Page 30 - 1965-04

Pog. 2 Drumul socialismului Nr. 3197

O SARCINA IM PO RTANTĂ

Execufarea lucrărilor

de îmbunătăţire pe păşuni

Experienţa dobindilâ de numeroa­ hră nijî a animalelor pe timpul verii. poate fi considerat decit ca fiind
se cooperative agricole de producţie In cîteva zile la cooperativele agri­ dăunător, avlnd drept urmare d im i­
a dovedit pe deplin însemnătatea cole de producţie din M ihalţ ş» Gal- nuarea producţiei dc masă verde pe
mare pe care o prezintă organiza­ liu, raionul Alba, s-au curăţat de păşuni. Este bine deci ca în conti­
rea exemplară a muncii în vederea spini, vegetaţie lemnoasă nefolosi­ nuare să se acorde alenlia cuvenită
executării în fiecare an a unui volum toare şi s-au distrus muşuroaiele în- creşterii producliei dc iarbă cu atit
cit mai mare de lucrări menite să telenile de pe mai mult de 600 ha. mai m ult cu cit o parte însemnată
contribuie la creşterea producţiei de Asemenea acţiuni s-au întreprins şi din păşune este acopcriîă cu vege­
masă verde pe păşuni. Necesitatea Ia $ard, Menig, şi V in ţu l de Jos. taţie lemnoasă nefolositoare si cu
sporirii producţiei de iarbă pe pă­ In raionul Alba sînt Insă şi co­ muşuroaie intelenile, ceea ce face
şuni este determinată de faptul că operative agricole dc producţie in ca ea să fie sustrasă dc Ia păşunat.
aceasta constituie sursa principală
care s-a neglijai preocuparea pen­ Si la G.A.S. Pelreşli se constată
şi cea mai ieftină de nutret pentru tru curăţarea şi fertilizarea păşuni­ o grijă sporită iată de îm bunătăţi­
hrănirea animalelor pe timpu-l ve­ lor. Aşa stau lucrurile la Oarda de rea păşunilor. După cum ne in fo r­
rii. Ţinînd seama de acest conside­ Jos, Ciugud, Calda ş.a. La Oarda ma tov. ing A vram Vintilă, directo­
După „complicatele" probleme ale scrisului şi cititului, lucrul ma­ rent, ţăranii cooperatori din M ie r­
nual este un bun prilej de destindere şi de formare a deprinderilor curea, A po ld ul de Sus. Cîlnic, Pri- de Jos, in afară de lucrările com­ rul gospodăriei de stat, aici, pe li n ­
practice. caz ele au efectuat in fiecare an plexe ce se execută pe 130 ha., pină gă aplicarea lucrărilor simple de
IN F O T O G R A F IE : elevii Mire ea Panel şi Valeria Drăgănescu din la începutul acestei luni nu s-a luat curăţare s-au fertilizat peste 50 ha
clasa l a Şcolii generale de 8 ani din Pelrosu (raionul Haţeg) la lucrări de ameliorare pe mari su­ nici o măsură pentru curăţarea res­ cu azotat de amoniu şi cu urină. Un
ora de lucru manual. prafeţe de păşuni. Ca urmare, chiar tului de păşune. Lucrurile nu stau aspect negativ se întîlneşte la coo­
şi numai pe seama executării de lu­ mai bine nici la copcrativcle agri­ perativa agricolă de producţie din
crări simple ca : grăpă-ri, curăţări de cole de producţie din Galda de Jos şi Pianul de Jos, unde s-au efectuat lu ­
mărăcini, pietre şi cioate, distruge­ Bucerdea, unde pc o mare parte din crări simple de îmbunătăţire doar pe
20 la sută din suprafaţa de păşune
De la subredactia ruri însemnate de masă verde, ceea cele 778 ha păşune aflate în folosinţa existentă în folosinţa acestei unităţi. 1. C. R. T. I. PETROŞANI
rea muşuroaielor s-au realizat spo­
unităţilor amintite se găsesc muşuroa­
De asemenea, aici sint posibilităţi
ce a permis o bună hrănire a ani­
malelor pe timpul verii. ie înţelenite şi vegetaţie nefolositoare. pentru ca o parte din păşune să fie
organizaliile
şi
Rău este că
de
fertilizată cu urină, dar pină acum
Făcînd un simplu calcul se cons­
noastra y tată că dacă păşunile sini bine în­ partid din unităţile respective sc direcţie. ANUNŢĂ
nu s-a întreprins nimic in această
împacă cu asemenea stări de lu ­
cruri şi că ele nu urmăresc în su­
grijite, ele pot asigura întregul ne­
cesar de masă verde pentru animale ficientă măsură realizarea sarcinilor Din cele arătate se desprinde con­ Pcntpîi sezonul dc priBisăvarâ
In vederea brilor cooperalori si a membrilor co­ pe timp de 6-7 luni. Astfel, in peri­ stabilite pentru îmbunătăţirea pă­ cluzia câ in un ilălile unde există
şunilor.
