Page 33 - 1965-04
P. 33

P R O L E T A R I  DIN  T O A T E   Ţ Ă R IL E ,  U N I Ţ I - V A l
                                                                                                                                                    IN  NUMĂRUL  DE  AZI:                   Primirea  de  către  tovarăşul


                                                                                                                                                      O  Agrotehnica  —  la   baza     Chivu  Stoica  a  şefilor  misiunilor
                                                                                                                                                    producţiilor  sporite  de  porumb
                                                                                                                                                   (pagină  specială).
                                                                                                                                                                     (pag.  2-a)     diplomatice  acreditaţi  la  Bucureşti
                                                                                                                                                      $   Pe  teme  de  partid.
                                                                                                                                                      Q   Interviu  colectiv  cu  cadre­
                                                                                                                                                   le  didactice  —   Exprimarea  o-   Preşedintele  Consiliului   de  Stat   ju l  alegerii  sale  in  funcţia  de  preşe­
                                                                                                                                                                                     al  R.P.  Romîne,  Chivu  Stoica,  a  p ri­  dinte  al  Consiliului  de  Stat.
                                                                                                                                                   rală  şi  scrisă  a  elevilor.
                                                                                                                                                                                     mit  vineri  Ia  amiază  pe  şefii  misiu­  La  rin du l  său  a  exprimat  în  nu­
                                                                                                                                                      ®   Sport  :  întreceri  de  schi   nilor  diplomatice  acreditaţi  in  R.P.   mele  C onsiliului  de  Stat  şi  a)   său
                                                                                                                                                   —  Campionatul  orăşenesc  de     Romînă,  care  au  prezentat  felicitări,   personal,  urări  de  sănâlale  si  succes
                                                                                                                                                                                     in  numele  şefilor  dc  state  şi  gu ver­
                                                                                                                                                   popice.                                                             în  misiunea  de  înaltă  răspundere  a
                                                                                                                                                                                     nelor  din  ţările  lor,  pentru  alegerea   şefilor  do  misiuni  diplomatice,  pre­
                                                                                                                                                                      (pag.  3-a)    sa  în  această  funcţie  de  către  Marea   cum  şi  prosperitate  ţărilor  pe  care
                                                                                                                                                      ®   De  peste  hotare.         Adunare  Naţională.               le  reprezintă.
                                                                                                                                                                     (pag.  4-a)       La  solemnitate  au  luai  parte  Ion   „Republica   Popu>jră   Romînă,  a
                                                                                                                                                                                     Gheorqhe  Mau i er,  preşedintele  Con­
                                                                                                                                                                                                                       spus  tovarăşul  Chivu  Stoica,  anga­
                                                                                                                                                                                     siliului  de  M iniştri,  Ştefan  Voitec,
                                                                                                                                                                                                                       jată  înlr-o  vastă  operă  de  construc­
                                                                                                                                                                                     preşedintele  M a rii   Adunări   Naţio­  ţie  economică  şi  socială,  va  promo-
                                                                                                                                                                                     nale,  şl  Avram   Bunaciu  —   vicepre­  va  şi  pe  mai  departe  o  politică  ac­
       LUCRĂRI                       A G R I C O L E                         „T inereţe,  m elodii“                                                                                  şedinţi  ai  C onsiliului  de  Stat,  Grigo-   tivă  do  colaborare  cu  toate  ţările,
                                                                                                                                                                                     re  Geainănu.  secretarul  Consiliului
                                                                                                                                                                                                                       pe  baza  prin cip iilo r  do  neclintit  alo
                                                                                                                                                                                     de  Stat,  şi  Corneliu  Mănescu,  minis­
                                                                                                                                                                                     trul  afacerilor  externe.        respectării  independentei  şi  suvera­
                                                                                                                                                                                                                        nităţii,  alo  egalităţii  şi  rospeciuluî
             D E           P R I M Ă V A R Ă                                                                                                                                         M ilalo vici,  ambasadorul   R.S.F.  Iu­  cooperării  internaţionale  şi  apărarea
                                                                                                                                                                                      Decanul  corp ^iui  diplomalic,  Arso
                                                                                                                                                                                                                       reciproc,  m ililh u l  pentru  dezvoltarea
                                                                             Spectacolul  ansamblului  Casei  raionale de cultură                                                    goslavia  la  Bucureşti,   s-a  adresat   păcii  în  întreaga  lume".
                                                                                                                                                                                     preşedintelui  C onsiliului  de  Stat  al
                                                                                                                                                                                                                         In  încheiere,  preşedintele  Consi­
                                                                                                                                                                                     R.P.  Romîne.  In  numele  colegilor  săi,   liului  de  Stat  a  asigurai  că  in  acti­
         La  ordinea  zilei               Tractoarele lucrează                                                         din  Brad                                                    şi  cele  mai  bune  urări  de  sănăta­  vitatea  lor,  consacrată  dezvoltării  re­
                                                                                                                                                                                                              acestora
                                                                                                                                                                                     Iransm ilindu-i  1  felicitările
                                                                                                                                                                                     te  personală,   pentru   prosperitatea   laţiilor   de  prietenie  şi  colaborare
                                                                                                                                                                                                                       dintre  ţările  pe  care  le  reprezintă
                                                                                                                                                                                     poporului  romin,  pentru  dezvoltarea
             Cultivarea                             din  plin                 La  Casa  raională  de  cultură   din   Mesajul  spectacolului  c  tinereţea.   cali  şi  croitori,  tineri  de  diferite  pro­  relaţiilor  dintre  Romînia  şi  ţările  ai   Si  R.P.  Romînă,  şefii  m isiunilor  di-
                                                                                                                                                                                                                       plomaliee  sc  vor  bucura  în  continu­
                                            l.a  cooperativa  agricolă  de  pro-   Brad  s-au  înmănuncheat  inlr-un  co­  Tinereţea  dc  azi  cu  dinamismul   şi   fesii,  care  aici,  pe  scenă,  sînt  colegi,   căror  şefi  de  m isiuni  au  fost  pre­  are  de  întregul  sprijin  al  Consiliu­
                                                                             lectiv  artistic  cei  mai  lalcnlali  ar­
                                                                                                               energia  ci,  cu  însufleţirea  şi  ener­
                                                                                                                                                  prieteni  ai  cîntecului,  ai  jocului,  ai
                                                                                                                                                                                                                       lui  de  Stat  al  R P.  Romîne.
