Page 38 - 1965-04

Pag. 2 Dramul socialismului Nr. 3199

O îi lipsesc fondurile. Manon s-a gîn-
C inlărelul Charles Aznavour va dil să recurgă la subscripţii,
apare din nou pe ecrane. El va juca
in film ul lui Armând G alii in titu ­ ©
lat „A fişu l roşu“ , inspirat după poe­
Regizorul italian Dino Risi tur­
mul scriitorului Louis Aragon. F il­
Vîrsta mul înfăţişează viata lui Manuşiun. nează in prezent film ul in mai inullc
episoade „Complexele". Filmul con­
Preludiu la un nou Deltei Dunării un linăr de origină armeană, con­ stituie o satiră la adresa unor pre­
ducător al unui grup de partizani
francezi, ucis de nazişti, împreună tinse maladii psihice de care suferă
cu 20 de tovarăşi <ii săi. unele persoane, precum şi metodele
Cercetările oamenilor de ştiinţă au După cum se ştie, Charles Azna­ pseudoşliinlifice aplicate pentru v in ­
sezon pe litoral dus la concluzia cu istoria Deltei Du­ vour are o carieră cinematografică decarea lor. Prmlre interpreţi sc
o dală cu apariţia
nării începe cam
destul dc bogată. Primul film
în
numără Huria Occhini, Nino M u ^
omului. In prima jumătate a erei cua-
lernarc se presupune că marea se în ­ care n jucat, înainte dc război, a Iredi, Ugo Tognazzi, Joau Claudc
O dota cu prim ele zile ale prim ăverii, soarele a înce­ Deocamdată doar in faţa construc­ tindea m ull peste eimpiu de azi a fost „Războiul copiilor", in care a liria ly şi M ich o lr Mercier.
put parcă anume, moi mult decît în alte părţi ale ţării, torilor, zugravilor, vopsitorilor, de­ Dunării, lacul Greaca fiind după unii avut un rol minor. Au urmat apoi
coratorilor. Peste tot — la vite, cercetători, gura de vărsare a Dunării „Cu capul pe pereţi", „Trageţi asu­ O
să şî regleze tirul razelor spre binecunoscutul nostru li­ In marc în acele vremuri. Dolto Du­
hoteluri, complexe comerciale, re­ pra pianistului", „Un taxi pentru Studioul dc filme de popularizare
toral. Dor sînt şi alte semne care vestesc aici apropierea nării este în continuă schimbare. Pc
staurante se fac reparaţii, reno­
unui nou sezon de tratam ent şi o d ihnă: şantiere şi schele, timpul lui llcrodol, părintele istoriei, Tobrouk", „Trecerea Rinului", „Ilo - ştiinţifică din Moscova a terminat
vări, completări de mobilier etc.
constructori, horticultori, gospodari în plină activitate. In holurile unor mari hoteluri se care iace prima menţiune despre Del­ racc", „Dracul şi cele 10 porunci" un film in culori despre planeta
amenajează baruri de zi; se repro­ iu, fluviul avea 5 brute de vărsare. clc. Mărie. Filmul se numeşte „Flanela
Azi fluviul are trei braţe Chilia este
La „poarta cuinţe şi in apropiere se profilea­ filează in cafenea restaurantul cel mai nou, deşi pe el sc scurg 63 misterelor".
„Histria; se creează noi terenuri
ză blocurile unui al doilea com­ de tenis, baschet, golf, popicarii la sută din ape. Navigaţia sc face O
Q
Regizorul Marcel Hanon intenţionea­
litoralului“ ... plex. etc. insă pe SnIina. cu toate că prin acest ză să turneze un film inspirai după Popularul actor italian Amcdco
Şi in cealaltă parte a Constan­
ţei. dincolo de notia gară, pe ar­ Oaspeţii din ţară ce vor veni canat trece doar 15 la sulă din de­ procesul dc la Frankfurt, unde a fost Nazzari va apare pentru prima dală
Pregătirile dinam tea sosirii verii tera de legătură cu staţiunile din in vara aceasta la odihnă iu sta­ bitul Dunării. M ăsurători efectuate
se fac simţite fură de cum treci sudul litoralului, oraşul işi etalea­ ţiunea Eforie-Sud vor găsi o mo­ sistematic din anul t.800 pină azi Muzeul regional Alba lulio judecai reccnl grupul crim inalilor înlr-un spectacol pentru televiziune.
