Page 31 - 1965-04
P. 31

Nr;  3197                                                                                                Dmmul  socialismului                                                                                                            f*ag.  3













                                                                                                                                                       Plecăm  din  Sebeş,  unde  primăvara   dimensiuni.   Buştenii  sint  |)rinşi  apoi
                                                                                                                                                     s-a  instalat  în  toate  drepturile  ci.  Pc   in  chingile  funiculorclor.  26  dc*  ase­
                                                                                                                                                     măsură  ce  ne  apropiem  de  parchetul   menea  cărăuşi  aerieni,  ce  se  întind
            Unul  din  obiectivele  importante  ale   şi  broşura  „Regiunea  Hunedoara'"  şi   ,.Bunăstarea  poporului  —  telul  su­               Recea,  dc  la  întreprinderea  lorcslic-   pc  o  lungime  de  180  km  slrăbătind
           m uncii  politici;  dt;  masă  il  constituie   pliantul  „Raionul  Haţeg  in  cifre   şi   prem  al  politicii  partidului",  „F o lo ­  ră  Sebeş.  în  maşină  sc  face  lot  mai   peste  piscuri  abrupto  şi  văi.  apropie
           informarea  color  moi  largi  mosc   de   fdplc”,  edilale  pe  plan  regional,  caro   sirea  superioară  a  masei  lemnoase  şi        frig.  După  numai  40  de  kni,  intrăm  în   lemnul  la  drum uri  dc  acces.
           oameni  ai  muncii  asupra   politicii   au  croat  posibilitatea  ca  zeci  dc  mii   avantajele  ci  pentru  economia  na­              „împărăţia"  zăpezilor.  M ercurul  ter-   Funicularişlii  Ioan  Zemora  şi  Vîo-
           partidului  nostru,  a   evenimentelor   do  oameni  ai  muncii  şi  în  special  ti­  ţională".  „A van taje le  muncii  în  b ri­       mometrului  scade  sub  zero  grade.  A-
           interne  şi   internaţionale.   In  acest   nerelul  din  raionul  nostru,  sa  cu­  găzi  complexe  cu  plata  în   acord                notimpul  alb  nu  pleacă  bucuros.  Deo­  rcl  Cucuian  din  parchetul  Pîrîul  Cîr-
                                                                                                                                                                                        ligului,  trim it  zilnic  pc  ranijia  de  în­
           .«■■cop,  Comitetul  raional  de  partid  Ha­  noască  realizările  înfăp luile  în  tavă.   global"  c it.                               camdată.  singurul  atribut  al  jîrimă-   cărcare  nu  mai  puţin  dc  45— 50  m.c.
           ţeg  se  preocupă  do  folosirea  şi  extin ­  în  regiune  şi  raion,  în  anii  puterii   Un  rol  deosebit  de  important  în          verii  este  ziua  lungă  şi   soarele..   buşteni.  Asta  înseamnă  că  mai  mult
           derea  acelor  forme  şi  mijloace  de  in ­  populare.              informarea  operativă   a   oamenilor                                „eu  dinii".  Ciudată  schimbare!   In-   cu  6  tone  dc  masă  lemnoasă  ia  niai
           formare  p o liliră   h  căror  eficienţă  n   O  altă  formă  pc  care  am  folosii-o   muncii  cu  cele  mai  noi  ştiri  $i  fapte     Ir-o  singură  zi  trecem  prin   două   rejjedc  drum ul  in  fiecare  zi,   spre
           fost  dovedită  do  violă.  Printre  aceşti'   in  munca  politică  dc  masă  şi   care   ii  revine  presei  noastre  de  partid.        anotimpuri.  ...Aici,  la  zeci  dc  k ilo ­  combinatele  de  mobilă  sau  spre  alli
           forme  pol  ii  am intite  :  convorbirile  şi   s-a  dovedit  deosebit  do  eficace  este   Cele  3 700  ziare  „Seinleia"  şi  „D ru ­  metri  dc  foriotd  st  tum ultul  viciu  c i­  beneficiari.
