Page 36 - 1965-04
P. 36
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 3193
MITINGUL DE LA VARŞOVIA Poziţii fată de raportul mediatorului
0.N.ÍI. în Cipru, Galo Piaza
V A R Ş O V IA 9 (Agerpres). — viata popoarelor noastre şi )>e arena
Cu prilejul încheierii Tralatului de internaţională“.
NIC O SIA 9 (Agerpres). — m ilalc cu principiile O.N.U. şl pro
)>rielcnie. colaborare şi asistentă mu 0 însemnătate foarlc mare o are tejarea drc|)turilor m in orilălii turce".
tuală între IIP. Polonă şi U.R.S.S., garanţia in violab ilită ţii (ronlierclor Guvernul cipriot a dat publicităţii ] 11 încheiere, declaraba consideră că
la Varşovia a avui loc un miting la Poloniei |)oj)u)are, conslinlilă în noul o declaraţie în legălură cu raportul „misiunea mediatorului a losl u ti
care au luat cuvin lu l VV. Gomulka tratai. Accaslă problemă, dc im por m cdialorului O N.U. in Cipru, Galo lă" şi exprimă dorinţa ca ea sa con
şi L. Brejnev. tantă vitală pentru Polonia, are to t Piaza — in care a)>rcciază lavorabil tinue.
concluziile
„G uvernul c i
acestuia.
In cuvinlarca sa, VV. Gomulka a odată o mare însemnătate general priot, se spune in declaraţie, apre ★
europeană In continuare, el a subli
subliniat importanta noului tratat so- ciază că cea mâi marc |)arlc a con A T E N A 9 (Agerpres). —
niat necesitatea „consfinţirii acestor
vielo-polon. „A lianţa şi colaborarea cluziilor m cdialorului O.N.U. abor La Atona a fost dală publicităţii
frontiere de mult existente, printr-un
Poloniei şi Uniunii Sovietice, a spus dează problema cipriotă înlr-o ma o declaraţie of ici o IA a gu vernului
el, au fost şi vor continua să fie o tratat de pace german". nieră constructivă, iu special cajîilo- grec privind raporlu) m ediatorului
garanţie a securităţii noastre şi a se Vorbind de impresiile culese în lul relativ la criteriile asupra cărora O N U . în Cipru, Galo Piaza. „G u
curităţii frontierelor noastre, un sti tim jjul vizitei in R.P Polonă. Brejnev o soluţie trebuie să lie fondată". T o vernul grec, se spune in declară«/«* 3 4 *»
o menlionat că Polonia socialistă este
împotriva acţiunilor agresive mulent important pontr li dezvoltarea o tară dinamică, care se dezvoltă cord cu acea parte a raportului în se felicită dc faplut că Galo Piaza
tuşi. guvernul ci|>riot nu esle de a-
economică a larii noastre şi un fac
a recunoscut dreptul lundamcnlal al
rapid.
tor important al păcii în Europa. Tra
Reiermdu-sc la silualia internaţio
tatul nostru are un caracter defensiv. nală actuală, vorbitorul a arătat că care Galo Piaza recomandă o lim i |)0 |)orulin cipriot dc a holuri ci în
suşi viito ru l său fără nici un tel de
tare a dreptului la autodeterminarea
ale S.U.A. în Vietnam statele Tratatului de la Varşovia vor liştilor nu Ic vor ajuta să aducă din poporului ci|>riot in ce priveşte o- liniile impuse dm exterior'. G uver
Polonia, Uniunea Sovietică şi toate
„nici un fel de cnmc ale imperia
rea
nul grec, continuă declaraba,
sale
|)cnlru
))orlunilalca nb|iunii
|)ncc şi luptei penlru o pace trainică
în Curo)>a şi în întreaga lume. Pro nou în robie popoarele care au cu unirea cu Grecia (Enosis). firmă |)olîlica sa vizând independen
ta loială şi autodeterminarea C ipru-
la lupta poporului vietnamez împo
Un interviu In ciuda înfrîngerilor suferite, se movăm o politică dc pace şi la|ă de noscut fericirea vieţii libere. Poj>orul In continuare declaraţia subliniază
arată in apel, „S.U.A. iu i au renunlat triva agresiunii americane". vietnamez luptă eroic Împotriva in că „|)olitica guvernului cipriot rămi- lui prin salvgardarea (Irci)lunlor m i
al lui Ho Şi Min la planurile lor dc agresiune si dc Republica Federală Germană". In con tervenţiei străine, se întărcşle puterea norităţii turce, prin iiacifirarea şi con
provocări războinice. Declaraţiile lor Conferinţa de presă tinuare, vorbitorul a condamnat unel ne aceeaşi : independenta completă, tinuarea misiunii de mediere a bu
H A N O I 9 (Agerpres). — despre „pace' şi „tra ta tive ' nu sînt a Federaţiei Democrate tirile agresive ale cercurilor revan dc luptă a armatei sale )>opulare, dreptul la autodeterminare in contor- Galo Piaza.