operativelor
o preocupare susţinută din partea or­
agricole de producţie
mai
oada respectivă se realizează
din satele raionului. mult de jumătate din producţia anu­ Considerăm ca pozitivă iniţiativa ganizaţiilor dc partid faţă dc asigu­ Magazinele O.C.L. produse industriale ş’r
îmbunătăţirii deservirii Astfel, cei It membri ai brigăzii ală de lapte planificată a se obţine comitetului executiv al Sfatului popu­ rarea unor condiţii corespunzătoare
artistice de agitaţie repetă noul text de la vaci şi oi, în acelaşi timp pre­ lar comunal Beriu, raionul Orăştic. pentru hrănirea animalelor pe timpul cooperativele de consum din regiunea
populaţiei intitulat „La noi In complex“ , care ţul de cost pe hl. de lapte şi kg. de După cum ne informa iov. Iosif Nis- verii s-au obtinut o scrie de rezul­
cuprinde diverse aspecte ale activi­ carne fiind mai scăzut de cîteva ori lorcscu, preşedintele comitetului e- tate pozitive, care in final se vor Hunedoara oferă cumpărătorilor:
Conducerea cooperativei meşteşu­ tăţii depuse pe linia deservirii popu­ fală de cazul cind animalele sint xecutiv, în ziua de 4 aprilie pe raza materializa in realizarea unor pro­
găreşti „Retezatul" din Ilateg se pre­ laţiei in atelierele moderne ale com­ întreţinute în slabulaţie. Iată de ce comunei au fost mobilizat5 dc către ducţii mari şi ieftine de carne, lap­ UN BOGAT SORTIMENT DE CONFECŢII
ocupă îndeaproape de continua îm ­ plexului de deservire. esle important şi necesar ca acţiu­ deputaţi, peste 300 de cetăţeni la te şi lină. Există insă şi unităli a-
bunătăţire a deservirii populaţiei. Dintre componenţii brigăzii sc re­ nile menite să asigure creşterea curăţatul păşunilor. In ziua respec­ gricole in oare realizările nu sini
In acest scop, în ultima perioadă marcă in special cooperatorii Josa- producţiei de iarbă să se bucure de tivă s-au curăţat prin muncă pa­ pe măsura posibilităţilor. De aceea p e n t r u
de timp, au lost înfiinţate următoa­ na Sălaja şi Elena lloca, croilorese, o deosebită alenlie din partea con­ triotică 250 ha păşune, realizindu-se este necesar ca organele şl organi­
rele secţii: tricotaje, tapiţerie, repa­ Ion Prodan şi Nicolae Munteanu, ti­ ducerilor unităţilor agricole şi a co­ o economie de aproape 50.000 Ici. zaţiile de partid să-şi Sndrcple aten­ © C O P I I
raţii obiecte electrice de uz casnic şi nichigii. mitetelor executive ale sfaturilor In total, pe raza acestei comune, ţia spre rezolvarea intr-un timp cit
gospodăresc, lăbăcăric şi argăsiîorie Cei 16 membri ai echipei de dan­ populare comunale. s-au executat lucrări simple de cu­ mai scurt a problemelor legate de O F E M E I
de piei ovine şi caprine. De aseme­ suri nu se lisă nici ei ' mai prejos. Printr-o bună organizare a m un­ răţare şi îmbunătăţire a păşunilor sporirea producţiei de furaje, de © B Ă R B A Ţ I
nea, au fost extinse secţiile de pla- De eîteva ori pe săptămină pol (i cii, în această primăvară, paralel cu pe o suprafaţă de 500 ha. Dintre cci creşterea productivităţii păşunilor.