       plantelor  furajere                duclie  din  Toteşti.  pentru  buna  desfă­  tişti  amatori  din  întreprinderile   şi   gia  ce  o  caracterizează.  V irsta  medic   ariei  dramatice.  zenţi.  de  misiuni   La  sfirşilul  solemnităţii,  preşedin­
                                          şurare  a  lucrărilor  agricole  din  a-
                                                                                                                                                                                      Adresîndu-se  şefilor
                                          renslă  campanie,  au  fost  repari ¡zale   Instituţiile  oraşului.  Încă  de  la  în ­  a  interpreţilor  abia  a  Irceut  pragul   „Tinerele,  m elodii“  se  desfăşoară   diplomatice,  tovarăşul  Chivu  Stoica   tele  C onsiliului  de  Stat   şi  ceilalţi
                                          să  lucreze  7  tractoare.  In  vederea  fo­  fiinţarea  ei  (aproape  7  ani),  casa  dc   celor  20  de  ani.  Cum  ar  putea  deci   pe  fundalul  melodiilor   tinereşti  a-   conducători  de  stat  s-au  întreţin ut
        ___ în  livezi____                losirii  lor  la  întreaga  capacitate,  pre­  cultură  de  aici  a  oferit  brădenilor   să  nu  aducă  în  scenă  bucuria  vîrslei   dusc  în  scenă  de  însăşi  tinereţea  bră-   a  m ulţu m ii  cordial  pentru  bunele  u-   cordial  cu  şefii  m isiunilor  diploma­
                                          şedintele  cooperativei  agricole.   in­  numeroase  spectacole.  Niciodată  insă   lor,  acea  bucurie  care  i-a  insolit  din   deaiiă.  Inlr-un  ritm  plin  de  dinamism   rări  adresate  R.P.  Romîne.  Consiliu­  tice.
                                                                             nu  a  prezentat  un  ansamblu  ca  cel   copilărie,  de  cînd  s-au  ivit  zorii  vre­
                                          ginerul  şi  şeful  brigăzii  do  tractoare                                                             si  optimism,  ansamblul  isi  deschide   lui  de  Stat  şi  lui  personal,  cu  prile­  (Agerpres).
                                                                             de  azi,  cu  care  a  cucerit   inim ile   m urilor  dc  a z i!     spectacolul  aducînd  in  scenă,  de  la
           Asigurarea  unei  baze  iurajerc  pu­  controlează  zilnic  starea   terenului,   spectatorilor  din  Baia  rle  Criş  şi  A-
         ternice  în  fiecare  gospodărie  agri­  indicînd  mecanizatorilor  să   lucreze   biud,  din  Gurabarza  şi  mai  ales  ale   La  Brad  s-a  realizat  un  spectacol   primele  secvenţe,  atmosfera  priină-
         colă  de  slal  si  cooperativă  agricolă   pe  tarlalele  zvinlalc.  Acest  lucru  a   localnicilor.  înjghebarea  unui  astfel   frumos.  I-au  dat  glas  Maria  Tudor  si   văralică  a  virstei  lor.  Bucăţile  de
         de  producţie  constituie  o  condiţie   permis  ca  insămînlarca  cultu rilo r  din   de  ansamblu  s-a  holărit  încă  in  p ri­  Eugen  Moga,  surorile  Costina  şi  V ă ­  muzică  uşoară  „Toată  lumea  cinla",   Primirea  de  către  tovarăşul
         lo lă rîto a rc   pentru  dezvoltarea  sec­  epoca  1  să  fie  terminală  la  timp.  mele  zile  ale  iernii,  atunci  cind  Co­  le nii  Banciu,  Lîviu   Dianu  şi  Pura   „Săniuţa  dragostei",  „Dacă  nu  eşti             *
         torului  zootehnic  şi  sporirea  conli-   .  Paralel  cu  efectuarea  insămînlări-   mitetul  regional  pentru  cultură   şt   Bulz,  Margareta  Barlha  şi  Fcrdinand   lingă  mine",  „Tu",  „In   tot  ce  e  fru­
                                                                                                               Krom,  Traian  Ba,nciu  si  Anton  Tibe-
         nuă  a  producţiei  de  carne,  laplc  şi   lor,  datorită  folosirii   judicioase   a   artă  a  indicat  caselor  de  cultură  for­  riu,  Alexandru  Lucaci  şi...  sint  prea   mos  pe  lume"  şi  toate  celelalte  care   Chivu  Stoica  a  delegaţiei  de  activişti
         lină.                            forţelor  si  a  mijloacelor  de   lucru,   marea  unor  ansambluri   folclorice.   mulţi  pentru  a  enumera  pe  toii  a-   au  cules  aplauzele  sutelor  de  spec­
           Posibilităţile  de  sporire  a   pro­  cooperatorii  au  reuşit  să  fertilizeze   Cum  insă  la  Brad  sint  şi  numeroase   cei  care  şi-au  dăruit  o  bună  parte   tatori.  au  fost  plăcui  îmbinate   cu