Ziarele <1 iu Hanoi <m |>ublicat la decil manevre înşelătoare. S.U.A. au şarde vest-germane şi ale alialilor coeziunea forţelor patriotice ale ţă
9 a|>rilic un interviu acordai do Ho dezlănţuit războiul împotriva inticgu- Internaţionale a Femeilor lor, precum şi holărirea Bonnului dc rii, sporrşle holărirea sa iermă dc
Si Min. preşedintele R.D. Viclnam. lui Viclnam*. BERLIN 9 (Agerpres). — a line sesiunea Bundcslogului in a cură[a pămilUul patriei de co
corespondentului ziarului japonez Comitetul Central al Frontului pa La 8 aprilie a avui loc la Berlin Berlinul occidental. tropitorii străini... Uniunea Sovietică, Semnarea tratatului de fuzionare a celor
Akahola". Răspunziiid la o între după cuni se Ştie, acordă un sprijin
triei din Vietnam cheamă toate for o conferinţă de presă organizată de După ce a enumerat diferite piopu-
bare în legătură cu siluolia din V icl- electiv poporului vietnamez in lupta
ţele păcii din lume să ceară guvernu Fedcralia Democrată internaţională ncri prezentate de Polonia şi alte trei organe executive vest-europene
namul de sud, iireşedmlele Ho 5i M in sa justă. In această privinţă noi nu
lui S.U.A. să respecte acordurile de a Femeilor. Roşa Jasovici, secretar slalc socialiste penlru întărirea secu
a condamnai agresiunea S.IJ.A. în a- am ezitat şi nu vom ezita".
h Geneva din 1954 cu privire la V ie t general al F.D.I.F. a protestat, în nu rităţii europene, vorbitorul a arătat
ceaslă regiune si a sublinia! ca „răz nam. să pună capăt războiului dc a- mele Federaţiei, împotriva războiu că alit aceslc propuneri cit si alte Încercărilor de a încinge atmosfera BRUXELLES 9 (Agerpres). — claj)ă importantă j>cnlru comunitatea
boiul dus de com palriolii siid-violna- gresiunc din Vietnam ul dc sud şi a- lui dus de S.U.A. în Vietnam ul de )>ro)>uncri constructive ar putea de în Europa, planurilor dc înarmare nu Duj)ă cum s-a mai anunţai, la 8 europeană.
mezi eslc un război revoluţionar al lacurilor războinice împotriva V ie t sud şi îm potriva atacurilor în tre p rin veni obiectul unei discuţii în cadrul cleară a Bundoswchrului, ţările so aprilie, m iniştrii de externe hi celor Rolermdu-.se la declaraţiile oficia
poporului im poiriva unei agresiuni namului dc nord, să-şi retragă ţoale se de avialia americană asupra te unei conferinţe europene in )>roble- cialiste le 0|)un un program precis şase ţări membre ale Pielei comune le făcute cu prilejul semnării acor
sl răi ne. pentru independenlă naţio şi clar de măsuri îndre|)lale spre asi
trupele şi materialele de război din ritoriulu i R.D. Vietnam. ma securităţii colective, au semnat la Bruxelles Iratalul de dului. aqcnlia face următoarea re
nală, democratic, pace si progres gurarea securitoIii în Europa.
