Page 35 - 1965-04

Pag. 3
Nr. 3193 Dramul socialismului

Recent, Comitetul orăşenesc de pregătirea propagandiştilor care se
partid Haţeg a analizat felul Î 11 care face la cabinetul de partid, studiază
se desfăşoară învăţăm înlul de partid temeinic documentele partidului şi
în întreprinderile si institutul»' ora­ guvernului nostru.
şului. Din raportul prezentat de tcv. Ca urmare, la cercurile şi cursurile
V'iorel lezau $i din discuţiile purtate de la cooperativa meşteşugărească
a reieşit că învătăm intul de partid, „Retezatul*, spitalul unificat, Î.R.I.L.,
faţă de anii anteriori, esle mai bine baza de recepţie st altele, dezbaterile
organizai, răspunde în mai mare mă­ sint interesante, eficace. La cercurile
ramafică se pun básele sură nevoilor de cunoştinţe econo­ amintite si frecvenţa este bună nu
insă
Sini
propagandişti
care
mice. politice $1 ideologice ale mem­
brilor si candidaţilor de partid. acordă toata aîentia pregătirii lor.
In acest an de învăţămiiU, in ora­ Din această cauză dezbaterile nu se
un caracter conştient, care să dea şul Hateq functionează*3î cercuri si ridică la nivelul cerinţelor, iar frec­
posibilitate elevului să se aulocon- cursuri cuprinzind majoritatea mem­ venţa este slabă. In scopul lichidării
troleze si atunci cind concomitent brilor si candidaţilor de parlid, pre­ lipsurilor exisjenle. în hotârîrea a-
el elaborează un text. Un prim pas cum si un număr însemnai de tova­ doptală de comitetul orăşenesc se
înspre aceasta îl constituie scrierea răşi din activul lâră de partid. La prevăd măsuri eficiente. AsIfel. este
A slirnit un viu ínteres ct isc u li a ră. Dintre exerciţiile cu eficientă prevăzut ca in luna aprilie ac. în
purtată în paginile ziarului „Drum ul sporită în acest scop sint dictările si unui text învăţat pe de rost, în care desfăşurarea in bune condiţiuni a in- toate organizaţiile dc bază să tie a-
socialism ului“ cu privire la formarea analiza ortografică, îmbinată cu cea elevul lace si efortul de a-si aminti văţăniînlului de partid o contribuţie nalizat modul in care se desfăşoară
deprinderilor de exprimare corectă gramaticală, care se face alît pe tex­ conţinutul textului, nu numai acela însemnată o au propagandiştii. Cu învătăm intul dc partid, să sc acorde
orală si scrisă a elevilor. te literare, cît si pe propriile com­ de a-! reproduce în scris. acest prilej au fost evidenţiate meto­ un sprijin mai concret cercurilor ră­
Problema exprim ării elevilor stă în puneri ale elevilor. La fiecare lecţie Acest tel .de dictare ar (1 de un dele bune folosite de propagandiştii mase in urmă, să se organizeze mai
centrul preocupărilor scolii noastre de gramatică iolosesc dictarea real folos atît la clasele mici, cil si Cornel Ivaşcu, Casian Faur. Marin multe consultaţii asupra unor teme
în general şi preocupă in aceeaşi pentru a forma la elevi deprinderi la clasele mari. Profesorul poate in­ Cojocaru, Viorel Marcu si alţii. Lec­ din programa de invâtămînt si altele.
măsură întregul colectiv de cadre de exprimare corectă. Dictarea con­ sista ca elevii, acolo unde nu lin ţiile pe care ei le expun interesant,
didactice, indiferent de specialitatea stituie un mijloc care activizează a- minte exact tex Iul, să redea conţi­ convorbirile vii, atractive pe care le NI CU SBUCHEA
pe rare o au. tentia vizuală si auditivă a elevilor nutul cu cuvinte §i construcţii pro- organizează sînt o urmare a faptului corespondent
La examenele de absolvire sau de si care implică însăşi perfecţionarea orii, potrivite la locul respectiv. că au participat cu regular?lale la
admitere am avut prilejul de a con­ mişcărilor scrierii. Important esle Formarea conştiinţei gramaticale in
stata că unii elevi se exprimă cu să determine pe elevi să facă legă­ procesul dictărilor se realizează prin Cresc rîndurile vindvî din stoc disponibil următoarele materiale :
mulle greşeli în special de acord, tura între aspectul scris sau sonor analiza formelor a căror scriere co­
atit oral cit si în scris. De asemenea, — CURELE TRfcPEZOIDALE;
Este cunoscut
rectă se urmăreşte.
