Page 37 - 1965-04
P. 37
* - *- - ------— - - - - - - ^ Adunarea publică
cu prilejul Zilei
internaţionale
a foştilor deţinuţi
şi deportaţi politici
antifascişti
Cu prilejul Zilei internaţionala
a foştilor deţinuţi si deportaţi po
litici antifascişti, in sala Universi
tăţii populare Bucureşti a avut
loc sîmbălă după-amiază o adu
nare publică.
Despre eroismul celor care.
şi-au dat viata pentru libertatea
poporului romin şi victoria îm
DUMINICA 11 APRILIE 1965 4 pagini. 25 bani
ANUL XVII. NR, 3199 potriva fascismului in tara noas
tră, despre necesitatea sporirii
v ig iW te i popoarelor în lata pe
ricolului reînvierii fascismului si
Succese frumoase continuă să ob nizarea muncii în brigăzi complexe si pentru apărarea pocit, a vorbit
ţină si in luna aprilie. Pînă in ziua de lucru cu plata în acord global la Citiţi Ion Popcscu-Pnluri. membru al
9 inclusiv planul de produclie In şantierele Petroşani si Pctrilo. S-a Comitetului foştilor deţinuţi anti
A G E N D Á cocs metalurgic a lost depăşit cu 226 urmărit îndeaproape felul cum se fascişti, membru al Biroului Fe
realizează lucrările din graficele de
cu
tone, la aglomerat autoiondant
rezis
deraţiei internaţionale a
3.4-16 tone. la fontă cu 1 552 tone, la execuţie. tenţilor.
olel martin cu 3.255 tone. In încheiere, adunarea a adop
BILANŢUL tat o moţiune dc solidarilalc cu
DE CONSTRUCTORII FORESTIERILOR numărul ga lume. In moţiune se condam
luptătorii antifascişti din întrea
IŞI RESPECTĂ nă agresiunea S.U.A. împotriva
Lucrătorii forestieri din regiunea Republicii Democrate Vietnam.
CUVINTUL DAT noastră, cu toate că au avut greu de azi (Agcrpres).
tăţi mari din cauza zăpezilor care
ÎNTRECERE Constructorii grupului de şantiere au căzut în păduri, au obţinut rc-
din Valea Jiului s-au angajat la în zullalc frumoase in producţie. Co-
ceputul anului să îndeplinească rit leclivul de ta I F. Baia de Cris şi-a H MAGAZIN; Din lumea Lucrări de matematică
mic sarcinile de plan, să execute nu depăşit planul producţiei globale si
mai lucrări de bună calilnlc. Anga marfă cu 4,2 la sulă şi 5,5 la sula, ştiinţei şi tehnicii ale cercetătorilor
jamentele luate se îndeplinesc. Pină I.P. Dobra cu 2,6 la sulă şi 4 la sută,
SIDERURGIŞTII în prezent constructorii grupului de I.F. (Drastic cu 1,1 la sulă şi 1,8 la (pag. 2-a) romîni solicitate
HUNEDORENI şantiere din Valea Jiu lui si-au înde sulă. Succese asemănătoare au ob i i Timpul cetăţeanului;
plinit planul, de produclie, au pre ţinui şi celelalte întreprinderi diu
RAPORTEAZĂ dat beneficiarului 192 apartamente. regiune. peste hotare
Cele mai bune rezultate le-au oblinut Aceste realizări au fost posibile ca Opcraii vitale,
muncitorii de la şantierul din Lupeni urmare a preocupării colectivelor de Cercetători ai Institutului de
Colectivul de munca de la Combi care au predat înainte de termen 40 muncă pentru extinderea mecanizării conştiinciozitate matematică al Academiei R.P. Ro-
natul siderurgie Hunedoara a ob lm ul
apartamente. lucrărilor, organizarea muncii in b ri mine au fost solicitaţi recent de
în liecare luna din acest an succese Ş A N T IE R U L F A B R IC II DE P R O D U SE R E F R A C T A R E DIN A L B A
La aceste succese au contribuit găzi complexe cu plala in acord glo Din filmele săptâmînii edituri, instituţii ştiinţifice şi de
frumoase. Drept urmare bilanţul p ri IU LI A : Aspect de la ridicarea cofrajului cupolei castelului de apă.
mai mulţi factori. Conducerea g ru bal, exploatarea masei lemnoase după învălăm int de peste hotare, să
m ului trimestru a fost rodnic. In p ri (pag. 3-a)
pului de şantiere a recrutat încă din metod«; cum ar fi fasonarea în trun redacteze o seric de lucrări de
mele trei luni s-au dat peste plan trimestrul IV al anului trecui forţa chiuri lungi şi catarge, fasonarea matematică în diferite -limbi. Acad.