         ducţiei  de  nu lre luri  sîut   multiplii.   aproape  400  ha.  îngrăşăminte   s-au   talente  cu  reale  calităţi  spre  muzi­  din  orele  lor  libere,  artei,  cei   care   jo curile  populare  „Murăşan  cu  tun­  ai  Uniunii  Comuniştilor  din  Iugoslavia
         Intre  acestea  o  rezervă  importantă   aplicat  pe  unele  suprafeţe  însămîn-   că  uşoară  s-a  trecut  Ja  pregătirea   aproape  scară  de  seară  au  făcut  ca   dra  sură".  ,,1a  uilali-vă  feciori",  „Ţ a ­
         o  reprezintă  extinderea  suprafeţe­  talc  cu  culturi  de  toamnă  şi  pe  140   unui  spectacol  muzical  dc  varietăţi,   lum inile  ferestrelor  sălilor  de  repe­  rina  dc  la  Găina",  „M îndra  mea  de   Tovarăşul  Chivu  Stoica,  membru   C C.  al  P.M R„  şi  Ion  Iliescu,  şefi  de
         lor  culliva tc  cu  plante  furajere  in   ha  care  urmează  a  li  cultivate  cu  po­  în  care  piesele  de  muzică  uşoară  se   tiţii  să  rămină  luminate  pină  lîrziu.   la  Ciugud"  şi  oiţele.  în  care  inter­  al  Biroului  Politic  şi  secretar  al  C.C.   secţie  la  C.C.  al  P.M.R.,  s-a  desfăşu­
         livezi.  Metoda  de  cultivare  a  nutre­  rumb.  De  asemenea,  s-a  făcut  gră-   împletesc  armonios  cu  cilecele   şi   Sint  mulţi  şi  toii  dornici  de  a  reali­  preţii  au  fost  mereu  rechemaţi   la   al  P.M.R.,  a  prim it  vineri  delegaţia   rat  într-o  atmosferă  cordială,  tovă­
         ţurilor  in  livezile  de  pomi  fru c ti­  parea  unei  suprafeţe  însemnate  ocu­  jo curile  populare  romineşli.  Aşa  a   za  lucruri  frumoase.  Sînl  mineri  şi   rampă.  Pe  alocuri,  piesele  de  muzică   dc  activişti  ai  U n iunii  Comuniştilor   răşească.
         feri  prezintă  avantajul  că,  pe  de  o   pată  cu  cereale  păioase  dc  toamnă,   luat  llinlă  an sam b lul;  „Tinerele,  me­  electricieni,  lăcătuşi  şi  tehnicieni,  zu­  populară  au  fost  insolite  de  momen­  din  Iugoslavia,  condusă  de  Bogdan   La  amiază  a  avut  loc  o  masă  to­
         parte  contribuie  la  obţinerea  unor   unde  s-a  format  crustă.  lodii".                          gravi  şi  funcţionari,  asistenţi  medi­  te  coregrafice,  reltsindu-se  să  se  dea   Osolnik,  membru  al  C om itetului  Cen-   vărăşească  oferită  în  cinstea  dele­
         cm itităli  lot  mai  mari  do  furaje,   Cei  7   mecanizatori,   din   brigada                                                         cîntecului  multă  originalitate,  farme­  lia l  al  U.C.I.,   directorul   revistei   gaţiei.
         iar  pe  de  altă  parte  se  asigură  po­  condusă  dc  Viorel  Enăşcscu,  perma­                                                       cul  său  popular.  A rtiş tii  brădeni  au   „K om m u nist“ .  A   participat  Arso  M i-   ★
         sibilitatea  recuperării  mai  rapide  a   nentizaţi  la  cooperativa  agricolă  din                                                     întregit  spectacolul  cu  arii  din  ope­  latovici,  ambasadorul  R.S.F.  Iugos­  Seara,  delegaţia  de  activişti  ai  U ni­
         cheltuielilor  investite  pentru  iniun-   Toteşti  au  mai  pregătit  palul  germi­                                                     rele.  care  au  adus  în  sală  adevărate   lavia  la  Bucureşti.   unii  Com uniştilor  din  iugoslavia  a
         larca  plantaţiilor.             nativ  pe  32  ha  care  se  plantează  cu                                                              cascade  de  aplauze,  au  oferit  mo­  Primirea,  la  care  au  luat   parte   părăsit  Capitala,  indreptindu-se  spre
           In  această  privinţă  este  conclu­  cartofi  şi  au  executat  arături  pentru                                                       mente  vesele,  bine  alese,  care  au   tovarăşii  llie   Vcrdet,  secretar  al  C.C.   patrie.
         dent  exemplul  oferit  de  către  coo­  insămîntarca  porum bului  pe  mai  mult                                                        dat  spectacolului  şi  mai  multă  vese­  al  P.M.R.,  Ghizela  Vass,  membru  al       (Agerpres).
         perativa  agricolă  de  producţie  din   de  60  hectare.  In  continuare  ci  lu ­                                                      lie.