al cuvinlu lu i si regula sau regulile faptul că în analiza ortografică se organizaţiei de
am constatat că există absolvenţi ai gramaticale care precizează forma lui
scolii medii care mai fac gre.feli i- — NITURI;
corectă. Altfel, dictarea lămîne fără face apel la cunoştinţele de fonetică
nadmisibile de ortografie si au ten­
efect. $i de morfologie ale elevilor, iar în In prezent, organizaţia de bază nr. Aurel si alţii au fost repartizaţi Ia
dinţa de a folosi un stil bombastic analiza punctuaţiei la cele de sin­ 1 do ia Preparalia cărbunelui din Pe- posturile cheie din sectorul du pre- — PIULIJE EXAGONALE DE DIFERITE DIMENSIUNI;
Si prolix. Ar li necesar ca dictările făcute cu taxa propoziţiei şi frazei, lată deci, paratie, unde se achită cu cinste de
elevii să fie organizate intr-un sis- tnla numără 125 membri şi candi­ — ARMĂTURI PENTRU INSTALAŢII SANITARE;
Din aceste constatări am ajuns la lem. In prim ul rînd ele trebuie să că prin lecţiile de gramatică se pun daţi de partid. sarcinile încredinţate Dc asemenea,
concluzia că problema exprim ării e- bazele unei scrieri şi exprimări co­ Biroul organizaţiei de bază se ocupă periodic, din partea noilor membri şi — FITINGURS DIN FON TĂ;
levilor trebuie sa preocupe în mod se­ urmărească formarea deprinderilor recte. cu multă răspundere de lărgirea si candidaţi de partid, biroul sau adu­
rios pe toate cadrele didactice. ortografice pe probleme (de exem­ Elevul trebuie convins pnnlr-o ar­ atragerea activului fără de partid narea generală a organizaţiei de bază — RULMENŢI DE DIFERITE DIMENSIUNI;
plu scrierea cu majusculă a numelor
Eu consider că bazele unei scrieri gumentare ştiinţifică de ordin fone­ la acţiuni concrete. O ademenea sar­ cere informări verbale sau scrise. A-
proprii, scrierea cu diftongul ie la
frumoase şi corecte, o unei exp ri­ tic. morfologic sau sintactic de ce în cină a fost încredinţată si unor mem­ ccslc metode contribuie la creşterea — PIETRE DE POLIZOR;
începutul, în m ijlocul 51 la sfîrsitul
mări clare si concise se pun totuşi „v-ali întors“ trebuie folosită lini- bri de partid. Astfel, comuniştii Cu* răspunderii lor fală fie sarcinile în ­
in primele clase ale scolii noastre, cuvintelor, scrierea corectă a forme­ oa.ra, sau în cuvînlul copiii cei trei i. reiean Romeo. Rusan locob si alţii credinţate, la maturizarea lor poli- — ECHIPAMENT DE PROTECŢIE ETC.
urmind apoi în clasele V - V ll l o con­ lor neacccnluate ale pronumeior per­ Exerciţiile de analiză ortografică, i au ajutat concret pe tovarăşii Ionel
solidare a deprinderilor formale şi sonale si reflexive etc) pe măsură ce avînd la baza analiza gramaticală, •Turca, Suciu Vasile si Maier Mar io PETRU G Ă IN Ă Materialele se livrează pe bază de comenzi ferme.