Vielnam ul de sud. Poporul sud-viel- La conferinţa de presă a mai luat „Cea mai mare garanţie a dezvol fuzionare a celor irei organe execu marcă : „ln public, fiecare voia să
1 n silualia internaţională aciuată,
social'. / namc'z. se subliniază în apel. ucbuie cuvintul Ma T lii Ciu, reprezentantă tării paşnice a relaţiilor în lumea a încheiat L. Brejnev, este mai nece tive vest-europene — Piaţa comună, şteargă impresia penibilă lăsată de
In continuare, el a declarat că „j>o- sa şi rezolve singur problemele. a lemeilor din Vielnam ul dc sud. contemporană, a subliniat el în con sară ca oricind unitatea de acţiune a Euraiom şi C E .C O . In legătură cu aminarca conferinţei m iniştrilor afa
porului vietnamez ii esle scumpă pa Ea a arătat că acţiunile agresorilor tinuare, o constituie unitatea torte tuturor forlolor revoluţionare. Unel- aceasta, agenţia France Pressc pu bli cerilor externe ai „celor şase* asupra
cea, a respectai toldeauua si a apli Declaraţia Comitetului americani reprezintă o încălcare fla lor socialismului, umlalea slalelor so- lirilo r agresive ale imperialismului că un comentariu in care se scrie prin U niunii pohlice a Europei (occiden
cat în mod just acordul de la Ge sovietic de solidaritate grantă a dreptului internaţional şi cialislc şi a mişcării de eliberare na trebuie să Ic fie opus frontul comun tre altele: „IJn tralal dl dezacordu tale), conferinţă jirojiusă dc Italia şi
neva din 1954. III esle însă liolăvil să o sfidare a opiniei publice mondiale. ţională în lupta consecventă pentru al sistemului mondial socialist, al rilor...", aşa s-ar jnitea intitula ziua care trebuia să aibă loc la Veneţia,
lupte pînă la capăt im poiriva agre cu ţările Asiei şi Africii pace si securitatea )>opoarelor, ini- clasei muncitoare din ţările ra|)italis- dc joi de In Bruxelles. M in iştrii afa la 10 mai, dar animală „sinc-dic“ la
sorilor. Dacă imperialiştii S.U.A vor M O S C O V A 9 (Agerpres). — jjotriva agresiunii imperialiste. Po Ic, al mişcării de eliberare naţională. cerilor externe ai „celor şase’ au
persista cu încă păli nare în politica cererea Franţei. Pe culuoare, însă, at
Comitetul sovietic de solidaritate NOI BOMBARDAMENTE lonia populară se solidarizează în- ★ semnat tratatul asupra fuzionării ce
lor de agresiune şi război, ei vor su cu ţările Asiei şi A fricii o dai pu bli Irulotul cu lupta eroică o po)>orului lor trei organe executive europene, mosfera era mai a|)ăsăloare~.
feri în mod cert o înlrîngerc înjo si c iş t ii o declaraţie în care „sprijină AMERICANE dm Vietnamul de nord şi dc sud şî V A R Ş O V IA 9 |Aqer|)res). — dar. între „cei şase" continuă să e-
toare. Pentru a rezolva problema V ie t cu liotărire poziba Frontului dc Eli cere să înceteze imediat atacurile ae La 9 aiirilie, a părăsit Varşovia, in- Nislo divergente de vederi in legă
namului de sud. Statele Unite trebuie berare Naţională din Vietnamul de IN R. D. VIETNAM riene. bombardamentele şi alte acle droplindu-se spre patrie, delegaţia dc tură cu pnncipiiIe asocierii ţărilor
in primul rînrl să se retragă din V ie t sud, care cere încetarea intervenţiei H A N O I 9 (Agerpres). ■— de agresiune, să fie respectate acor partid si guvernamentală a U.R.S.S., lorlc şi cu iniţierea tratativelor cu De
namul de sud. să lase poporul sud- americane în Vielnam ul de sud şi a După cum anunţă agenţia V.N.A., durile de la Geneva şi să se acorde condusă de L. Brejnev, prim-seeretar statele M aghrebulm şi, îndeosebi, cu
vielnamez să hqlărască singur în tre agresiunii împotriva Vietnam ului dc la 9 aprilie, avioane cu reaebe ame populaţiei Vietnam ului dreptul de al C.C. al P.C.U.S., care a lacul o Algeria.
burile sale şi să pună capăt atacu nord ; retragerea Irupelor americane ricane au bombardat regiunile a-şi hotărî singură soarta. vizită oficiala în R.P. Polonă, in le Fără îndoială, scrie A.F.P., semnarea
rilo r sale provocatoare im poiriva R D. din Vietnamul de sud, evacuarea populate situate de-a lungul căilor gătură cu semnarea Tratatului polono- prin care se creează o comisie euro pretutindeni
î n lr u n cadru solemn a
tratatului
Viclnam. Aplicarea în practică a aces armamentului şi lichidarea bazelor de comunicalie din nordul pro vin In continuare a luai cuvintul L. sovielic de prietenie, colaborare şi
tor puncte fundamentale va crea con militare". ciei Ngbe An şi insula Hon Mat. Brejnev. El a vorbit pe larg (Icsjkc as ist en|ă muluală.
