Page 4 - 1965-04
P. 4
PagTüh Drumul socialismului Nfc. 3T90
Opinia publică mondială condamnă p e s t e h o t a r e :
cu hotărîre acţiunile agresive
ale S.U.A. în Asia de sud-est pmmmm r o m h n k s h
.T fíA J M x V i" A 'J" S
DECLARAŢIA MINISTERULUI î In cadrul unor m iling uri care au res, a fost organizată o demonstra
avut loc în Budapesta, Szolnok, ţie de protest împotriva acţiunilor
AFACERILOR EXTERNE AL R.D. ' Tatabanya si alte localităţi, oamenii americane în Vietnam. Participanţii G E N E V A 31 — Corespondentul tificare a fost făcut dc Mario Za-v
muncii din R P Ungară condamnă a- la demonstraţie au adoptat un mesaj Agerpres, H. Liman, transmite: gări, subsecretar de stat la Mini
VIETNAM gresiunea im perialiştilor americani în care cer încetarea imediată a in După un an de studiu, un Co sterul Afacerilor Externe al Itali
Împotriva UD. Vietnam, a patrioţi tervenţiei americane în Vielnam. mitet de experţi ai Naţiunilor U- ei, şi Mihai Marin, ambasadorul
H A N O I 31 (Agerpres). — lor din Vietnam ul de sud. repetatele nite se va reuni la Paris pentru R.P. Rominc la Roma.
★
La 30 martie, M inisterul A faceri bombardamente şi folosirea de gaze BERLIN 31 (Agerpres). — a discuta modul în care ştiinţa şi 'k
lor Externe al U D. Vielnam a dat toxice. C C. al P C. din Germania a dat pu tehnica modernă ar putea ajuta R O M A 31 Corespondentul Ager
pu blicităţii o declaralie în care p ro progresul economic şi social în re pres, Giorgio Pastore, transmite:
testează împotriva acţiunilor agresi ★ blicităţii o declaraţie în legătuiă cu giunile in curs de dezvoltare. Miercuri s-au deschis la Bologna
ve repetate şi intensificate ale fiolei BERLIN 31 (Agerpres). — acţiunile agresive ale S.U.A. în V ie t Comitetul este compus din 18 lucrările celui de al Vl-lea Con
a 7-a americane împotriva R.D. V ie t La Erfurt a avut loc şedinţa secre namul de sud. Declaraţia condamnă gres naţional al Confederaţiei Ge
tariatului Asociaţiei Internationale a folosirea gazelor toxice în V ie tn a membri, între care şi acad. prof
nam. Declaraţia se referă la atacul nerale a Muncii din Italia (CGIL).
ju riştilo r democraţi, care a adresat mul de sud şi bombardarea localită Nicolae Cernescu de la Institutul
din 29 martie îm potriva insulei Bach agronomic „N. Bălcescun din Bu La congres participă 1300 de de
Lony Vi, întreprins de nave porl-a- un apel îm potriva agresiunii armate ţilor din R.D. Vielnam , se pronunţă cureşti. Obiectivul sesiunii de la legaţi din partea oamenilor mun
cu hotărîre împotriva acestor acţiuni
vioane si distrugătoare ale flotei a a S.U.A. şi a folosirii de gaze toxice Paris constă in elaborarea de reco cii, membri ai C G IL .
7-a şi de avioane cu reaclie ameri în Vietnam. Asociaţia sprijină decla ale imperialismului american. mandări practice care ar putea apoi Congresul va discuta următoa
cane. precum si atacurile aeriene şi raţia Frontului de Eliberare N a ţio ★ să fie luate in considerare de ţă rele probleme: politica economică
navale din 30 martie asupra oraşului nală din Vietnam ul de sud din 22 U L A N BATOR 31 (Agerpres). — rile în curs de dezvoltare, dc sa şi programul de dezvoltare eco
Dong Moi, din regiunea V in h Linii. martie, bazată pe hotărirea de ne La Ulan Bator a fost dală publi vanţii şi teh nicienii d in ţă rile dez nomică a ţării, rolul C G I L in so
Subliniind că aceste provocări repre clintit a poporului şi pe dreptul său cităţii declaraţia comună a Comite voltate, de organizaţiile de cerce cietatea italiană, activitatea sin
zintă acte de agresiune deosebit de im prescriptibil la autoapărare, care tulu i mongol pentru apărarea păcii tare şi instituţiile de educaţie, de dicală internaţională şi linia re
corespunde normelor dreptului in
grave, care violează acordurile de şi a C om itetului mongol de solidari organizaţii internaţionale şi chiar vendicativă a C G IL .