         Daia.  La  unitatea  amintită   valoa­  crează  in  schimburi  prelungite  la  pre­                                                       Şi  brădenii  işî  au  un  Hodovanschi
         rea  producliei  suplimcnlare   reali­  gătirea  terenului  destinat  cultu rii  dc                                                      al  lor,  pe  electricianul  Liviu  Belea,   A f T I l ă l   IT A T F A
         zate  anual  de  pe  fiecare  hectar  cul­  porumb.  Dintre  mecanizatorii   care                                                        o  Ang'etă  Moldovan.  pe  funcţionara
         tivat  cu  plante  de  nutrel  sau  alte   obţin  rezultate  bune  in  muncă  amin                                                       Maria  Tudor.  un  Nico  V e n lu rra   al
         culturi  sc  ridică  la  peste  J0.000  lei.   lim   pe  iov.  Gheorqhe  Colon,  llie  Paş-                                              lor,  pe  asistentul  medical  Livîu  Dia­
         Asemenea  situaţii  s-au  in tiln it   in   cău,  Nicoiac  Pircâlâbescu  şi  alţii.                                                      nu,  un  Zeno  Turdeanu  al  lor.  pe  tî-   •   După  succesul  o b ţin u i  în  ac­  fe rite   etc.  In  prim ele  7  zile  ale  lu ­
         anul  trecut  şi  la  alte  unităţi,  p rin ­      N.  SBUCHEA                                                                           nărui  Traian  Banciu.   un  Ludovic   tu a lu l  turneu.  Teatrul  de  stat  „V a ­  n ii  a p rilie   a.c.  planul  dc  producţie
                                                             corespondent                                                                        Spiess  a>  lor,  pe  tehnicianul  Vaier   lea  J iu lu i"  prezintă  azi  la  Deva,  din  Ia  noile  sortim ente  a  fost  depăşit
         tre  care,  amintim  cooperativele  a-
         gricolc  de  producţie  din   Turdaş,                                                                                                    Banciu.  Cu  ei  si  cu  ceilalţi  in te r­  nou,  in  m atineu  şi  scara,  spectaco­  cu  peste  2  la  sută.
         Aurel  Vlaicu,  Buccrdca,  M ihalţ  şi   Pregătesc  terenul                                                                              preţi,  Casa  raionala  de  cultură  din   lu l  cu  piesa  „In trig ă   şi  iu b ire "  dc   O   Form aţia  dc  estradă  a  C lubu­
         altele.  Ţinind  seama  de  avantajele                                                                                                   Brad  a  prezentai  „Tinerete-m elodii” ,   Fricderich  Schlller.   lu i  sindicatelor  din  Deva  va  pre­
         oferite  de  metoda  cultivării  plan­  Ţăranii  cooperatori  din  Bîrcca  Mică,                                                        spectacol  mult  apreciat  dc  public.  ®   Azi,  la   ora   18,  C om itetul  zenta  astă-scară  la  Gu/abarza,  în
         telor  de  nutret  in  livezi,  în  nu­  de  pe  ra2a  oraşului  regional  Deva,                                                          Nu  se  poate  vorbi  despre  reuşita   U.T.M.  de  la  Term ocentrala  elec­  prem ieră,  spectacolul  in titu la t  „M a ­
         meroase  unită li  agricole  s-a  trecui   s-au  convins  pe  deplin  de  însemnă­                                                       spectacolului  fără  a  aminti  con tri­  trică  Paroşeni.  organizează  în  sala  gazin  m uzical"   in  regia   Iui  Ioan
         la  aplicarea  măsurilor  necesare  pen-   tatea  pe  care  o  prezintă  pregătirea                                                      buţia  regiei  artistice,  semnată  de  Lu­  de  lectură  a  b ib lio te c ii  ciu b u lu i  din  Rordan.  Conducerea  m uzicală  apar­
         iru  realizarea  acestui  scop.  Tere­  unui  bun  pat  germinativ  pentru  ob ţi­                                                       cian  Bumbea,  medic  stomatolog,  a   Paroşeni  o  seară  cu ltu ra l-d istra cti-  ţine  lu i  M arius  D um itru.  Îşi  dau
         nurile  respective  au  fost  arate  şi   nerea  unor  recolte  sporite  de  po­                                                         regiei   tehnice,   semnată  de  M arin   vă.  Cu  acest  p rile j  se  va  |ine  re­  concursul  soliştii  vocali   A u rica
         însămîntate  cu  diferite  cultu ri  fu­  rumb.  Iată  dc  ce  îndată  după  termi­                                                     Stan.  directorul  casei   raionale   de   cenzia  literară  a  rom anului  „M o rţii  Votss,  M a ria   Cocan,  Ioan  G rccu  şi
         rajere,  îndeosebi  cu  plante  de  nu­  narea  plantării  cartofilor  şi  însămin-                                                     cultură,  a  conducerii  muzicale  a  lui   rămîn  tin e ri“  de  Ana  Segerss.  a lţii.