diţii favorabile pentru o in liln ire de Comitetul sovietic susţine decla După cum anunţă primele rapoarte, importanta Tratatului de prietenie, Ln plecare, delegaţia sovietică a peană unică şi un singur consiliu de
felul conlcrinlci de la Geneva dm raba Frontului de Eliberare Nalio- 8 avioane au fost doborilc şi nume colaborare şi osislcnlă muluală din- fosl condusă dc W ladyslaw Gomulka, miniştri al „color şase", care va tre ♦ LA MOSCOVA VA FI
1954. Acesla esle un procedeu just uală din Vietnamul de sud şi drep roase altele avariate. Ire cele două ţări, subliniind că „în Jose/ C yrankiewicz şi de alle persoa bui să aibă loc la 1 ianuarie 1965 DESCHIS UN MUZEU AL
şi rezonabil. în avantajul păcii şi al tul acestuia de a cere şi a obţine Colonelul lla Van Lau, şeful mi noul tratat şi-au găsit oglindirea ţoa ne oficiale.
poporului S.U.A.". orice ajutor, inclusiv în armament, siunii de legătură a înaltului coman VV. Gomulka şi L, Brejnev au roşiii (sub rezerva ratificării dc către par- COSMONAUTICII
Răspunzând la alte întrebări, pre împotriva duşmanului înarmai. dament al Armatei Populare Viclna- le schimbările istorice petrecute în cuvînlări. lamenlele fiecărei lări), marchează o In curînd. sub M onum entul cu
şedintele Ho $i Min a condamnat a- Comitetul soviclic de solidarilale meze. a transmis Comisiei interna ceritorilor Cosmosului la M osco
mcslecul S.IJ.A. in Laos. Cambodgia cu lările Asiei şi A fricii a anunţai că ţionale de supraveghere şi control va va fi deschis un muzeu al
şi Coreea dc sud. CI a adăugat că ,,a prim ii scrisori din parlea unor un mesaj de prolcst împotriva noii cosmonauticii. Sălile muzeului
poporul vietnamez sprijină pe deplin cetăţeni ai U.R S S. care declară că acliuni agresive asupra teritoriului vor ocu)»a o suprafaţă dc 1.500
lupta poporului japonez împotriva sini gala să participe ca voluntari R. D. Vielnam. m.p. şi vor fi situale la o adinci-
politicii imperialiste americane şi a mc dc 8 m. sub păminl.
mii ifnrişt ilor japonezi. Una din sălile muzeului va li
L u crările ComRetuSua O.ÎV.U. amenajată ca o cabină a unei
Apelul C.C. nave cosmice, prin hubloul căreia
al Frontului patriei pentru d efin irea noţiunii se va puica vedea suprafaţa pă-
mîntului aşa cum o văd cosmo
din Vietnam nauţii. Cabina va fi calculată
de a g re siu n e pentru 100 de „cosmonauţi",
H A N O I 9 (Agerpres). — l«na 1 adică vizila lo ri ai muzeului,
Ziarele din capitala RD. Vietnam şi va li dotată cu fotolii
au publicat apelul adresat întregului NEW YORK 9 (Agerpres). — sine die. Delegaţiile Canadei, Olandei „cosmice", iar hubloul va fi do
popor vietnamez de către Comitetul La New York conlir.uă să se des şi Franlci ou sprijinit acest proiect. fapl un ecran elipsoidul cu un
Conlral al Frontului patriei din V ie t făşoare lucrările Comitetului O N.U. Reprezentantul englez, Peler Ho)>e, diametru dc 4,8 5,8 mclri. Cabi
nam. Apelul atrage' alenlia asupra si- penlru definirea noţiunii de agresiu a insistat asupra adoptării de către na navei, care esle dc fapt o sală
ne. înfiinţai de Adunarea Generală delegaţi a )>roicctu)ui de rezolulie
lualici create dc războiul agresiv al de cinema, va servi penlru pro
S.U.A. in Vielnam ul dc sud şi de a- in 1957. Cqmi.lctului â-n fflM P P iz o angla-argcnlinian. In cuvintul său, el iecţia film elor realizate de cos
lai un proiect de rezoluţie angio-nr- a încercat să prezinte uncie ţări ca
laciirile aeriene şi navale repetate in- monauţi, precum şj a unor filme
ircprinse de forţele americane împo genhuMii care propune ca problema Republica Arabă Yemen şi Rejrubli- despre cucerirea Cosmosului. In-
triva R.D. Viclnam. definirii agresiunii să lie animală ca Arabă Unită drept agresoare, şi a Ir-o allă sală vizita to rii vor pu
apărat jîohtica agresivă a S.U.A. în
tea vedea aproximativ aceleaşi
Vietnam. lucruri j>e care Ic-a văzut A. Leo-
Delegatul sovielic, Pavel Morozov, nov cînd a ieşit din nava cosmi
C U V IN T A R E A a insislal asupra necesităţii definirii că, adică un cer negru cu slcle
urgente a noţiunii de agresiune. In
acest scop el a prezentat miercuri un mari, strălucitoare. Razele unor
lămpi vor cădea pc un paravan
proiect (le rezolulie care prevede
PR EŞED IN TELU I JO HNSO N conlinuarea dezbaterilor în comitet. construit din maî mullc luburi
de sticlă şi răsfrîngindu-sc in a-
El a mai proj>us ca accaslă problemă ccslca vor crea iluzia lum inii care
să fie supusă dezbaterii Adunării Ge
Preşedintele S.U.A., Lyndon John Johnson au venit din parlea unor poale fi văzută în Cosm'.s.
