Page 33 - 1965-04

P R O L E T A R I DIN T O A T E Ţ Ă R IL E , U N I Ţ I - V A l
IN NUMĂRUL DE AZI: Primirea de către tovarăşul

O Agrotehnica — la baza Chivu Stoica a şefilor misiunilor
producţiilor sporite de porumb
(pagină specială).
(pag. 2-a) diplomatice acreditaţi la Bucureşti
$ Pe teme de partid.
Q Interviu colectiv cu cadre­
le didactice — Exprimarea o- Preşedintele Consiliului de Stat ju l alegerii sale in funcţia de preşe­
al R.P. Romîne, Chivu Stoica, a p ri­ dinte al Consiliului de Stat.
rală şi scrisă a elevilor.
mit vineri Ia amiază pe şefii misiu­ La rin du l său a exprimat în nu­
® Sport : întreceri de schi nilor diplomatice acreditaţi in R.P. mele C onsiliului de Stat şi a) său
— Campionatul orăşenesc de Romînă, care au prezentat felicitări, personal, urări de sănâlale si succes
in numele şefilor dc state şi gu ver­
popice. în misiunea de înaltă răspundere a
nelor din ţările lor, pentru alegerea şefilor do misiuni diplomatice, pre­
(pag. 3-a) sa în această funcţie de către Marea cum şi prosperitate ţărilor pe care
® De peste hotare. Adunare Naţională. le reprezintă.
(pag. 4-a) La solemnitate au luai parte Ion „Republica Popu>jră Romînă, a
Gheorqhe Mau i er, preşedintele Con­
spus tovarăşul Chivu Stoica, anga­
siliului de M iniştri, Ştefan Voitec,
jată înlr-o vastă operă de construc­
preşedintele M a rii Adunări Naţio­ ţie economică şi socială, va promo-
nale, şl Avram Bunaciu — vicepre­ va şi pe mai departe o politică ac­
LUCRĂRI A G R I C O L E „T inereţe, m elodii“ şedinţi ai C onsiliului de Stat, Grigo- tivă do colaborare cu toate ţările,
re Geainănu. secretarul Consiliului
pe baza prin cip iilo r do neclintit alo
de Stat, şi Corneliu Mănescu, minis­
trul afacerilor externe. respectării independentei şi suvera­
nităţii, alo egalităţii şi rospeciuluî
D E P R I M Ă V A R Ă M ilalo vici, ambasadorul R.S.F. Iu­ cooperării internaţionale şi apărarea
Decanul corp ^iui diplomalic, Arso
reciproc, m ililh u l pentru dezvoltarea
Spectacolul ansamblului Casei raionale de cultură goslavia la Bucureşti, s-a adresat păcii în întreaga lume".
preşedintelui C onsiliului de Stat al
In încheiere, preşedintele Consi­
R.P. Romîne. In numele colegilor săi, liului de Stat a asigurai că in acti­
La ordinea zilei Tractoarele lucrează din Brad şi cele mai bune urări de sănăta­ vitatea lor, consacrată dezvoltării re­
acestora
Iransm ilindu-i 1 felicitările
te personală, pentru prosperitatea laţiilor de prietenie şi colaborare
dintre ţările pe care le reprezintă
poporului romin, pentru dezvoltarea
Cultivarea din plin La Casa raională de cultură din Mesajul spectacolului c tinereţea. cali şi croitori, tineri de diferite pro­ relaţiilor dintre Romînia şi ţările ai Si R.P. Romînă, şefii m isiunilor di-
plomaliee sc vor bucura în continu­
l.a cooperativa agricolă de pro- Brad s-au înmănuncheat inlr-un co­ Tinereţea dc azi cu dinamismul şi fesii, care aici, pe scenă, sînt colegi, căror şefi de m isiuni au fost pre­ are de întregul sprijin al Consiliu­
lectiv artistic cei mai lalcnlali ar­
energia ci, cu însufleţirea şi ener­
prieteni ai cîntecului, ai jocului, ai
lui de Stat al R P. Romîne.