2.050 tone cocs, 22.832 tone fontă, de muncă necesară. Apoi, la toate O De peste hotare Gh. Vrinceanu urmează să p u
16.027 tone aglomerat autoiondant, concomitentă a lemnului de lucru cu blice în Anglia un tratat de geo
0.920 lone otel martin, circa 700 tone şantierele maşinile şi utilajele au fost cel de foc ctc. (pag. 4-a) metrie diferenţială globală. Lu
otel electric si alte produse. repartizate judicios. S-a extins orga L. DEM ETER Decada cărţii tehnice crarea elaborată de eoni. univ.
N'icolae Dinculeanu — „Teoria
măsurii si funclii reale" — care
Prin grija partidului şi statului nos- vîntul în fata roprezentantilor Edi va fi editată in R.D. Germană,
PANOU DE ONOARE deosebită dezvoltare. In cei 15 ani care cărţile tehnice editate au spri cuprinde ultimele noutăli din a*
turii tehnice cu privire la modul în
Itu literatura tehnică a cunoscut o
cest domeniu de aotivitate ştiin
de la înfiinţare, Editura tehnică a jinit procesul dc producţie, în ce ţifică, precum şi contribuţiile şco
editat numeroase cărţi tehnice o ri măsură au satisfăcut cerinţele c itito lii romineşli de matematică. Tot
ginale si traduceri pentru diverse sec rilor, cum au sprijinit ridicarea cali odată, la cererea unor edituri din
toare industriale, care se adresează ficării lor. In acelaşi timp, c itito rii au S.U.A., eoni. univ. Ion Bucur şi
celor mai variate cercuri de c ililo ri prilejul de a face propuneri de edi cercetătorul A ristide Deleanu au
(muncitori, tehnicieni, maiştri, ingi tare sau reeditare a unor lucrări, realizat tratatul întitulat „Teoria
neri, cercetători ctc.). propuneri menile să contribuie la im- generală a categoriilor şi functii-
Ca urmare a interesului manifes bunătăjirea producţiei editoriale in lo r“ , care reprezintă prima lucra
tat din partea cititorilor pentru car etapa viitoare. re completă de acest gen.
tea tehnică, în regiunea noastiă a Tot în scopul intensificării muncii La fel de solicitate in străinăta
devenit o tradiţie organizarea în fie dc popularizare si difuzare, lucrătorii te sini si publicaţiile periodice
care an a „Decadei cărţii tehnice". din librării, în colaborare cu difuzorii ale Institutului de matematică al
In acest an decada cârtii tehnice se din întreprinderi şi instituţii, cu spri Academiei R.P. Romîne.
desfăşoară intre 10— 20 aprilie. A cţiu jinul organizaţiilor de masă, organi
nea arc drept scop intensificarea mun zează acţiuni cu cartea tehnică la (Agerpres)
cii de popularizare si difuzare a locul dc muncă (pe secţii şi sectoa
cărţii tehnice, cunoaşterea cererilor re) La acţiunile organizate se va cu
citito rilo r cărţii tehnice. prinde un sortiment variat de cărţi Din partea familiei
tehnice, tinindu-sc scamă de specifi
In scopul cunoaşterii mai temei
nice a cererii de carte centrul dc li cul întreprinderii sau secţiei respec tovarăşului
brării şi difuzare a cărţii, în cola tive. Pc străzi, în punctele mai a-
(ilomcrale se vor organiza standuri
borare cu Editura tehnică, va orga
cu cărţi tehnice, iar librăriile din Gheorghe Gheorghiu-Dej
niza în această perioadă două con
Alba lulia, Brad, Deva, Hunedoara,
sfătuiri cu cititorii cărţii tehnice, la Transmitem pc această cale
care vor participa redactori de spe Petroşani si Lupeni vor amenaja ex m ulţum irile şi recunoştinţa noas
La Uzina mecanică din C ugir întrecerea socialistă desfăşurată pentru îndeplinirea înainte de termen a angajamentelor cunoaşte cialitate. Consfătuirile vor avea loc poziţii cu vînzare, care vor cuprinde tră profundă institu ţiilo r şi orga
ullim cle^cărti apărute.