son. a rostit o cuvinlare la Universi membri ai Congresului S.U.A In timp nerale cînd aceasta îşi va relua lu
tatea „Polul H opkins“ din Ballimore, ce o serie dc senatori sprijină fără crările, in luna septembrie. Delega ♦ LA CE POATE FOLOSI
in cadru) căreia a încercai să justi- rezerve declaraţiile preşedintelui, se tul sovietic a arătat că lipsa unei de „CĂRBUNELE ROŞU’ .
licc acţiunile agresive americane in aud şi voci care exprimă critici se finiţii a agresiunii favorizează |ioli-
Vietnam. rioase fală de poziţia adoptată de lica intervenţiilor în afacerile in te r O echipă de geologi sovietici
Deşi a recunoscut că „V ie lna m ul Johnson. „Singurul lucru care s a ne alo altor state şi folosirea forţe a întreprins o expediţie :n insu
este foarte departe de această un i pulul deduce din cuvintarra preşe lor armate împotriva intereselor lor lele Kurile şi în Peninsula Kam-
versitate liniştită, iar S.U.A. nu au dintelui, a spus senatorul Morse, a suverane. El a ilustrai aceasta prin ciatka pentru a examina la faţa
acolo nici un te rito riu “ , vorbitorul fost faptul că Statele Unite inlenţio- politica americană în Vietnam, a- COLUM BIA. — In f o lo : Aces locului posibilităţile de exploa
a încercat să arunce răspunderea nează să continue războiul din V ie t minlind, totodată, agresiunile săvîr- te două locuin|e simbolizează boqă(ia tare a „cărbunelui roşu", adică a
sile de S.U.A. im p oiriva Cubei şi şi mizeria din capitala tării — Bo căldurii subterane dintr-o regi
■pentru situaţia creată in Vietnam namul de sud şi bombardarea lerilo-
asupra R.D. Viclnam. El a recunos riu lu i R.D. Vietnam". Congoului. gota. une unde există circa G0 dc v u l
cut, de asemenea, că populaţia V ie t Unii sena l or î au criticat propu G omunicatui comun greco^tunisian cani activi, enorme surse dc apă
namului de sud „participă la atacu nerea preşedin-lelui cu privire la a- A T E N A 9 (Agerpres). — caldă şi gaT supraîncălzii. Geo
rile îndreptate împotriva propriului locarea unui miliard de dolari pen Biciui»; încheierea sesiunii La Alena s-a dat publicităţii joi municatul arată că guvernele Greciei logii şi-au expus concluziile în
său guvern". El a avertizat poporul lru dezvoltarea economică a ţârilor seaca comunicatul comun qroco-lu- şi Tunisiei, „ataşate principiilor Car cadrul unei şedinţe a Academici
american că „trebuie să se preqă- din Asia de sud-esl. Senatorul Pas- nisiaii, in urma vizitei făcute la A le tei O.N.U., doresc o soluţie paşnică de Ştiinţe a U.R.S.S. Ei an men
lească pentru un conflict îndelungat smdn, preşedinlele subcomisiei pen Consiliului unităţii economice arabe şi echitabilă, bazată jic aceslc |irin- ţionat o serie dc posibilităţi de
şi continuu". lru credite a Camerei Reprezentan na de preşedintele Tunisiei, Habib cipii". folosire a cărbunelui roşu, cum
A iirm în d astfel inlenlia de a con ţilor, a declarat : „M ă îndoiesc de Buigbibâ. Refcrindu-se la tralativcle Abordind problema relaţiilor gre- ar fi încălzirea oraşului Pdro-
tinua agresiunea americană in V ie l afirmaţia preşedintelui că noi vom BAGDAD 9 (Agerpres). — adoptate la actuala sesiune se refe care* au avut loc intre preşedintele co-tunisicne, comunicatul prccizca/ă jiavlovsk, în Kamciolka. crearea
nam, preşedinlele Johnson a decla puica cumpăra pacea prin interme La Bagdad s-au înch eia t, lucrările ră la relaţiile (linire lările parlîcipan- Burghiba şi j>rimul ministru Glnor- că in curînd cele două ţări vor sem dc sere gigantice, instalarea unei
rat că guvernul american ar li dis diul unui program de ajutor ameri celei do-a cincea sesiuni a Consiliu le la |>iala comună arabă, precum şi (jhios Pnpandreu, comunicatul subli na o seric dc acorduri culturale şi centrale electrice alimentată de
pus să ducă tratative de pace, iniţi- can. Oare se )>oate cumpăra liberta lui unităţii economice arabe. In urma l«i relaţiile dintre tonic menibre şi niază că „colo două pârli şi-au ex- dc colaborare tehnică, mai ales in căldura sublcronă. extracţia sub
ind discuţii sau negocieri cu gu ve r tea unei naţiuni şedinţelor de şase zile. reprezentan lările arabe care nu au aderat la a- lînmal dorinţa de a contribui prin stanţelor minerale care se allă în
nele interesate „Iară condiţii prea ţii R A.U . Irakului, Siriei, Iordaniei ceaslă organizaţie economică. Postul toate mijloacele dc care dispun la domeniul navigaţiei. Regele Conslan- soluţie in apele Icrmalc.