ternaţional.
la Geneva din 1954 cu privire la tate cu ţările Asiei si A fricii, in care de guverne. La lucrări iau parte reprezen
Vietnam şi normele elementare ale ★ este condamnată politica de război tanţi ai organizaţiilor sindicale
★
dreptului internaţional. declaraţia PRAGA 31 (Agerpres). — dusă de S.U.A- în Indoehina. R O M A 31 (Agerpres) — din 30 de ţâri Din Republica
cere ca guvernul S.U.A. să retragă Secretariatul C onsiliului Mondial ★ La Ministerul Afacerilor Externe Populară Romină participă tova
imediat unităţile flotei a 7-a din go l al Păcii a dat publicităţii scrisoarea PARIS 31 — Corespondentul Ager al Italiei a avut loc schimbul in răşul Alexandru Grecii, membru
ful Bac Bo, să pună capăt oricăror deschisă adresată organizaţiilor parti pres, Georges Dascal, transmite : strumentelor de ratificare a acordu al Prezidiului Consiliului Central
acte de încălcare a suveranităţii şi zanilor păcii de prof. John Bernal, Uniunea naţională a studenţilor lui de colaborare tehnico-ştiinţifică al Sindicatelor, preşedinte al Co
Integrităţii teritoriale a R.D. Vielnam preşedintele Prezidiului Consiliului francezi, Uniunea sindicatelor C G.T. între R P Romînă şi Italia, sem m ite tu lu i Uniunii Sindicotelor di*'
si să-şi retragă forţele m ilitare din M ondial al Păcii. In scrisoare şe con din Paris şi din departamentul Sena, nat la Bucureşti la 16 iunie 1964. Întreprinderile de transport şi tt
Vietnam ul de sud. in conformitate cu damnă folosirea gazelor toxice in Liga drepturilor omului şi alte orga Schimbul instrumentelor de ra lecomunicaţii.
prevederile acordurilor de la Gene Vielnam de către forţele armate a- nizaţii s-au solidarizat cu apeluI lan
va din 1954. mericane şi sud-viclnameze şi noile sat de Mişcarea naţională penlru pa
atacuri sâvîrşile de avioanele ame ce, în favoarea organizării la G ap ri
★
M O S C O V A 31 (Agerprcs). — ricano în Vietnam ul de nord. Scri lie a unei Zile de acţiune penlru pace Alegerea preşedintelui Republicii Malgaşe
soarea cheamă toate organizaţiile
In cadrul unor mitinguri, care au în Vietnam.
avut loc la diferite întreprinderi din partizanilor păcii, toate grupurile in Intr-o scrisoare adresată Mişcării T A N A N A R IV E 31 (Agerpres). — preşedinte pentru o perioadă de altt
Moscova, la Uzina de anvelope din ternaţionale, regionale, naţionale şi naţionale penlru pace, Jean Paul Sar- Philibcrt Tsiranana a fost 'reales şapte ani.
Leningrad, la Uzina de tractoare din locale să-şi concentreze eforturile ire scrie: „Trebuie să no alăturăm preşedintele Republicii Malgaşe. Po A genţiile de presă semnalează că
Minsk, Ja întreprinderile conslrucloa* pentru ca in săplăminile viitoare în deschis prietenilor noşlri vietnamezi, trivit datelor publicate miercuri d i
rc de maşini din Siberia, în colhozuri întreaga lume să răsune un viguros antrenînd in Franţa şi in Europa în mineaţa, din 1.556.309 de alegători un număr destul de mare de persoa
şi sovhozuri din Extremul Orient, glas de protest. treagă o vastă mişcare de protest, care Tsiranana a obţinui 1.515.753 de v o ne nu s-au prezentai la vot, la che
participanţii au condamnat cu holă- 'k să oblige guvernele ţărilor occiden turi, adică circa 98 la sulă din v o marea pa rtidului de opoziţie Congre
rîre agresiunea americană în V ie t SOFIA 31 (Agerpres). — tale să se desolidarizeze în mod pu turile exprimate. In felul acesia. sul pentru independenta Madagasca
nam. La Sofia a avut loc o şedinţă co blic de ayresiunea americană". Tsiranana Isi prelungeşte funcţia de
mună a reprezentanţilor C onsiliului rului (AKFM), creat in anul 195H ca
★ ★
National al Frontului Patriei, Consi PEKIN 31 (Agerpres). — organizaţie de luplă împotriva colo
V A R Ş O V IA 31 Corespondentul A- liu lu i Central al Sindicatelor, Comi După cum transmite agenlia China S.U.A. Ca urmare a recente nialismului, pentru o adevărată in.