           citirea  in  colectiv  sau  individual   o   informarea   politică   prin   conferinţe   mul  socialismului"   precum  şi   cele          tadine,  m uncitorii  forestieri  îşi  dră­
           materialelor  apărute  în  presa  centrală   si  expuneri  pe  teme  ale  situaţiei  in­  1.200  dc  abonamente  la  publicabile          muiesc  cu  pricepere  timpul  de  lucru   Acolo,  unde  funicufarul  nu  poate
           şi  locală,  conferinţele  şi  expunerile,   iei naţionale,  Organizarea  la  căminele   „M unca  do  partid"  şi  „Lupta  de  cla­       si  forţele.  In  sprijin ul  muncii  lor  vin   străbate  la  d ru m u l'a u to ,  ritm ul  flu ­
           jurnalele   vorbite,  călătoriile  imagi­  culturale  a  unor  inform ări  polilice  a   sa",  dovedesc  interesul  membrilor  de         astăzi  utilaje  .şi  mecanisme  adecvate,   xului  osie  asigurat  de  tractoare  spe­
           nare  pe  hartă,  audierea  şi  viziona­  intrat  în  practica  organizaţiilor   de   partid  şi  a  altor  oameni  ai  muncii            do  mare  productivitate.  Sc  înfăptu­  cial  amenajate.  M aistrul  de  |>archct
           rea  în  colectiv  a  emisiunilor  radiolc-   partid.  Conferinţele  si   expunerile   fată  de  cunoaşterea  a  lot  cc  osie  nou       iesc  Directivele  partidului  cu  privire   Vasile  G iurqiuman  se  mindrcşlo  cu
           le yiriu n n   ele.                printre   care  amintim  :   „Amestecul   în  tară  şi  peste  hotare.  Pentru  cunoaş­                la  mecanizarea  ojjcraliu nilor  grele  şi   tractorişti  ca  M oisc  Vulpoiu.
                                                                                                                                                                                          —  Cu  astfel  de  oameni,  spune  el,
             In  zilele  noastre  evenimentele  po­  puterilor  imperialiste  în  Asia   de   terea  evenimentelor  militează  do  alt­              cu  volum  marc  dc  muncă.        nu  ţi-o  frică  de  realizarea  pianului.
           litice  se  succed  cu  mare  repeziciune   sud-esT,  „R  P.R.  pc  meridianele  glo­  fel  întregul  tiraj  de  ziare  şi  rcvisle         Exploatarea  pădurii  sc  face  în  flux
           alit  pe  plan  intern,  cil  şi  pc  arena   b u lu i”  ,şi  altoie  au  fost  audiate  cu  viu   la  care  oamenii  muncii  din  raion  sint   tehnologic,  asemănător  celui  din  ma­  Privim  !  In  urma  tractorului  con­
           internaţională,  ceea  ce  impune  o  mari'   interes  de  un  mare  număr  dc  oa­  abonaţi.  Numai  în  luna  martie  din               rile  întreprinderi  industriale.  In  fo­  dus  dc  lîtiărul  Vul|)oiu,  buşteni  ma­
           operativilalo   în   informarea   oame­  meni  ai  muncii.           acest  an  numărul  publicaţiilor  solici­                           toreportajul  de  faţă  ani  surprins  cî-   sivi  de  6-8  m.c.,  urmează  drum ul  do­
           nilor  muncii  cu  cele  mai  noi  si  actuale   Succesele  pc  care  le-nm  dobîndit   tate  de  oamenii  m uncii  din  raionul          leva  imagini  din  munca  forestierilor   rit  dc  stâpînuf  lor.  A lte  15  tractoare
           probleme  economice  şi  politice.  Ţi-   în  această  direcţie  sc  datorcsc  fap­  llalog  se  ridică  la  13.500  exemplare.           dc  azi.  Aşadar,  să  ne  continuăm  că­  din  celelalte  |>archcte  ale  întrep rin­
           nind  seama  de  accuslo.  biroul  co­  tului  că  sub  îndrumarea  comitetului   La  acest  capitol  mai  dispunem  însă                 lătoria  pc  flux...               dem   fac  acelaşi  serviciu.
           m itetului  raional  dc  partid  a  indicat   raional  de  partid,  consiliul  local  ai   de  rezerve  serioase.  Nu  oslo  asigu­          In   faza   doborît-seclionat,   se­  înainte  dc  a  ajunge  |)c  rampa  dc
           organizaţiilor  de  bază.  propagandişti­  sindicalelor,  comitetul  raional  U.T.M.,   rată  încă  peste  tot  o  difuzare  opera­       curea  este  do  jirisos.  Gheorghc  Pa-   încărcare,  buştenii  mai  suferă  o  u l­
           lor,  conducătorilor  organizaţiilor  rle   comitetul  raional  al  femeilor  şi  co­  tivă  a  presei.  Dc  asemenea,  organi­           honlu  este  astăzi  muncilor  c a lific'!.   timă  operaţie.  Cei  caic  îndeplinesc
