECŢIA II FURNALE.
a condus la nercalizarea rulaju lu i va- S. POP prinderile din Popeşti-Leorden». lucrează cu foc continuu şi ia tem­
10 Mărirea durabilităţii aparatu­ Să sc asigure durabilitate clopotului
Satu-More, Tîrgu-Jiu şi altele. Noul peraturi înalte, echipamentul to­
lui de încărcare a furnalului m ir identică cu 0 campanie a fur­ SECŢIA III. FURNALE
produs at întreprinderii, în roport pitorilor se aseamănă în multe clopotul mic. nalului.
cu „vata de sticlă'’ folosită în lu ­ privinţe cu cel al furnaliştilor, iar 1___
17
Case demontabile din elemente crările de termo-izolaţii prezintă o dorinţa de a obţine rezultate cît Nou sistem de acţionare a bra­ Funcţionarea să fie corectă şi fără SECŢIA III. FURNALE
ţelor şi bunkerelor de la va­
defecţiuni iar durata de funcţionare
seamă de avantaje : preţ de cost moi bune în muncă este aceeaşi gonul cintar. să fie îndelungată.
redus, fragilitate mică, iar eficaci­ ca şi la Hunedoara. Depăşirile de
prefabricate din Semn tatea termică este de circa 400 plan se măsoară de asemenea în 18 Proiecţia decuplării coniac-
torului dc c.c. de la postul A,
grade Celsius. sute de tone. In lunile ianuarie Să se elimine cauzele acestor de­
atunci cînd se lucrează brusc ranjamente. SECŢIA III. FURNALE
Aceste avantaje şi în special e- şi februarie au fost produse peste
Pentru a crea posibilitate unui nu­ tarile forestiere, construcţii dc d ru ­ cu maşina dc astupai.
măr cît mai marc de cetăţeni să-şi muri etc. Un alt lip este prevăzut cu concmicîtoteo produsului provin prevederile planului mai bine de 19 Mecanizarea încărcării adau­ încărcarea adausurilor să so facă
asigure pe cont propriu mijloace de două paturi şi un dulap care poate li din faptul că materia primă, ne­ 140 tone vată mînerolă. Printre surilor de şarjă. fără efort manual. O ŢELAR ÎA ELECTRICA
C.az^r.e in tim pul concediului de odih­ utilizat şi ca masă. I:a acest lip de cesară fabricaţiei. în cea mai mare tovarăşii care au obţinut rezuma­
n ii sau în alto ocazii, la Institutul dc casă se poate face o anexă care să parte, se găseşte în regiunea noas­ te bune în muncă se numără 20 Sâ se asigure un număr sporit de
cercetări forestiere s-au realizat casc servească ca hol de intrare, unde se tră. Astfel, se folosesc ; zgura g ra ­ Florea Rusu, Lecseî losif, liviu Ba- Instalaţie pentru măsurarea măsurări şi ori de cîte ori este ne­ O TELĂR ÎA ELECTRICA
demontabile din elemente prefabri­ poale instala un aragaz, un spălător. nulată de la furnalele H unedoa­ bric, loan Râduţ şi alţii. automată a temperaturii băii. cesar.
cate din lemn. Ele se construiesc din Strînse, clementele pentru o aseme­ 1 21 Soluţie pentru mărirea scoa­ Sâ se asigure scoaterea de minim
plăci fibrolemnoasc dure — stratifi­ nea casă formează un pachet de 2 rei, sterilul de la flotaţiîle noastre Colectivul de muncă de aici des­ terii la oţelurile aliate. 83 la sută. o t e l â r i a ELECTRICA
cate, iar pentru consolidare se folo­ m lungime, 1,6 m lăţime si 0,45 m şi un liant pentru legătură. Aces­ făşoară o rodnică activitate. Pro­
seşte lemn masiv de diferite oscnle. înătimo, cu o greutate de 300 kg pu­ tea. amestecate în proporţii cores­ dusele pe care le fabrică prin 22 îmbunătăţirea scoaterii la 0- Sâ se asigure 0 mărire a scoaterii
Durata asamblării unei case nu de­ ţind fi transportată pe un şasiu de punzătoare, topite îri cuptoare spe­ valorificarea resurselor locale sînt ţclul de rulm enţi prin redu­ cu 2 la sulă (valori absolute). O TELÂR IA e l e c t r i c a
păşeşte 60 minute. Unul din tipurile către un autoturism. Costul unei ase­ ciale, pulverizate sub formă de tot mai mult solicitate în nume­ cerea masclolajului.