plantelor furajere duclie din Toteşti. pentru buna desfă­ tişti amatori din întreprinderile şi gia ce o caracterizează. V irsta medic ariei dramatice. zenţi. de misiuni La sfirşilul solemnităţii, preşedin­
şurare a lucrărilor agricole din a-
Adresîndu-se şefilor
renslă campanie, au fost repari ¡zale Instituţiile oraşului. Încă de la în ­ a interpreţilor abia a Irceut pragul „Tinerele, m elodii“ se desfăşoară diplomatice, tovarăşul Chivu Stoica tele C onsiliului de Stat şi ceilalţi
să lucreze 7 tractoare. In vederea fo­ fiinţarea ei (aproape 7 ani), casa dc celor 20 de ani. Cum ar putea deci pe fundalul melodiilor tinereşti a- conducători de stat s-au întreţin ut
___ în livezi____ losirii lor la întreaga capacitate, pre­ cultură de aici a oferit brădenilor să nu aducă în scenă bucuria vîrslei dusc în scenă de însăşi tinereţea bră- a m ulţu m ii cordial pentru bunele u- cordial cu şefii m isiunilor diploma­
şedintele cooperativei agricole. in­ numeroase spectacole. Niciodată insă lor, acea bucurie care i-a insolit din deaiiă. Inlr-un ritm plin de dinamism rări adresate R.P. Romîne. Consiliu­ tice.
nu a prezentat un ansamblu ca cel copilărie, de cînd s-au ivit zorii vre­
ginerul şi şeful brigăzii do tractoare si optimism, ansamblul isi deschide lui de Stat şi lui personal, cu prile­ (Agerpres).
de azi, cu care a cucerit inim ile m urilor dc a z i! spectacolul aducînd in scenă, de la
Asigurarea unei baze iurajerc pu­ controlează zilnic starea terenului, spectatorilor din Baia rle Criş şi A-
ternice în fiecare gospodărie agri­ indicînd mecanizatorilor să lucreze biud, din Gurabarza şi mai ales ale La Brad s-a realizat un spectacol primele secvenţe, atmosfera priină-
colă de slal si cooperativă agricolă pe tarlalele zvinlalc. Acest lucru a localnicilor. înjghebarea unui astfel frumos. I-au dat glas Maria Tudor si văralică a virstei lor. Bucăţile de
de producţie constituie o condiţie permis ca insămînlarca cultu rilo r din de ansamblu s-a holărit încă in p ri­ Eugen Moga, surorile Costina şi V ă ­ muzică uşoară „Toată lumea cinla", Primirea de către tovarăşul
lo lă rîto a rc pentru dezvoltarea sec­ epoca 1 să fie terminală la timp. mele zile ale iernii, atunci cind Co­ le nii Banciu, Lîviu Dianu şi Pura „Săniuţa dragostei", „Dacă nu eşti *
torului zootehnic şi sporirea conli- . Paralel cu efectuarea insămînlări- mitetul regional pentru cultură şt Bulz, Margareta Barlha şi Fcrdinand lingă mine", „Tu", „In tot ce e fru­
Krom, Traian Ba,nciu si Anton Tibe-
nuă a producţiei de carne, laplc şi lor, datorită folosirii judicioase a artă a indicat caselor de cultură for­ riu, Alexandru Lucaci şi... sint prea mos pe lume" şi toate celelalte care Chivu Stoica a delegaţiei de activişti
lină. forţelor si a mijloacelor de lucru, marea unor ansambluri folclorice. mulţi pentru a enumera pe toii a- au cules aplauzele sutelor de spec­
Posibilităţile de sporire a pro­ cooperatorii au reuşit să fertilizeze Cum insă la Brad sint şi numeroase cei care şi-au dăruit o bună parte tatori. au fost plăcui îmbinate cu