Dunărea. la punctul Vadul Oii. ză mlndru înnoirile: noi blocuri cu dernă cantină de mare capacitate arata că Dunărea şi-a mutat gurile şi-a îm bogăţit g aleriile sale cu de război de la Auschwitz. T itlu l fil­ Este vorba de o dramatizare după
Aici se lucrează 10 revizuirea si sute de apartamente pentru con­ şi un complex comercial. La Efo- cu 2 km mai departe spre largul mării. un nou şi preţios obiect de artă m ului va fi „Adevăratul proces al romanul lui Puşkin „Fala căpita­
completarea instalaţiilor de ilumi­ structorii şi muncitorii portuari, rie-Nord se măreşte capacitatea Vechiul far al Sulinei, aflai odmioara reprezentînd statuia celui mai
nare, modernizarea slaliei de ra­ băilor reci de nămol. Mangalia, cea pe faleza mării, a rămas astăzi mult more dintre zeii rom ani — Ju- lui Karl Ciuma nuci Jung". Deoarece nului".
dioamplificare. amenajarea de noi o cantină de mare capacitate, un mai sudică staţiune a litoralului,
platforme şi debarcadere, de chioş­ complex comercial şi un dispensar. se va înfrumuseţa cu noi con­ in interiorul Deltei. piter.
Iu portul turistic Tomis se iau
curi şi unităţi comerciale Pentru măsuri pentru găzduirea vaselor strucţii de locuinţe. Pe lingă cu­
Iransbordarea autoturismelor ce­ care vor sta la dispoziţia amato­ noscuta tabără de corturi, pentru
lor care vin pe această cale spre rilor de călătorii de agrement pe studenţii din ţară şi de peste ho­ vîntul „republică" l-a neliniştit însă
litoral, muncitorii navali din Olte­ mare, piuă la Mangalia, pe toată tare, care-şi petrec vacanţa de va­ pc tarul Rusiei, care a interzis apro­
niţa construiesc un nou lip de bac perioada sezonului. In acelaşi vizionarea „republicii" sub ameninţa-
autopropulsat. Şi iot pentru auto- timp. faleza sudică a portului a ră la Costineşti, se preconizează rr-a pedepsei cu moartea. Intr-un an,
mobil işti, la intrarea în oraşul construirea unui complex cc.re va din cei 15.000 de cetăţeni ai repu­
Constanţa, Uniunea regională a devenit un adevărat şantier unde, avea iniţial circa 700 de locuri, al­ blicii nu mai rămăseso ră decît 400,'
cooperativelor meşteşugăreşti clă­ paralel cu lucrările de taluzate şi cătuit din cabane confortabile din In ianuarie 1087 şi această rămăşiţă
amenajare a trotuarelor, s-a tre­
deşte o staţie modernă de întreţi- cut la executarea lucrărilor de re­ prefabricate de beton. O serie de n fost masacrată dc cazacii Însărci­
nere anto-moto, cu rampe de spă­ staurare, conservare şi protejare a lucrări de extindere şi îmbunătă­ Din istoricul goanei aur naţi de ţar cu această misiune. îji
lare şi presare, cu bufet şi duşuri monumentului arheologic cu m o ­ astfel a luat siirşit încă una din goa­
ele. roii; vomaţi, in scopul prezentării ţire a spaţiului de cazare şi de nele după nur.