de casă este de o construcţie simplă menea case este de 4000—6 000 lei. fibre, presate şi dimensionata dau roasele lucrări de termo-izolare. 23 Soluţie pentru reducerea zgo­
si poate ii folosit atît pentru odihna Dală fiind rezistenta materialului ca naştere volei minerale care înce­ Aceasta constituie pentru ei cea m otului la cuptoarele electrice Sa se reducă zgomotul la maximum OTELÂRIA ELECTRICA
oamenilor muncii la munte sau la poate fi folosită timp îndelungat. de 20 lone. 85 d.b.
marc, cît şi pentru cazarea în sezo­ pe să aibă întrebuinţări din ce mai bună carte de vizită.
nul cald a m uncitorilor din exploa- ( Agcrpres) în ce mai largi. A. N A G Y Să se înlăture munca manuală la cu­
24 Mecanizarea curăţării lingotie- răţarea lingotlerelor Iar operaţiunea
rclor, să fie corespunzătoare din punct de O.S.M. I.
vedere al calităţii.
MUNCA POLITICA-LEGATA TOT MAI STRlNS 23 Soluţie dc curăţare a bolţilor Instalaţia de curăţare sâ asigure ma­ O.S.M. T.
nevrarea de la distantă.
ferorlip in timpul exploatării.
26 Soluţie neutru îmbunătăţirea
Durabilitatea medie sâ depăşească O.S.M. 11.
Iii podurilor de tu r­
durabî*
DE SARCINILE CONCRETE ALE PRODUCŢIEI nare cu 6 canale. Soluţia să nu ducă ta m odificări mari
cca. 30 turnări.
27
Cap de cuptor la cuptorul de
ale bolţilor camerelor de zgură şi
4C0 tone cu un singur canal să asigure 0 ardere mai bună in O.S.M. II.
vertical. I cuptor.
In anul 1964, oamenii muncii din rii în urmă la extracţia de minereu Trimestrial, la principalele exploa­ din producţie, iac la lacul de munco
întreprinderile raionului Brad, sub precum şi calitatea necorespunzătoa­ taţi din raionul nostru se organizează au fost. calificaţi 32 de tovarăşi. M em ­ 23 Metodă de ridicare a durab.it- Să asigure durabilitate minimă de o .s .m . n.
10 turnări pe oală.
conducerea organizaţiilor de partid, re a acestuia. Un accent deosebit sesiuni tehnico-şliinţifiCe prin care brii şi candidaţii de partid au (ost tăţii oalelor de turnare.
au dat peste sarcinile de plan t>.300 s-a pus pe problemele legate de rit­ se realizează o bună legătură între repartizaţi să ajute concret cîle un Sâ nu ducă la creşterea consumului
lo -e minereu, 8.000 tone cărbune, micitatea producţiei în tr u n i phiâ la cercetarea ştiinţifică şi producţia in ­ tovarăş pentru ca acesta să-si însu­ 20 Metodă de turnare direefâ a de utilaj de turnare, sâ excludă im ­
700.000 k W h energie e le ctrică ; va­ această dată planul de producţie se dustrială. Ele îşi aduc contribuţia la şească cit mai bine meserio şi să-şi oţelurilor pentru axe U.I.C. purităţile şi să asigure 0 suprafaţă OŢELĂRII
loarea produselor realizate peste realiza în salturi, îndeosebi în ultima râspîndirea tehnicii noi, la aplicarea realizeze norma zilnică. A lţii ou fost fără defecte.
plan în anul respectiv sc ridică la decadă a lunii. în produclie a celor mai noi cuce­ ajutaţi să cunoască maî temeinic ca­
7.100.000 lei. In acest an, ultim ul din Ca urmare a măsurilor luate, ex­ riri alo ştiinloi şi tehnicii» la cunoaş­ racteristicile tehnice ale matei tale­ J 30 Metoda de elaborare şi lami­ Să sc asigure reducerea rebutului OŢELARIE s i L A M IN O R 800
scsenal, planul producţiei globale in tracţia do minereu la E.M. Barza se terea metodelor nai dc exploatare. lor de construcţie şi modul lor de în­ nare a mărcii de oţel silicios sub 2 la sulă.