         tret  de  talie  joasă  ca :  borceag,  ma­  tArii  culturilor  din  epoca  I,  consiliul                                                Vaier  Banciu,  împreună,  acest  co­  0   în  sala  C.C.V.J.  din  Petro­  O   In  raicroraion ul  II  din  O raşul
         zăre,  sparcetâ  etc.  Spre  exemplu,  la   dc  conducere  al  acestei  un ităli  si-a                                                   lectiv  a  muncit  şi  a  realizat  un  lu ­  şani  se  va  (ine  azi  Ia  orele  18  con­  m uncitoresc  Hunedoara  s-a  te rm i­
         cooperativa  agricolă  de   producţie   îndreptat   atenţia  spre   asigurarea                                                           cru  frumos,  m eriloriu,  cu  care   va   ferinţa;  „R eum atism ul  —  boală  care  nat  glisarea  b locu lui  G  3  cu  100  a-
         din  Vinerea  s-au  cultivat  II  ha  cu   unor  condiţii  corespunzătoare  pentru                                                       ciştiga  şi  în  v iilo r  aprecierea  publi­  se  poate  vindeca“ .  C onferinţa  va  fi  parlam enlc.  Este  al  treilea   bloc
         ovăz  şi  borceag,  cooperatorii  din   semănatul  porumbului.                                                                           cului.  Dar  ca  acest  succes  să  fie  şi   expusă  de  tovarăşul  doctor  Teodor  tu rn   de  acest  lip   construit  cu  co-
         Spini  au  însămintal  în  livada  ma­  Folosind  din  plin  tim pul  prielnic                                                           mai  mare  se  cer  cileva  retuşuri   ce   Ponora.                 ira j  glisant  in   m icro raio nu l  respec­
         zăre  şi  orz,  iar  la  Turdaş  s-au  se­  pentru  lucru  şi  ulilizind   mijloacele                                                    privesc  alîl  regia  tehnică  cit  şi  re­  0   Clasată  pe  locul  în tii  la  faza  tiv.  F in isa ju l  e x te rio r  eslc  făcui  cu
         mănat  60  ha  cu  iarbă  dc  Sudan.  A-   existente  cu   randament  sporit,  s-a                                                       gia  artistică.  In  prim ul  rind  scena   inlercom unalâ  a  F e stiva lu lu i  I.  L.  plăci  ceram ice  şi  s-a  executai   o
         semenea  acţiuni  s-au  întreprins  şi   reuşii  să  sc  pregătească  la  un  bun                                                        cere  spaţiu,  respiraţie;  e  necesară   Caragiale,  care  a  avut  loc  de  cu-  dată  cu  glisarea.
                                                                                                                                                                                      rind.  echipa  de  teatru  a  căm inului
                                                                                                                                                                                                                        Acest  sistem  modern  îşi  găseşte
         în  alte  unităţi.               nivel  agrotehnic  B0  la  sută  din  su­                                                               deci  eliminarea  unor  p a n o u ri;  jocul   cu ltu ra l  din  Unirea,  raion ul  Haţeg,  o  largă  extindere  în  întreaga  re­
                                                                                                                                                  de  lumini,  de  altfel  ingenios  reali­
           Trebuie  arătat  însă  că  in  raioa­  prafaţa  repartizată  pentru   cultura                                                          zat,  abundă  uneori,  obosind  ochiul   îşi  continuă  activitatea.  In  seara  a-  giune.  In   anul  curent  se  vo r  con­
         nele  Haţeg.  Ilia  şi  Alba  nu  sint  va­  porumbului.  Se  prevede  ca  în  cîtcva                                                    spectatorului.  E  bine  ca  acest  joc   cestei  zile,  tovarăşii  Ioan  Damian,  strui  f.107  apartam ente  cu  a ju to ru l
         lorificate  din  plin  toate  posibilită­  zile  această  lucrare  să  fie  terminată,                                                   dc  lu m ini  să  se  rezume  doar  la   un   Ioan  H orvat,  Venera  Ghi|escu,  Ioan  c o fra ju lu l  glisant.
         ţile  existente  pentru  cultivarea  in   creîndu-sc  astfel  condiţii  pentru  în­                                                      cînlec,  două.  Se  mai  poale  lucra  la   G avrilă  şi  M ih a i  M ateiciuc,  mem­
                                                                                                                                                                                                                        9   Z ile le  acestea,  la  cabinetele
         livezi  a  plantelor  furajere.  Timpul   cadrarea  însăminlării  porumbului  în                                                                                             bri ai acestei  fo rm a ţii de  teatru,  vor  raionale   şl  orăşeneşti  de  partid
         este  destul  de  înaintat.  Cunoscînd   epoca  optimă  —   condiţie  importan­                                                          aranjamentul  scenic  pentru  a  se  evi­  prezenta  pe  scena  căm inului  c u ltu ­  din  Haţeg,  Alba,  Hunedoara  ş.a.  s-a
         importanta  pe  care  o  prezintă  folo­  tă  pentru  realizarea  de  recolte  bo­                                                       ta  simetria,  uneori  supărătoare.  ral  din  satul  Tuştca  comedia  „A -   organizat  in stru ire a   propagandişti­
         sirea  judicioasă-  a  tuturor  resurse­  gate.                                                                                           Acestea  nu  umbresc  însă  specta­  nexa“   (PETRE  FARCAŞIU,  cores­  lo r  care  conduc  cercurile  şl  cursu­
         lor  dc  sporire  a  producţiei  dc  fu ­  La  executarea  lucrărilor  agricole                                                         colul  în  ansamblul  său.  Dar  tinînd   pondent).                  rile   În vă ţă m în lu lu l  de  p a rlid   de  la
         raje  şi  tinind  seama  dc  necesitatea   din  această  campanie  participă   un                                                                                                 întreprinderea  raională  de  in ­  sate.  Cu  acest  p rile j,  secretari   a(
         folosirii  raţionale  a  terenului   se   număr  însemnat  dc  cooperatori,   din                                                       cont  de  ele,  colectivul  Casei  raio­  dustrie  locală  Alba,  a  introdus  în  com itetelor  raionale  şi  orăşeneşti
         impune  ca  în  cadrul  fiecărei  unităţi,   rinduriie  cărora  s-au  evidenţiat  to­                                                   nale  de  cultură  din  Brad  va  putea  o-   producţie  anul  acesta  48  de  noi  pro­  de  partid  şl  d ire c to rii  cabinetelor
         unde  există  posibilităţi,  să  se   ia   varăşii  Terezia  Ghilca.  Irina  Popa.                                                       feri  iubito rilo r   artei  din  regiunea   duse,  p rin tre   care  pot  fi  am intite  de  pa rtid  au  dat  propagandiştilor
         ncînlîrziat  măsuri  în  vederea  extin­  Siqismund  Stoica,  Elisabcla  Cora.  Es­                                                     Hunedoara  un  spectacol  care  ii  va   cazanele  de  spălat  m ie,  bidoanele   numeroase  înd ru m ări  asupra  fe lu ­
         derii  supraletclor  cultivate  cu  plan­  tica  Chiş  şi  alţii.                                                                                                            pentru  lapte,  strecură torile  şi  fo r­  lu i  cum  trebuie  să  se  desfăşoare
         te  de  nutrel  in  livezi.                      S IM IN A   VASILE                                                                     aduce  numai  succese.               mele pentru  produse de panificaţie  d i­  co n vo rb irile   recapitulative.