pomerie, reparaţii cea-uiri si lenjerie. văzuţi în frunte cu instructorul vo­ alte lucrări agricole, în cadrul m ul­ cere au participat la acţiunile res­ Aceste acţiuni sînl mult rămase în ÎN C Ă LŢĂ M IN TE PENTRU C O P II, FEMEI Şl BĂRBAŢI IN
Conducerea cooperativei a luat luntar — Ştefan Gali, fădnd repeti­ tor cooperative agricole de produc­ pective amintim pe tovarăşii Gheor­ urmă îndeosebi în raioanele Haţeg.
măsuri in vederea lărgirii gamei de ţii. Ei pregătesc suile de dansuri ţie şi gospodării de stat. s-a executat ghe Ciucurescu, Ioana Ţirlca, Slă- Ilia şi Brad. Experienţa practică şi M ODELE N O I, C U LO R I N O I, FRUMOASE, M ODERNE Şl
produse executate de secţiile coope­ populare din regiunea noastră,, de pe un volum sporii de lucrări pentru nilă Boşorogan, loan Şend-roi, Va- rezultatele cercetărilor ştiinţifice au
rativei, care vor li desfăcute prin tîr- Someş şi olteneşti. îmbunătăţirea păşunilor. In localită­ sile Bîldea, Samoilă Medrea şi al|ii. dovedit că prin aplicarea întregului IEFTINE.
gurile săplăminale din oraşul llaleg Cei mai sîrguincioşi dansatori sini: ţile unde acţiunile de curăjare şi Cu totul altlel sc prezintă situa­ complex de măsuri agrotehnice pro­
şi prin chioşcul permanent pe care-1 Viorica l-'.Trao. lenjercasă, Gheorghe fertilizare a pajiştilor naturale s-au ţia la Vinerea. Aici, din cele 767 ducţia păşunilor poale fi dublată
are in piaţa oraşului Hunedoara. Rirlea, frizer şi Minodora Răzvan, bucurat şi dc un sprijin substanţial Vizitaţi magazinele de specialitate bine aprovizio­
croitoreasă. ha s-au curătal abia 215 ha. Care sau cluar triplată. Dar, şi prin apli­
din partea sfaturilor populare şi a esle cauza tărăgănării acestei ac­
Pregătiri pentru organizaţiilor de tinerel, au fost an­ ţiuni? Preşedintele cooperativei a- carea de lucrări simple se obţin spo­ nate.
Donatori de singe trenate mase largi de cetăţeni la gricole de producţie, tov. Nicolae ruri de cîteva mii de kg de masă
noi spectacole lucrările de ameliorare a păşunilor Herlea şi preşedintele comitetului e- verde la hectar. Acest lucru trebuie
Comitetul raional de Cruce roşie inregistrindu-se astfel o serie de xeculiv al sfatului popular comunal, să determine consiliile agricole si
M em brii form aţiilor artistice de a- din Matcg, in colaborare cu secţia să­ rezultate pozitive, lată cîteva exem­ iov. Gheorghe Paştiu. ou considerat conducerile un itălilo r agricole să
malori din cadrul cooperativei meşte­ nătate şi activul medico-sanitar. a or­ ple care dovedesc preocupare sus­ de cuviinţă că s-a făcut tot ce se
şugăreşti „Retezatul" din Ilateg se ganizai în luna martie a.c. numeroa­ ţinută din partea ţăranilor coopera­ poate, găsind că esle bine să siste­ urmărească realizarea punct cu punct
pregătesc intens în vederea prezen­ se acţiuni dc atragere a noi donatori tori şi a lucrătorilor din gospodăriile ze lucrările din motive neînte­ a măsurilor stabilite cu privire la
tării de noi programe în fala mem- de singe. de stal pentru asigurarea unei bune m e ia t. Un asemenea procedeu nu îmbunătăţirea păşunilor, pe această
cale asigurindu-se obţinerea unor
producţii sporite şi ieftine de carne,
LÂ NOUL D > F t rea tinerelului la vîala clubului. lapte şi lină.