e. n.
industria raionului se va depăşi cu realizează ritmic, agregatele' iu i mai Schimburile de experienţă organi­ trebuinţare. In pauzele de prînz. sau !
cel puţin 1.100.000 iei, iar al produc­ sînt suprasolicitate, iar efortul fizic zate în cadrul exploatărilor şi intre seara după terminarea lucrului, comu­ ¡31 Dispozitiv pentru manevrarea Sâ se realizeze 0 prindere sigură iar
ţiei marfă cu peste 900.000 lei. al m uncitorilor este echilibrat. exploatări şi-au adus de asemenea niştii au organizat cu regularitate ţagielor calde în ajuslaj. depozitarea în stive să fie uşoară. LA M IN O R 800
îndeplinirea integrală a indícalo» i- Tot în scopul realizării ritmice a contribuţia la generalizarea metodelor convorbiri, informîndu-i pe muncitori 22 Tehnologie de încălzire a oţe­ Sâ asigure eliminarea crăpăturilor
lor planului de producţie 51 a planului dc producţie, la E.M. Carza, bune de muncă. A n u l trecut au fost despre mersul producţiei, metodele lurilor marca 36 M.S. 12 36 M interioare şi respectiv a rebutului L A M IN O R 800
angajamentelor luate în întrecerea birourile organizaţiilor de bază ana­ organizate mai multe schimburi de lolosile de fruntaşi şi rezultatele ob­ 17 Rulment, şi sape. din această cauză.
socialistă necesită, pe lingă măsuri lizează zilnic realizarea sarcinilor de experienţă cu m uncitorii de la Uzina ţinute în ziua respectivă.
tehnico-organizatorice corespunzăloa­ plan, stabilesc măsuri concrete pen- de preparare Gurabarza, la Flotatia A fost organizai si un schimb de 33 Dispozitiv pentru legarea me­ Sâ se execute legarea corectă, în LA M . BENZI
re şi o temeinica muncă politică de Iru remedierea neajunsurilor ce se din Deva, Teliuc si Baia de Aries. experienţa între constructorii bră- canizată a rulourilor de bandă. timp scurt şi fără intervenţia manuală.
masă. Pentru aceasta, comitetul ra­ ivesc in muncă. Procedînd astfel, nu­ Prin accslea s-a urm ării cunoaşterea deni si cei din Cugir, care a avut Să asigure un reglaj de buclă co­
ional de partid ajută organizaţiile de meroase echipe, printre care si cele şi folosirea mai deplină şi cu efi­ drept scop buna organizare a m un­ 34 Buclatoare care să astqure un rect înlăturînd avariile, staţionările L A M . BENZI
partid, de sindical şi tineret să pună conduse de tov. Gheorghe Luptea de cientă sporită a agregatelor, din do­ cii. folosirea metodelor si materiale­ reglaj de buclă corect. şi rebuturile.
în centrul activităţii lor politico-edu- la Ruda Barza, Slurza Nicalae, Cim- tare. I n alt schimb de experienţă a lor noi în construcţii, îmbunătăţirea Să asigure marcarea în flux cu 0 im­
calivc, cele mai importante probleme pcan Petru, de la sectorul 30—60 Mu- fost orqanizat la Termocentrala dîn calităţii finisajelor etc. 35 Marcarea în flux a laminatelor. primare corectă a numărului şarjei. LA M . BENZI
pe* care Ic ridică producţia, să lolo- sariu obţin lunar depăşiri intre Paroşeni, la care au participat 20 Rezultatele muncii s-au concreti­
scască metode eficiente prin care să 13— 15 la sută. muncitori, ingineri şi tehnicieni (le zat in cele 40 apartamente date peste 35 Soluţie pentru eliminarea 0-
contribuie la dezvoltarea conştiinţei In preocuparea comitetului raional la Uzina electrică Gurabarza, care plan la sfîrşilul anului trecui, care validării în diametrul interior a Să se elimine ovalizarea pînă Ia L A M . BENZI
socialiste a oamenilor muncii, la an­ dc partid a stat şi stă grija pentru a avut drept scop cunoaşterea pro­ Ia receptionare au primii calificativul rulou rilo r de bonzi penlru U.M. maximum 10 mm.
trenarea acestora in îndeplinirea sar­ introducerea în muncă a unor noi cesului de mecanizare a operaţiuni­ bine şi foarte bine. Iaşi.