                                                            corespondentă
                                                                                                                                                                  LU C IA   LICIU
       DIALOG DESPRE CALITATEA OŢELULUI                                                                                                                                             laminatelor  şi  a  aspectului  comercial.   U .V . C ă la n :
                                                                                                                                                                                    De  asemenea,  sînt  prevăzute  măsuri
                                                                                                                                                                                    pentru  prcintim pinarca  amestecului
                                                                                                                                                                                    dc  calităţi  şi  măsuri  pentru  urmărirea
                                                                                                                                                                                    respectării  procesului  tehnologic  şi
                                                                                                                                                                                    îmbunătăţirea  tehnologiei  de   lami­  S-a  terminat
                                                                                                                                                                                    nare.
                                                                                                                                                                                      Întărirea  disciplinei  tehnologice  şi  reparaţia furnalului  I
       Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor                                                  in pas          drilor,  dîiulu-se  posibilitatea  de  re­  larî,  care  nu  ne  livrează  întotdeau­  îmbunătăţirea  calităţii  laminatelor  a   Cu  citcva  săptămîni  în  urmă  fur­
                                                                                                              glare  mult  mai  uşoară  la  tolerante
                                                                                                                                                 na  lingouri  corespunzătoare.  Pe  m ul­
                                                                                                                                                                                    făcut  obiectul
                                                                                                                                                                                                  unei  analize  In  adu­
                                                                                                              ivslrinse  şi  chiar  la  tolerante  nega­
                                                                                                                                                 te  tagle  apar  deseori  crăpături  şi  sul­
                                                                                                                    redueîndu-se  în  acelaşi  timp
                                                                                                               tive,
                     cu  cerinţele  actuale  ale                            producţiei                        şi  cantitatea  de  icb ut  inrcgistrală  )a   furi  la  otelul  calmai,  iar  otelul  ne-   narea  generală  a  organizaţiei  noa­  Călan  a  Intrat  în  reparaţie  capitală.
                                                                                                                                                                                                                       nalul  nr.  1  de  la  Uzina  „V ic to ria "
                                                                                                                                                                                    stre  dc  partid  din  luna  martie  1965.
                                                                                                                                                 calmat  are  de  multe  ori  aşchii  care
                                                                                                               reglarea  laminorului.  De  asemenea,
                                                                                                                                                                                    A ic i  s-au  scos  în  evidentă  deficien­
                                                                                                                                                 produc  multe  greutăţi.  Avem
                                                                                                                                                                              apoi
                                                                                                                                                                                                                       C onsfiuctorii  siderurgişti  hunedoreni
                                                                                                               s-nu  luat  măsuri  pcnlru  controlul  teh­
                                                                                                               nologic  pc  flux,  in  special  la  lami­  dificultăţi  datorită  lam inării   uneori   tele  care  mai  există  .  in  activitatea   au  început  cu  entuziasm  munca  pen­
                                                                                                                                                                                    noastră  si  s-au  sla biiil  măsuri  con­