           masă.  să  fie  receptivi  fală  de  eve­  mitetul  pentru  cultură  şi   artă   îşi   zaţiile  de  partid  trebuie  să  acţione­         In  m îin i le  Iui  fierăstrăul  mecanic  do­  această  muncă  îi  spun  simplu  :  sor­
           nimentele*  care  survin  şi  fără  a  mai   coordonează  activitatea  lor  în  dome­  ze  cu  mai  multă  operaţivitutc  pentru                                             tare.  După  măsurători  şi  calcule,  oa­
                                                                                traducerea  in  viaţă  a  experienţei  po­                           boară  la  pămint,  în  cîteva  minute,  ccl
           aştepta  alic  indicaţii  să  ia   măsuri   niul  inform ării  politico  n  oamenilor                                                     mai  gros  arbore.  Si  asemenea  lui  alţi   meni  pricepuţi  hotărăsc  de finitiv  soar­
           pentru  prelucrarea  sau  cilirea  in  co­  muncii,  după  un  plan  comun,  cu  te­  zitive  despre  care  presa  zilnic  face                                              ta  buştenilor.  Cum  şi  cît  trebuie  să
           lectiv  a  unor  materiale  apărute  în   rn alici  adecvate  preocupărilor  dife­  relatări.               Făcind  să  vuiască   pădurea,  105  muncitori  opun  rezistenţei  secu­  taie?  Sînt  |)roblenie  ce  ajjarţin  dc
           presă  I:\cm olo  din  acestea  s-ar  putea   ritelor  categorii  do  oameni  ai  muncii.  Am  apreciat  ca  bună  şî  am  stimu­  jierăstraiele  mecanice   culcă  la  lare  a  cojiacilor,  lot  nlîtea  fierăstraie   valorificarea  superioară  a  masei  lem­
           da  mullc.  Ne  vom  Umila  insă  la  a   La  materializarea  acestui  plan,  con­  lat  metoda  folosită  in  multe  coope­  pămint.  In  citeva  minute,  cel  mai   mecanice.  O  dală  dobor î li,  arborii   noase.  Unde  nu  pot  străbate  autoca-
           relata  modul  rum  s-au  organizai  dis­  tribuie  un  marc  număr  de  intelec­  rative  agricole  de  producţie  —   la   gros  arbore,  sînt  seclionali  mecanic  ta  diferite                             mioanelc,  tractoarele   mijlocesc
           cuţiile  în  legătură  cu  m alcrialrlc  lu­  tuali,  care  sc  deplasează  de  Ia  centrul   Silvaşul  Inferior,  Ostrov.  Ciula  Mare,                                                  Fotolcxt  S.  TRUŢÂ   intilnirca  cu  lemnul.
           crărilor  Sesiunii  M arii  Adunări  N a ­  de  raion  la  sale  pentru  a  lace  diferite   Sînlâmărie,  Bretea  Rooiînă   ele.  —
           ţionale  rljn  decembrie   1964,   M an i­  expuneri  şi  conferinţe'.  unde  Uîranii  cooperatori  citesc  in  co­
           festului  Frontului  Democratici  Popu­  L,i  căminele  culturale  din  Rîu  dc   lectiv  diferite  articole  ap<inile   in
           lare  sau  o  altor  materiale  edilale  pc   Mori,  liâioşli,  Sarmiscgcluza,  Unirea,   presa  noastră,  cum  au  fost  recoman­
           plan  ccnlral  şi  regional  în  campania   Toteşli  şi  în  alte  pârli  se  organizea­  dările  Consiliului  Superior  al  A gri-
           electorală.                        ză  cu  regularitate  jurnale  vorbite  şi   cu llu rii  cu  privire  lă  lucrările  campa­
             In  luna  decembrie  1T>1,  in  Iimpui   călătorii  imaginare  pc  hartă.  Prin  ci­  niei  agricole  de  primăvară.  M u n c i­
                                                                                 torii  de  la  Fabrica  de  conserve  H a­
           lucrărilor  Sesiunii  M.A.N.,  m uncito­  n s te   forme,  auditoriu!  eslc  informat
                                                                                 ţeg,  l.U.l.L.,  cooperativa  „Retezatul"
           rii.  inginerii  si  tehnicienii  dc  la  În­  de  către  unul  sau  moi  mullí  tova­
           treprinderea  de  industrie  locală  Na­  răşi  bine  pregătiţi,  alit  în  ceea  re   şi  dc  la  alte  întreprinderi,  organi­
           icei,  Exploalarea  minieră  Boita,  În ­  priveşte  realizările  regimului  demo-   zează  discuţii  colective  asupra  unor
           treprinderea  forestieră  Ma|eq,  În tre ­  cral-popular,  cit  şi  privitor  la  situa­  materiale  care  ridică  probleme  p ri­
                                                                                 vind  procesul  de  producţie.