un avint deosebit. Muncitorii işi o rganizează-mal bine munca.-Ingrijasc- -mai bine ‘maşinile; folosesc' metode înaintate- (te- lilbiu. Pentru suc în ziua de 15 aprilie a.c. la Hune nizaţiilor obşteşti, tuturor per
cesele obţinute in intreqcre numele a mulţi muncitori este înscris lu n ă de liniă pe panoul evidenţiaţilor. Printre aceştia se numără, (de la doara şi Petroşani. Ele constituie un Centrul de librării se străduieşte, soanelor din tară şi dc peste ho
stingă la dreapta) T R A T A N Â N G H K L , — lăcătuş in sectorul mecanic şef. PETRU M O L D O V A X — rectificator in acelaşi sector, IO A N A prin organizarea acţiunilor de mai tare. care ne-au exprimat condo
S 1 M O I U , muncitoare în sectorul mecanică II şi T R A I AN D R AG O ŢEL, galvonist în secţia dc eroina}. Ca răsplată a hărniciei, pc piepturile bun prilej pentru muncitorii, tehni sus să asigure tuturor muncitorilor, leanţe pentru pierderea dureroa
lor-au, fost prinse pentru a doua oară consecutiv steluţe de „Fruntaş in întrecerea socialistă“, iar iu acest an au fost declaraţi lună dc lună cienii şi inginerii din localităţile res- inginerilor şi tehnicienilor cele mai să pe care am suferit-o prin în
evidenţiaţi in întrecere. peclive, precum si din alte localităţi' noi lucrări tehnice ntit de necesare cetarea din viaţă a iu bitu lui nos
tru părinte.
ale regiunii noaslre, de a-şi spune cu- activităţii de producţie.
A C T U A L I T A T E A colul de estradă „Complexul revis paradă a modei pc anul 1965. deplasa azi în tot alitea localităţi
Consfătuirea va fi urmată de o
tei".
din raion unde ver ţtne conferin
# Comitetul pentru cultură
şi
& Mem brii cooperativei agricole
artă dc pe lingă Sfatul popular al de producţie din Tciuş au livrat a- ţe le : „Bunăstarea poporului — ţe
partidului
lul suprem al politicii
oraşului regional Petroşani, organi nul acesta către stat aproape 20.000 nostru", „Să educăm copiii in spi
zează azi, la orele 10 la căminul hl lapte de vacă si 16.500 kg carne ritul adevărului şliin(iilc", „Despre
& La Sălaşul Inferior şi la Co- m uşt.hi“ (?. lA r C A Ş IU — cores 2.000 kg spanac in valoare dc peste balei, prezintă astăzi la ora 10 pe cultural din Bărbăteni — Lupeni, de vită. In primele zile ale lunii comportarea tinerelului in societatea
vragi se deschid azi două cinema pondent). 4.200 Iei. scena Clubului muncitoresc at sin un simpozion in titu la t: „Industria aprilie ei au predat 17 porci graşi. socialistă“.
tografe. săteşti. Cu acestea, numă <> La cooperativa agricolă de pro 4> Astăzi, la Clubul muncitoresc dicalelor din Soneria, un speclacot regiunii Hunedoara în plin avint". Numărul porcilor valorificaţi in ♦ Ieri In Coşlariu, tov. V ln lilă
rul cinem alograîcbr săteşti din ra ducţie din Lăpuşnic, raionul llia, din Cugir Iov. Gheorghe Voicu. se- de ga'ă pcnlru muncitorii ceferişti. 4 Azi la ora 10. cooperativa dc acest an se ridică astfel la 30 ca Tirtescu, directorul C lubului munci
ionul Haţeg ajunge la 33^ Iubitorii s-au încasat ieri primele venituri eret 'r al Comitetului U.T.M. dc la Teatrul dc stat din Constanta producţie meşteşugărească „J iu l“ pete. toresc din Teiuş. a expus in faţa
film elor din Boşorod, Boita şi Ră rezultate din valo.'liicarej produ LMVf.C. va prezenta în fata tineri — secţia estradă — prezintă astăzi din Petroşani, în colaborare cu ^ Continuînd acţiunile întreprinse salariaţilor staţiei C.F.R. şi reviziei
chitova vor putea asista azi la sirr. selor timpurii <!e la grădina ăn le lor un referat despre cartea „Dra- de la orele 17 şi de la orele 20, in O.C.L. Produse Industriale, organi pc baza unui plan de măsuri al bi dc vagoane, conferinţa „C ullure,
pozioanele organizate cu fîlmok* gume. Aslicl, au fort livrate pen gos,/' şi căsătorie". zează în sala Teatrului de stat o
„Dragoste lungă dc-o seară“, „S!a:l tru (lesîarc.e către populaţi'', Prin O Formaţiile do m uzici populară sala Casei orăşeneşti de cultură din consfătuire cu populaţia din loca roului Com itetului raional de partid bun al întregului popor", (A. OŢOIU,
către necunoscut', şi „Ccreo- unităţile cooperaţiei dc consum, şi uşoară, precum şi iormaţia de oraşul regional Hunedoara, specta litate. Haţeg, 30 dc conferenţiari sc vor corespondent).