Constanţa, „poarta litoralului". lui vizitatorilor in condiţii mu­ agrement se execută şi in tabăra O pepita de 286 kg. de bine, îiicît v ik in g ii s-au căsătorit aur şi diam ante,în Africa dc sud La Curiozităţile Ishmdeî
işi rntîmpină anul acesta oaspeţii zeistice optime. de copii de la Năvodari. cu fete ale localnicilor si au rămas vîrsta de 60 dc ani. izbind in pâmînt
cu noi construcţii. B ulevardul To- Litoralul se pregăteşte. Preludiu acolo. Inlre ling), ei găsiseră mult cu sapa, a descoperit un filon dc
mis, principala arteră nordică de ...şi în celelalte staţiuni la un nou sezon de odihnă, con­ Frizerii nu mai aveau clienţi. Dc aur, dar socotind câ nu mai aveau aur intr-o vale a munţilor Kaap, la Islanda trece printr-o perioadă de
intrare in oraş, capătă o înfăţişare fort şi încintare... altfel, nu mai existau frizeri. Nici nevoie de ol, l-au ascuns. Acest aur marginea posesiunilor portugheze, nu „boom" turistic. A ici vin turişti nu
demnă de însemnătatea sa. A fost Mamaia, „perla" staţiunilor de băcani, nici vopsitori, nici medici, nici trebuie să se mai afle şi acum in as­ prea departe dc Zimbabwe. S-a cre­ numai din ţările apropiate — N o rve ­
terminat primul complex de lo­ pe litoral, şi-a redeschis porţile. N. SIMlOiN măcar proprietari de saloon-uri (lo­ cunzătoare. Dar undo anume ? Aceasta zul c& este vorba de O phir şi dc* m i­ gia, Suedia, Danemarca şi Anglia —
caluri). Navele erau imobilizate in este inlrcharoa pe caro şi-o pun mulţi. nele de aur ale regelui Solomon. Ed- ( i şi din ţările sudice ale Europei, din
port în urma dezertării echipajelor. Piuă una alta, fenomenul col mai wiu liray s-a asociat cu fraţii llnr- America şi chiar dm Australia. Iu
In iunie 1851, oraşul austialion interesant II constituie micul grup de bcr. Astfel, in foarte scurt timp a a- anul I9GI. Islanda a fost vizitată de
Sydncv ora un pustiu, căci la 12 fe­ descendenţi al vechilor vikingi si ai părul in plin deşert oraşul llnrberlon cca 13.000 turişti străini, în 1962 —
bruarie Edwnrd Harqraves descope­ băştinaşilor inarhona : oameni dc sta­ cu o populaţie iniţială dc 10.000 de de peste 17.000, iar în 1963 — de
Măsuri de protecţie rise la Hathurst un teren a u rilrr cu tură foar'c înaltă, cu pielea de cu­ locuitori. 20.000, ceea ce a adus tării un venit
o productivitate fabuloasă. Nu aveai loare inai deschisă şi trăsăturile fe­ Ca să obţii o parcelă din terenul dc 170 milioane coroane.
a tigrilor dccît să scormoneşti puţin pămîntu) ţei mai fine decît ale populaţiilor în­ denumit Golden O uarry (Cariera dc Marea varietate a naturii pc aceas­
jM S K U m * W -m Ê cu sapa ca să dai dc aur. Chiar şi vecinate. aur), trebuia să petreci o noapte sub tă insulă, precum si obiceiurile lo cui­
cit
fără unelte, găseai pepite mari
torilor el prezintă un deosebit inte­
cerul liber cu o echipă dc
servitori
pumnul. Un v in i dc nebunie a început Eldorado cafrli. Fiecare coiru avea in mină un res pentru turişti. V iz ilîu d această
Datorită măsurilor luate cu zece să sufle pc alunei în lumea întreagă, „peq" (ţăruş). De Îndată ce sc iveau (ară, turiştii pot afla, clc p ild ă : că
ani tu urmă pentru proiecţia tigri­ Sule dc mii de pmatori de îmbogăţire primele raze ale soarelui, aceşti ţă­ in Islanda circulaţia sc face pe stin­
m i m lor in pădurile Extremului Orient rapidă (în perioada 1851— ltiGl popu­ După cum sc ştie, Crislofor Columb ruşi erau Înfipţi în pAmînt pentru a gă ; Insula nu are armată proprie şi
