Page 31 - 1965-04

Nr; 3197 Dmmul socialismului f*ag. 3

Plecăm din Sebeş, unde primăvara dimensiuni. Buştenii sint |)rinşi apoi
s-a instalat în toate drepturile ci. Pc in chingile funiculorclor. 26 dc* ase­
măsură ce ne apropiem de parchetul menea cărăuşi aerieni, ce se întind
Unul din obiectivele importante ale şi broşura „Regiunea Hunedoara'" şi ,.Bunăstarea poporului — telul su­ Recea, dc la întreprinderea lorcslic- pc o lungime de 180 km slrăbătind
m uncii politici; dt; masă il constituie pliantul „Raionul Haţeg in cifre şi prem al politicii partidului", „F o lo ­ ră Sebeş. în maşină sc face lot mai peste piscuri abrupto şi văi. apropie
informarea color moi largi mosc de fdplc”, edilale pe plan regional, caro sirea superioară a masei lemnoase şi frig. După numai 40 de kni, intrăm în lemnul la drum uri dc acces.
oameni ai muncii asupra politicii au croat posibilitatea ca zeci dc mii avantajele ci pentru economia na­ „împărăţia" zăpezilor. M ercurul ter- Funicularişlii Ioan Zemora şi Vîo-
partidului nostru, a evenimentelor do oameni ai muncii şi în special ti­ ţională". „A van taje le muncii în b ri­ mometrului scade sub zero grade. A-
interne şi internaţionale. In acest nerelul din raionul nostru, sa cu­ găzi complexe cu plata în acord notimpul alb nu pleacă bucuros. Deo­ rcl Cucuian din parchetul Pîrîul Cîr-
ligului, trim it zilnic pc ranijia de în­
.«■■cop, Comitetul raional de partid Ha­ noască realizările înfăp luile în tavă. global" c it. camdată. singurul atribut al jîrimă- cărcare nu mai puţin dc 45— 50 m.c.
ţeg se preocupă do folosirea şi extin ­ în regiune şi raion, în anii puterii Un rol deosebit de important în verii este ziua lungă şi soarele.. buşteni. Asta înseamnă că mai mult
derea acelor forme şi mijloace de in ­ populare. informarea operativă a oamenilor „eu dinii". Ciudată schimbare! In- cu 6 tone dc masă lemnoasă ia niai
formare p o liliră h căror eficienţă n O altă formă pc care am folosii-o muncii cu cele mai noi ştiri $i fapte Ir-o singură zi trecem prin două rejjedc drum ul in fiecare zi, spre
fost dovedită do violă. Printre aceşti' in munca politică dc masă şi care ii revine presei noastre de partid. anotimpuri. ...Aici, la zeci dc k ilo ­ combinatele de mobilă sau spre alli
forme pol ii am intite : convorbirile şi s-a dovedit deosebit do eficace este Cele 3 700 ziare „Seinleia" şi „D ru ­ metri dc foriotd st tum ultul viciu c i­ beneficiari.
citirea in colectiv sau individual o informarea politică prin conferinţe mul socialismului" precum şi cele tadine, m uncitorii forestieri îşi dră­
materialelor apărute în presa centrală si expuneri pe teme ale situaţiei in­ 1.200 dc abonamente la publicabile muiesc cu pricepere timpul de lucru Acolo, unde funicufarul nu poate
şi locală, conferinţele şi expunerile, iei naţionale, Organizarea la căminele „M unca do partid" şi „Lupta de cla­ si forţele. In sprijin ul muncii lor vin străbate la d ru m u l'a u to , ritm ul flu ­
jurnalele vorbite, călătoriile imagi­ culturale a unor inform ări polilice a sa", dovedesc interesul membrilor de astăzi utilaje .şi mecanisme adecvate, xului osie asigurat de tractoare spe­
nare pe hartă, audierea şi viziona­ intrat în practica organizaţiilor de partid şi a altor oameni ai muncii do mare productivitate. Sc înfăptu­ cial amenajate. M aistrul de |>archct
rea în colectiv a emisiunilor radiolc- partid. Conferinţele si expunerile fată de cunoaşterea a lot cc osie nou iesc Directivele partidului cu privire Vasile G iurqiuman se mindrcşlo cu
le yiriu n n ele. printre care amintim : „Amestecul în tară şi peste hotare. Pentru cunoaş­ la mecanizarea ojjcraliu nilor grele şi tractorişti ca M oisc Vulpoiu.
