Page 35 - 1965-04
P. 35

Pag.  3
           Nr.  3193                                                                                                Dramul  socialismului
















                                                                                                                     Recent,  Comitetul  orăşenesc   de   pregătirea   propagandiştilor   care   se
                                                                                                                   partid  Haţeg  a  analizat  felul  Î 11  care   face  la  cabinetul  de  partid,  studiază
                                                                                                                   se  desfăşoară  învăţăm înlul  de  partid   temeinic  documentele  partidului   şi
                                                                                                                   în  întreprinderile  si  institutul»'  ora­  guvernului  nostru.
                                                                                                                   şului.  Din  raportul  prezentat  de  tcv.   Ca  urmare,  la  cercurile  şi  cursurile
                                                                                                                   V'iorel  lezau  $i  din  discuţiile  purtate   de  la  cooperativa   meşteşugărească
                                                                                                                   a  reieşit  că  învătăm intul  de  partid,   „Retezatul*,  spitalul  unificat,  Î.R.I.L.,
                                                                                                                   faţă  de  anii  anteriori,  esle  mai  bine   baza  de  recepţie  st  altele,  dezbaterile
                                                                                                                   organizai,  răspunde  în  mai  mare  mă­  sint  interesante,  eficace.  La  cercurile
                                                   ramafică  se  pun  básele                                       sură  nevoilor  de  cunoştinţe  econo­  amintite  si  frecvenţa  este  bună  nu
                                                                                                                                                            insă
                                                                                                                                                       Sini
                                                                                                                                                                 propagandişti
                                                                                                                                                                              care
                                                                                                                   mice.  politice  $1  ideologice  ale  mem­
                                                                                                                   brilor  si  candidaţilor  de  partid.  acordă  toata  aîentia  pregătirii   lor.
                                                                                                                    In  acest  an  de  învăţămiiU,  in  ora­  Din  această  cauză  dezbaterile  nu  se
                                                                                un  caracter  conştient,  care  să  dea   şul  Hateq  functionează*3î  cercuri  si   ridică  la  nivelul  cerinţelor,  iar  frec­
                                                                                posibilitate  elevului  să  se  aulocon-   cursuri  cuprinzind  majoritatea  mem­  venţa  este  slabă.  In  scopul  lichidării
                                                                                troleze  si  atunci  cind  concomitent   brilor  si  candidaţilor  de  parlid,  pre­  lipsurilor  exisjenle.  în  hotârîrea  a-
                                                                                el  elaborează  un  text.  Un  prim  pas   cum  si  un  număr  însemnai  de  tova­  doptală  de  comitetul  orăşenesc   se
                                                                                înspre  aceasta  îl  constituie  scrierea   răşi  din  activul  lâră  de  partid.  La   prevăd  măsuri  eficiente.  AsIfel.  este
             A  slirnit  un  viu  ínteres  ct isc u li a   ră.  Dintre  exerciţiile   cu   eficientă                                                 prevăzut  ca  in  luna  aprilie  ac.   în
           purtată  în  paginile  ziarului  „Drum ul   sporită  în  acest  scop  sint  dictările  si   unui  text  învăţat  pe  de  rost,  în  care   desfăşurarea  in  bune  condiţiuni  a  in-   toate  organizaţiile  dc  bază  să  tie  a-
           socialism ului“  cu  privire  la  formarea   analiza  ortografică,  îmbinată  cu  cea   elevul  lace  si  efortul  de  a-si  aminti   văţăniînlului  de  partid  o  contribuţie   nalizat  modul  in  care  se  desfăşoară
           deprinderilor  de  exprimare  corectă   gramaticală,  care  se  face  alît  pe  tex­  conţinutul  textului,  nu  numai  acela   însemnată  o  au   propagandiştii.  Cu   învătăm intul  dc  partid,  să  sc  acorde
           orală  si  scrisă  a  elevilor.    te  literare,  cît  si  pe  propriile  com­  de  a-!  reproduce  în  scris.  acest  prilej  au  fost  evidenţiate  meto­  un  sprijin  mai  concret  cercurilor  ră­
             Problema  exprim ării  elevilor  stă  în   puneri  ale  elevilor.  La  fiecare  lecţie   Acest  tel  .de  dictare  ar  (1  de  un   dele  bune  folosite  de  propagandiştii   mase  in  urmă,  să  se  organizeze  mai
           centrul  preocupărilor  scolii  noastre   de   gramatică   iolosesc   dictarea   real  folos  atît  la  clasele  mici,  cil  si   Cornel  Ivaşcu,  Casian  Faur.  Marin   multe  consultaţii  asupra  unor  teme
           în  general  şi  preocupă   in   aceeaşi   pentru  a  forma  la  elevi  deprinderi   la  clasele  mari.  Profesorul  poate  in­  Cojocaru,  Viorel  Marcu  si  alţii.  Lec­  din  programa  de  invâtămînt  si  altele.