j j lia GURABARZA
In sala dc biliard pol fi în lîln iti
alături mineri, tehnicieni şi ingineri.
V i a
La celelalte aclivilăti însă, inginerii
şi tehnicienii dispar cu desăvirşire,
ordinul milioanelor şi ar trebui să deşi ar putea ii ajutoare preţioase in IM MECI RESTANTA.
Viaţa nonă pulsează în ritm u ri dinamice pinii în cele mai înde­ ne gindim la acest lucru. Situaţia munca de pregătire a unor formalii
părtate c o lţu ri ale" regiunii. La GmT.bar/.ft. îh "Uninin “ /V))tl?>f?itTI<y!\“ £-<T e:flsrbffîci mi pocite' fi “ tolerata. artistice.. O. atitudine ..greşită, o iau
ridicat din tem elii un local modern de club. O simplă trecere în revis­ M in erii din Gurabarza doresc ca şi membrii formaţiei de muzică u-
cu Ştiinţa Petroşani—
tă a sălilor noului club este edificatoare. la clubul lor să se desfăşoare o ac­ şoară. Acum, cînd au un local atît
tivitate culturală complexă. Un c- de frumos, neglijează in mod
xeinplu esle ed ifica to r: cînd s-a a- totul nepermis repetiţiile.
Comitetele de partid împreună cu
Osie mai bune condiţii fost construit sub ochii lor, au fost nuntat înfiinţarea unor cercuri, ce­ comitetele sindicatelor, comiletele Minerul Âninoasa
pe
„să curgă"
rerile au început
martorii entuziasmului cu care aş­
teptau minerii inaugurarea lui, şi-au masa directorului. Numeroşi mineri U.T.M. şi conducerile administrative
Sala de spectacole. Linii arhitec­ propus sccpuri inaite dar, o dală in­ işi manifestau dorinţa de a fi înscrişi vor trebui să ia toate măsurile ne­ 1-0 (0 -0 )
tonice moderne, acustică foarte stalaţi în elegantul local, au începui la cercul foto, de artă plastică, mu­ cesare pentru mobilizarea la activi­
bună. fotolii comode, hol spaţios, să uite de sarcinile ce Ic revin. Pală zică, (chitară, acordeon, clarinet, tăţile clubului, atit a minerilor cil M eciul restantă dintre cele două
garderobă corespunzătoare. Toiul o de condiţiile existente, fală de opti­ saxofon, vioară, canto) etc. Numai şi a corpului de ingineri şi tehnici­ echipe din campionatul regional de
nou şi străluceşte de curăţenie. A i mismul şi dorinţa de activitate cul­ că şi aici sc in tim e cu deschiderea eni, atît a tinerilor cit şi a vârstni­ fotbal a stîrnit un deosebit interes
senzaţia că nu te afli in Gurabar/.i, turală a minerilor, atitudinea lor e cercurilor. cilor. alrâgind miercuri după-amlază pe sta­
ci in sălile marilor teatre sau cine­ in contratimp. Nu e de ajuns să con­ Vr dionul Jiu l din Petroşani un număr re­
matografe. templi la infinit frumuseţea localu­ Formaţiile artistice care s-au men­ Colectivul de conducere al clu­ cord de spectatori. De dala aceasta
Biblioteca şi sala dc lecfură. M o ­ lui ci e necesar să-i dai viată. Or, ţinut nu au dat programe artistice bului sindicatelor din Gurabarza Ştiinţa a in lîln it un adversar puter­
b ilie r nou, modern. Se citeşte în fo­ pină ac:um, clubul trăieşte prin nu­ bine organizate, ci au apărut in fala este dator să-şi schimbe Tadical a- nic, dornic să realizeze un rezultat
spectatorilor doar ocazional. In pre­
tolii. tnlr-o atmosferă destinsă, fa­ mai cîicva aclivilăti. titudinca. Sint necesare măsuri e- cit mai onorabil. La nu dul lor stu­
vorabilă lecturii şi studiului. gătirea lor nu există o muncă cons­ nergice pentru punerea pe picioare