           prinderea  de  produse  refractare  Boru   ţia  din  alte  ţări  ale  lumii.  Semnifi­
           Mare,  au  cilii  în  colectiv  Darea  de   cative  in  această  privinţă  sînt  călă­  Rezultatele  obţinute  în   domeniul
           seamă  prezentată  de  tovarăşul  Ion   toriile  pe  hartă  ţinute  la  căminul   informării  politice  n  oamenilor  m un­
           Gheorghc  M aurcr  asupra  îndeplinirii   cultura)  din  Rin  dc  M ori  pe  tema  :   cii  din  raion  se  daloresc  organelor  şi
           planului  de  stat  pe  anul  1964  si  sar­  „Electrificarea  larii",  la  Sălaşul  Su­  organizaţiilor  de  partid  care  au  p ri­
           cinile  principale  ale  planului  de  stat   perior   „Înfloresc  oraşele   regiunii   vit  această  problemă  ca  o  sarcină  de
           pe  anul  1965.  In  discuţiile   purtate,   Hunedoara",   la  Unirea  „Realizările   mari'  importantă.  Pot  fi  amintite  in
            mai  mulţi  comunişti,  printre   care   regimului  dcmocrol-pepular  în  regiune   acest  sens  comileicle  de  partid  şi
            Ioan  Toader.  Mihăiesc  Adolf,  Con­  şi  raion"  ele.              birouri  ale  organizaţiilor  de   bază
            stantin  Petrescu  şi  alţii  au  arătat  că   A ud iţiile  colective  la  radio  şi  v i­  rum   silit  cele  din  In 'rcp rin d rrcn   dc
            întregul  colccliv  trebuie  să  se  mo­  zionarea  unor  emisiuni  ale  televiziu­  produse  refractare  Baru  Mare,  I R.I.L.
            bilizeze  pentru  îndeplinirea  obiecti­  nii  noastre  sînt  de  asemenea  forme   Haţeg,  precum  şi  cele  din  cooperati­
            velor  dc  bază  pe  care  planul  de  stat   pe  care  comitetul  raional  de   partid   vele  agricole  de  producţie  Unirea,
            pc  anul  1965  le  pune  in  fata  între­                           Toteşli.  Boşorod,  Ostrov,   Poşteana,
                                              Ic-a  indicai  să  fie  folosiţi'  in  nunca
            prinderilor.  Toii  m uncitorii  care  an                            Haţeg  ele.  Lcrjnt  de  aceasta  trebuie
                                              politică  de  ninsă.  De  un  real  lolos  în
            luat  parte  la  discuţiile  colective  au   acest  scop  sînt  zecile  de  aparate  de   spus  că  avem  şi  tovarăşi  activişti
            subliniat  importanta  deosebită  ce  o   radio  şi  televizoare  de  caro  dispun   dc  partid  şi  de  stal,   propagandişti,
            prezintă  pentru  economia  naţională   căminele  culturale  din  raion.  Ca  ur­  secretari   ai  organizaţiilor   de  bază,
            realizarea  celor   trei  sarcini  princi­  mare  a  preocupării  birourilor  organi­  intelectuali  etc.  care  nu-şi  precupe­
            pale  ale  planului  dc  stat  pc  1965:  ca­                        ţesc  timpul  şi  nici  eforturile  atunci
                                              zaţiilor  de  bază  şi  a  activiştilor  noş­
            litatea  produselor,  îndeplinirea  obiec­                           cind  au  sarcina  do  a  face  informări   Punte  aeriană  dc  legătura,  ce
                                              tri,  în  multe  zile  au  fost   organizaţi;                                                                    De  la  un  timp  încoace  buştenii  nu-şi  mai  pierd  din  valoare  in  viul  Sebeşului.  Autocamioane  con
            tivelor  din  planul  de  investiţii   la                            politico.  Faptul  că  ci  citesc  cu  regu­  se  întinde  pe  mii  de  metri,  Juni-
                                              audiţii  şi  vizionări  colective  transmise                                                                duse  de  adevăraţi  aşi  ai  volanului,  au  preluat  apei  această  „pradă".