        In  etapa  actuală  de  dezvoltare  a   existat  uncie  deficienţe,  s-n  ajuns  to­  Iii  laminatelor  şi  reducerii  rebutului.        necorespunzăloare  a  laglelor  la  la­  crete  pentru  remedierea  lor.  tru  ca  furnalul  să  fie  redat  produc­
       stalului  nostru,  de  desăvirşirc  a  con­  tuşi  ca  majoritatea  m uncitorilor  să   Printre  aceste  măsuri  se  numără  asi­  narea  otelurilor  calmate,  lucru  ce  se   m inorul  de  semifabricate.  Pentru  eli­  ţiei  în  cel  moi  scurt  timp.  A ici  au
       strucţiei  socialismului,  cînd  prevede­  cunoască  bine  utilajele  şi  modul  lor   gurarea  cu  ghidaje  corespunzătoare   realizează  prin  efectuarea   probelor   minarea  acestora  se  impune  a  se  lua   Sub  îndrumarea  organizaţiei   de   fost  repartizate  echipele  şi  brigăzile
       rile  planului  şcscnal  sînt  realizate  şi   dc  deservire.  Paralel  cu  pregătirea   şi  pregătirea  din  timp  a   pro iilelor   de  refulare.  In  acelaşi  timp  lamina­  măsuri  la  otelării  şi  la  bluming.  parlid,  colectivul  do  muncă  al  lam i­  alcătuite  din  constructori  cu  o  bogată
       depăşite,  sarcina  de  căpetenie  a  in ­  m uncitorilor,  s-au  luat  măsuri  de  r i­  noi,  asigurarea  noilor  scheme  dc  la­  tele  sc  sortează  cu  alcnlie.  In  afară   Pentru  îmbunătăţirea  şi  pe  v iilo r   norului  de  profile  mici  este  hotărîl   experienţă  in  executarea  acestor  lu ­
       dustriei  noastre  este  creşterea  con­  dicare  a  nivelului  tehnic  al  m aiştri­  minare.  cilindrilor,  ghidajelor  şi  asis-   de  aceasta,  se  efectuează  probe  de   a  calităţii,  colectivul  lam inorului  de   să  lupte  cu  şi  mai  mult  elan  pentru   crări.  Ziua  şi  poaptea  ei  s-au  prins
       tinuă  a  calităţii  producţiei.  Această   lor  prin  lecţii  teorclicc  şi  practice,   lenlei  tehnice  necesare.  Trebuie  men­  refulare  şi  din  semifabricate,  iar  şar­  profite  mici  şi-a  fixat  o  serie  de  noi   realizarea  sarcinilor  Irasale  de  partid,   într-o  entuziastă  întrecere  cu  timpul
       sarcină  principală  este  evidenţiată  in   legate  de  procesul  tehnologic  şi  par­  ţionai  că  în  cursul  anului  1964  s-au   jele  necorespun2ătoare  sînt  respin­  obiective.  In  planul  de  măsuri  tch-   să  dea  patriei  noastre  socialiste  nu­  din  care,  de  iiecarc  dată,  ei  au  ieşit
       mod  deosebit  dc  plenara  Comitetului   ticularităţile  laminorului.  Se   poate   însuşit  fără  dificultăţi  11  profilc  noi   se  de  la  laminare.  nico-organizatorice.  cele  privind  îm­  mai  laminate  de  bună  calitate.  învingători.
       Central  al  P.M.R.  din  30  noiembrie   spune  că  maiştrii  şi  şclii  de  echipă   cu  29  tipodimensiuni.  In  privinţa  îm bunătăţirii   calităţii   bunătăţirea  calităţii  ocupă  un  loc  im ­           Experienţa  lor  se  concretiza  in  e-
       —  1  decembrie  1964,  şi  ea  trebuie   şi-au  însuşii  în  marea  majoritate  cu ­  O  seric  dc  măsuri  s-au  luat  şi  pen­  laminatelor  noi  mai  avem  incă  uncie   portant.  Noi  urmărim  a lîl  reducerea   Ing.  GHEORGHE  MATEESCU   xecutarea  unor  fucrări  înaintea  gra­
       să  devină  obiectivul  principal  al  lu-   noştinţele  teoretice  şi  practice  nece­  tru  îmbunătăţirea  funcţionării  utila­  dificultăţi,  in  special  la  otelurile  cal­  rebutului  cu  1  la  sulă  sub  cel  ad­  şeful  secţiei  lam inor  p ro file   m ici   ficului.  In  ziua  de  8  aprilie,  zidarii
       lu îo r  colectivelor  de  muncă  din  in­  sare,  dovedind  acest  lucru  cu  oca­  jului,  reducinrlu-se  în  marc  măsură   mate,  şi  din  partea  tovarăşilor  ole-  mis,  cit  şi  îmbunătăţirea  suprafeţei  C.  S.  Hunedoara  şamolori  au  terminat  înzidirea  celui
       dustria  noastră  socialistă      zia  examinărilor  ce  au  avut  lcc  în   numărul  defecţiunilor  şi  totodată  can-                                                                                         de-al  doilea  preincălzitor  de  aer  __
        'rc ş lc rc a   indicelui  calitativ   tre-   luna  februarie  din  acest  an.                                                                                                                                 sau  caupcr  cum  ii  spun  furnaliştii.
                                                                            lilnlea  dc  rebut  care  se  producea  din
       Buie  să  fie  corespunzătoare  şi  chiar   Pentru  anul  1965  s-au  deschis  deja                                                                                                                             l -u  o  zi  mai  înainte  constructorii  au
                                                                            cauza  acestora.  In  această  direcţie,
       să  depăşească  creşterea  nivelului  teh­  cursuri  dc  completare  a  cunoştinţe­  trebuie  menţionată  activitatea   tov.                                                                                    sărbătorit  aprinderea   focului   pen­
       nic  al  utilajelor  folosite,  acesta  fiind   lor  atît  pcnlru  cuptorari  şi  lamina-   ing.  Bercovici  Ştefan,   care.   prin                                                                             tru  uscarea  zidăriei  furnalului.
       indicatorul  cel  mai  /cprezcnWUiv  al   tori,  cit  şi  pentru  personalul  de  în ­  inovaţiile  aduse  instalaţiilor  electrice                                                                               Bucuria  lor  este  pe  deplin  ju s tifi­
       gradului  dc  perfecţionare  a  cadrelor.  treţinere,  lăcătuşi  si  electricieni.  Pe   dc  la  palul  de  răcire,  a  contribuit,                                                                             cata  :  aceasta  este  ultima  etapă  îna­
        Tinărul  colectiv  al  lam inorului  de   baza  experienţei  din  anul  trecut  şi   în  mod  substanţial  la  eliminarea  dc-                                                                                 intea  încărcării  furnalului   pentru
       proiile  mici  şi-a  fixat  Încă  de  In  por­  tinînd  seama  de  deficientele  semna-                                                                                                                         prima  descărcare  din  noua  campanie.