           măsură   întregul  colectiv  de  cadre   de  exprimare  corectă.  Dictarea  con­  sista  ca  elevii,  acolo  unde  nu   lin   ţiile  pe  care  ei  le  expun  interesant,
           didactice,  indiferent  de  specialitatea   stituie  un  mijloc  care  activizează  a-   minte  exact  tex Iul,  să  redea  conţi­  convorbirile  vii,  atractive  pe  care  le   NI CU  SBUCHEA
           pe  rare  o  au.                   tentia  vizuală  si  auditivă  a  elevilor   nutul  cu  cuvinte  §i  construcţii  pro-   organizează  sînt  o  urmare  a  faptului   corespondent
             La  examenele  de  absolvire  sau  de   si  care  implică  însăşi  perfecţionarea   orii,  potrivite  la  locul  respectiv.  că  au  participat  cu  regular?lale  la
           admitere  am  avut  prilejul  de  a  con­  mişcărilor  scrierii.   Important  esle   Formarea  conştiinţei  gramaticale  in
           stata  că  unii  elevi  se  exprimă  cu   să  determine  pe  elevi  să  facă  legă­  procesul  dictărilor  se  realizează  prin   Cresc  rîndurile                                 vindvî  din  stoc  disponibil  următoarele  materiale  :
           mulle  greşeli  în  special  de  acord,   tura  între  aspectul  scris  sau  sonor   analiza  formelor  a  căror  scriere  co­
           atit  oral  cit  si  în  scris.  De  asemenea,                                                                                                                                     —   CURELE  TRfcPEZOIDALE;
                                                                                                    Este  cunoscut
                                                                                rectă  se  urmăreşte.
                                              al  cuvinlu lu i  si  regula  sau  regulile   faptul  că  în  analiza  ortografică  se  organizaţiei  de
           am  constatat  că  există  absolvenţi  ai   gramaticale  care  precizează  forma  lui
           scolii  medii  care  mai  fac  gre.feli  i-                                                                                                                                        —   NITURI;
                                              corectă.  Altfel,  dictarea  lămîne  fără   face  apel  la  cunoştinţele  de  fonetică
            nadmisibile  de  ortografie  si  au  ten­
                                              efect.                            $i  de  morfologie  ale  elevilor,  iar  în   In  prezent,  organizaţia  de  bază  nr.  Aurel  si  alţii  au  fost  repartizaţi  Ia
           dinţa  de  a  folosi  un  stil  bombastic                             analiza  punctuaţiei  la  cele  de  sin­  1  do  ia  Preparalia  cărbunelui  din  Pe-   posturile  cheie  din  sectorul  du  pre-   —   PIULIJE  EXAGONALE  DE  DIFERITE  DIMENSIUNI;
           Si  prolix.                          Ar  li  necesar  ca  dictările  făcute  cu   taxa  propoziţiei  şi  frazei,  lată  deci,              paratie,  unde  se  achită  cu  cinste  de
                                              elevii  să  fie  organizate  intr-un  sis-                           tnla  numără  125  membri  şi  candi­                                      —   ARMĂTURI  PENTRU  INSTALAŢII  SANITARE;
             Din  aceste  constatări  am  ajuns  la   lem.  In  prim ul  rînd  ele  trebuie  să   că  prin  lecţiile  de  gramatică  se  pun   daţi  de  partid.  sarcinile  încredinţate   Dc  asemenea,
           concluzia  că  problema  exprim ării  e-                             bazele  unei  scrieri  şi  exprimări  co­  Biroul  organizaţiei  de  bază  se  ocupă   periodic,  din  partea  noilor  membri  şi   —   FITINGURS  DIN  FON TĂ;
            levilor  trebuie  sa  preocupe în  mod  se­  urmărească   formarea  deprinderilor   recte.             cu  multă  răspundere  de  lărgirea  si   candidaţi  de  partid,  biroul  sau  adu­
            rios  pe  toate  cadrele  didactice.  ortografice  pe  probleme  (de  exem­  Elevul  trebuie  convins  pnnlr-o  ar­  atragerea  activului  fără  de   partid   narea  generală  a  organizaţiei  de  bază   —   RULMENŢI  DE  DIFERITE  DIMENSIUNI;
                                              plu  scrierea  cu  majusculă  a  numelor
             Eu  consider  că  bazele  unei  scrieri                             gumentare  ştiinţifică  de  ordin  fone­  la  acţiuni  concrete.  O  ademenea  sar­  cere  informări  verbale  sau  scrise.  A-
                                              proprii,  scrierea  cu  diftongul  ie  la
            frumoase  şi  corecte,  o  unei  exp ri­                             tic.  morfologic  sau  sintactic  de  ce  în   cină  a  fost  încredinţată  si  unor  mem­  ccslc  metode  contribuie  la  creşterea   —   PIETRE  DE  POLIZOR;
                                              începutul,  în  m ijlocul  51  la  sfîrsitul
            mări  clare  si  concise  se  pun  totuşi                            „v-ali  întors“  trebuie  folosită  lini-   bri  de  partid.  Astfel,  comuniştii  Cu*   răspunderii  lor  fală  fie  sarcinile  în ­
            in  primele  clase  ale  scolii  noastre,   cuvintelor,  scrierea  corectă  a  forme­  oa.ra,  sau  în  cuvînlul  copiii  cei  trei  i.  reiean  Romeo.  Rusan  locob  si   alţii   credinţate,  la  maturizarea  lor  poli-  —   ECHIPAMENT  DE  PROTECŢIE  ETC.