            parametrii  proiectaţi  şl  realizarea  in-,   dc  posturile  noastre  de   radio   şi   laritate  presa  şi  alte  materiale  ideo­  cularele  apropie  lem nul  dc  dru­
            leqrală  şl  exemplară  a  sarcinilor  do                            logice  si  |)olilice,  face  ca  ei  să   fie   mul  auto   ______ _
                                              televiziune.  O  asemenea  manifestare
            export.  La  fabrica  do  conserve,  Inlre-                          temeinic  prcgătili  şi  dc  multe   o ii
                                               a  avut  loc  recent  la  căminele  cu ltu ­
            prinderca   foreslieră  Haţeg,  Exploa­                              iniţiativa  de  a  organiza   informări
                                               rale  din  Sarmiscgcluza,  Unirea  Bo-
            larea  minieră  Boita,  care  au  un  în ­                           politici*  le  aparţine.  Printre  aceştia
                                              şorod   şi  altele  cind  la  televizorul
            semnat  plan  dc  export,  muncitorii,   căminului  cultural-  ‘  şi  la  Aparatele   amintim  .pc  tovarăşii  Lulă.  Glieorghe,
            inginerii  şi  tehnicienii  s-au  .angajat   do  radio,  ţăranii  cooperatori  au  u r­  Arm ie  Povcl.  Radon»  Ignat,  F.iur  Cn-
            să  realizeze  integral  şi  In  termen  sar­                        sian.  Arion  lo?n  şi  Alrlos  Ioan.  Uc-
                                               mărit  cuvinlarca  tovarăşului  Gheor-
            cinile,  fiind  produse  dc  calitate  su­  ghe  Gheorghm-Dej  cu  ocazia  alege­  «iormeni  lorii,  Glodennu  Ioan,  Duică
            perioară.                                                            Măria,  Sgondcn  Vosile.   Por ansei.1                                                                  s-a  respectat  întocmai  indicaţia  dată   aliate  în  construcţie,  aceasta  sporind
                                               rilor  de  depulali  in  Marea  Adunare                                                                                                                                      eficienţa  economică  a  investiţiilor  a-
              Asemenea  discuţii  colective  au  fost   Naţională  şi  în  sfaturile   populare.   Solomnn  şi  m ul'i  alţi  tovarăşi.                                                  ca  în  planul  dc  construcţii  să  fie   locatc  dc  stal.  De  aceea,  se  impune
            purlatc  şi  în  multe  cooperative  a-   Astfel  de  audiţii  au  avut  loc  in  nu­  Trăim  în  epoca  cind  cunoaşterea                                                   cuprinse  numai  acele  obiective  pen­  rcs|)ectarca   Întocmai  a  lermcnelor
                                                                                 evenimentelor  interne  şi  inlernalio-                                                                 tru  care  există  asigurata  documenta­
            gncole  dc  producţie.  Cu  acest  p ri­  meroase  întreprinderi  şi   instituid                                                                                                                                planificate,  la  realizarea  cărora  tre­
            lej  sccrelaril   dc  partid,  propagan­  din  raion  printre  caro  in! reprimieren   nale  a  devenit  o  cerinţă  pe  care  o                                             ţia  necesară.  Astfel,  la  finele  anu­  buie  să  concure  toţi  factorii  care  con­
            diştii.  preşedinţii  şi  membrii  consilii­  forestieră,  cooperativa   ,,Retezatul",   ■îinile  singur  fiecare  om  al  muncii.   (Urmate  diri  pag   /)  serviciului   S.M.T.  reglementarea  şî   lui  1964  s-a  ajuns  în  silualia  ca  une­  tribuie  la  traducerea  în  viaţă  a  obiec­
                                                                                                                                                                                         le  lucrări,  deşi  e.xcculnlc.  să  nu  jioa-
            lor  dc  conducere,  cadrele   didactice   fabrica  de  conserve,   şcoala   medie   Iată  pentru  ce  considerăm  deosebit                corelarea  valorilor  de  jilan,  dar  bene­  lă  fi  decontate  de  către  constructor   tivelor  planului  lucrărilor  dc  inves­
            ele.  au  vorbit  ţăranilor  cooperatori   ele.                      de  importantă  sarcina  ce  no   revine                              ficiarul  n-a  dat  nici  un  răspuns.  Un                           tiţii.  Răsjîundcrca  nu  este  numai  a
                                                                                 nouă,  activiştilor  de  partid,  de   a-i   iov.  mg.  Juhi  Aurel  semnează  din                      din  lipsa  documentaţiei.  La  asigura­
            despre  faplul  că  lucrările   sesiunii                                                                                                   trimestru  întreg  tovarăşii  din  servi­