o cizelare a exprimării, ca urmare a elevii îşi insusesc cunoştinţele formează la olevi deprinderea de a să înţeleagă politica partidului nos­ corespondent
contactului mai larg cu limba lite­ respective de fonetică si de grama­ observa forma corectă a cuvintelor, tru, conţinutul unor documente de ^ Intr-o scrisoare trimisă tedac- Doritorii pot consulta listele de stocuri disponibile Ia servi­
rară prin intermediul operelor lite­ tică. In al doilea rînd, dictările tre­ partid, prevederile înscrise în Statu­ ţiei, iov. Ţie Miron, ne lace cunos­
de a-$i da seama de regula grama­
rare valoroase. buie precedate de clasificarea pro­ tul P.M.R. despre calitatea de mem­ cut că si la cooperativa agricolă de ciul aprovizionare al Trustului« telefon 474, Brad.
ticală care stă la baza scrierii co­
Am conslatat că lecţiile de gra­ blemelor de gramatică mai grele sau recte, deci le deschide perspectiva bru al partidului, drepturile si înda­ producţie din Boz, raionul 11 îa, co­
matică bine organizate, contribuie moi puţin însuşite, precum şi de creării unei conştiinţe gramaticale pe toririle membrilor 51 candidaţilor de mitetul de partid are permanent in
în cea mai mare măsură la formarea analiz« fonetică, morfologică şi sin­ care şcoala trebuie s-o urmărească partid. Ca urmare ei au cerut să fie mcnţia sa întărirea rîndurilor celor
deprinderi-lor de scriere corectă a tactică a textului dictat în scopul prin lecţiile de gramatică. prim iţi în rîndurile partidului, -J organizaţii de bază, prin primirea
elevilor. justificării formelor si semnelor î n ­ In concluzie, consolidarea cunoş­ De la adunarea qenerală pentru dc noi membri si candidaţi de partid.
In ultimele două luni, organizaţiile
Prin lecţiile de gramatică noi u r­ trebuinţate. Diversele dictări repre­ tinţelor de gramatică si formarea de­ dare de seamă si alegeri, au cerul să de bază din brigăzile nr. 2 si 3 au / .C .A Ă . DEVA JE A Z A
mărim nu numai însuşirea unor no­ zintă si olapele pe care le presupu­ fie prim iţi în rîndurile candidaţilor
prinderilor de vorbire şi de scriere primit în rîndurile candidaţilor de
ţiuni de gramatică ci si însuşirea şi ne trecerea de la scrierea fidelă a corectă nu se realizează rapid şi de­ 4 tovarăşi, iar fi tovarăşi in rindu- partid pe tovarăşii Ungur Pasc. Că­
unui text dictat, la scrierea in d iv i­ rile membrilor de partid. La ultima
aplicarea în practică a regulilor de finitiv ci treptat şi într-un timp în ­ tălina Florea. Flena Undaj, care, subli­
duală independentă. Fiecare am ob­ delungat. adunare qenerală, comuniştii au dis­ © TEHNICIAN CONSTRUCTOR I.,
ortografie şi de punctuaţie. servat că mulţi elevi scriu foarte co­ cutat şi aprobat cererile de primire niază iov. Ţie. au efectuat anul tre­
In vederea realizării acestor sar­ a tovarăşilor Petru Gîlcă, candidai de cut fiecare peste 150 zile-muncă în
Fste de la sine înleles că acest rect după dictare, dar cînd e vorba
cini apar ca lorme distincte lecţiile partid. Ionel Jurca, Ion Ardelean si cadrul cooperativei agricole de pro­
lucru se realizează treptat si pe să scrie singuri o temă oarecare fac special consacrate aplicaţiilor, mai a- ducţie. avîncl un salariu lunar de 1.350 lei.
foarte multe greşeli de ortografie. M om ir Marin, membri de partid.