Intr-o declaraţie a deputatului re şi Kuw eitului au adoplat 30 de rezo
labile". publican P. Findley. membru al Ca do radio Bagdad relatează că repre menţinerea j>ăcii in întreaga lume, tin al Greciei a accoiilat invitaţia
In ultima parte a cuvînlării sale, luţii. continind recomandări in legă zentanţii la sesiune au oproliol bu mai ales în zona Meditcranei". In ♦ TRANSPORTOR CU CABLU
merei Reprezentanţilor, la care s-au preşedintelui Burghiba dc a lacc o
Johnson a anunţat că va cerc Con lură cu piaţa comună arabă, core a getul de cheltuieli a) Consiliului pe Brigada do raţionali/.alon con
alăturai .alli nouă congresmeni, se legătură cu problema cij>riotă, co vizită în Tunisia.
gresului să aprobe o contribuţie de subliniază că preşedintele Johnson, intrai in vigoare dc la începutul a- l>nmclc şase luni ale anului curent dusă de ing. Slavcio Iolov, in
I miliard dolari penlru programele cestui an. Potrivit unui acord. R.A.U., şi au boiărîl ca anul liscal al larilor colaborare cil colectivul bazei
dc dezvoltare a (arilor Asiei dc sud- „nu a lăcut decit să repete două Irakul. Siria, Iordania şi K uw eitul au |)artici|>nntc la pia|a comună arabă centrale de reparaţii din Pcrnik
est „imediat ce cooperarea paşnică teme vechi care nu )>romil nimic, şi hotăril să reducă cu 20 la sulă la să inceapă dc la I iulie. Consiliul (R.P. Bulgaria) a proiccldl şi cons
va fi posibilă în această regiune“ . anume, holărirea de a continua în n icio vamale jjrn trn mărfurile arin unităţii economice arabo se vu în K h w it ir i s p o r t i v truit primul transportor cu cablu
După cuin relatează agenţiile oc mod unilateral războiul chinuitor cóle şi cu 10 la sulă jic n im m ărfu truni în trei şedinţe ordinare anual do producţie bulgară. El a fosl
din junglă şi dorinţa de a Irimite şi
cidentale dc presă, primele reacţii rile industriale. Următoarea şedinţă vo avea loc la * monlal la una din carierele com
la cuvînlarea rostită de preşedintele moi m ulli dolari în Asia de sud-esl". Unul din principalele documente Aiiiman în luna iulie. v plexului minier „Gheorghi Dîmi-
trov".
Q t.a Palatul sporturilor din Mos cocoş, Barani (R.P. Ungară) — pa Transportorul arc 800 m. lun
tori, s-a desfăşurat primul joc al
CAIRO, — Trim isul special al g u ziste. Accaslă lege. care, după cum cova, iu fafa a peste 12.000 specta nă; Gynla (R.P Ungară) — semmşoa- gime şi o capacitate dc HO tone
ră ; Kajdi (R.P. Ungară) — uşouiâ ;
vernului de la Bonn, Rudolf VVcmcr. SCURTE ŞTIRI se şlic, nu anulează )>rincipiul pres finalei „Cupei campionilor euro Gali (R.P. Ungară) — scmimijlocic ; cărbune pe oră. El lucrează cu
deputat in Bundcstaqul vcsl-qcrman, crierii, luind doar ca punct iniţial rlala p e n i l a baschet (masculin) intre c- l'.dcch (R.P. Ungară) — semigrea şi o vilezâ dc 90 cm. pc secunda.