                                                Trebuie  arătat  însă  că  audiţiile  şi                            partea  Trustului  minier  Deva  o  m i­                             rea  din  timp  a  lucrărilor  cu  proicclc   constructorului,  ci  şi  a  beneficiarului
            M.A.N.  pun  în  fala  ţărănimii  noas­                              ajuta  pe  oa ni'n i  să  înţeleagă  şi  să                           ciul  S.M.T.  al  C onsiliului  aq rirol  re­
                                               vizionările  colective  ar  da  rezultate                            nată  care  se  referă  mai  ales  In  exe­                          trebuie  să  contribuie  şi  lucrătorii  clin   rare  trebuie  să  asigure  prin  acope­
            tre  sarcina  sporirii  producţiei  agri­                            interpreteze  în  mod  just  şi  ştiinţific                           gional  n-au  jnilut  rezolva  aceste  jiro-
                                               şi  mai  bune  dacă  în  urma  lor  s-ar                             cutarea  blocurilor  A4  şi  A7  din  mi-                            cadrul  D.S.A.P.C.  Deva.  Accsl  colec­  rirea  la  timp  a  obiectivelor  cu  pro­
            cole  vegetale  şi  animale,   folosirea   face,  peste  Iol,  în  mod   organizat,   aeeslc  evenimente,  iar  legat  dc  ele   croraionul  1,  2.  3  Deva,  pcnlru  care   blcnie.  iar  acum  corelarea  se  jioale   tiv  a  obţinut  succese   munca   sa.   iecte  corespunzătoare  şi  deschiderea
            judicioasă  a  formelor  de  cointeresare   disculii  colectivi;  care  să  adincească   să  cunoască  politica  marxist-leninista   trebuia  să  predea   constructorului   face  în  numai  10  zile?  Un  trimestru   dar  nu  întotdeauna  proiectele  sint   finanţării,  desfăşurarea  în  cele  mai
            materiala  a  ţărănimii  ele.                                        a  partidului  şi  statului  nostru.                                  şi  mai  bine  serviciul  de  investiţii
                                               cunoştinţele  politice,  ideologice   şi   M odul  cum  am  organizat  informa­  documentaţia  refăcuta,  s-o  depună  In                 executate  în  termenele  stabilite,  ceea   bune  condiţiuiH  a  lucrărilor  pe  şan­
              Schimbul  de  experienţă  organizat   culturale  ale  oamenilor  muncii.  rea  politică  a  oamenilor  muncii,  alit   banca  de  investiţii  pentru  deschide­  din  cadrul  Trustului  minier  Deva  n  u   ce  duce  la  înlîrzierca  predării  lor   tierele  dc  construcţii.  Este  de  datoria
            recent  de  către  biroul   comitetului   Cu  ocazia  aprobării  unui  plan  de mă­  prin  formele  enunţate,  cit  şi  prin  alte   rea  finanţării,  să  predea  amplasamen­  avut  timp  să  se  îngrijească  de  eli­  de  către  beneficiari.  Se  mai  iiilîm -   beneficiarului  ca,  prin  d irig u iţii  do
            raional  de  partid,  cu  prilejul  decer­  suri  privind  îmbunătăţirea  muncii  de   mijloace  cum  sini  brigăzile  şliinlilice.   tul  liber.  Si  pcnlru  toate  acestea  sint   berarea   ani|)lasa?ncntelor   pentru   l>lă  uneori  ca  proiectele  să  aibă  nu­  şantier,  să  urmărească  jic  faze  de
            nării  drapelului  de  umlale  fruntaşă  pe   partid  >n  sectorul  forestier  biroul  co-J   agitaţia  vizuală,  cercurile,  de  cilii,  ga­  prevăzute  ca  termene  scadente  da*   blocurile  A   4  şi  A   7,  iar  acum  o  |>oo-   meroase  omisiuni  ce  |>roduc  greutăţi   lucru  calitatea  obiectivelor  aflate  in
            raion  in  întrecerea  socialistă  coope­  miletului  raional  dc  partid  a  recoman­  zelele  de  perete  şi  alte  forme,   nu   lele  dc  5  şi  7  aprilie.  te  face  în  numai  7  z ile ? !  în  activitatea  constructorului.  Dc  a-   construcţie,  să  ceară  remedierea  Ia
            rativei  agricole  de  producţie  din  To-   dat  folosirea  celor  peste  20  aparate   fiice  să  afirmăm  cu  convingere  că   Exemple  de  acest  fel  pot  fi  citate   Cauza  principală  a  acestei  stări  dc   ccca,  se  impune  mai  multă  nteulic   timp  a  deficienţelor  de  execuţie,  sem­
            leşti,  a  constituit   totodată  o  bună   dc radio de   la sectoarele dc exploata­                                                       lucruri  conslă  in  faplul  că  unii  bene­  $i  ojicrativilate  în  executarea  pro­  nalate.  Aceasta  duce  la   reducerea
                                                                                 Ir fo: marea  politică  este  intr-adevăr   multe.  Se  pune  insă  întrebarea  :  toa­
            ocazie  de  popularizare  în  întregul   re, dm  parchete  şi  depozite  finale,  in   un  puternic  m ijloc  de  educare   a   te  obligaţiile  |)o  caro  şi  le  iau  bene­  ficiari  consideră  că  sarcina  realizării   iectelor  lucrărilor  cuprinse  iu  |>la-   preţului  dc  cost,  la  înlăturarea  reme­
            rnron  a  rezultatelor  şi  a  experienţei   scopul  organizării  unor  audilii  colcc-   maselor  şi  ea  răspunde  cerinţelor  ce­  ficiarii  in  aceste  „minute",  care,  in   planului  dc  investiţii   cade   numai   nul  dc  investiţii".  dierilor  du|)ă  recepţia  lucrărilor.