măsură ce se face predarea fiecărei, <> Atît la Exploatarea minieră cit
Acest lucru se explică prin faptul les după acele teme de morfologie si Educarea noilor membri si candi­ Condiţiile de încadrare sînt cele prevăzute
noţiuni sau reguli gramaticale. Prin că elevii, în timpul dictării, sînt to­ sintaxă care au consecinţe ortografi­ daţi de partid constituie de aseme­ si la preparalia din Petrila, orală co­
cunoaşterea şi folosirea curentă a re­ tal eliberaţi de orice preocupare în ce sau de exprimare corectă grama­ nea o preocupare de seamă a birou­ respondentul nostru loan Bercea, în H.C.M. nr. 1053/1960.
lui organizaţiei de bază. A lă tu ri do sosesc zilnic numeroase ziare şi re­
gulilor la fiecare lecţie, la lóate dis­ ceea ce priveşte conţinutul, făcînd ticală. Lecţiile menite să contribuie învătăm intul de partid, citirea presei, viste. In scopul difuzării operative a
ciplinele, priceperea de a le aplica doar efortul de a nota în scris rele l j formarea deprinderilor de folosire vizionări de spectacole, o însemnătate presei a fost înfiinţat la poarta nr. 1 Cei interesaţi se vor adresa Ia sediul în­
se transformă în deprinderi. M ijlo a ­ auzite, pe bazo unor deprinderi or- corectă a limbii trebuie sa le pregă­ deosebită în călirea noilor membri si un chioşc. Tov. Adriana Keb<’rle si treprinderii, telefon 18 36 — serviciul plan
cele folosite in acest scop sint mul­ togrofice mai mult sau mai puţin tim temeinic, ele aducind o contri­ candidaţi de partid o are repartizarea Maria Haidu depun mult interes pen­
tiple si ele se aplică atît la Jecliile formale. De aici decurge necesitatea buţie sporită in scrisul $i exprimarea dc sarcini concrete, ajutorul în m un­ tru buna difuzare a presei, (apt. pen­ sau 21 57 — serviciul personal pentru a
tru care sînt apreciate de muncitori.
de limbă, cit şi la cele de lileralu- ca aceste deprinderi să aibă la bază elevilor noştri. că. controlul îndeplinirii hotărîrifor. primi lămuriri suplimentare.
Vijdea,
Onea
Tovarăşii
Nicola
5. Constructorul 14 5 9 Ü 27.1323 24
6. Spartac 14 4 9 1 27.039 23 e cum se luminase de ziua. pe
7. Corvinul 14 2 12 0 25.516 18 străzile oraşului Brad începuse
8. Proiectantul 14 3 11 0 23 046 18 D
o animalic neobişnuită. Grupuri gă­
C. A N TO N
lăgioase de tineri se îndreptau spre
locul de întilnire.
Cupa Voinţa „A u vreo competiţie sportivă sau
pleacă in vreo excursie?" se între­
bau cci care se sculaseră la o oră
Profiţind dc o zăpadă foarte bună, bun timp l-au realizai Lorincz Grigore alît de matinală. De data aceasta,
De cumul, comisia orăşenească do După terminarea meciurilor bănuielile nu s-au adeverit. Cei peste
popice de pe lingă clubpl orăşenesc dc fotbal care au loc pe sta­ în zilele de 2, 3 si 4 aprilie s-a desfă­ (Energia Paroseni) şi Hrubi Victor 700 dc tineri din Brad $i alte loca­
U.C.F.S. Deva a analizat desfăşura­ dionul din Cugir, unii specla- şurat în îm prejurim ile cabanei Stra­ (Voinţa Deva). Proba dc 10 Icrn a lităţi ale raionului, renunţaseră la
rea campionatului la această ramura lori. dovedind o totală lipsă de ja, concursul de schi la probe alpine fost cîstigaiă de Lupeş Gheorghe (E- timpul lor liber. Răspunzînd din in i­
de sport, ediţia 1964— 1965. Printre grijă faţă de avutul obştesc, si nordice. întrecerea a fost organi­ nergia Paroseni), urmat de Tonei mă apelului făcut de comitetul raio­
altele s-au remarcat buna compor­ sar peste gardurile din incinta zată de U.R.C.M. Hunedoara-Deva. La Herman (Metalul Hunedoara) si Peler nal U.T.M., consiliul agricol raio­
tare a echipelor Auto, M in erul si terenului, calcă zonele verzi, această competiţie a ti nu L să participe îosif (M inerul Lupeni). nal si sfatul popular raional, au par­
Voinţa, care prin antrenamente m i­ provocind slricăciuni. un număr marc de concurenţi din a Cel mai interesant si atractiv a fost ticipat cu entuziasm la acţiunea dc
nuţioase şi prin omogenizarea echi­ sociatiile sportive Voinţa Deva. Pa concursul rezervat copiilor intre 5 si muncă patriotică pentru defrişarea
pelor au reuşit performante bune. ringul Petroşani, M inerul Lupeni 14 ani care a fost împărţit in patru Si curăţarea păşunilor.