ducţiei de nu lre luri sîut multiplii. aproape 400 ha. îngrăşăminte s-au talente cu reale calităţi spre muzi­ din orele lor libere, artei, cei care jo curile populare „Murăşan cu tun­ ai Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia
Intre acestea o rezervă importantă aplicat pe unele suprafeţe însămîn- că uşoară s-a trecut Ja pregătirea aproape scară de seară au făcut ca dra sură". ,,1a uilali-vă feciori", „Ţ a ­
o reprezintă extinderea suprafeţe­ talc cu culturi de toamnă şi pe 140 unui spectacol muzical dc varietăţi, lum inile ferestrelor sălilor de repe­ rina dc la Găina", „M îndra mea de Tovarăşul Chivu Stoica, membru C C. al P.M R„ şi Ion Iliescu, şefi de
lor culliva tc cu plante furajere in ha care urmează a li cultivate cu po­ în care piesele de muzică uşoară se tiţii să rămină luminate pină lîrziu. la Ciugud" şi oiţele. în care inter­ al Biroului Politic şi secretar al C.C. secţie la C.C. al P.M.R., s-a desfăşu­
livezi. Metoda de cultivare a nutre­ rumb. De asemenea, s-a făcut gră- împletesc armonios cu cilecele şi Sint mulţi şi toii dornici de a reali­ preţii au fost mereu rechemaţi la al P.M.R., a prim it vineri delegaţia rat într-o atmosferă cordială, tovă­
ţurilor in livezile de pomi fru c ti­ parea unei suprafeţe însemnate ocu­ jo curile populare romineşli. Aşa a za lucruri frumoase. Sînl mineri şi rampă. Pe alocuri, piesele de muzică dc activişti ai U n iunii Comuniştilor răşească.
feri prezintă avantajul că, pe de o pată cu cereale păioase dc toamnă, luat llinlă an sam b lul; „Tinerele, me­ electricieni, lăcătuşi şi tehnicieni, zu­ populară au fost insolite de momen­ din Iugoslavia, condusă de Bogdan La amiază a avut loc o masă to­
parte contribuie la obţinerea unor unde s-a format crustă. lodii". gravi şi funcţionari, asistenţi medi­ te coregrafice, reltsindu-se să se dea Osolnik, membru al C om itetului Cen- vărăşească oferită în cinstea dele­
cm itităli lot mai mari do furaje, Cei 7 mecanizatori, din brigada cîntecului multă originalitate, farme­ lia l al U.C.I., directorul revistei gaţiei.
iar pe de altă parte se asigură po­ condusă dc Viorel Enăşcscu, perma­ cul său popular. A rtiş tii brădeni au „K om m u nist“ . A participat Arso M i- ★
sibilitatea recuperării mai rapide a nentizaţi la cooperativa agricolă din întregit spectacolul cu arii din ope­ latovici, ambasadorul R.S.F. Iugos­ Seara, delegaţia de activişti ai U ni­
cheltuielilor investite pentru iniun- Toteşti au mai pregătit palul germi­ rele. care au adus în sală adevărate lavia la Bucureşti. unii Com uniştilor din iugoslavia a
larca plantaţiilor. nativ pe 32 ha care se plantează cu cascade de aplauze, au oferit mo­ Primirea, la care au luat parte părăsit Capitala, indreptindu-se spre
In această privinţă este conclu­ cartofi şi au executat arături pentru mente vesele, bine alese, care au tovarăşii llie Vcrdet, secretar al C.C. patrie.
dent exemplul oferit de către coo­ insămîntarca porum bului pe mai mult dat spectacolului şi mai multă vese­ al P.M.R., Ghizela Vass, membru al (Agerpres).
perativa agricolă de producţie din de 60 hectare. In continuare ci lu ­ lie.