sovietic, numărul acestor animale laţia Australiei a crescut de la 300.000 pornise in căutarea unui drum mai delimita „claim "-ul (terenul) ales. Din aici nu se prestează serviciu m ili­
rare s-a dublat şi specialiştii susţin l i 1,200.000 locuitori) s-au îmbarcai scurt spre Indii, ţinutul bogăţiilor fa­ acest moment fericitul proprietar al tar; în Islanda nu există nici Iram-
că în acest fel s-a evitat dispariţia pe corăbii cu pînze pentru a ajunge buloase. La 22 octombrie 1492 ol a „cla im ”-ulul sc ducea intr-un „saloon" vaie, nici căi ferate i parlamentul is-
I L a , * lor completă in aceste regiuni. cil mai repede pe continentul din m ij­ descoperit America, tară ale corci (local) prim ilor şi îşi punea terenul in landcz (A ltinq-ul) este cea mal veche
' jş ş B m S-a constatat că o dată cu creş­ locul Pacificului. bogăţii s-au dovedit In decursul vea­ vînzare. In cursul aceleiaşi zile, te­ adunare legislativă din lu m e; dm
terea numărului tigrilor s-a micşo­ A nu l 1851 nu a fost decît începu­ curilor şi mai fabuloase. renul ora vindut şi rcvîiulut dc citeva reşedinţa sa de Ia liessastadir preşe­
rat considerabil numărul haitelor tul goanei după aurul australian. In Reîntors in Europa. Columb si to­ ori, dubliiulu-şi preţul la fiecare tran­ dintele Islandci poale supraveghea
de lupi. Astfel, numai pe cursul mij­ rurind a început să sc vorbească dc varăşii săi au adus din călătoria lor zacţie. un teritoriu pc care locuieşte două
lociu al fluviului Iman, trei tigri Hallarol, de Ucndiqo, de Hocchwood, o mare cantitate de obiecte dc aur treimi din populaţia ţării ; în Islanda
• f e d ' 1 W v ■ Apoi. înlr-o bună zi, a sosit mis­
tineri, care s-au stabilit iu acest ţi­ dc Castlemnino... fiecare din aceste şi o mulţime do povestiri extraordi­ •ui sc obişnuieşte să sc dea bacşiş ;
nut in urmă cu ciţ.iva ani au nimicit nume făcîiul să urce cu încă cîlcva nare. „Acolo sc culege auruî — spu­ ter Gordner W illiams, un american aici nu există nume dc fam ilie: copiii
aproape in întregime lupii care pri­ grade febra aurului. La Rallaral se neau ei — cum so culeg fruclole specialist în terenuri aurifere, care poartă numele tată lui la caro, adaugă
cinuiau pagube locuitorilor. găsise o „pepită" în greutate de 0!) coapte (lintr-un pom". si-a dai verdictul ; filonul descoperit terminaţia son (fiu) sau daugh'.-r
kg ; pe muntele Moliagul — o alta Şi atunci a început cca mai marc de Bray era u n ic u l; Golden Q uarry (fiică ); după căsăloric femeile îşi
care cîntăreu 71,765 kg ; In sfirşil, la goană după aur din istoria omenirii. nu avea nici o valoare. Barbcrlon, o- păstrează numele dc familie. Din con­
zăcămintele Harqraves — cea mai In 1510 s-a auzit vorbindu-so pen­ raşul răsărit ca o ciupercă, a oftat siderente sanitaro, în capitala Isla udei
extraordinară pepită lungă de 1,45 m. tru prima dală despre Eldorado (Ţ i­ din rărunchi şi şi-a dat duhul. este interzis să se tină d i n i ; în res­
lată de 61.5 cm şi cîntărind 630 livre nutul aurului). Indienii povestiseră taurante nu sc serveşte vin consuma­
(286, 764 kg). Un record mondial care „conchistadorilor" că în interiorul Aventurierii din JeltuoTi torilor sub 21 de ani ; pe insulă exis­
Vulpea „L u lu " a crescut in m ij­ nu a mai losl egalat niciodată. ţării (America do Sud) exista un re­ tă bazine subterane cu apă fie rb in te ;
i locul copiilor dc la ¡şcoala peda­ gal alit de bogat în aur, incit regele în Islanda revin aproximativ 4,5 oi
gogică din Deva. Avea două zile O p h i r era învcşmînlal cu aur din cap pînă Van Kha săpa groapa mamei sale pe cap dc locuitor ş.a.