De asemenea s-au scos in evidentă Energia Paroseni, Metalul Hunedoara categorii după cum urmează : 5—7
Voinţa Petroşani si Unirea Sebeş ani, locul 1 Milcscu Ştefan ; 7— 9 ani, Organizaţi în form alii de lucru,
a rb iira’ o‘e hune prostate de Boia
Nicolae şi Matiaş Francisc. Din echi­ \ p fi ţiu 11 Pi lată şi cîstiqătorii probelor : locul 1 Kitru Adrifrent ; 10— 12 ani, peste 120 tineri au luat cu asalt Dea­
lul Trestiei din satul Sălişte, comu­
pe).1 Iruniase s-au remarcat jucători Coborîre-senioare 1. Kato Terezia locul t Drîmbăreanu C o rn e l; 12— 14
ca Szeknlv Francisc (Auto), Vînîan (M inerul Lupeni); 2 Acs Maria si 3 ani, locul 1 Costică Viorel. na Băila. In urma lor, păşunea rămî-
nta curată. Sub lozinca „Fiecare por­
Emanoil (Minerul). Moise Trnian Greiştemberq Magda, ambele de la
(Voinţa) si Maieu Gheorghe (Con­ Voinţa Petroşani; Coborîre-junioa- Cupa Metalul ţiune de teren să fie redată păşuna-
structorul), caie au reuşit să reali­ r e : l Siclh Ana (M inerul Lupeni); tu lu r, tinerii s-au întrecut voiniceşte.
Dovadă ? La siirşitul zilei de muncă
zeze peste 400 de lemne în m ajorita­ C o bo rire-se nio ri: 1 Greiştemberg In aceeaşi perioadă s-a desfăşurat ei au raportat că au fost efectuate
tea înl Unirilor. Andrei (Voinţa Petrosan-i); 2 Birliga şi concursul dotat cu „Cupa Metalul", defrişări de păşuni pe o suprafaţă
Toi cu acest prilej a fost criticată Mircea (Parînqul Petroşani) 3 Sirianu la care au participat sportivi apar-
slaba preocupare a consiliilor asocia­ Vladim ir (Energia Paroseni); Coborîre- tmînd asociaţiilor M in erul Lupeni, de tfi hectare.
ţiilo r sportive Spartac, Corvinul şi juniori : 1 Cioflica Grigore (M inerul Energia Paroseni şi Voinţa Petro­ In aceeaşi zi, în cealaltă parte a
Constructorul, care în această ediţie Lupeni) 2 Kmus Gheorghe (Voinţa şani. raionului, la Vata. alţi 44 de tineri H U N E D O A R A
s-au comportat sub nivelul posibili­ Lupeni) 3 Matias Tosif (Parîngul Pe­ Cele Irei probe dc fond 5 km se­ si-au unit forţele cu membrii coope­
tăţilor, neglijînd antrenamentele, iar niori, slalom uriaş si slalom special rativei agricole de producţie. împreu­
la unele întâlniri s-au prezentat cu troşani); Slalom uriaş — masculin: au adus în frunte in ordine pe Lu- nă, munca a fost mai spornică. In­
I Munteanu Constantin (Energia Pa­
loturile descompletate. roseni) 2 Koba Adalbert (M inerul L u ­ pes Gheorghe (Energia Paroseni), Acs tr-o singură zi ei au curăţat peste 8 A o g a j e a s ă u r g e s a i s
Delegaţii asociaţiilor sportive s-au Alexandrp (Voinla Petroşani) şi pe hectare de păşune. In satul Cârâstău,
angajat să sprijine si mai mult buna peni) 3 Greiştemberg Andrei (Voin- Munteanu Constantin (Energia Paro­ aproape 100 de tineri s-au alăturat ~ Şoîerî pentru transportul in comun
desfăşurare a competiţiei în viitoarea ta Petroşani); Slalom uriaş — fe­ seni). celorlalţi cetăţeni, dornici să facă pă­
ediţie. După omologarea ultimelor minin : 1 Greiştemberg Magda (V o ­ La sfîrsitul concursului prim ilor şunea lor mai fertilă, mai roditoare. (AUTOBUZE), cu cinci ani vechime.