a sosii la Cairo, venind de la Baq- de I ianuarie 1050. a fost adoptată chipclc Ţ .S K .A . Moscova şi Kcal Scnassy (R.P. Ungară) — grea. Transportorul, deservit numai
dad. Aqenliile de presă alrag aten anterior şi de Diindcstaq. Legea u r Madrid. Pupă o partidă echilibrată 0 Timp dc două zile s-a dispu dc două persoane (un mecanic şi
ţia asupra faptului că esle pentru a mează să lie semnală săptămina v ii şi extrem de disputată, baschetba- tat in Berlinul occidental meciul un lăcătuş), înlocuieşte mu nea a
treia oară dc la izbucnirea crizei crea o organizaţie regională arabă deschiderii Expoziţiei internaţionale toare de preşedintele R F.G., Heîn- liştii sovietici au obţinut victoria dc atletism pc teren acoperit dintre şapte lucrători care deserveau ve
in relaţiile R.A.U.— R.F.G. când Rudolf penlru lichidarea analfabetismului, de la New York. o demonstraţie a rich Liibkc, după care va intra în cu scorul de ftft-RI (48-40). Returul selecţionai etc R F. Germane şi S.U.A. chile modele dc lrans))ortoarc cu
YVerncr vizitează capitala Egiptului, care să lie subordonată .Secretaria luptătorilor penlru drepturile civile. vigoare. va avea loc la 15 aprilie fa Madrid. Oaspeţii an term in at învingători ctt benzi de cauciuc. In plus, indica
unde examinează cu oiici«ililă|ilc tului general al Ligii Arabe. Demonstraţia va fi organizată in semn COPENHAGA. — In Danemarca 0 l'ichi pa selecţionată de fotbal 10¡-Sd puncte la masculin şi cu torii tehnici înalţi ai noului trans
R A.U. probleme privind relaţiile in LIM A. — Aproxim ativ 20 000 de de prolcsl îni|)olriva neglijării de că au avut loc vineri numeroase mani a R.P. Ungare şi-a continuat pre bl-52 puncte la feminin. portor, precum şi noul model de
tre cele două ţari. le xlilişli ))eruvieni au declarai joi tre primarul oraşului New York, Ro- festări consacrate îm plinim a 25 dc gătirile in vederea preliminariilor O Statuie noastre dc radio vor molor permit să se jsîgu rc o
muncă fără defecţiuni a întregu
V IE N A . — Joi au avut loc in ca grevă generală in sprijinul muncilo- berl Wagner. a problemelor comu ani de la invadarea tării de către campionatului mondial. suslinînd transmite duminică intre orele ]G lui agregai şi să se reducă do
pitala Austriei funeraliile lui Ernst rilor dc la una din fabricile lexlile nităţilor de negri şi porloricaui. lru|)clc hillerisle Reqcle Danemarcei. un meri dc verificare la Budapesta şi IS.JO emisiunea „Sport şi Muzi Irei ori cheltuielile de transport.
Kirchwaqcr. fost luplăîor in rezisten din ţară. care se află in grevă de SAN TIA G O DE CHILE. — Direc Frcderik al IX-lca, şi regina Inqrid. in compania echipei cehoslovace că" Transmisia $c va face pc pro Totodată, perioada dintre repdra-
ţă în timpul ocupaţiei naziste, asasi peste o lună şi ccr reprimirea la lu fia de statistică şi impozite din Chile rare s-au reîntors dinlr-o vizită în Slovnaft Bratislava Fotbaliştii ma gramul 1. In cadrul emisiunii sc (ii a crescul de şase ori.
nul săptămina Irecută de căirc un cru a unui conducător sindical. Un a anunţai că in cursul anului trecui Franţa, s-au oprit în Jullanda, unde, ghiari an obţinut victoria cu scorni vor transmite aspecte dc la meciu
sludcnl neonazist. M ii de persoane purtător de cuvînl al Federaţiei mun costul vieţii în Chile a crescul cu 7 în 1910. au trecut frontiera invada de 4-1 (1-0). rile dc fotbal Dinamo Bucureşti — ♦ A DOUA EXPEDIŢIE IN
au participat la ceremoniile din Pia citorilor le xlilişli a declarai că greva la sulă. Totodată indicele preturilor torii nazişti, si au depus o coroană •A- Ştiinţa C lu j: Rapid-Pct rolul Plo
ţa Eroilor, in cursul cărora, mai mulţi esle pe termen nelimitat. la bunurile dc larg consum a crescul dc flori la M onumentul croitor că La Brno Intr-un meci amical s-au ieşti ; Sf.eapi/I Roşu Braşov — Pro APELE LACULUI LEMAN
vorb itori au condamnai acţiunile cle JOIIANNESBURG. — Biroul de în luna martie a anului curent cu 3,6 zuţi in lupla împotriva agresorilor. intilnit selecţionatele secunde dc gresul Bucureşti: Crişul Oradea — Un grup de savanţi, îmbarcaţi
mentelor neonaziste. Au participai, statistică din Pretoria a dat publici la sută faţă dc luna februarie, M O SC O VA. — La 9 aprilie, pre fotbal ale R.P. Ungare şi R S . Ce C.S.M.S. laşi şi U.T A rad — Steaua pe submarinul „Auguste Piccard",
dc asemenea, vicecancelarul Bruno tăţii date. din care reiese că. in pre- CARACAS. — La Caracas a în- şedintele Pakistanului. A vub Khan, hoslovace. Jocul s-a încheiat cu un efectuează o a doua expediţie
Pillerrrann, şi miniştri ai guvernului zen:, in Republica Sud-Africanâ lo ccjiut procesul intentat generalului rare a făcui o vizită oficială de şase rezultat dc egalitate: 0-0 precum şi dc la alte tnanifestări ştiinţifică pe fundul lacului Le-
sportive.