— Cu astfel de oameni, spune el,
In zilele noastre evenimentele po­ puterilor imperialiste în Asia de terea evenimentelor militează do alt­ cu volum marc dc muncă. nu ţi-o frică de realizarea pianului.
litice se succed cu mare repeziciune sud-esT, „R P.R. pc meridianele glo­ fel întregul tiraj de ziare şi rcvisle Exploatarea pădurii sc face în flux
alit pe plan intern, cil şi pc arena b u lu i” ,şi altoie au fost audiate cu viu la care oamenii muncii din raion sint tehnologic, asemănător celui din ma­ Privim ! In urma tractorului con­
internaţională, ceea ce impune o mari' interes de un mare număr dc oa­ abonaţi. Numai în luna martie din rile întreprinderi industriale. In fo­ dus dc lîtiărul Vul|)oiu, buşteni ma­
operativilalo în informarea oame­ meni ai muncii. acest an numărul publicaţiilor solici­ toreportajul de faţă ani surprins cî- sivi de 6-8 m.c., urmează drum ul do­
nilor muncii cu cele mai noi si actuale Succesele pc care le-nm dobîndit tate de oamenii m uncii din raionul leva imagini din munca forestierilor rit dc stâpînuf lor. A lte 15 tractoare
probleme economice şi politice. Ţi- în această direcţie sc datorcsc fap­ llalog se ridică la 13.500 exemplare. dc azi. Aşadar, să ne continuăm că­ din celelalte |>archcte ale întrep rin­
nind seama de accuslo. biroul co­ tului că sub îndrumarea comitetului La acest capitol mai dispunem însă lătoria pc flux... dem fac acelaşi serviciu.
m itetului raional dc partid a indicat raional de partid, consiliul local ai de rezerve serioase. Nu oslo asigu­ In faza doborît-seclionat, se­ înainte dc a ajunge |)c rampa dc
organizaţiilor de bază. propagandişti­ sindicalelor, comitetul raional U.T.M., rată încă peste tot o difuzare opera­ curea este do jirisos. Gheorghc Pa- încărcare, buştenii mai suferă o u l­
lor, conducătorilor organizaţiilor rle comitetul raional al femeilor şi co­ tivă a presei. Dc asemenea, organi­ honlu este astăzi muncilor c a lific'!. timă operaţie. Cei caic îndeplinesc
masă. să fie receptivi fală de eve­ mitetul pentru cultură şi artă îşi zaţiile de partid trebuie să acţione­ In m îin i le Iui fierăstrăul mecanic do­ această muncă îi spun simplu : sor­
nimentele* care survin şi fără a mai coordonează activitatea lor în dome­ ze cu mai multă operaţivitutc pentru tare. După măsurători şi calcule, oa­
traducerea in viaţă a experienţei po­ boară la pămint, în cîteva minute, ccl
aştepta alic indicaţii să ia măsuri niul inform ării politico n oamenilor mai gros arbore. Si asemenea lui alţi meni pricepuţi hotărăsc de finitiv soar­
pentru prelucrarea sau cilirea in co­ muncii, după un plan comun, cu te­ zitive despre care presa zilnic face ta buştenilor. Cum şi cît trebuie să
lectiv a unor materiale apărute în rn alici adecvate preocupărilor dife­ relatări. Făcind să vuiască pădurea, 105 muncitori opun rezistenţei secu­ taie? Sînt |)roblenie ce ajjarţin dc
presă I:\cm olo din acestea s-ar putea ritelor categorii do oameni ai muncii. Am apreciat ca bună şî am stimu­ jierăstraiele mecanice culcă la lare a cojiacilor, lot nlîtea fierăstraie valorificarea superioară a masei lem­
da mullc. Ne vom Umila insă la a La materializarea acestui plan, con­ lat metoda folosită in multe coope­ pămint. In citeva minute, cel mai mecanice. O dală dobor î li, arborii noase. Unde nu pot străbate autoca-
relata modul rum s-au organizai dis­ tribuie un marc număr de intelec­ rative agricole de producţie — la gros arbore, sînt seclionali mecanic ta diferite mioanelc, tractoarele mijlocesc
cuţiile în legătură cu m alcrialrlc lu­ tuali, care sc deplasează de Ia centrul Silvaşul Inferior, Ostrov. Ciula Mare, Fotolcxt S. TRUŢÂ intilnirca cu lemnul.