Daia. La unitatea amintită valoa­ crează in schimburi prelungite la pre­ Şi brădenii işî au un Hodovanschi
rea producliei suplimcnlare reali­ gătirea terenului destinat cultu rii dc al lor, pe electricianul Liviu Belea, A f T I l ă l IT A T F A
zate anual de pe fiecare hectar cul­ porumb. Dintre mecanizatorii care o Ang'etă Moldovan. pe funcţionara
tivat cu plante de nutrel sau alte obţin rezultate bune in muncă amin Maria Tudor. un Nico V e n lu rra al
culturi sc ridică la peste J0.000 lei. lim pe iov. Gheorqhe Colon, llie Paş- lor, pe asistentul medical Livîu Dia­
Asemenea situaţii s-au in tiln it in cău, Nicoiac Pircâlâbescu şi alţii. nu, un Zeno Turdeanu al lor. pe tî- • După succesul o b ţin u i în ac­ fe rite etc. In prim ele 7 zile ale lu ­
anul trecut şi la alte unităţi, p rin ­ N. SBUCHEA nărui Traian Banciu. un Ludovic tu a lu l turneu. Teatrul de stat „V a ­ n ii a p rilie a.c. planul dc producţie
corespondent Spiess a> lor, pe tehnicianul Vaier lea J iu lu i" prezintă azi la Deva, din Ia noile sortim ente a fost depăşit
tre care, amintim cooperativele a-
gricolc de producţie din Turdaş, Banciu. Cu ei si cu ceilalţi in te r­ nou, in m atineu şi scara, spectaco­ cu peste 2 la sută.
Aurel Vlaicu, Buccrdca, M ihalţ şi Pregătesc terenul preţi, Casa raionala de cultură din lu l cu piesa „In trig ă şi iu b ire " dc O Form aţia dc estradă a C lubu­
altele. Ţinind seama de avantajele Brad a prezentai „Tinerete-m elodii” , Fricderich Schlller. lu i sindicatelor din Deva va pre­
oferite de metoda cultivării plan­ Ţăranii cooperatori din Bîrcca Mică, spectacol mult apreciat dc public. ® Azi, la ora 18, C om itetul zenta astă-scară la Gu/abarza, în
telor de nutret in livezi, în nu­ de pe ra2a oraşului regional Deva, Nu se poate vorbi despre reuşita U.T.M. de la Term ocentrala elec­ prem ieră, spectacolul in titu la t „M a ­
meroase unită li agricole s-a trecui s-au convins pe deplin de însemnă­ spectacolului fără a aminti con tri­ trică Paroşeni. organizează în sala gazin m uzical" in regia Iui Ioan
la aplicarea măsurilor necesare pen- tatea pe care o prezintă pregătirea buţia regiei artistice, semnată de Lu­ de lectură a b ib lio te c ii ciu b u lu i din Rordan. Conducerea m uzicală apar­
iru realizarea acestui scop. Tere­ unui bun pat germinativ pentru ob ţi­ cian Bumbea, medic stomatolog, a Paroşeni o seară cu ltu ra l-d istra cti- ţine lu i M arius D um itru. Îşi dau
nurile respective au fost arate şi nerea unor recolte sporite de po­ regiei tehnice, semnată de M arin vă. Cu acest p rile j se va |ine re­ concursul soliştii vocali A u rica
însămîntate cu diferite cultu ri fu­ rumb. Iată dc ce îndată după termi­ Stan. directorul casei raionale de cenzia literară a rom anului „M o rţii Votss, M a ria Cocan, Ioan G rccu şi
rajere, îndeosebi cu plante de nu­ narea plantării cartofilor şi însămin- cultură, a conducerii muzicale a lui rămîn tin e ri“ de Ana Segerss. a lţii.