0 In finalele turneului interna
austriac. cuiesc 3.335.000 de cetăţeni albi şi Marcos Pcrez Jimcncz. fosl diclalor ‘/âle la Moscova şi Leningrad, a ple ţional de box dc la Budapesta pn- mau. La adincimea dc 309 metri,
CAIRO. — In oraşul Alexandria din 14.138 000 cetăţeni de culoare, dintre al Venezuelci. acuzai de sustragerea cat spre patrie. In drum, cl se va qilişlii romini au avut o remarcabi la eqală distantă dc malurile e l
R A.U. şi-a încheia! lucrările cea dc-a care 11.915.000 negri. După cum se a 40 de milioane de bolivari (peste opri două zile la Taşkcnl. lă comportare, ocupind primul loc veţiene şi franceze, oamenii de
doua Conferinţă a ţărilor arabe j>en~ ştie. politica de apartheid dusă de 3 milioane de lire sterline) in peri VIENA. — Datorită greutăţilor f i la trei din cele 10 categorii prin L OT O — C E N T R A L ştiinţă au descoperit pe fundul
Im lupla împotriva analfabetismului. guvernul V cnvoerd lipseşte populaţia oada celor zece ani cil s-a aflat la nanciare. pe dc o parte, şi a lipsei de C. Gruiescu (mttscă), C Niculescu apei un relief accidental, cil cra
de culoare din R.S.A. de drepturi po jwtere. Jimcnez a fosl înlăturai în tere — asemănător cu relieful
In hoîăririlc adoptate, conferinţa re şanse, pc dc allă parte. Partidul Li (mijlocic-mică) şi H. Loeio (mijlo La tragerea Lolo-Cenlral din 9 a-
comandă crearea ur.ui fond unic litice. deşi această populaţie consti ianuarie 1958. beral Austriac a hotărit joi să nu cie) In ii!f/m u l meci Gruiescu l-a prilic I9G5, au fosl extrase din urnă Liniei, Analiziud compoziţia a-
pentru lichidarea analfabetismului in tuie majoritatea covârşitoare. BONN. — Bundesralul (Camera desemneze un candidat penlru alege învins la puncte pe Buidoszo următoarele numere *, pci. la adincimea respectivă, sa
ţările arabe, organizarea unei „lu ni NEYV YORK. — Reprezentanţii or Superioară a Parlamentului vest-ger- rile prezidenţiale de la 23 mai. In (R P U.), C. Niculescu pe K un(R P.U.) vanţii au descoperit şi un peşlc
a luptei im poiriva analfabetismului" ganizaţiei „Congresul naţional penlru man) a adoplat vineri legea cu pri capitala Austriei se apreciază că l i iar Loew prin k o pe Bednarek 89 87 83 44 70 72 85 8 25 78 din familia persidclor, care de o-
etc. Conferinţa a adresat tuturor gu egalitatea rasială* (C.O.R.E.), au a- vire la prelungirea termenului de beralii vor sprijini candidatul Parti (R.S Cehoslovacă), lată ceilalţi în Premii suplim entare: 28 86 3. bicei nu trăieşte la o asemenea
vernelor arabe chemarea de a se nunţat că vor organiza, cu prilejul re prescriere a crimelor de război na dului Populist, Alfons Gorbach. vingători: Papp (R.P. Ungară) — Fond de p re m ii: 827.570 lei. adincime.
Redacţia s buini>li(itio zloiuiuli sir, Dr, Peliu Groza or 25 teleloo 1588, 12 75, 1585, 2078. Taxa plătită Io numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.P.T:R. or 263 328 din 0 aolembite 1949 — Tlparuli întreprinderea Pollgrallcfl Huaedeare Dtva 40.065