crărilor Sesiunii M arii Adunări N a ­ de raion la sale pentru a lace diferite Sînlâmărie, Bretea Rooiînă ele. —
ţionale rljn decembrie 1964, M an i­ expuneri şi conferinţe'. unde Uîranii cooperatori citesc in co­
festului Frontului Democratici Popu­ L,i căminele culturale din Rîu dc lectiv diferite articole ap<inile in
lare sau o altor materiale edilale pc Mori, liâioşli, Sarmiscgcluza, Unirea, presa noastră, cum au fost recoman­
plan ccnlral şi regional în campania Toteşli şi în alte pârli se organizea­ dările Consiliului Superior al A gri-
electorală. ză cu regularitate jurnale vorbite şi cu llu rii cu privire lă lucrările campa­
In luna decembrie 1T>1, in Iimpui călătorii imaginare pc hartă. Prin ci­ niei agricole de primăvară. M u n c i­
torii de la Fabrica de conserve H a­
lucrărilor Sesiunii M.A.N., m uncito­ n s te forme, auditoriu! eslc informat
ţeg, l.U.l.L., cooperativa „Retezatul"
rii. inginerii si tehnicienii dc la În­ de către unul sau moi mullí tova­
treprinderea de industrie locală Na­ răşi bine pregătiţi, alit în ceea re şi dc la alte întreprinderi, organi­
icei, Exploalarea minieră Boita, În ­ priveşte realizările regimului demo- zează discuţii colective asupra unor
treprinderea forestieră Ma|eq, În tre ­ cral-popular, cit şi privitor la situa­ materiale care ridică probleme p ri­
vind procesul de producţie.
prinderea de produse refractare Boru ţia din alte ţări ale lumii. Semnifi­
Mare, au cilii în colectiv Darea de cative in această privinţă sînt călă­ Rezultatele obţinute în domeniul
seamă prezentată de tovarăşul Ion toriile pe hartă ţinute la căminul informării politice n oamenilor m un­
Gheorghc M aurcr asupra îndeplinirii cultura) din Rin dc M ori pe tema : cii din raion se daloresc organelor şi
planului de stat pe anul 1964 si sar­ „Electrificarea larii", la Sălaşul Su­ organizaţiilor de partid care au p ri­
cinile principale ale planului de stat perior „Înfloresc oraşele regiunii vit această problemă ca o sarcină de
pe anul 1965. In discuţiile purtate, Hunedoara", la Unirea „Realizările mari' importantă. Pot fi amintite in
mai mulţi comunişti, printre care regimului dcmocrol-pepular în regiune acest sens comileicle de partid şi
Ioan Toader. Mihăiesc Adolf, Con­ şi raion" ele. birouri ale organizaţiilor de bază
stantin Petrescu şi alţii au arătat că A ud iţiile colective la radio şi v i­ rum silit cele din In 'rcp rin d rrcn dc
întregul colccliv trebuie să se mo­ zionarea unor emisiuni ale televiziu­ produse refractare Baru Mare, I R.I.L.