tret de talie joasă ca : borceag, ma­ tArii culturilor din epoca I, consiliul Vaier Banciu, împreună, acest co­ 0 în sala C.C.V.J. din Petro­ O In raicroraion ul II din O raşul
zăre, sparcetâ etc. Spre exemplu, la dc conducere al acestei un ităli si-a lectiv a muncit şi a realizat un lu ­ şani se va (ine azi Ia orele 18 con­ m uncitoresc Hunedoara s-a te rm i­
cooperativa agricolă de producţie îndreptat atenţia spre asigurarea cru frumos, m eriloriu, cu care va ferinţa; „R eum atism ul — boală care nat glisarea b locu lui G 3 cu 100 a-
din Vinerea s-au cultivat II ha cu unor condiţii corespunzătoare pentru ciştiga şi în v iilo r aprecierea publi­ se poate vindeca“ . C onferinţa va fi parlam enlc. Este al treilea bloc
ovăz şi borceag, cooperatorii din semănatul porumbului. cului. Dar ca acest succes să fie şi expusă de tovarăşul doctor Teodor tu rn de acest lip construit cu co-
Spini au însămintal în livada ma­ Folosind din plin tim pul prielnic mai mare se cer cileva retuşuri ce Ponora. ira j glisant in m icro raio nu l respec­
zăre şi orz, iar la Turdaş s-au se­ pentru lucru şi ulilizind mijloacele privesc alîl regia tehnică cit şi re­ 0 Clasată pe locul în tii la faza tiv. F in isa ju l e x te rio r eslc făcui cu
mănat 60 ha cu iarbă dc Sudan. A- existente cu randament sporit, s-a gia artistică. In prim ul rind scena inlercom unalâ a F e stiva lu lu i I. L. plăci ceram ice şi s-a executai o
semenea acţiuni s-au întreprins şi reuşii să sc pregătească la un bun cere spaţiu, respiraţie; e necesară Caragiale, care a avut loc de cu- dată cu glisarea.
rind. echipa de teatru a căm inului
Acest sistem modern îşi găseşte
în alte unităţi. nivel agrotehnic B0 la sută din su­ deci eliminarea unor p a n o u ri; jocul cu ltu ra l din Unirea, raion ul Haţeg, o largă extindere în întreaga re­
de lumini, de altfel ingenios reali­
Trebuie arătat însă că in raioa­ prafaţa repartizată pentru cultura zat, abundă uneori, obosind ochiul îşi continuă activitatea. In seara a- giune. In anul curent se vo r con­
nele Haţeg. Ilia şi Alba nu sint va­ porumbului. Se prevede ca în cîtcva spectatorului. E bine ca acest joc cestei zile, tovarăşii Ioan Damian, strui f.107 apartam ente cu a ju to ru l
lorificate din plin toate posibilită­ zile această lucrare să fie terminată, dc lu m ini să se rezume doar la un Ioan H orvat, Venera Ghi|escu, Ioan c o fra ju lu l glisant.
ţile existente pentru cultivarea in creîndu-sc astfel condiţii pentru în­ cînlec, două. Se mai poale lucra la G avrilă şi M ih a i M ateiciuc, mem­
9 Z ile le acestea, la cabinetele
livezi a plantelor furajere. Timpul cadrarea însăminlării porumbului în bri ai acestei fo rm a ţii de teatru, vor raionale şl orăşeneşti de partid
este destul de înaintat. Cunoscînd epoca optimă — condiţie importan­ aranjamentul scenic pentru a se evi­ prezenta pe scena căm inului c u ltu ­ din Haţeg, Alba, Hunedoara ş.a. s-a
importanta pe care o prezintă folo­ tă pentru realizarea de recolte bo­ ta simetria, uneori supărătoare. ral din satul Tuştca comedia „A - organizat in stru ire a propagandişti­
sirea judicioasă- a tuturor resurse­ gate. Acestea nu umbresc însă specta­ nexa“ (PETRE FARCAŞIU, cores­ lo r care conduc cercurile şl cursu­
lor dc sporire a producţiei dc fu ­ La executarea lucrărilor agricole colul în ansamblul său. Dar tinînd pondent). rile În vă ţă m în lu lu l de p a rlid de la
raje şi tinind seama dc necesitatea din această campanie participă un întreprinderea raională de in ­ sate. Cu acest p rile j, secretari a(
folosirii raţionale a terenului se număr însemnat dc cooperatori, din cont de ele, colectivul Casei raio­ dustrie locală Alba, a introdus în com itetelor raionale şi orăşeneşti
impune ca în cadrul fiecărei unităţi, rinduriie cărora s-au evidenţiat to­ nale de cultură din Brad va putea o- producţie anul acesta 48 de noi pro­ de partid şl d ire c to rii cabinetelor
unde există posibilităţi, să se ia varăşii Terezia Ghilca. Irina Popa. feri iubito rilo r artei din regiunea duse, p rin tre care pot fi am intite de pa rtid au dat propagandiştilor
ncînlîrziat măsuri în vederea extin­ Siqismund Stoica, Elisabcla Cora. Es­ Hunedoara un spectacol care ii va cazanele de spălat m ie, bidoanele numeroase înd ru m ări asupra fe lu ­
derii supraletclor cultivate cu plan­ tica Chiş şi alţii. pentru lapte, strecură torile şi fo r­ lu i cum trebuie să se desfăşoare
te de nutrel in livezi. S IM IN A VASILE aduce numai succese. mele pentru produse de panificaţie d i­ co n vo rb irile recapitulative.