            urmind  apoi  în  clasele  V - V ll l  o con­  lor  neacccnluate  ale  pronumeior  per­  Exerciţiile  de  analiză  ortografică,   i  au  ajutat  concret  pe  tovarăşii  Ionel
            solidare  a  deprinderilor  formale  şi   sonale  si  reflexive  etc)  pe  măsură  ce   avînd  la  baza  analiza  gramaticală,   •Turca,  Suciu  Vasile  si  Maier  Mar io   PETRU  G Ă IN Ă    Materialele  se  livrează  pe  bază  de  comenzi  ferme.
            o  cizelare  a  exprimării,  ca  urmare  a   elevii   îşi   insusesc   cunoştinţele   formează  la  olevi  deprinderea  de  a   să  înţeleagă  politica  partidului  nos­  corespondent
            contactului  mai  larg  cu  limba  lite­  respective  de  fonetică  si  de  grama­  observa  forma  corectă  a  cuvintelor,   tru,  conţinutul  unor  documente   de   ^    Intr-o  scrisoare  trimisă  tedac-   Doritorii  pot  consulta  listele  de  stocuri  disponibile  Ia   servi­
            rară  prin  intermediul  operelor  lite­  tică.  In  al  doilea  rînd,  dictările  tre­                partid,  prevederile  înscrise  în  Statu­  ţiei,  iov.  Ţie  Miron,  ne  lace  cunos­
                                                                                 de  a-$i  da  seama  de  regula  grama­
            rare  valoroase.                  buie  precedate  de  clasificarea  pro­                              tul  P.M.R.  despre  calitatea  de  mem­  cut  că  si  la  cooperativa  agricolă  de   ciul  aprovizionare  al  Trustului«  telefon  474,  Brad.
                                                                                 ticală  care  stă  la  baza  scrierii  co­
              Am  conslatat  că  lecţiile  de  gra­  blemelor  de  gramatică  mai  grele  sau   recte,  deci  le  deschide  perspectiva   bru  al  partidului,  drepturile  si  înda­  producţie  din  Boz,  raionul  11 îa,  co­
            matică   bine   organizate,   contribuie   moi   puţin   însuşite,  precum  şi  de   creării  unei  conştiinţe  gramaticale  pe   toririle  membrilor  51  candidaţilor  de   mitetul  de  partid  are  permanent  in
            în  cea  mai  mare  măsură  la  formarea   analiz«  fonetică,  morfologică  şi  sin­  care  şcoala  trebuie  s-o  urmărească   partid.  Ca  urmare  ei  au  cerut  să  fie   mcnţia  sa  întărirea  rîndurilor  celor
            deprinderi-lor   de  scriere  corectă   a   tactică  a  textului   dictat  în  scopul   prin  lecţiile  de  gramatică.  prim iţi  în  rîndurile  partidului,  -J  organizaţii  de  bază,  prin  primirea
            elevilor.                         justificării  formelor  si  semnelor  î n ­  In  concluzie,  consolidarea  cunoş­  De  la  adunarea  qenerală   pentru   dc  noi  membri  si  candidaţi  de  partid.