Se vizionează zilnic filme şi une­ tantă, permanentizată, care să poală denţii au intrat pe teren ho lă rili să
Sălile de repet iii. Elegante, curate, ori scena găzduieşle formalii artis­ duce la realizarea unor spectacole a unei bogate aclivilăti culturale, învingă. Aşa se explică faptul că dc-a
pline de prospeţime. tice aflate in turneu. La bibliotecă de înalt nivel artistic. Alte formalii care să corespundă cerinţelor lot lungul celor 90 minute de joc ambele
Toiul e nou. există o afluenţă mulţumitoare de s-au „rep rofila t", fiind ameninţate mai ridicate de cultură ale minerilor echipe au luptat mai mult pentru ob­
Extstînd cele mai bune condiţii cititori şi sala dc lectură esle cău­ cu dispariţia, altele „stagnează" (o r­ ir ţinerea celor două puncte lăsind la
pentru desfăşurarea unei bogate ac­ tată. Sala de biliarei in schimb este chestra dc muzică uşoară şi popula­ De curind, pc adresa redacţiei noa­ o parte latura spectaculară Din a-
tivităţi culturale este şi firesc să întotdeauna arhiplină. Cam la alil ră). stre a sosit o scrisoare semnată de cest motiv jocul a fost presărat cu
se pretindă clubului să găzduiască sc reduce întreaga activitate cultu­ Brigada artistică de agilalic, for­ un colectiv dc muncitori şl activişti durităţi. Cei care au dai tonul au
o vin|ă culturală bogată, să devină rală de la Gurabarza. maţiile de teatru şi dansuri pregă­ culturali din Gurabarza in frunte cu fost oaspeţii. Si pentru argumentare
un adevărat centru dc cultură In Privind mai atent aceste aclivilăti. tesc programe dar repetiţiile se Iac tovarăşul Gheorghe Col|a. secretarul amintim doar eliminarea de pe te­
realitate lu crurile nu sc petrec aşa. nu dăm seama că de fapt sini cele anevoios şi cu greu se va putea şti organizaţiei de bază P.M.R. construc­ ren a lui Stoker in ultimele minute
mai uşor dc realizat. Filmul rulează cînd vor da spectacole. ţii II Atelierele centrale Crişcior. ale in liln irii.
Cu paşi de melc după un program bine stabilit şi nu Tovarăşii din conducerea clubului In scrisoarea intitulată „C lub nou S-au remarcat dc la oaspeţi porta­
necesită decil munca de populariza­ sînl mulţumiţi de munca cu cartea. dar fără activitate", membrii şi ac­ rul Henzel, iar de la gazde Holda şi
re, la bibliotecă există o bibliote­ tiviştii culturali îşi manilestă nemul­ Tudor. Brigada dc arbitri avînd la
Deşi au trecut cîteva luni de la In realitate nici aici lucrurile nu
cară care sc ocupă in mod special ţumirea fată de slaba activitate a centru pe Ioan Dobrin (Petroşani) a
darea în folosinţă a noului local, ac­ merg aşa cum ar trebui. S-au orga­
de popularizarea cârtii, biliardul nu clubului, faţă de stilul de muncă de­ condus cu scăpări.
tivitatea culturală de la clubul din nizat foarte puţine acţiuni de masă : ficitar al colectivului dc conducere. In urma acestei victorii Sliinla Pe­
Gurabarza nu e nici la 'înălţimea pune probleme deosebite. recenzii, simpozioane, medalioane Ne asociem observaţiilor critice care troşani a trecut pe prim ul loc în cla­
sarcinilor şi nici a condiţiilor. In rest, clubul e lipsit de viată. sau concursuri pe diferite teme. sini juste şi care constituie un ar­ samentul general al campionatului
O rganizatorii vie ţii culturale din Zilnic, femeile de serviciu şterg Nu s-a organizat nici o acţiune gument în plus că la clubul din G u­ regional dc fotbal.