            bogate  pc  care  ţăranii  cooperatori  din   livc.  Indicaţia  dală  in  acest  sens  şi   lor  mai  largi  cercuri  de  oameni   ai   paranteză  fie  spus,  n-ar  trebui  să   in  seama  constructorului.  Or.  fapte­  Sarcina  executării  lucrărilor  dc  con­  In  cadrul  şedinţei  de  lucru,  bene­
            Tr.lesli  au  obţinui  o  în  munca  lor  organizarea  dc  expuneri   şi   confe­                                                          le  arată  că  şi  beneficiarul  răspunde                             ficiarii  şi  constructorii  au  analizat  jjn
                                                                                 muncii.                            existe,  se  pol  executa  in  termenele                              strucţii  intr-un  timp  cit  mai  scurt,
              Recenta  campanie  clcrlornlă  a  de­  rinţe  au  făcut  ca  muncitorii  lores-   In  munca  politică  cu  oamenii,  ca   scurte  pe  care  şi  le-au  prevăzut  după   direct  de  felul  cum  s-au  tradus  în   dorea  lor  în  folosinţă  înainte  dc  ter­  larg  posibilităţile  do  care  dispun  şi
            terminai  si  ea  o  cuprinzătoare  ucli-   li tr i  să  cunoască  evenimentele  inter­  forme  şi  metode  care  pol  fi  folosite,       viaţă  obiectivele  planului  lucrărilor   men  nu  revine  însă  numai  construc­  au  luat  măsuri  corespunzătoare  jicn-
            vilate  politică  şi  obştească.  Ea  a  an­  ne  şi  externe,  să  fie  la  curent  cu  cele   nu  trebuie  date  relctc.  Dm  păcate  n-   semnarea  actelor  oficiale?  Este  de   do  investiţii,  că  el  este  obligat  să   torilor.  In  Darea  de  seamă  prezenta-   Iru  ca  munca  pe  şantierele  de  con­
            trenat  masele  largi  do  celălem  In  dez­  mai  noi  hotărîri  şi  sarcini  puse  de   somonen  silualii sc mai  manifestă  şi  la   Iu  sine  inlcles  că  nu.  Documentaţiile   asigure   din   ling)   constructorului   la  la  Sesiunea  M a rii  A du nă ri  Naţio­  strucţii  să  sc  desfăşoare  în  cele  mai
            baterea  multilaterală  a  unor  impor-   par i id  în  fala  poporului  nostru.  Ca   noi  Pozitivă  este  totuşi  preocuparea   au  fost  făcute,  dar  n-a  existat  preo­  toate  condiţiile  bunei  desfăşurări  a   nale  din  decembrie  1964  se  sublinia   bune  condiţii,  în  vederea  realizării
            Linie  uroblcme  de  interes  ge  neral  şi   urmare  a  materializării  sarcinilor  din   evidentă  n  organizaţiilor  de  partid  în   cuparea  pcnlru  ca  ele  să  fie  predate   muncii.  „Dar  —   spunea  în  c u vin lu l   necesitatea  scurtării  termenelor  dc   integrale  şi  la  termenele  stabilite  a
            local   Organele  şi  organizaţiile   de   planul  aprobat,  un  mare  număr  dc   direclin  folosirii  judicioase  a  forme­  din  timp  constructorului.  I   RC.  H u­  său  Iov.  Petru  liota,  activist  al  Co­  execuţie,  dării  in  folosinţă  înainte  de   lucrărilor  prevăzute  în  planul  dc  in­
            partid  an  Jual  măsuri  de  a  se  orga­  ingineri,  tehnicieni  şi  alte  cadre  din   lor  şi  mijloacelor  muncii  polilice  de   nedoara  a  cerut  în  repetate  raiduri  m itetului  regional  de  partid  —   nu  termenele  planificate  a  obiectivelor  vestiţii.
             niza  convorbiri  5i  discuţii  colective   conducerea   întreprinderii   forestiere,   masă.  cu  condiţiile  şi  sarcinile  con­
            in  legătură  cu  conţinutul  .Manifestu­                             crete  pc  care  Ic  au  de  rezolvat,  n i­
            lui  F.D.P.  La  aceste  activităţi  au  luat   membrii  comitetului  dc  partid,  ai  co­  velul  dc  cunoştinţe  şi  locul  de  muncă
             parte  peste  16.009  dc  cclălcni  din  ra­  mitetului  sindical  şi  ai  comitetului  al  celor  cărora  li  se  adresează
             ion.  In  popularizarea  realizărilor  re­  U.T.M.  se  deplasează  la  gurile  de  ex­
             gim ului  dcmocrat-popular,  dc   un   ploatare  şi  în  parchete  şi  lin  în  fata   N ICO LAE  Z A M O R A
                                                                                                                      La  Combinatul  de  cauciuc  sinte­  înalt  nivel  dc  tehnicitate,  ceea   ce
             real  folos  in  munca  noastră  au  fost   m uncitorilor  forestieri  conferinţe  şi   secretar  a)  C om ilctului  raional   tic  şi  produse  petro-chimice  din  ora­  face  ca  jirocesul  tehnologic  să  fie  în
             bioşunie  edilale  pc  plan  central,  cît  expuneri.  Printre  acestea   am intim :  Haţeg  al  P.M.R,  şul  Gheorghc  Gheorghiu-Dej,  a  in­  coa  mai  marc  parte  automatizat.  Fa­
                                                                                                                     trat  in  producţie  o  nouă  unilnic  —   brica  este  deservită  intr-un   schimb
                                                                                                                     fabrica  dc  stiren  —   prima  de  acest  fel   de  16  oameni,  din  caro  7  sînt  ope­
                                                                                                                    din  ţara  noastră.  Aici  sc  vor  produce   ratori.  Ea  dis|)une  totodată  de  un  la­
                                                                                                                     anual  circa  7 000  tone  dc  sliren,  care   borator,  înzestrat  cu  ajîaralură  m o­
                                                                                                                     constituie  materia  primă  |)cnlru  fa­  dernă,  unde  sc  fac  analizele  atil  ale
                                                                                                                     brica  de  jiolistircu  din  cadrul  com­  materiei  prime  cit  şi  ale  produsului
                                                                                                                     binatului.  Instalaţiile  sînt  montate  în   finit.