                                                                                                                                                      In  ultimele  două  luni,  organizaţiile
              Prin  lecţiile  de  gramatică  noi  u r­  trebuinţate.  Diversele  dictări  repre­  tinţelor  de  gramatică  si  formarea  de­  dare  de  seamă  si  alegeri,  au  cerul  să   de  bază  din  brigăzile  nr.  2  si  3  au   / .C .A Ă .  DEVA  JE A Z A
            mărim  nu  numai  însuşirea  unor  no­  zintă  si  olapele  pe  care  le  presupu­                     fie  prim iţi  în  rîndurile  candidaţilor
                                                                                 prinderilor  de  vorbire  şi  de  scriere                            primit   în  rîndurile  candidaţilor  de
            ţiuni  de  gramatică  ci  si  însuşirea  şi   ne  trecerea  de  la  scrierea  fidelă  a   corectă  nu  se  realizează  rapid  şi  de­  4  tovarăşi,  iar  fi  tovarăşi  in  rindu-   partid  pe  tovarăşii  Ungur  Pasc.  Că­
                                              unui  text  dictat,  la  scrierea  in d iv i­                        rile  membrilor  de  partid.  La  ultima
            aplicarea  în  practică  a  regulilor  de                            finitiv  ci  treptat  şi  într-un  timp  în ­                        tălina  Florea.  Flena  Undaj,  care,  subli­
                                              duală  independentă.  Fiecare  am  ob­  delungat.                    adunare  qenerală,  comuniştii  au  dis­                                        ©  TEHNICIAN  CONSTRUCTOR  I.,
            ortografie  şi  de  punctuaţie.   servat  că  mulţi  elevi  scriu  foarte  co­                         cutat  şi  aprobat  cererile  de  primire   niază  iov.  Ţie.  au  efectuat  anul  tre­
                                                                                   In  vederea  realizării  acestor  sar­  a  tovarăşilor  Petru  Gîlcă,  candidai  de   cut  fiecare  peste  150  zile-muncă  în
              Fste  de  la  sine  înleles  că  acest   rect  după  dictare,  dar  cînd  e  vorba
                                                                                 cini  apar  ca  lorme  distincte  lecţiile   partid.  Ionel  Jurca,  Ion  Ardelean  si   cadrul  cooperativei  agricole  de  pro­
            lucru   se  realizează   treptat   si   pe   să  scrie  singuri  o  temă  oarecare  fac   special  consacrate  aplicaţiilor,  mai  a-     ducţie.                                             avîncl  un  salariu  lunar  de  1.350  lei.
                                              foarte  multe  greşeli  de  ortografie.                              M om ir  Marin,  membri  de  partid.
            măsură  ce  se  face  predarea  fiecărei,                                                                                                   <>  Atît  la  Exploatarea  minieră  cit
                                              Acest  lucru  se  explică  prin  faptul   les  după  acele  teme  de  morfologie  si   Educarea  noilor  membri  si  candi­                       Condiţiile  de  încadrare  sînt  cele  prevăzute
            noţiuni  sau  reguli  gramaticale.  Prin   că  elevii,  în  timpul  dictării,  sînt  to­  sintaxă  care  au  consecinţe  ortografi­  daţi  de  partid  constituie  de  aseme­  si  la  preparalia  din  Petrila,  orală  co­
            cunoaşterea  şi  folosirea  curentă  a  re­  tal  eliberaţi  de  orice  preocupare  în   ce  sau  de  exprimare  corectă  grama­  nea  o  preocupare  de  seamă  a  birou­  respondentul   nostru   loan   Bercea,   în  H.C.M.  nr.  1053/1960.
                                                                                                                   lui  organizaţiei  de  bază.  A lă tu ri  do   sosesc  zilnic  numeroase  ziare  şi  re­
            gulilor  la  fiecare  lecţie,  la  lóate  dis­  ceea  ce  priveşte  conţinutul,  făcînd   ticală.  Lecţiile  menite  să  contribuie   învătăm intul  de  partid,  citirea  presei,   viste.  In  scopul  difuzării  operative  a
            ciplinele,  priceperea  de  a  le  aplica   doar  efortul  de  a  nota  în  scris  rele   l j   formarea  deprinderilor  de  folosire   vizionări  de  spectacole,  o  însemnătate   presei  a  fost  înfiinţat  la  poarta  nr.  1   Cei  interesaţi  se  vor  adresa  Ia  sediul  în­
            se  transformă  în  deprinderi.  M ijlo a ­  auzite,  pe  bazo  unor  deprinderi  or-   corectă  a  limbii  trebuie  sa  le  pregă­  deosebită  în  călirea  noilor  membri  si   un  chioşc.  Tov.  Adriana  Keb<’rle  si   treprinderii,  telefon  18 36 — serviciul plan
            cele  folosite  in  acest  scop  sint  mul­  togrofice  mai  mult  sau  mai  puţin   tim  temeinic,  ele  aducind  o  contri­  candidaţi  de  partid  o  are  repartizarea   Maria  Haidu  depun  mult  interes  pen­
            tiple  si  ele  se  aplică  atît  la  Jecliile   formale.  De  aici  decurge  necesitatea   buţie  sporită  in  scrisul  $i  exprimarea   dc  sarcini  concrete,  ajutorul  în  m un­  tru  buna  difuzare  a  presei,  (apt.  pen­  sau  21  57  —  serviciul  personal  pentru  a
                                                                                                                                                      tru  care  sînt  apreciate  de  muncitori.
            de  limbă,  cit  şi  la  cele  de  lileralu-  ca  aceste  deprinderi  să  aibă  la  bază  elevilor  noştri.  că.  controlul  îndeplinirii   hotărîrifor.                            primi  lămuriri  suplimentare.