In picioare. caro tocmai murise. Aceasta sc in-
cinrt un vînâtor a dăruil-o profe­ limpla în anul 1883 in valea rîului
Spaniolii s-au repezii în masă în
soarei dc naturale, tovarăşei O- Un loc misterios de unde se apro­ Jelta, care se varsă in flu viu l Amur. Cugetări despre literatură
viziona eu aur regele Solomon se nu­ căutarea acestei ţâri minunate. Nu Printre săpături au apărut pepite de
limpia Stan. Prin hrana (lapte, se va şti niciodată citc victime a
mea „O p h ir”. Nu s-n ştiut niciodată aur. Van-Kha şi-a îngropat mama. şi
carne fiartă, legume fierte etc) şi iacul Eldorado. Escaladînd Auzii, a- — Meseria de scriitor este tot alît
precis undo se află această mină. To­ citcva luni mai lirziu a pomenit des­ de migăloasă ca şi cca de ceasorni­
îngrijirea dală, puiului dc vulpe tuşi, cind în 1362 s-au descoperit in venlnrierii mureau istoviţi do foa­ pre aceste pepite unui rus, anume car. (La B ru y d c )
i-a fost diminuat instinctul săl­ Africa răsăriteană portugheză ruinele me, răpuşi de frig. Ei masacinu pc Sercdkin. — O carte bună este aceea care
cotătii Zimbabwe. s-a crezut că este indieni şi aceştia le plăteau cu aceeaşi
batic. Azi. tin d are un an şi două In 1884 trei mii dc oameni căutau ridică cil mai multe semne de între­
vorba de vestigiile „m inelor regelui monedă. Se credea că Eldorado sc aur pe malurile rîului Jelta. In p ri­ bare (J. Cocleau)
săptâraîni, Lulu se plimbă prin
m ï& JZ k Solomon", adică de Ophir. altă fie în centrul Columbiei, fie în măvara anului 1885. numărul lor — Cărţile sînt lumina care deschide
oraş, se joacă cu copiii şi chiar Încă din secolul al XV-lea, vikingii sud-estul Vonezuelel. Dar Eldorado crescuse la peste 10.000 Aceşti ,.a- calea civilizaţiilor. (F. D. Roosevclt)
cu... găinile. se îndreptaseră spre Zimbabwe in nu a fost descoperit niciodată. vcn lu ricri liberi din Jcltuqo", cum — O oră de lectură mă face în ­
r v‘ K * - L * căutare de aur aflincl din povestirile li sc spunea, au hotărît să întemeieze totdeauna să uit orice supărare.
unor exploratori despre un munte de Golden Quiirry „Republica California Asiatică". Cu- (Montesguicu)
IH iljS N S jS & w S S iK iR aur aflat undeva în Africa. Aceşti cu­
rajoşi navigatori nu au şovăit să în ­
treprindă o călătorie extraordinară, In 1384 Edwin Ikay a avut perioa­
băştinaşii maehoria i-au prunii alît da sa dc glorie. Toată viata a căutat
i NOUTĂŢI
' 1
1 ÎN TRATAMENTUL
1 INFARCTULUI
i l « J MIOCARDIC
Eminentul cardiolog sovietic,
ESTE REALIZABIL AUTOVACCINUL prof. Evgheni Ceazov a comunicai
LASERUL FACE SÄ EXPLODEZE ANTICANCEROS? recent, la o consfătuire a cardio­
logilor din Moscova, rezultatele
CELULELE CANCEROASE experienţelor pc cam le-a efectuat
Cercetările în domeniul cancerolo- constituţional al individului şi să în ­ In tratamentul infarctului miocar­
giei continuă in trei domenii princi­ tărească considerabil rezistenţa lui dic şi a complicaţiilor acestuia.
Cu a ju to ru l unui fascicul de Dar înainte de a folosi laserul pale : 1. — cercetări asupra mecanis­ Tratamentul complex al infarc­
raze, un grup de oameni de ştiin­ tu acest scop, oamenii de ştiinţă mului intern al canccrizărll şi reacţii­ Ia(ă dc virusul Icucemici. Aceste ex­ tului’ se face nu numai pc buza
ţă americani compus din r/r. John vor trebui să mai obţină multe lor organismului ; 2. — cercetări epl- perienţe ar putea reprezenta începu­ medicamentelor, ci şi cu noile a-
Peter Minton, dr. Alfred S. Ket- precizări despre ţinta însăşi — tul unei mari descoperiri. Pentru proî. paraic medicale. Pentru restabili­
cham, dc la Institutul Naţional respectiv despre tumoare — des­ dcmloloqlcc asupra determinismului Marcel Dargent |carc va conduce noul rea ritm ului activităţii cardiace
rancerogcnczc! in colectivităţile ti-
al Cancerului din Bcthcsda, şi fi­ pre dimensiunile acesteia, despre mano ; 3. — cercetări clinice şl tera­ Institut Internaţional in domeniul osie de marc folos dofibrilalorul.