                                                                                                                     aer  liber,  singura  construclic   fiind   Noua  fabrică  a  fost  |>roîec!ală  dc
                                                                                                                     clădirea  care  adăposteşte  tabloul  dc   S|)cdali$!i  ai  IPROCHIM,  iar  o  bună
                                                                                                                     comandă,  dc  unde  este  condus  între­  parte  din  utilaje  au  (ost  executate  în
                                                                                                                     gul  proces  tehnologic  de  fabricaţie.  întreprinderile  constructoare  dc  ma­
                                                                                                                       Utilajele  cu  care  este  dotată  noua   şini  dîn  ţară.
                                                                                                                     unitate  se   caracterizează   printr-un                (Agerpres)
                                                                                                                     „ Ziua  Mondială
                                                                                                                     în  tara  noastră
                                                                                                                           •

                                                                                                                       „Ziua  Mondială  a  Sănătăţii  —  insti­  cerea  vaccinului  animal.  Savanli  ro-
                                                                                                                     tuită   de   curîiul,   de   Organizaţia   mini,  ca  jirof.  I.  Canlacuzino,  în  ca­
                                                                                                                     Mondială  a  Sănătăţii,  are  în  acest  an   blate  de  delegat  la  O ficiul  interna­
                                                                                                                     ca  temă  lupta  împotriva  variolei.  Ea
                                                                                                                                                        ţional  de  igiena  şi  acad.  Mihai  Ciucâ,
                                                                                                                     eslc  marcată  în  ţara  noastră  prin  d i­
                                                                                                                                                        secretar  al  scclici  de  igienă  a  Ligii
                                                                                                                     ferite  acţiuni  :  la  Institutul  „Prof.  dr.
                                                                                                                                                        Naţiunilor,  au  adus  contribuţii  valo­
                                                                                                                     I.  Canlncuzino"  din  Capitală,  unde  se
                                                                                                                                                        roase  pe  plan  mondial  la  combaterea
                                                                                                                     produce  vaccinul  anlivariolic,  şî  în
                                                                                                                                                        acestei  boli.
                                                                                                                     cadrul  filialelor  U n iunii  Societăţilor
                                                                                                                                                          In  urma  măsurilor  care  au   fost
                                                                                                                     de  Ştiinţe  Medicale  au  loc  conferinţe
                                                                                                                                                        luate,  in   ţara  noastră  s-au  obţinut
                                                                                                                     privind  |)robleme  actuale  dc   diag­
                                                                                                                                                        multe  succese  în  lupta  im jiotriva  va­
                                                                                                                     nostic  şi  imunitate  în  variolă.
                                                                                                                                                        riolei.  Anual  sc   efectuează   peste
                                                                                                                       Vaccinarea  aiUivanolicâ  a  început
                                                                                                                                                        600.000  dc  imunizări   antivariolice.
                                                                                                                     să  sc  iiractice  la  noi  încă  din  1332,
                                                                                                                                                        Proiecţia  Im potriva  acestei  boli  este,
                                                                                                                     obligativitatea  ci  fiind  introdusă  din
                                                                                                                                                        de  asemenea,  asigurată  prin  revncci-   F A B R IC A   DE  C IO R A P I  Şl  T R I C O T A J E   „SEBEŞ".  Muncitoarea  F-
                                                                                                                      1874,  iar  a  revaccînării  din  1894.  cînd                         lena  O lteana,  din  seefia  circulare.  îşi  depăşeşte  planul  lunar  n i  46  la
                                                                                                                                                        nări  jicriodice.
                                                                                                                     au  luat  fiinţă  şî  primele  laboratoare                             sulă,  iar  ţaţă  dc  93  la  sută  planificat  realizează  >tn  indice  dc  calitate  ds
                                                                                                                     subvenţionate  d«  stat  pentru  produ­                 (Agerpres)     96,5  la  sută.
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36