                                                                                                                                      Vijdea,
                                                                                                                                               Onea
                                                                                                                   Tovarăşii
                                                                                                                              Nicola
                                               5. Constructorul  14  5  9 Ü  27.1323 24
                                               6. Spartac     14  4  9 1  27.039  23                                                                        e  cum  se  luminase  de  ziua.  pe
                                               7. Corvinul    14  2 12  0  25.516 18                                                                        străzile  oraşului  Brad  începuse
                                               8. Proiectantul  14  3 11 0  23 046 18                                                                    D
                                                                                                                                                            o  animalic  neobişnuită.  Grupuri  gă­
                                                                   C.  A N TO N
                                                                                                                                                            lăgioase  de  tineri  se  îndreptau  spre
                                                                                                                                                       locul  de  întilnire.
                                                                                                     Cupa  Voinţa                                        „A u   vreo  competiţie  sportivă  sau
                                                                                                                                                       pleacă  in  vreo  excursie?"  se  între­
                                                                                                                                                       bau  cci  care  se  sculaseră  la  o  oră
                                                                                   Profiţind  dc  o  zăpadă  foarte  bună,   bun  timp  l-au  realizai  Lorincz  Grigore   alît  de  matinală.  De  data  aceasta,
              De  cumul,  comisia  orăşenească  do    După  terminarea  meciurilor                                                                     bănuielile  nu  s-au  adeverit.  Cei  peste
            popice  de  pe  lingă  clubpl  orăşenesc   dc  fotbal  care  au  loc  pe  sta­  în  zilele  de  2,  3  si  4  aprilie  s-a  desfă­  (Energia  Paroseni)  şi  Hrubi   Victor   700  dc  tineri  din  Brad  $i  alte  loca­
            U.C.F.S.  Deva  a  analizat  desfăşura­  dionul  din  Cugir,  unii  specla-   şurat  în  îm prejurim ile  cabanei  Stra­  (Voinţa  Deva).  Proba  dc  10  Icrn   a   lităţi  ale   raionului,   renunţaseră   la
            rea  campionatului  la  această  ramura   lori.  dovedind  o  totală  lipsă  de   ja,  concursul  de  schi  la  probe  alpine   fost  cîstigaiă  de  Lupeş  Gheorghe  (E-   timpul  lor  liber.  Răspunzînd  din  in i­
            de  sport,  ediţia  1964— 1965.  Printre   grijă  faţă  de  avutul  obştesc,   si  nordice.  întrecerea  a  fost  organi­  nergia  Paroseni),  urmat   de   Tonei   mă  apelului  făcut  de  comitetul  raio­
            altele  s-au   remarcat  buna  compor­  sar  peste  gardurile  din  incinta   zată  de  U.R.C.M.  Hunedoara-Deva.  La   Herman  (Metalul  Hunedoara)  si  Peler   nal   U.T.M.,   consiliul  agricol  raio­
            tare  a  echipelor  Auto,  M in erul   si   terenului,  calcă  zonele  verzi,   această  competiţie  a  ti nu L  să  participe   îosif  (M inerul  Lupeni).  nal  si  sfatul  popular  raional,  au  par­
            Voinţa,  care  prin  antrenamente  m i­  provocind  slricăciuni.      un  număr  marc  de  concurenţi  din  a   Cel  mai  interesant  si  atractiv  a  fost   ticipat  cu  entuziasm  la  acţiunea  dc
            nuţioase  şi  prin  omogenizarea  echi­                               sociatiile  sportive  Voinţa  Deva.  Pa   concursul  rezervat  copiilor  intre  5  si   muncă   patriotică   pentru   defrişarea
            pelor  au  reuşit  performante   bune.                                ringul  Petroşani,   M inerul   Lupeni   14  ani  care  a  fost  împărţit  in  patru   Si  curăţarea  păşunilor.