PRIMĂVARA PE OGOARE l acum, un aspect din altă
Ş ramură de activitate — legu
micultura, care este mult îndră
gita dc către ţăranii cooperatori
dir. Lăpuşnic. In acest an ei vor
I i i aceste zile dc primăvară pc ogoarele unităţilor intens Ia pregătirea răsadului. Pentru a grăbi şi rit cultiva cu legume si zarzavaturi
agricole socialiste din raionul Fia sc lucrează intens, mul lucrărilor dc pregătire a terenului unde urmează o suprafaţă de 18 hectare, din
din zoii şi piuă seara Urzi», la semănatul culturilor a fi Insăminfat porumbul, multe tractoare au fost care 6 hectare vor fi iriga-te. Pînă
din epoca iutii, întreţinerea semănăturilor de Ica-.:- dirijate spre acele cooperative caic dispun de tere la sosirea timpului prielnic pen
nă şi pregătirea p o tulu i ge rm ina tiv pcnlru porumb nuri. mai zrîntate Sub îndrum area organizaţiei de tru plantarea în cimp se face pre
După cum rezultă din ultimele date centralizate la partid, mecanizatorii de la S.X1.T. Dobra se strădu gătirea prin repicarea răsaduri
consiliul agricol raional, pină acum în toate unităţile lor nu numai pe cei 460 m.p. de
iesc să folosească fiecare oră bună de lucru, orgo-
s-a însăminţat orzul şi se apropie de sfirşit lucrările paturi calde, ci şi în spatiile spe
pcnlru insăminţarea sfeclei, ovăzului, florii-soarclui nizindu-şi munca in schimburi prelungite. Iată în cial amenajate cu ajulo rul foliilor
ctc. In multe părţi a început şi plantatul c a rto filo r, fotoreportajul de faţă citera din preocupările actuale
dc polietilenă.
iar acolo unde există grădini dc legume se lucrează ale membrilor cooperatori din raionul llia.
T) rimul popas cu aparatul foto-
1 grafic l-am făcut ia cooperati
va agricolă din Lesnic. Inginerul
agronom N iculina Trandafir ne
informează că aici s-a terminal in-
săminlalul cultu rilo r din prima e-
pocă, luorare, Ja care s-au eviden
ţiat in mod deosebit mecanizato
rii Laurian Pitic şi Constantin Ra
dul din brigada a treia de la
S.MT. Dobra. Acum, în aleaitia
noastră, spunea ingi-nerul, stă
pregătirea patului germinativ pe
cele 70 hectare, unde se va în-
sămînta porumbul. Practica a do
vedit că pe terenurile acestei u-
nităţi cele mai bune rezultate lo
dau hibrizii dubli 101 şi 103. în
treaga cantitate de săinintâ este rumbulul, -lucrare ce s-a $i executat pe 360 hectare din
T T n alt Instantaneu de sezon. După încheierea bilan-
pregătită dar, o verificare în plus ^ ţului muncii din epoca întii,. lucrătorii gospodă cele 500 hectare planificate“ .
nu strică, lata dc cc ing. N icu riei agricole de stat din M intia au trecut cu toate for Cele relatate de directorul gospodăriei agricole de
lina Trandafir şi brigadierul Li- ţele la plantatul cartofilor pe cele 70 hectare planificate. stat din M intia par a fi un adevărat raport dc cam
vius Bela, deşi ocupaţi cu alitea V orbind despre bilanţul muncii din prima epocă. tov. panie. Pc o parte din realizatorii acestor succese i-am
îng. Gheorghe Diaconescu, directorul acestei unităţi,
treburi de sezon, şi-au găsit timp in tîln it chiar la locurile de muncă. Este vorba de me
ne-a spus: „In ziua de 0 aprilie noi am terminat insă-
şi pentru verificarea puterii de canizatorul lacob Popa si muncitorul Gheorghe Scheo-
mintalul orzului pe toate cele 334 hectare. încă dc la
germinaţie a seminţelor puse la pu (vezi fotografia de sus) care lucrează Ja plantatul
început s-a lucrat cu trei semănători, realizindu-sc un
încoltife. Rezultatul este îmbu ritm zilnic de 30 hectare. Cu multa tragere de inimă cartofilor. Cu ajutorul unei semănători, ei plantează
cu ră to r: hibridul dublu 101 are au muncit în această acţiune mecanizatorii Achim Cibu, cile 4 hectare la zi. Plantatul cu semănătoarea, va
o putere de germinaţie de 98 la Alexandru Pelrescu şi loan Pirvu. Aceştia lucrează in permite şi extinderea mecanizării lucrărilor de între
sută, iar 103 de 97 la sută.
prezent Ia pregătirea terenului pentru însămînlatul po- ţinere.
Text: I. M A N E A
Foto: I. TEREK