corespondentă
LU C IA LICIU
DIALOG DESPRE CALITATEA OŢELULUI laminatelor şi a aspectului comercial. U .V . C ă la n :
De asemenea, sînt prevăzute măsuri
pentru prcintim pinarca amestecului
dc calităţi şi măsuri pentru urmărirea
respectării procesului tehnologic şi
îmbunătăţirea tehnologiei de lami­ S-a terminat
nare.
Întărirea disciplinei tehnologice şi reparaţia furnalului I
Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor in pas drilor, dîiulu-se posibilitatea de re­ larî, care nu ne livrează întotdeau­ îmbunătăţirea calităţii laminatelor a Cu citcva săptămîni în urmă fur­
glare mult mai uşoară la tolerante
na lingouri corespunzătoare. Pe m ul­
făcut obiectul
unei analize In adu­
ivslrinse şi chiar la tolerante nega­
te tagle apar deseori crăpături şi sul­
redueîndu-se în acelaşi timp
tive,
cu cerinţele actuale ale producţiei şi cantitatea de icb ut inrcgistrală )a furi la otelul calmai, iar otelul ne- narea generală a organizaţiei noa­ Călan a Intrat în reparaţie capitală.
nalul nr. 1 de la Uzina „V ic to ria "
stre dc partid din luna martie 1965.
calmat are de multe ori aşchii care
reglarea laminorului. De asemenea,
A ic i s-au scos în evidentă deficien­
produc multe greutăţi. Avem
apoi
C onsfiuctorii siderurgişti hunedoreni
s-nu luat măsuri pcnlru controlul teh­
nologic pc flux, in special la lami­ dificultăţi datorită lam inării uneori tele care mai există . in activitatea au început cu entuziasm munca pen­
noastră si s-au sla biiil măsuri con­
In etapa actuală de dezvoltare a existat uncie deficienţe, s-n ajuns to­ Iii laminatelor şi reducerii rebutului. necorespunzăloare a laglelor la la­ crete pentru remedierea lor. tru ca furnalul să fie redat produc­
stalului nostru, de desăvirşirc a con­ tuşi ca majoritatea m uncitorilor să Printre aceste măsuri se numără asi­ narea otelurilor calmate, lucru ce se m inorul de semifabricate. Pentru eli­ ţiei în cel moi scurt timp. A ici au
strucţiei socialismului, cînd prevede­ cunoască bine utilajele şi modul lor gurarea cu ghidaje corespunzătoare realizează prin efectuarea probelor minarea acestora se impune a se lua Sub îndrumarea organizaţiei de fost repartizate echipele şi brigăzile
rile planului şcscnal sînt realizate şi dc deservire. Paralel cu pregătirea şi pregătirea din timp a pro iilelor de refulare. In acelaşi timp lamina­ măsuri la otelării şi la bluming. parlid, colectivul do muncă al lam i­ alcătuite din constructori cu o bogată
depăşite, sarcina de căpetenie a in ­ m uncitorilor, s-au luat măsuri de r i­ noi, asigurarea noilor scheme dc la­ tele sc sortează cu alcnlie. In afară Pentru îmbunătăţirea şi pe v iilo r norului de profile mici este hotărîl experienţă in executarea acestor lu ­
dustriei noastre este creşterea con­ dicare a nivelului tehnic al m aiştri­ minare. cilindrilor, ghidajelor şi asis- de aceasta, se efectuează probe de a calităţii, colectivul lam inorului de să lupte cu şi mai mult elan pentru crări. Ziua şi poaptea ei s-au prins
tinuă a calităţii producţiei. Această lor prin lecţii teorclicc şi practice, lenlei tehnice necesare. Trebuie men­ refulare şi din semifabricate, iar şar­ profite mici şi-a fixat o serie de noi realizarea sarcinilor Irasale de partid, într-o entuziastă întrecere cu timpul
sarcină principală este evidenţiată in legate de procesul tehnologic şi par­ ţionai că în cursul anului 1964 s-au jele necorespun2ătoare sînt respin­ obiective. In planul de măsuri tch- să dea patriei noastre socialiste nu­ din care, de iiecarc dată, ei au ieşit
mod deosebit dc plenara Comitetului ticularităţile laminorului. Se poate însuşit fără dificultăţi 11 profilc noi se de la laminare. nico-organizatorice. cele privind îm­ mai laminate de bună calitate. învingători.