rezultate, clasamentul general se pre­ inţa Petroşani) 2 Kato Terezia (M ine­ clasaţi li s-au înnunal plachete si di­ Cele 1G ha de păşune curăţate vo r­
zintă astfel : rul Lupeni) 3 Acs Maria (Voinţa plome. besc de Ia sine despre hărnicia cu Solicitanţii se vor adresa serviciului personal, te­
1. A uto 14 12 2 0 30G24 38 Petroşani). A rb itrii de concurs s-au achitat care s-a muncit. lefon 21 76 al întreprinderii de gospodărie orăşenească
2. M inerul 14 11 2 1 29.G75 37 ...Si se p lin a c u g ire n ii că n-nu Probele de fond s-au desfăşurat pe conştiincios de sarcina pe care au Hunedoara.
3. Voinţa 14 9 5 0 28.749 32 ntleV ! distantele de 5 si 10 km. La proba avut-o. RODICA SOMEŞAN
4. Progresul 14 9 5 0 28.107 32 Desen de V. Mihăilescu de 5 km rezervată ju n io rilo r cel mai A N T O N CAR A N CI corespondentă
Busuioc,- 12.40 M elodii populare ce­ „Trandafir de la M oldova“ , „In v îr- Buletine de ştiri si radiojurnale:
rute de ascultători, 13,41 Muzică tila cu coadă", „A uicuta neichii 5,00, 6.00; 7,00; 10,00; 12,00; 14,00;
distractivă interpretată de laniară,- dragă“ ; „Sub slrasifia casei mele", 16,00; 22.00; 23,52 (programul I);
14,10 „D in melodiile dedicate natu­ doina „Busuioace nu te-ai coace", 7,30; 9,00; 11,00; 13,00; 15.00. 17,00,
rii" — muzică uşoară,- 15,30 A c ­ „C iocirlia", „M ărioara de la m un­ 19,00; 21,00; 23,00, 1,52 (programul
tualitatea literară; 15,45 Cinlă or­ te“ , „Breaza" din Prahova şi „As- II).
chestra ue muzică populară „Fla­ la-i nana de la Brebu"; 13,35 Con­
căra Prahovei din Ploieşti; 1G. 15 A- cert de prînz; 14,35 Muzică din 0- AIA R.OCU/A/ÀJQJE:
hi de concert de Mozart; 16,30 Emi­
pere; 15,05 M elodii populare inter­
siune muzicală do la Moscova: 17,00 pretate de Maria Schipor si A le ­ 19,00 Jurnalul televiziunii; 19,10 POÍETE, 5ACOŞE.