                                                                            fc d iu n ilo ir  electrice.
       nirea  liniei,  ca  principal  obiectiv  ca­  lalc.  s-au  luat  măsuri  pentru  mai  buna                                                                                                                        După  perioada  necesară   uscării
                                                                              La  aceste  realizări  şi-au  adus  con­
       litatea,  punînd   un  accent   deosebit   desfăşurare  a  cursurilor  şi  legarea  lor                                                                                                                         care  va  m ra  cileva  zile,  furnalul  va
                                                                            tribuţia  in  mod  deosebit  maiştrii  Po-
       pe  pregătirea  cadrelor,  factor  impor­  mai  strins  de  problemele  practice                                                                                                                                li  încărcat  pentru  prima   descărcare
       tant  care  influenţează  acest  indicator   ale  exploatării.       pcscu  Aurel,  M ilca   Nicoiac  şi  Ola-                                                                                                  de  metal.  Constructorii   siderurgişti
      de  bază.  Pcnlru  atingerea  obiectivu­  Biroul  organizaţiei  de  parlid   din   ru  Petru,  precum  şi  o  serie  dc  mun­                                                                                    hunedoreni  aşteaptă  clipa  revărsării
       lui  amintit,  incă  dc  la  pornirea  la­  seclie  a  dat  un  sprijin  preţios  ac­  citori,  printre  care  Fcneş   Emeric,                                                                                  prim ului  şuvoi  incandescent  cu  e-
                                                                            Popa  Ioan,  Ghiura  Alexandru,  Kiss
       m inorului,  s-a  dat  toată  alcnlia  pre­  ţiunii  de  ridicare  a  calificării  cadre­                                                                                                                       «notia  şi  satisfacţia  acelora  care  şi-au
                                                                            Ludovic,  laminatori,  Sevcrineanu  Fri-
      gă tirii  cadrelor  şi  selecţionării  celor   lor.  Analizînd  la  începutul  lunii  m ar­                                                                                                                      tăcut  datoria  pc  deplin.
                                                                            dric,  Ghilca  Ioan,  sorlalori,  şi  m ulli
      mai  corespunzători  muncitori  pentru   tie  a.c.,  situaţia  cursurilor  de  com­                                                                                                                                             M A R IN   NEACŞU
       posturile  principale.  Pregătirea   ca­  pletare  a  cunoştinţelor.  împreună  cu   a 11ii.
      drelor  nu  a  încetat  nici  un  moment,   cnnduccrea  secţiei,  s-a  stabilit   un   Pe  lingă  realizările  oblinule.  au
      ea  fiind  continuată  şi  după  po rni­  plan  dc  măsuri  pentru  îmbunătăţirea   existat  insă  o  scrie  de  deficiente.  De
      rea  laminorului,  prin  lecţii  practice.  activităţii  in  acest  domeniu.  Printre   exemplu,  olclul  cornier  nu  s-a  la­                                                                                            Lucrări
        In  al  doilea  an  de   funcţionare,   altele,  s-a  holărit  să  se  dea  im por­  minat  întotdeauna  la  tolerante  res-
       106-1,  s-au  organizat  cursuri  de  îm­  tantă  sporită  lecţiilor  practice,  să  sc   Irinse,  existind  tendinţa  dc  laminare                                                                               de  înfrumuseţare
       prospătare  a  cunoştinţelor  cu  aproa­  tină  cileva  lcchi  comune  pentru  per­  la  o  tolerantă  largă,  pentru  că  uşurea­
       pe  întreg  personalul  sodici,  alîl  cu   sonalul  de  exploatare  şi  întreţine­  ză  lucrările  de  reglare  a  laminorului.
      cel  dc  la  exploatare,  cit  şi  cu  cel  dc   re  şi,  să  se  predea  mai  multe  lecţii   Dc  asemenea,  s-au  constatat  defecte                                                                             Eîn3  la  data  de  5  aprilie  a.c.,  pe
       la  inlrelm cre,  care  la  gradul  înalt   despre  sortarea,  balolarca  şi  pregă­  dc  suprafaţă  pe  uncie  rotunduri  mari                                                                                 raza  oraşului  regional  Deva  s-au
      de  tehnicitate  al  u tila ju lu i  are  un  cu-   tirea  laminatelor  pentru  expediere,  in   şi  jn  special  pe  cel  din  otel  calmat                                                                     efectuat  lucrări  de  înfrumuseţare,
       vin t  hotărilor   in  privinţa  calităţii.   general,  s-a  urmărit  ca  lecţiile  să  se   dc  calitate.  Analizîndu-se  aceste  pro­                                                                         prin  muncă  patriotică,  în  valoare  de
       Principiul  călăuzitor  Ia  predarea  a-   axeze  la  toate  cursurile  pe  problema   bleme  cu  personalul  de  specialitate
       cestor  cursuri  a  fost  ridicarea  nive­  calităţii  laminatelor.  din  secţie,  s-au  luat  unele   măsuri                                                                                                   819.000  lei.  La  aceste   lucrări   au
       lului  de  cunoştinţe  a)  personalului  de   Paralel  cu  pregătirea  cadrelor,  încă   care  au  începui  să-şl  arate  roadele.                                                                              participat  peste  98.400  cetăţeni.
       exploatare  şi  întreţinere  a  lamino­  în  cursul  anului  trecut,  s-au  luat  o
       rului  la  nivelul  tehnic  al  utilajelor.   serie  de  măsuri  tehnice  şl  organiza­  La  otelul  cornier,  de  pildă,  s-au  fă­                                                                                               I.  CERNEA
       Deşi  in  desfăşurarea  cursurilor  au  torice  în  scopul  îm bunătăţirii  coiuo-  cut  rectificări  la  calibrarea  cilin ­                                                                                                     corespondent
   28   29   30   31   32   33   34   35   36   37   38