Central al P.M.R. din 30 noiembrie spune că maiştrii şi şclii de echipă cu 29 tipodimensiuni. In privinţa îm bunătăţirii calităţii bunătăţirea calităţii ocupă un loc im ­ Experienţa lor se concretiza in e-
— 1 decembrie 1964, şi ea trebuie şi-au însuşii în marea majoritate cu ­ O seric dc măsuri s-au luat şi pen­ laminatelor noi mai avem incă uncie portant. Noi urmărim a lîl reducerea Ing. GHEORGHE MATEESCU xecutarea unor fucrări înaintea gra­
să devină obiectivul principal al lu- noştinţele teoretice şi practice nece­ tru îmbunătăţirea funcţionării utila­ dificultăţi, in special la otelurile cal­ rebutului cu 1 la sulă sub cel ad­ şeful secţiei lam inor p ro file m ici ficului. In ziua de 8 aprilie, zidarii
lu îo r colectivelor de muncă din in­ sare, dovedind acest lucru cu oca­ jului, reducinrlu-se în marc măsură mate, şi din partea tovarăşilor ole- mis, cit şi îmbunătăţirea suprafeţei C. S. Hunedoara şamolori au terminat înzidirea celui
dustria noastră socialistă zia examinărilor ce au avut lcc în numărul defecţiunilor şi totodată can- de-al doilea preincălzitor de aer __
'rc ş lc rc a indicelui calitativ tre- luna februarie din acest an. sau caupcr cum ii spun furnaliştii.
lilnlea dc rebut care se producea din
Buie să fie corespunzătoare şi chiar Pentru anul 1965 s-au deschis deja l -u o zi mai înainte constructorii au
cauza acestora. In această direcţie,
să depăşească creşterea nivelului teh­ cursuri dc completare a cunoştinţe­ trebuie menţionată activitatea tov. sărbătorit aprinderea focului pen­
nic al utilajelor folosite, acesta fiind lor atît pcnlru cuptorari şi lamina- ing. Bercovici Ştefan, care. prin tru uscarea zidăriei furnalului.
indicatorul cel mai /cprezcnWUiv al tori, cit şi pentru personalul de în ­ inovaţiile aduse instalaţiilor electrice Bucuria lor este pe deplin ju s tifi­
gradului dc perfecţionare a cadrelor. treţinere, lăcătuşi si electricieni. Pe dc la palul de răcire, a contribuit, cata : aceasta este ultima etapă îna­
Tinărul colectiv al lam inorului de baza experienţei din anul trecut şi în mod substanţial la eliminarea dc- intea încărcării furnalului pentru
proiile mici şi-a fixat Încă de In por­ tinînd seama de deficientele semna- prima descărcare din noua campanie.
fc d iu n ilo ir electrice.