cinilor de plan. procedee tehnologice, folosirea raţio­ lor care necesită eforturi fizice, re­ Pentru informarea operativă a oa­ 37 Mecanizarea legării baloţilor Să se asigure 0 legare strînsâ în
Una din metodele folosite de co­ nală a uneltelor si agregatelor cu care ducerea prin aceasta a personalului menilor muncii din cadrul raionului de profile. 3-4 puncte. L A M . PROFILE FINE
m itetul raional de partid şi care a sînt dotate exploatările. De asemenea, auxiliar ele. au fost folosite cu succes gazetele Sâ nu necesite modificări esenţiale,
dat re/uU alc bune o constituie for­ s-a acordai alenlie deosebită reduce­ Tot in scopul răspîndirîi a ceea ce de perete, audiţiile colective la ra­ 38 Soluţie neutru crearea posibi­ să nu ducă la avarii şi să asigure LA M . PROFILE FINE
marea unor colective de specialişti rii consumurilor specifice de materia­ este nou şi înaintat au fost folosite dio, vizionările programelor la tele­ lităţii de laminare 0 2 .2 pe creşterea productivităţii liniei de la­
în întreprinderi, care sub îndrumarea le : lemn de mină, exploziv etc. In expoziţiile de inovali» si raţionalizări, vizoare, inform ările politice ele. două fire. minare. (Continuare în nr. viito r)
unui secretar al com itetului raional acest scop am întocmit un minuţios filmele şi diafilmclo documentare, se­ La obţinerea realizărilor in cadrul
de partid, efectuează controale sis­ program de îmbunătăţire a cunoş- rile literare, recenziile şi altele. Re­ exploatărilor din raionul nostru, un
tematice asupra modului cum se în­ tinjîlor profesionale ale m uncitorilor cent. la Clubul muncitoresc din G u­ aport deosebii 1-<iu adus brigăzile ar-
făptuiesc sarcinile prevăzute in lio- $i personalului lehnico-inqinercsc. La rabarza a fost organizată o expoziţie lislice de agitaţie, care. prin progra­ fo re a n u ; 20,20 Emisiune de ştiinţă î
lă rîrile partidului si guvernului. In realizarea aceslor obiective o deose­ de inovaţii şi raţionalizări, care a fost mele lor au evidenţiat ceea ce este M iniaturi tehnice — film documen­
această direcţie o deosebită atenţie a bită contribuţie si-au adus-o lormele vizitată do un număr marc de in o­ pozitiv in muncă si au criticai lip­ tar ; 20,40 Emisiune de artă plastică:
lost acordată Exploatării miniere şi mijloacele propagandei tehnice — vatori si ralionalizalori, $e|i de echi­ surile ce se mai manifestă. Din tainele g ra vu rii de Paul Con­
Barza, exploatare care are cea mai parte integrantă a muncii politice de pă. maiştri, tehnicieni şi ingineri din stantin 1 21,00 A ltfe l ca de obicei
mare pondere economică din raion. masă. întreprinderile raionului Brad. Pe lingă rezultatele pozitive ob ţi­ emisiune m uzical-distractivă; In în­
Comitetul raional de partid, prin co­ Atractive şi eficiente în ridicarea nute în organizarea muncii politice cheiere — buletinul de ştiri, buleti­
Conferinţele pe teme tehnice cum de masă, considerăm că avem rezer­
misia economică. şi*o propus să stu­ sini : „Mecanizarea muncii în lucră­ cunoştinţelor tehnice şi profesionale nul meteorologic.