Gurabarza se pot lăuda cu noul Jo- praful din multe săli de repetiţii in pentru tineret. Sint vinovate pen­ rabarza activitatea culturală este ne-
cal, dar nu prea au ce spune des­ care nu s-a întimplat de fapt nimic. tru aceasta şi organizaţiile 1J.T.M. IO A N N ICO AR A
pre propria lor activitate. Clubul a Pentru club s-au investit sume de care nu s-au preocupat de atrage- satisfăcătoare. T. ISTRATE corespondent
12.00 Solişti şi orchestre de muzică
. .............. • populară din diferite oraşe ale tării;
13,03 Muzică distractivă interpretată
• -1 (r\ v »-„ ,
t : l de fanfară; 13,40 Concert de prînz;
15,05 Cîntă Pierette A lla rie şi Leo-
pold Simoneanu — muzică din ope­
VINERI 9 APRILIE 1965 re,- 15,30 Din tarile socialiste.- 15,55
Muzică,- 16,00 Muzică populară in­
terpretată de Traian Ullocan şi Pa-
vel Tornea; 17,15 Recital de operetă:
Richard Tauber; 18,00 Ştafeta melo­
muzicală" — muzică uşoară; 8.06 M u ­
C I N E M A diilor — muzică uşoară; 18,30 Com­
zică din opere,- 9,05 Cinicce,- 9,15
pozitori inlerprelindu-şi lu crările:
Muzică uşoară; 9,45 Cîntece şi jocuri
DEVA; Regina cîntecelor — cine­ Grieg, Rahmaninov, Granados; 19,05
populare; 10,03 Teatru la microfon
matograful „Patria"; A dispărut o „In s titu to rii" de O lto Ernst; 11,36 Caleidoscop muzical; 19,30 Şcoala şi
navă — cinematograful „AUa",- PE­ viaţa; 19,50 Să dansăm,- 20,30 Noap­
Muzică de estradă; 12,30 M elodii
TROŞANI: M ofturi — 1900 — cine­ populare din Moldova,- 14.10 M elo­ te bună, copii: Povestea „îm păratul
matograful „Republica"; Cine-i vino­ dii distractive; 15,00 Muzică popu­ cel cu trei feciori"; 20.40 „Nani, nani
vatul — cinematograful „7 Noiem ­ lară interpretată de Ana Pop Coron- pui de soare" — cîntece de leagăn,-
brie"; LUPENI: Con-can — cinemato­ dan. Dumitru Bălăşoiu şi Sile Ungu- 21,20 Muzică de dans,- 22,17 Muzică
graful „C u ltural"; S1MERIA: Judecă­ uşoară interpretată de Margareta Pis-
reonu; 15,30 Interpret! de muzică u- laru şi Călin Marian; 0,03 Muzică
torul de minori — cinematograful şoară; 16,30 Emisiune de basme: „D in de dans. MAŞINA
„M u re ş u l“ ; A LB A IULIA: Ah!‘ Eva porunca ştiucii"; 17,00 Muzică de es­
$i Vremea păginilor — cinematogra­ tradă dc» Teodor Sibiceanu; „M ic vals Radiojurnale şi buletine dc ştiri: #
ful „V ic to ria "; SEBES: Tovarăşii — de estradă"; „Toamna"; 17,30 In s lu j­ 5,00; 6.00; 7,00; 10,00; 12,00; 14.00;
cinematograful „Progresul"; Drago­ ba patriei; 18,00 Universitatea tehni­ 16,00, 22.00; 23,52 (programul I); 7,30;
ste la zero grade — cinematograful că radio; 18,34 Muzică uşoară iugo­ 9,00; 11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00;
21,00; 23,00; 0,52 (programul II).