zicienii James li. Dearman şi U; il- intensitatea fasciculului de raze şi peutice. cancerului, prevăzut să funcţioneze Cu ajutorul unui curent electric
ham Ii McKnight, dc la Redstonc alte probleme tehnice. Laserele de la Lyon) nu cslc, de asemenea, exclus do 5.001)— 6.000 volţi, acest aparat
Arsenal (Huntsville) au reuşit li­ care dispunem astăzi nu sînt încă Ultimul domeniu este, fireşte, cel ea o vaccinare antl^enccroasă a nou­ activizează bătăile cordului. Pen­
teralmente să facă să explodeze potrivite acesţui scop. Ele se află mai Important in ochii publicului, lui născut să fie cîndva realizabilă tru prima dala în practica tera­
celulele canceroase. încă in stadiul experimental. care aşlcaptă cu nerăbdare să alle chiar în primele zile de viată. peutică. cardiologii sovietici au
Deşi nu este vorba decit de ca­ Grupul amintit de oameni de că s-a descoperit tratamentul can­ Sc ştie că, în prezent, sc fac încer­ lolosit în tratamentul infarctului
zuri expcrimcniQlc dc cancer la ştiinţă a tratat cu laser două tipuri cerului. Or, în ciuda progreselor rea­ cări de vaccinare nnticanccroasă in proioxidul dc azot, preparat bine­
animale, aceasta înseamnă lotuşi de tumori canceroase provocate la lizate în chimioterapie, nu trebuie să S.U.A., Suedia şi U.R.S.S. în condiţii cunoscut chirurgilor.
un pas înainte în folosirea laseru­ şoareci. ne aşteptăm la descoperiri revoluţio­ rare nu sînt încă prea favorabile ; S-a dovedit foarte eficient pre­
lui ca primă armă împotriva can­ Un tip de tumoare a fost trans­ nare. Dimpotrivă, sludlorea primelor totuşi, rezultatele obţinute în urma paratul sovietic Penoqasitcl care
cerului. plantat la 44 şoareci, celălolt tip stadii dc dezvoltare a cancerului In acestor experienţe vor da o idee des­ sc întrebuinţează pentru circula­
Pentru chirurgie este foarte im­ la 33 şoareci. După ce cancerul „a legătură cu reacţiile Imunoloqlce tre­ pre ceea ce se poate aştepta dc la ţia artificială a singelui. Ajunqînd
portant faptul că regiunea din ju­ prins", s-au îndreptat asupra tu­ buie sa nc conducă la singura solu­ vaccinurile antlcanceroase. in organismul bolnavului îm preu­
rul ţintei spre care este îndreptat morilor fascicule laser. In jumă­ ţie de perspectivă — prevonirea can­ In sfirşil, cercetările cpidcmiolcglce nă cu aerul respirat, acest prepa­
fasciculul de raze nu este afecta­ tate din cele 44 cazuri şi In 25 din cerului. efectuate în prezent in S.U.A., in spe­ rat înlătură spuma care se aduna
tă, tocmai datorită îngustimii ex­ cele 33, tumorile canceroase au Se ştie că teoria originii virolice a cial în Texas şi New Mexico. pre­ pc căile respiratorii, elintinind
treme a Qcestui fascicul. Zona tra­ fost complet eliminate, cancerul cancerului uman cîştiqă lot mal mult văd studierea mai eficientă a corela­ astfel primejdia edemului pulm o­
tată cu fasciculul, laser poate fi nemaireapărind. teren, cel puţin in co priveşte leuce­ ţiilor care pot exista între un tip de nar.