i’ f WE H Ă H A Ţ E G : Casa ncterminală — ci­ Piese instrumentale; 17,15 Emisiune xandru Tilrns; 16,00 M ic album de Pentru copii: „Povestiri pe . dege­
te"; 19,30 A ven turile lui Tom Sa-
nematograful „Popular"; B R A D : literară; 18.20 Muzică uşoară de valsuri din operele: 16.30 Cîntă or­
Veselie la Acapulco — cinemato­ Florentin Delmar: „Brezula“ , „Te chestra de estradă a Radioteleviziu- w yer (II) — Un remediu pentru
D E V A : D ju ra ; Elena din Troia graful „Steaua roşie"; LONEA : Ne­ caut", „M are a“ , „Dacă-ţi pare rău", negi; 20,05 Filmul documentar: „ U l­
— cinematograful „Patria"; A dis­ nii dirijată de Sile Dinicu; 17,15 timul ro l1’ ; 20,35 Comici vestiţi ai
vasta nr. 13 — cinematograful „ M i­ „N u poli uita” : 18,40 „Pentru un 'Album coral, 19,05 Program pentru
părut o navă — cinematograful ecranului; 21,45 M in ia tu ri... in o-
nerul"; 1L1A : M-am îndrăgostit la cuvinl de dragoste1' — program de iubitorii muzicii populare,- 19,30 Fa­
„A rta"; PETROŞANI: M ofturi 1900 perele. Montaj de M arianii Banu
— cinematograful „Republica"; Ci- Copenhaga — cinematograful „Lu­ romanţe; 19,00 Varietăţi muzicale; bule, parodii, epigrame; 20,00 M u ­ şi I. Brucăr, In încheiere: Bulclin
mina". 19,40 Muzică uşoara interpretată zică de dans; 20,30 Noapte bună,
nc-i crim inalul — cinematograful de ştiri. Sport. Buletin meteorolo­
de Frank Sinatro, 20,00 Radiogazeta copii: „O poveste de-a bunicii" <!e
„7 Noiembrie"; LUPENI ; Can-can gic.
dc seară; 20,30 Muzică de dans; Ligia BIrgu-Georgescu; 20.40 Inter­
— cinematograful „Cultural", Sl-
22,20 Muzică de dans; preţi de odinioară ai cînlecului
MERIA : Judecătorul de minori —
cinematograful „Mureşul", ALBA PROGRAMUL I: 5.0G Muzică PROGRAMUL II: 7,45 Melodii do­ popular; Grigoras Dinicu, 21.20 La Buletin meteorologic
IU LI A : Ah. Eva ! si Vremea pagi­ populară; 5,40 M elodii distractive; brogene; 9.03 Melodii de estradă; microfon orchestra Ray Connifl: PEN TR U 24 OUE
nilor — cinemaloqraful „Victoria"; 6,10 M ici piese instrumentale; fi.35 10.00 Prelucrări de cîntece roinî- 21,35 Dansaţi în ritmul preferat;
SEBES : Tovarăşii — cinematograful Muzicii uşoară; 7,15 Valsuri; 7,30 nesti de Ion Dumitrescu; 10,30 M u ­ 22,30 Inlerpreti de ieri $i de azi Vreme schimbătoare cu cerul mai
„Progresul"; Dragoste la zero gra­ Slatul medicului — Bolile gurii $1 zica populară; 11.30 Universitatea ai muzicii de operă: Jan Kiepura, mult noros. V o r cădea ploi tempo-
de — cinematograful „Sebeşul"; ale dinţilor; 7,45 Muzică uşoară: lelinică radio, 11.45 Cîntă corul Sco­ Aureliano Porţile, Irene Cnlaneo. rare, vîntul va sufla moderat din
O R Â $TIE ; Ghepardul seriile 1 si 11 B.Ofi Cîntece s> jocuri populare; 9,42 lii de muzică de 12 ani din Cluj Viorica Ursuleac, Ettore Baslianini, sectorul sud si sud-vest. Tempe­
— cinematograful „Palria"; Singu­ Muzică uşoară; 11.04 Muzică popu­ (noi înregistrări); 12,00 Din cele Petre Stefănescit-Goanqă, Arta Fio- ratura va fi cuprinsă ziua între 12-
rătatea alergătorului de cursă lun­ lară interpretată de Dumitru Con­ mai cunoscute melodii populare: rescu, M ano Lanza; 23.05 Vă invităm Si 16 grade, iar noaptea intre 5 $•
gă — cinematograful „Flacăra",- stantin, Ion Tlolea si Constantin „In v îrlita din A b ru d “ , „SăJtata", să dansaţi cu noi. !0 grade.