            De  asemenea  s-au  scos  in  evidentă                                Energia  Paroseni,  Metalul  Hunedoara   categorii  după  cum  urmează  :  5—7
                                                                                  Voinţa  Petroşani  si  Unirea   Sebeş   ani,  locul  1  Milcscu  Ştefan  ;  7— 9  ani,   Organizaţi  în  form alii  de   lucru,
            a rb iira’ o‘e  hune  prostate  de   Boia
            Nicolae  şi  Matiaş  Francisc. Din  echi­  \  p  fi     ţiu 11 Pi     lată  şi  cîstiqătorii  probelor  :  locul  1  Kitru  Adrifrent  ;  10— 12  ani,   peste  120  tineri  au  luat  cu  asalt  Dea­
                                                                                                                                                       lul  Trestiei  din  satul  Sălişte,  comu­
            pe).1  Iruniase  s-au  remarcat  jucători                              Coborîre-senioare  1.  Kato  Terezia   locul  t  Drîmbăreanu  C o rn e l;  12— 14
            ca  Szeknlv  Francisc  (Auto),  Vînîan                                (M inerul  Lupeni);  2  Acs  Maria  si  3   ani,  locul  1  Costică  Viorel.  na  Băila.  In  urma  lor,  păşunea  rămî-
                                                                                                                                                       nta  curată.  Sub  lozinca  „Fiecare  por­
            Emanoil  (Minerul).   Moise   Trnian                                  Greiştemberq  Magda,  ambele  de  la
            (Voinţa)  si  Maieu  Gheorghe   (Con­                                 Voinţa   Petroşani;   Coborîre-junioa-   Cupa  Metalul               ţiune  de  teren  să  fie  redată  păşuna-
            structorul),  caie  au  reuşit  să  reali­                            r e :  l  Siclh  Ana  (M inerul  Lupeni);                            tu lu r,  tinerii  s-au  întrecut  voiniceşte.
                                                                                                                                                       Dovadă ?  La  siirşitul  zilei  de  muncă
            zeze  peste  400  de  lemne  în  m ajorita­                           C o bo rire-se nio ri:   1   Greiştemberg  In  aceeaşi  perioadă  s-a  desfăşurat   ei  au  raportat  că  au  fost  efectuate
            tea  înl Unirilor.                                                    Andrei  (Voinţa  Petrosan-i);  2  Birliga   şi  concursul  dotat  cu  „Cupa  Metalul",   defrişări  de  păşuni  pe  o  suprafaţă
              Toi  cu  acest  prilej  a  fost  criticată                          Mircea  (Parînqul  Petroşani)  3  Sirianu   la  care  au  participat  sportivi  apar-
            slaba  preocupare  a  consiliilor  asocia­                            Vladim ir  (Energia  Paroseni);  Coborîre-   tmînd  asociaţiilor  M in erul   Lupeni,   de  tfi  hectare.
            ţiilo r  sportive  Spartac,  Corvinul   şi                            juniori  :  1  Cioflica  Grigore  (M inerul   Energia   Paroseni  şi  Voinţa   Petro­  In  aceeaşi  zi,  în  cealaltă  parte  a
            Constructorul,  care  în  această  ediţie                             Lupeni)  2  Kmus  Gheorghe   (Voinţa   şani.                         raionului,  la  Vata.  alţi  44  de  tineri     H U N E D O A R A
            s-au  comportat  sub  nivelul  posibili­                              Lupeni)  3  Matias  Tosif  (Parîngul  Pe­  Cele  Irei  probe  dc  fond  5  km  se­  si-au  unit  forţele  cu  membrii  coope­
            tăţilor,  neglijînd  antrenamentele,  iar                                                               niori,  slalom  uriaş  si  slalom  special   rativei  agricole  de  producţie.  împreu­
            la  unele  întâlniri  s-au  prezentat  cu                             troşani);  Slalom  uriaş  —  masculin:   au  adus  în  frunte  in  ordine  pe  Lu-   nă,  munca  a  fost  mai  spornică.  In­
                                                                                  I  Munteanu  Constantin  (Energia  Pa­
            loturile  descompletate.                                              roseni)  2  Koba  Adalbert  (M inerul  L u ­  pes  Gheorghe (Energia  Paroseni),  Acs   tr-o  singură  zi  ei  au  curăţat  peste  8   A  o  g  a  j e  a  s  ă     u  r g  e   s a i s
              Delegaţii  asociaţiilor  sportive  s-au                                                               Alexandrp  (Voinla  Petroşani)  şi  pe   hectare  de  păşune.  In  satul  Cârâstău,
            angajat  să  sprijine  si  mai  mult  buna                            peni)  3  Greiştemberg  Andrei  (Voin-   Munteanu  Constantin  (Energia  Paro­  aproape  100  de  tineri  s-au  alăturat   ~   Şoîerî  pentru  transportul  in  comun
             desfăşurare  a  competiţiei  în  viitoarea                           ta  Petroşani);  Slalom  uriaş  —  fe­  seni).                       celorlalţi  cetăţeni,  dornici  să  facă  pă­
            ediţie.  După  omologarea   ultimelor                                 minin :  1  Greiştemberg  Magda  (V o ­  La  sfîrsitul  concursului   prim ilor   şunea  lor  mai  fertilă,  mai  roditoare.   (AUTOBUZE),  cu  cinci  ani  vechime.