bilizeze pentru îndeplinirea obiecti­ nii noastre sînt de asemenea forme Haţeg, precum şi cele din cooperati­
velor dc bază pe care planul de stat pe care comitetul raional de partid vele agricole de producţie Unirea,
pc anul 1965 le pune in fata între­ Toteşli. Boşorod, Ostrov, Poşteana,
Ic-a indicai să fie folosiţi' in nunca
prinderilor. Toii m uncitorii care an Haţeg ele. Lcrjnt de aceasta trebuie
politică de ninsă. De un real lolos în
luat parte la discuţiile colective au acest scop sînt zecile de aparate de spus că avem şi tovarăşi activişti
subliniat importanta deosebită ce o radio şi televizoare de caro dispun dc partid şi de stal, propagandişti,
prezintă pentru economia naţională căminele culturale din raion. Ca ur­ secretari ai organizaţiilor de bază,
realizarea celor trei sarcini princi­ mare a preocupării birourilor organi­ intelectuali etc. care nu-şi precupe­
pale ale planului dc stat pc 1965: ca­ ţesc timpul şi nici eforturile atunci
zaţiilor de bază şi a activiştilor noş­
litatea produselor, îndeplinirea obiec­ cind au sarcina do a face informări Punte aeriană dc legătura, ce
tri, în multe zile au fost organizaţi; De la un timp încoace buştenii nu-şi mai pierd din valoare in viul Sebeşului. Autocamioane con
tivelor din planul de investiţii la politico. Faptul că ci citesc cu regu­ se întinde pe mii de metri, Juni-
audiţii şi vizionări colective transmise duse de adevăraţi aşi ai volanului, au preluat apei această „pradă".
parametrii proiectaţi şl realizarea in-, dc posturile noastre de radio şi laritate presa şi alte materiale ideo­ cularele apropie lem nul dc dru­
leqrală şl exemplară a sarcinilor do logice si |)olilice, face ca ei să fie mul auto ______ _
televiziune. O asemenea manifestare
export. La fabrica do conserve, Inlre- temeinic prcgătili şi dc multe o ii
a avut loc recent la căminele cu ltu ­
prinderca foreslieră Haţeg, Exploa­ iniţiativa de a organiza informări
rale din Sarmiscgcluza, Unirea Bo-
larea minieră Boita, care au un în ­ politici* le aparţine. Printre aceştia
şorod şi altele cind la televizorul
semnat plan dc export, muncitorii, căminului cultural- ‘ şi la Aparatele amintim .pc tovarăşii Lulă. Glieorghe,
inginerii şi tehnicienii s-au .angajat do radio, ţăranii cooperatori au u r­ Arm ie Povcl. Radon» Ignat, F.iur Cn-
să realizeze integral şi In termen sar­ sian. Arion lo?n şi Alrlos Ioan. Uc-
mărit cuvinlarca tovarăşului Gheor-
cinile, fiind produse dc calitate su­ ghe Gheorghm-Dej cu ocazia alege­ «iormeni lorii, Glodennu Ioan, Duică
perioară. Măria, Sgondcn Vosile. Por ansei.1 s-a respectat întocmai indicaţia dată aliate în construcţie, aceasta sporind
rilor de depulali in Marea Adunare eficienţa economică a investiţiilor a-
Asemenea discuţii colective au fost Naţională şi în sfaturile populare. Solomnn şi m ul'i alţi tovarăşi. ca în planul dc construcţii să fie locatc dc stal. De aceea, se impune
purlatc şi în multe cooperative a- Astfel de audiţii au avut loc in nu­ Trăim în epoca cind cunoaşterea cuprinse numai acele obiective pen­ rcs|)ectarca Întocmai a lermcnelor
evenimentelor interne şi inlernalio- tru care există asigurata documenta­
gncole dc producţie. Cu acest p ri­ meroase întreprinderi şi instituid planificate, la realizarea cărora tre­
lej sccrelaril dc partid, propagan­ din raion printre caro in! reprimieren nale a devenit o cerinţă pe care o ţia necesară. Astfel, la finele anu­ buie să concure toţi factorii care con­
diştii. preşedinţii şi membrii consilii­ forestieră, cooperativa ,,Retezatul", ■îinile singur fiecare om al muncii. (Urmate diri pag /) serviciului S.M.T. reglementarea şî lui 1964 s-a ajuns în silualia ca une­ tribuie la traducerea în viaţă a obiec­
le lucrări, deşi e.xcculnlc. să nu jioa-
lor dc conducere, cadrele didactice fabrica de conserve, şcoala medie Iată pentru ce considerăm deosebit corelarea valorilor de jilan, dar bene­ lă fi decontate de către constructor tivelor planului lucrărilor dc inves­
ele. au vorbit ţăranilor cooperatori ele. de importantă sarcina ce no revine ficiarul n-a dat nici un răspuns. Un tiţii. Răsjîundcrca nu este numai a