distrusă într-o fracţiune de se­ Au murit şoarecii la care fasci­ m ii. La animalele de experienţă se tumoare malignă şi felul de viaţă. In tratamentul infarctului m io­
cundă. culul de raze nu a nimerit, iiilnt- Arcstea sînt cîteva din căile pe care cardic sc folosesc, dc asemenea, F R A N Ţ A . — După ce a petre cut H8 de zile sub pămint cerccLu-
Astfel, tumorile canceroase pot toiul, tumorile Unele celule can­ pol provoca anumilc tumori cance­ (anccrologii din lumea întreagă se preparate ca fibrinolizina. stropto- loarea franceză Josie Laurcs s-a re întors la suprafaţă. Ea a coborit la
fi distruse fără intervenţii chirur­ ceroase au supravieţuit la o tem­ roase prin inoculare dc virusuri ba­ vor angaja în cursul anilor viitori, clunaza, care previn trombozelc 14 decembrie intr-o peşteră adincă din munţii Alpi, uimind să ră­
gicale complicate şl fără riscul ca perat irá de cauterizare dc circa nale dc (a maimuţă sau de la ora. coronare. In raportul prezentat, mină 90 de zile fu subteran pentr ii a experimenta efectele singurălă-
celulele canceroase să se împrăş­ 1.000 orode şi au continuat sd se Dar ceea re atrage cel mai mult a- pentru a scăpa omenirea dc spectrul prof. Ceazov a explicai amănun­ ţii asupra omului şi a permite folos irca rezultatelor cercetărilor in r.ii-
tie fu afara tumorii. înmulţească, ucigind şoarecii. lenţia specialiştilor sînt reacţiile imu- cancerului. Dar, in aşteptarea rezul­ ţii impdrtanţa preparatelor care toarelc zboruri cosmice. La examin arca graficelor transmise la supra-
nologiee după grelele de măduvă o- tatelor acestor lucrări, trebuie să sc împiedică coagularea sînqelui, a faţă s-a constatat o accentuare net ă a oboselii generale, ceea ce a de-
soasă, realizate la bolnavi do leu­ ştie că diagnosticarea precoce prin preparatelor vasodilalatoarc. a terminat pc conducătorul experienţ ei să ia hotărlrca dc a o readuce la
NOI FOLOSIRI ALE STICLEI cemie, în special la Paris, in secţiile depistare sistematică rămînc cca mal fermenţilor şi preparatelor hormo­ suprafaţă pe îndrăzneaţă eercctăto are.
nale. IN FO T O : Josie Laures, epuiza tă la ieşirea ei din peşteră, cu ochii
prof. G. Mathc. Se crede că ateste bună metodă pentru limitarea extin ­ protejaţi de ochelari negri. In dre apta — Michcl Siffre, conducătorul
Pe o şosea care duce spre Copen­ trei ori mai scump decît asfaltul. grefe reuşesc să modifice terenul EI a arătat că sc fac numeroa­ experienţei îi ţine mina.
haga, automobilele circulă pc o dis­ ir derii unei tumori canceroase. se experienţe pe animale, în cău­
tantă dc cîliva kilom etri pe un drum In Statele Umte sînt pc cale să fie tarea celui mai eficient mijloc prin
acoperit cu un terasament de sticlă. puse în vînzare lame de ras din sti­ RADIOTELEFON DE FABRICAŢIE BULGARA care medicamentele să ajungă la
miocardul
holnav. După părerea
Suprafaţa granulată din sticlă îm­ clă jn măsură să înlocuiască lamele prof. Ceazov. are mari perspective Reapariţia zăganului în Car păţi
piedică deraparea. Torasamenlul de de otel. Noile lame sint mai înlîi şle­
sticlă nu se uzează aproape deloc. fuite şi apoi călite înlr-o baie de La Uzina rlc aparalaj de curenţi este de 40 km. Aparatul va fi folosit meloda inlroduccrii, cu ajutorul Zăqanul este o pasăre răpitoare cestora constituind adesea drept hra­
Principalul lui avantaj este însă că acid. Fabrica rare le produce desfă­ slabi din Sofia a fost construit si ex­ pe scară largă în transporturile auto unor aparaic speciale, în vasele rară, care trăia odinioară în munţii nă vulturilor. In ultim ul timp, orn i­
şoseaua reflectă lumina farurilor, pă- şoară o campanie publicitară alir- perimentat prim ul rndiotclcfon dc Si feroviare, în industrie ctc. Cu a ju ­ coronare a medicamentelor, exact Cnrpali. Dispariţia ei, survenită la tologii au semnalat din nou maies­
rînd ea însăsi luminată. mînd că lamele dc sticlă rad la fel de producţie bulgară, torul lui se poate ţine legătura şl cu în momentul cînd acţiunea lor te­ sfîrşitul veacului trecut, a fost pusă tuoasa pasăre în munţii Rominiei. Fo­
Singurul inconvenient este faptul bine ca şi cele mai bune lame de oţel Radiotelefonul bulgar este un aparat unităţile de pompieri, centrele dc rapeutică este cca mai eficientă. pe seama campaniilor de otrăvire a tografii făcute certifică reapariţia ză­
că terasamentul de sticlă ■ revine de şl sînt mult mai economice. comod şi practic. Raza lui dc acţiune prim-ajutor, fiola de pescuit etc lupilor cu .strlcnină. cadavrele a- ganului în defileul Oltului, la CtlnenL,