            rezultate,  clasamentul  general  se  pre­                            inţa  Petroşani)  2  Kato  Terezia  (M ine­  clasaţi  li  s-au  înnunal  plachete  si  di­  Cele  1G  ha  de  păşune  curăţate  vo r­
             zintă  astfel  :                                                     rul  Lupeni)  3  Acs  Maria   (Voinţa   plome.                       besc  de  Ia  sine  despre  hărnicia  cu   Solicitanţii  se  vor  adresa  serviciului  personal,  te­
             1.  A uto     14   12  2  0 30G24  38                                Petroşani).                         A rb itrii  de  concurs  s-au   achitat   care  s-a  muncit.         lefon  21 76  al  întreprinderii  de  gospodărie  orăşenească
            2.  M inerul   14   11  2  1 29.G75  37  ...Si  se  p lin a   c u g ire n ii  că  n-nu   Probele  de  fond  s-au  desfăşurat  pe   conştiincios  de  sarcina  pe  care  au      Hunedoara.
             3.  Voinţa    14   9   5  0 28.749  32  ntleV  !                     distantele  de  5  si  10  km.  La  proba   avut-o.                                 RODICA  SOMEŞAN
             4.  Progresul   14   9  5  0 28.107  32    Desen  de  V.  Mihăilescu  de  5  km  rezervată  ju n io rilo r  cel  mai  A N T O N   CAR A N  CI               corespondentă
                                                                                  Busuioc,-  12.40  M elodii  populare  ce­  „Trandafir  de  la  M oldova“ ,  „In v îr-   Buletine  de  ştiri  si  radiojurnale:
                                                                                  rute  de  ascultători,   13,41  Muzică   tila  cu  coadă",   „A uicuta  neichii   5,00,  6.00;  7,00;  10,00;  12,00;  14,00;
                                                                                  distractivă  interpretată  de  laniară,-   dragă“ ;  „Sub  slrasifia  casei  mele",   16,00;  22.00;  23,52  (programul   I);
                                                                                  14,10  „D in  melodiile  dedicate  natu­  doina  „Busuioace  nu  te-ai  coace",   7,30;  9,00;  11,00;  13,00;  15.00.  17,00,
                                                                                  rii"  —  muzică  uşoară,-  15,30  A c ­  „C iocirlia",  „M ărioara  de  la  m un­  19,00;  21,00;  23,00,  1,52  (programul
                                                                                  tualitatea  literară;  15,45  Cinlă  or­  te“ ,  „Breaza"  din  Prahova  şi  „As-   II).
                                                                                  chestra  ue  muzică  populară  „Fla­  la-i  nana  de  la  Brebu";  13,35  Con­
                                                                                  căra  Prahovei  din  Ploieşti;  1G. 15  A-   cert  de  prînz;  14,35  Muzică  din  0-                                                          AIA R.OCU/A/ÀJQJE:
                                                                                  hi  de  concert  de  Mozart;  16,30  Emi­
                                                                                                                    pere;  15,05  M elodii  populare  inter­
                                                                                  siune  muzicală  do  la  Moscova:  17,00   pretate  de  Maria  Schipor  si  A le ­  19,00  Jurnalul  televiziunii;  19,10                       POÍETE,  5ACOŞE.