dieze la această exploatare posibili­ rile miniere", „Susţinerea metalică ale muncitorilor, tehnicienilor şi in ­ ve (are sini deparle de a fi epui-
tatea creşterii tim pului efectiv de lu ­ în abatajele frontale" şi multe altele, ginerilor s-au dovedit si concursurile zale. Se mai manileslă si unele nea­ Buletin meteorologic
cru la locurile de munca, in scopul prezentate in fala m uncitorilor de „Cine şlie meserie, cîşliqă". Asemenea junsuri privind această latură a mun­ 12-a noapte — cinemalograful „Pa­
sporirii productivităţii muncii. In ia Întreprinderea minieră Tebca au concursuri s-an organizat la Atelie­ cii de partid. De aceea Comitetul ra­ CINEMA tria“ ; Tudor — seriile I şi ii — c i­ P E N T K U OHB
urma studiului si a propunerilor fă­ contribuit la mobilizarea colectivu­ rele centrale, Uzina electrică din G u­ ional de parlici Brad î$i propune să DEVA : Un enoriaş ciudat — ci- nemalograful „Flacăra“ ; LONEA t Vreme nestabilă, cu cerul schim­
cute, s-a îmbunătăţit mult organiza­ lui de muncă pentru realizarea si rabarza, la care au participat un acorde în viilo r o mai mare atenţie nemalogralul „P a tria * ; Tovară­ Climate — cinematogralul „M in e ru l"; bător, mai mult uoros ziua. V o r că­
rea transportului pentru muncitori, mare număr de muncitori. Ne-ani formelor şi mijloacelor muncii poli­ H A Ţ E G : Slujnica — cinemalo- dea averse locale de ploaie. V în lu l
depăşirea planului de producţie. tice de masă. să imprime muncii po- şii — cinemalograful „A n a *,-
timpul de lucru la Exploatarea minie­ propus so organizăm asemenea ac­ PETROŞANI : Galapagos — ci graii.it „Popular“ ; BR A D : Comoa­ va sufla potrivit, cu Intensificări lo­
ră Barza crescînd pe această cale Conferinţe pe teme asemănătoare au ţiuni şi în alte unităţi economice lilico-educative mai multă operativi- ra din Vadul vechi — cinematogra­ cale din sectorul nordic. Tempera­
fost prezentate şi la Uzina de pre­ late şi eficacitate, o mai largă slcră ncmatogralul „Republica0 ,- fnlilnipi» eu
în medie cu circa 20 minute. ful „Steaua Roşie“ ; ILIA : Prunul tura aerului staţionară ; ziua va fi
parare a minereurilor din Gurabarza Sub îndrumarea C om iletului o ră ­ de cuprindere pentru a promova e x ­ spionul — cinematograful „7 Noiem ­
Recent, la E.M. Barza, în scopul îm­ („Im portanta respectării tehnologiei şenesc de partid Brad, organizaţia dc perienţa înaintată şi metodele avan­ brie" t L U P E N I: Şapte ani de căs­ troleibuz — cinematograful „Lu- cuprinsă între 12 şi 16 grade, iar
bunătăţirii calităţii m inereului extras de fabricaţie în calitatea produselor” ), partid din cadrul şantierului de con­ sate de muncă în vederea înfăptui­ nicie — cinematograful „C ultural" noaptea între — 1 şi + 4 grade*
a lost organizată — la indicaţia co­ la Atelierele centrale („Calitatea pro­ strucţii a T.R.C.R, s-a preocupai in rii cu succes a sarcinilor economice SIMERIA : Gol printre lupi —
m itetului raional de partid — o duselor şi controlul tehnic in proce­ mai mare măsură de organizarea si ;i politice care ne stau în fală. cinematogralul „M ureşul" ALBA TELEVIZIUNE PENTRU URMĂTOARELE
consfătuire la care au participat m i­ sul de producţie"), la Uzina electrică conducerea muncii politice în rîndul IU L 1 A : Diavolul deşertului — 3 ZILE
Gurabarza, l.R.I.L. Brad etc. Conle- cinemalograful „V ic to ria "; SEBEŞ: 19,00 Jurnalul te le v iz iu n ii; 19,10
neri, şeii de echipe, maiştri, tehni­ constructorilor. Pentru creşterea gra­ ŞTEFAN ŞERBAN
rintele sc ţin în cadrul lectoratelor Doi în siepă — cinematograful „P ro­ Aventurile echipajului V a l-V irte j : Vrem e nestabilă, favorabilă plo­
cieni şi ingineri. In cadrul consfătui­ şi sînt audiate de toţi muncitorii, dului de calificare a m uncitorilor a secretar al C om itetului gresul“ ; Apartam entul — cinema­ in luptă cu omul zăpezilor; 19,50 ilor locale. Temperatura în creştere
r ii au fost analizate cauzele rămîne- maiştrii, tehnicienii şi inginerii. fost organizat un curs cu scoaterea raional Brad al P.M.R. tograful „Sebeşul" 1 ORÂŞT1E ; A M ari cînlăreli lo m în î : Florica Crislo* la sfirşltul Intervalului