nirea liniei, ca principal obiectiv ca­ lalc. s-au luat măsuri pentru mai buna După perioada necesară uscării
La aceste realizări şi-au adus con­
litatea, punînd un accent deosebit desfăşurare a cursurilor şi legarea lor care va m ra cileva zile, furnalul va
tribuţia in mod deosebit maiştrii Po-
pe pregătirea cadrelor, factor impor­ mai strins de problemele practice li încărcat pentru prima descărcare
tant care influenţează acest indicator ale exploatării. pcscu Aurel, M ilca Nicoiac şi Ola- de metal. Constructorii siderurgişti
de bază. Pcnlru atingerea obiectivu­ Biroul organizaţiei de parlid din ru Petru, precum şi o serie dc mun­ hunedoreni aşteaptă clipa revărsării
lui amintit, incă dc la pornirea la­ seclie a dat un sprijin preţios ac­ citori, printre care Fcneş Emeric, prim ului şuvoi incandescent cu e-
Popa Ioan, Ghiura Alexandru, Kiss
m inorului, s-a dat toată alcnlia pre­ ţiunii de ridicare a calificării cadre­ «notia şi satisfacţia acelora care şi-au
Ludovic, laminatori, Sevcrineanu Fri-
gă tirii cadrelor şi selecţionării celor lor. Analizînd la începutul lunii m ar­ tăcut datoria pc deplin.
dric, Ghilca Ioan, sorlalori, şi m ulli
mai corespunzători muncitori pentru tie a.c., situaţia cursurilor de com­ M A R IN NEACŞU
posturile principale. Pregătirea ca­ pletare a cunoştinţelor. împreună cu a 11ii.
drelor nu a încetat nici un moment, cnnduccrea secţiei, s-a stabilit un Pe lingă realizările oblinule. au
ea fiind continuată şi după po rni­ plan dc măsuri pentru îmbunătăţirea existat insă o scrie de deficiente. De
rea laminorului, prin lecţii practice. activităţii in acest domeniu. Printre exemplu, olclul cornier nu s-a la­ Lucrări
In al doilea an de funcţionare, altele, s-a holărit să se dea im por­ minat întotdeauna la tolerante res-
106-1, s-au organizat cursuri de îm­ tantă sporită lecţiilor practice, să sc Irinse, existind tendinţa dc laminare de înfrumuseţare
prospătare a cunoştinţelor cu aproa­ tină cileva lcchi comune pentru per­ la o tolerantă largă, pentru că uşurea­
pe întreg personalul sodici, alîl cu sonalul de exploatare şi întreţine­ ză lucrările de reglare a laminorului.
cel dc la exploatare, cit şi cu cel dc re şi, să se predea mai multe lecţii Dc asemenea, s-au constatat defecte Eîn3 la data de 5 aprilie a.c., pe
la inlrelm cre, care la gradul înalt despre sortarea, balolarca şi pregă­ dc suprafaţă pe uncie rotunduri mari raza oraşului regional Deva s-au
de tehnicitate al u tila ju lu i are un cu- tirea laminatelor pentru expediere, in şi jn special pe cel din otel calmat efectuat lucrări de înfrumuseţare,
vin t hotărilor in privinţa calităţii. general, s-a urmărit ca lecţiile să se dc calitate. Analizîndu-se aceste pro­ prin muncă patriotică, în valoare de
Principiul călăuzitor Ia predarea a- axeze la toate cursurile pe problema bleme cu personalul de specialitate
cestor cursuri a fost ridicarea nive­ calităţii laminatelor. din secţie, s-au luat unele măsuri 819.000 lei. La aceste lucrări au
lului de cunoştinţe a) personalului de Paralel cu pregătirea cadrelor, încă care au începui să-şl arate roadele. participat peste 98.400 cetăţeni.
exploatare şi întreţinere a lamino­ în cursul anului trecut, s-au luat o
rului la nivelul tehnic al utilajelor. serie de măsuri tehnice şl organiza­ La otelul cornier, de pildă, s-au fă­ I. CERNEA
Deşi in desfăşurarea cursurilor au torice în scopul îm bunătăţirii coiuo- cut rectificări la calibrarea cilin ­ corespondent