                     i’ f WE H     Ă             H A Ţ E G :  Casa  ncterminală  —  ci­  Piese  instrumentale;  17,15  Emisiune   xandru  Tilrns;  16,00  M ic  album  de   Pentru  copii:  „Povestiri  pe  .  dege­
                                                                                                                                                      te";  19,30  A ven turile  lui  Tom  Sa-
                                                 nematograful   „Popular";   B R A D :   literară;  18.20  Muzică  uşoară   de   valsuri  din  operele:  16.30  Cîntă  or­
                                                 Veselie  la   Acapulco  —  cinemato­  Florentin   Delmar:   „Brezula“ ,  „Te   chestra  de  estradă  a  Radioteleviziu-   w yer  (II)  —  Un  remediu   pentru
                D E V A :  D ju ra ;  Elena  din  Troia  graful  „Steaua  roşie";  LONEA  :  Ne­  caut",  „M are a“ ,  „Dacă-ţi  pare  rău",          negi;  20,05  Filmul  documentar:  „ U l­
               —  cinematograful   „Patria";  A  dis­                                                               nii  dirijată  de  Sile  Dinicu;   17,15   timul  ro l1’ ;  20,35  Comici  vestiţi  ai
                                                 vasta  nr.  13  —  cinematograful  „ M i­  „N u  poli  uita” :   18,40  „Pentru  un   'Album   coral,  19,05  Program  pentru
               părut   o   navă  —  cinematograful                                                                                                    ecranului;  21,45  M in ia tu ri...  in  o-
                                                 nerul";  1L1A  :  M-am  îndrăgostit  la   cuvinl  de  dragoste1' — program  de   iubitorii  muzicii  populare,-  19,30  Fa­
               „A rta";  PETROŞANI:  M ofturi  1900                                                                                                   perele.  Montaj  de  M arianii  Banu
               —  cinematograful  „Republica";  Ci-   Copenhaga  —  cinematograful  „Lu­  romanţe;  19,00  Varietăţi  muzicale;   bule,  parodii,  epigrame;  20,00  M u ­  şi  I.  Brucăr,  In  încheiere:  Bulclin
                                                 mina".                            19,40  Muzică  uşoara   interpretată   zică  de  dans;  20,30  Noapte  bună,
               nc-i   crim inalul  —  cinematograful                                                                                                  de  ştiri.  Sport.  Buletin  meteorolo­
                                                                                  de  Frank  Sinatro,  20,00  Radiogazeta   copii:  „O   poveste  de-a  bunicii"  <!e
               „7  Noiembrie";   LUPENI  ;  Can-can                                                                                                   gic.
                                                                                  dc  seară;  20,30   Muzică  de  dans;   Ligia  BIrgu-Georgescu;  20.40  Inter­
               —  cinematograful  „Cultural",   Sl-
                                                                                  22,20  Muzică  de  dans;          preţi  de   odinioară  ai  cînlecului
               MERIA  :  Judecătorul  de  minori  —
               cinematograful  „Mureşul",   ALBA   PROGRAMUL  I:   5.0G   Muzică    PROGRAMUL  II:  7,45  Melodii  do­  popular;  Grigoras  Dinicu,  21.20  La  Buletin  meteorologic
               IU LI A  :  Ah.  Eva !  si  Vremea  pagi­  populară;  5,40  M elodii  distractive;   brogene;  9.03  Melodii  de  estradă;   microfon   orchestra  Ray  Connifl:   PEN TR U   24  OUE
               nilor  —  cinemaloqraful  „Victoria";   6,10  M ici  piese  instrumentale;  fi.35   10.00  Prelucrări  de  cîntece   roinî-   21,35  Dansaţi  în  ritmul   preferat;
               SEBES  :  Tovarăşii  —  cinematograful   Muzicii  uşoară;  7,15  Valsuri;  7,30   nesti  de  Ion  Dumitrescu;  10,30  M u ­  22,30  Inlerpreti  de  ieri  $i  de  azi   Vreme  schimbătoare  cu  cerul  mai
               „Progresul";  Dragoste  la  zero  gra­  Slatul  medicului  —  Bolile  gurii  $1   zica  populară;   11.30  Universitatea   ai  muzicii  de  operă:  Jan  Kiepura,   mult  noros.  V o r  cădea  ploi  tempo-
               de  —   cinematograful   „Sebeşul";   ale  dinţilor;  7,45  Muzică  uşoară:   lelinică  radio,  11.45  Cîntă  corul  Sco­  Aureliano   Porţile,   Irene  Cnlaneo.   rare,  vîntul  va  sufla  moderat  din
               O R Â $TIE ;  Ghepardul  seriile  1  si  11  B.Ofi  Cîntece  s>  jocuri  populare;  9,42   lii  de  muzică  de  12  ani  din  Cluj   Viorica  Ursuleac,  Ettore  Baslianini,   sectorul  sud  si  sud-vest.  Tempe­
               —  cinematograful  „Palria";  Singu­  Muzică  uşoară;  11.04  Muzică  popu­  (noi  înregistrări);   12,00  Din   cele   Petre  Stefănescit-Goanqă,  Arta  Fio-   ratura  va  fi  cuprinsă  ziua  între  12-
               rătatea  alergătorului  de  cursă  lun­  lară  interpretată  de  Dumitru  Con­  mai  cunoscute  melodii   populare:   rescu,  M ano  Lanza; 23.05 Vă  invităm   Si  16  grade,  iar  noaptea  intre  5  $•
               gă  —   cinematograful   „Flacăra",-  stantin,  Ion   Tlolea  si  Constantin  „In v îrlita   din  A b ru d “ ,   „SăJtata",  să  dansaţi  cu  noi.  !0  grade.
   30   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40