„Sebeşul"; ORĂŞT1E: Ghepardul — slavă, prezentată la festival „O patija"
1964; 18,50 Tribuna radio; 19.50
seriile I şi II — cinematograful „Pa­
Muzică uşoară interpretată de Lann TELEVIZIUNE
tria"; Singurătatea alergătorului de
Biltencourl; 20,00 Radiogazetn de
cursă lungă — cinematograful „Fla­
q ţp căra"; LONEA: Nevasla nr. 13 — „In ritm de lin g o “ : „U n mic tongo" 18,30 Universitatea tehnică Ia te­
seară; 20,30 Muzică uşoară;
21.45
cinematograful „M in e ru l"; H A Ţ E G : de A urel Giroveanu; „A ră ţi ca o p ri­ leviziune,- 19,00 Jurnalul televiziunii;
i Casa neterminală — cinematograful măvară" de Dallara,* „Z iln ic citeva 19,10 Pentru tinerelul şcolar: „V ă
„Popular"; BRAD: Veselie 1« Aca- place muzica?!"; 20,00 Săplămîna,- UN PRODUS N O U A L UZINELOR M EC A N IC E CUGIR. i
vorbe dră gu ţ^' de Georg Mocke-I; 21.00 Fmislune de artă plastică; 21,20
pulco — cinematograful „St. roşie"; „U n buchet de lăcrimioare“ de Radu I Execută cusături în zig-zag şi I I modele decorative cu lighel d:n ţ
ILIA : M-am îndrăgostit la Copenhaga Gheorghiii; ,.'r :ir gcul castagnotolor" M elodii de altădată in interpreîă.ri două Bre.
— cinematograful „Lum ina". de Adler şi Ross; 23,05 Muzică dc noi. In încheiere: Buletin dc ştiri, i i : Prin utilizarea accesoriilor se pot cxccula cusături speciale cum ar
buletin meteorologic.
I dans. O cusut nasturi şi c o p c ii;
R A D I O PROGRAMUL ÎL 7,35 M c h d iî de K u l d i » E u c ţ c o r o l t t & i c O cusut butoniere ;
estradă; 8,00 „Pe aripile melodiilor"
De rîtva timp la marginea oraşului Alba Ini ia au început- lu cră­ PROGRAMUL 1: 5.0(5 Concert de — muzică uşoară; 8,35 M elodii popu­ P E N TR U 24 ORE O tivit :
O cusut ş n u r ;
rile pentru construcţia unei mari fabrici de produce refractare, im­ dimineaţă; 6,10 Lucrări instrumentale lare,* 9.03 Muzică vocală şi instru­
de virtuozitate; 6,35 „C hitarele cin- mentală de compozitori romini; 10,30 Vreme schimbătoare cu ceru! no-
portant obiectiv al planului dc şase ani
lă" — muzică uşoară; 7.15 Piese de „Cîntecul flo rilo r" — muzică uşoară; ros. Vor cădea ploi temporare. Tem­ O încreţit, cusut in c^rc ele.
estradă interpretate de formaţii v o ­ 11,03 Corul Universităţii din Bucu­ peratura aerului staţionară. Ziua va ¡ Maşina de cusut „ROD1CA" se livrează în două tip u ri:
In fotograjie: aspect de pc şantierul Fobricii de produse refrac­ cale şi orchestrale; 7.30 Sfatul medi­ reşti, dirijat de Nicolae Ciobanu,-11,15 ii cuprinsă intre 15 şi 20 grade iar — lipul I maşina portativă în valiză cu acţionare electrică şi
tare din A lbaJuU a- c u lu i: . Durerile de cap; 7.45 „Paleta Din viata de concert a Capitalei; noaptea intre 2 si 8 grade. — lipul II maşina montată pe masă lip mobilă.