nouă, activiştilor de partid, de a-i iov. mg. Juhi Aurel semnează din din lipsa documentaţiei. La asigura­
despre faplul că lucrările sesiunii trimestru întreg tovarăşii din servi­
Trebuie arătat însă că audiţiile şi partea Trustului minier Deva o m i­ rea din timp a lucrărilor cu proicclc constructorului, ci şi a beneficiarului
M.A.N. pun în fala ţărănimii noas­ ajuta pe oa ni'n i să înţeleagă şi să ciul S.M.T. al C onsiliului aq rirol re­
vizionările colective ar da rezultate nată care se referă mai ales In exe­ trebuie să contribuie şi lucrătorii clin rare trebuie să asigure prin acope­
tre sarcina sporirii producţiei agri­ interpreteze în mod just şi ştiinţific gional n-au jnilut rezolva aceste jiro-
şi mai bune dacă în urma lor s-ar cutarea blocurilor A4 şi A7 din mi- cadrul D.S.A.P.C. Deva. Accsl colec­ rirea la timp a obiectivelor cu pro­
cole vegetale şi animale, folosirea face, peste Iol, în mod organizat, aeeslc evenimente, iar legat dc ele croraionul 1, 2. 3 Deva, pcnlru care blcnie. iar acum corelarea se jioale tiv a obţinut succese munca sa. iecte corespunzătoare şi deschiderea
judicioasă a formelor de cointeresare disculii colectivi; care să adincească să cunoască politica marxist-leninista trebuia să predea constructorului face în numai 10 zile? Un trimestru dar nu întotdeauna proiectele sint finanţării, desfăşurarea în cele mai
materiala a ţărănimii ele. a partidului şi statului nostru. şi mai bine serviciul de investiţii
cunoştinţele politice, ideologice şi M odul cum am organizat informa­ documentaţia refăcuta, s-o depună In executate în termenele stabilite, ceea bune condiţiuiH a lucrărilor pe şan­
Schimbul de experienţă organizat culturale ale oamenilor muncii. rea politică a oamenilor muncii, alit banca de investiţii pentru deschide­ din cadrul Trustului minier Deva n u ce duce la înlîrzierca predării lor tierele dc construcţii. Este de datoria
recent de către biroul comitetului Cu ocazia aprobării unui plan de mă­ prin formele enunţate, cit şi prin alte rea finanţării, să predea amplasamen­ avut timp să se îngrijească de eli­ de către beneficiari. Se mai iiilîm - beneficiarului ca, prin d irig u iţii do
raional de partid, cu prilejul decer­ suri privind îmbunătăţirea muncii de mijloace cum sini brigăzile şliinlilice. tul liber. Si pcnlru toate acestea sint berarea ani|)lasa?ncntelor pentru l>lă uneori ca proiectele să aibă nu­ şantier, să urmărească jic faze de
nării drapelului de umlale fruntaşă pe partid >n sectorul forestier biroul co-J agitaţia vizuală, cercurile, de cilii, ga­ prevăzute ca termene scadente da* blocurile A 4 şi A 7, iar acum o |>oo- meroase omisiuni ce |>roduc greutăţi lucru calitatea obiectivelor aflate in
raion in întrecerea socialistă coope­ miletului raional dc partid a recoman­ zelele de perete şi alte forme, nu lele dc 5 şi 7 aprilie. te face în numai 7 z ile ? ! în activitatea constructorului. Dc a- construcţie, să ceară remedierea Ia
rativei agricole de producţie din To- dat folosirea celor peste 20 aparate fiice să afirmăm cu convingere că Exemple de acest fel pot fi citate Cauza principală a acestei stări dc ccca, se impune mai multă nteulic timp a deficienţelor de execuţie, sem­
leşti, a constituit totodată o bună dc radio de la sectoarele dc exploata­ lucruri conslă in faplul că unii bene­ $i ojicrativilate în executarea pro­ nalate. Aceasta duce la reducerea
Ir fo: marea politică este intr-adevăr multe. Se pune insă întrebarea : toa­
ocazie de popularizare în întregul re, dm parchete şi depozite finale, in un puternic m ijloc de educare a te obligaţiile |)o caro şi le iau bene­ ficiari consideră că sarcina realizării iectelor lucrărilor cuprinse iu |>la- preţului dc cost, la înlăturarea reme­
rnron a rezultatelor şi a experienţei scopul organizării unor audilii colcc- maselor şi ea răspunde cerinţelor ce­ ficiarii in aceste „minute", care, in planului dc investiţii cade numai nul dc investiţii". dierilor du|)ă recepţia lucrărilor.
bogate pc care ţăranii cooperatori din livc. Indicaţia dală in acest sens şi lor mai largi cercuri de oameni ai paranteză fie spus, n-ar trebui să in seama constructorului. Or. fapte­ Sarcina executării lucrărilor dc con­ In cadrul şedinţei de lucru, bene­
Tr.lesli au obţinui o în munca lor organizarea dc expuneri şi confe­ le arată că şi beneficiarul răspunde ficiarii şi constructorii au analizat jjn
muncii. existe, se pol executa in termenele strucţii intr-un timp cit mai scurt,
Recenta campanie clcrlornlă a de­ rinţe au făcut ca muncitorii lores- In munca politică cu oamenii, ca scurte pe care şi le-au prevăzut după direct de felul cum s-au tradus în dorea lor în folosinţă înainte dc ter­ larg posibilităţile do care dispun şi
terminai si ea o cuprinzătoare ucli- li tr i să cunoască evenimentele inter­ forme şi metode care pol fi folosite, viaţă obiectivele planului lucrărilor men nu revine însă numai construc­ au luat măsuri corespunzătoare jicn-
vilate politică şi obştească. Ea a an­ ne şi externe, să fie la curent cu cele nu trebuie date relctc. Dm păcate n- semnarea actelor oficiale? Este de do investiţii, că el este obligat să torilor. In Darea de seamă prezenta- Iru ca munca pe şantierele de con­
trenat masele largi do celălem In dez­ mai noi hotărîri şi sarcini puse de somonen silualii sc mai manifestă şi la Iu sine inlcles că nu. Documentaţiile asigure din ling) constructorului la la Sesiunea M a rii A du nă ri Naţio­ strucţii să sc desfăşoare în cele mai
baterea multilaterală a unor impor- par i id în fala poporului nostru. Ca noi Pozitivă este totuşi preocuparea au fost făcute, dar n-a existat preo­ toate condiţiile bunei desfăşurări a nale din decembrie 1964 se sublinia bune condiţii, în vederea realizării
Linie uroblcme de interes ge neral şi urmare a materializării sarcinilor din evidentă n organizaţiilor de partid în cuparea pcnlru ca ele să fie predate muncii. „Dar — spunea în c u vin lu l necesitatea scurtării termenelor dc integrale şi la termenele stabilite a
local Organele şi organizaţiile de planul aprobat, un mare număr dc direclin folosirii judicioase a forme­ din timp constructorului. I RC. H u­ său Iov. Petru liota, activist al Co­ execuţie, dării in folosinţă înainte de lucrărilor prevăzute în planul dc in­
partid an Jual măsuri de a se orga­ ingineri, tehnicieni şi alte cadre din lor şi mijloacelor muncii polilice de nedoara a cerut în repetate raiduri m itetului regional de partid — nu termenele planificate a obiectivelor vestiţii.
niza convorbiri 5i discuţii colective conducerea întreprinderii forestiere, masă. cu condiţiile şi sarcinile con­
in legătură cu conţinutul .Manifestu­ crete pc care Ic au de rezolvat, n i­
lui F.D.P. La aceste activităţi au luat membrii comitetului dc partid, ai co­ velul dc cunoştinţe şi locul de muncă
parte peste 16.009 dc cclălcni din ra­ mitetului sindical şi ai comitetului al celor cărora li se adresează
ion. In popularizarea realizărilor re­ U.T.M. se deplasează la gurile de ex­
gim ului dcmocrat-popular, dc un ploatare şi în parchete şi lin în fata N ICO LAE Z A M O R A
La Combinatul de cauciuc sinte­ înalt nivel dc tehnicitate, ceea ce
real folos in munca noastră au fost m uncitorilor forestieri conferinţe şi secretar a) C om ilctului raional tic şi produse petro-chimice din ora­ face ca jirocesul tehnologic să fie în
bioşunie edilale pc plan central, cît expuneri. Printre acestea am intim : Haţeg al P.M.R, şul Gheorghc Gheorghiu-Dej, a in­ coa mai marc parte automatizat. Fa­
trat in producţie o nouă unilnic — brica este deservită intr-un schimb
fabrica dc stiren — prima de acest fel de 16 oameni, din caro 7 sînt ope­
din ţara noastră. Aici sc vor produce ratori. Ea dis|)une totodată de un la­
anual circa 7 000 tone dc sliren, care borator, înzestrat cu ajîaralură m o­
constituie materia primă |)cnlru fa­ dernă, unde sc fac analizele atil ale
brica de jiolistircu din cadrul com­ materiei prime cit şi ale produsului
binatului. Instalaţiile sînt montate în finit.
aer liber, singura construclic fiind Noua fabrică a fost |>roîec!ală dc
clădirea care adăposteşte tabloul dc S|)cdali$!i ai IPROCHIM, iar o bună
comandă, dc unde este condus între­ parte din utilaje au (ost executate în
gul proces tehnologic de fabricaţie. întreprinderile constructoare dc ma­
Utilajele cu care este dotată noua şini dîn ţară.
unitate se caracterizează printr-un (Agerpres)
„ Ziua Mondială
în tara noastră
•

„Ziua Mondială a Sănătăţii — insti­ cerea vaccinului animal. Savanli ro-
tuită de curîiul, de Organizaţia mini, ca jirof. I. Canlacuzino, în ca­
Mondială a Sănătăţii, are în acest an blate de delegat la O ficiul interna­
ca temă lupta împotriva variolei. Ea
ţional de igiena şi acad. Mihai Ciucâ,
eslc marcată în ţara noastră prin d i­
secretar al scclici de igienă a Ligii
ferite acţiuni : la Institutul „Prof. dr.
Naţiunilor, au adus contribuţii valo­
I. Canlncuzino" din Capitală, unde se
roase pe plan mondial la combaterea
produce vaccinul anlivariolic, şî în
acestei boli.
cadrul filialelor U n iunii Societăţilor
In urma măsurilor care au fost
de Ştiinţe Medicale au loc conferinţe
luate, in ţara noastră s-au obţinut
privind |)robleme actuale dc diag­
multe succese în lupta im jiotriva va­
nostic şi imunitate în variolă.
riolei. Anual sc efectuează peste
Vaccinarea aiUivanolicâ a început
600.000 dc imunizări antivariolice.
să sc iiractice la noi încă din 1332,
Proiecţia Im potriva acestei boli este,
obligativitatea ci fiind introdusă din
de asemenea, asigurată prin revncci- F A B R IC A DE C IO R A P I Şl T R I C O T A J E „SEBEŞ". Muncitoarea F-
1874, iar a revaccînării din 1894. cînd lena O lteana, din seefia circulare. îşi depăşeşte planul lunar n i 46 la
nări jicriodice.
au luat fiinţă şî primele laboratoare sulă, iar ţaţă dc 93 la sută planificat realizează >tn indice dc calitate ds
subvenţionate d« stat pentru produ­ (Agerpres) 96,5 la sută.