gerpres, Gh. Ghcorghită, transmite i
tetului Central al Uniunii Tinerelului Nouă, Federaţia Naţională a femei lor incidente dc la Selma, Ala- împotriva acţiunilor agresive
La V arşovia şi în alte oraşe po dependenta a tării.
Comunist Dim ilrovist, Comitetului lor din R.P. Chineză, Asociaţia C h i
loneze, în fabrici, uzine, mine, in baraa, in intreaga fără. au avut
National pentru apărarea păcii şi a neză pentru studierea po liticii şi
stituţii, au loc m itinguri în cadrul altor organizaţii obşteşti din R.P. Bul dreptului şi Asociaţia tehnico-stiin- loc dcmonstrafil de prolesl împo ale S. U. A. în Laos
cărora participanţii se solidarizează garia. A fost adoptată o declaraţie lifică din China condamnă cu hotă triva violentelor rasiale. bombard«!t in repetate rînduri Ban- După
cu lupta poporului vietnamez şi con care condamnă agresiunea americană rîre folosirea gazelor toxice de către H A N O I 31 (Agerpres). —
damnă agresiunea S.U.A. în această IN F O T O : Demonstranţi albi După cum transmite agenţia viet Bnn, Nong-lit şi alte regiuni din Lao-
în Indoehina şi cheamă opinia pu trupele americane în Vietnam ul de
regiune a lumii, folosirea bombelor şi negri blocînd circulaţia dc pe sul superior. Avioanele au aruncat cutremurul
blică mondială să intervină cu ho- sud. „Aceste acţiuni constituie o în nameză de informaţii, la Khang Khai
cu napalm şi a gazelor toxice împo aleea Pensylvama. Washington, asupra acestor regiuni peste 20 tone
lărirc. călcare flagrantă a dreptului in te r a avut loc o conferinţă de presă, la
triva patrioţilor sud-vietnamezi. care a luat cuvîn lul generalul Sin- de bombe. Ele au aruncat, de aseme
'k naţional şi o gravă provocare la a- cer administraţiei federale să in nea, bombe chimice asupra pro vin din Chile
★ n BUENOS A1RES 31 (Agerpres). — dresa poporului vietnamez şi a po tervină în Alabama pentru re kapo, purtătorul de cuvînt al înaltu
BUDAPESTA 31 lAgerpres). — ^ r In capitala Argentinei, Buenos A i- poarelor întregii lu m i“ . ciei Xieng Kuang, asupra Laosului
glementarea siluafici. lui comandament al forţelor armate
ale partidului Nco Lao Haksat. El a central si inferior. S A N T IA G O DE C H IL E 31 (Ager
pres). _
Mitingul de prolesf din Bucureşti condamnot bombardarea si m itralie a numai în primele zece săptămini ale duardo l'rei, a făcut o vizită în re
Generalul Sinkapo a precizat
cA
Preşedintele Republicii Chile, F.-
rea de către avioane americane
0 şedinţă unor regiuni controlate dc forţele anului curent, unităţile antiaeriene giunea Valparaiso, care a fost cel
M ie rcuri după-amiază a avut loc in tulcscu. vicepreşedinte al Comitetu A cţiunile militare agresive ale patriotice laotiene si a comunicat că ale forţelor patriotice laoţiene din mai greu lovită de cutremurul de
Capitală un miting de protest în le lui organizatoric al veteranilor din S.U.A. împotriva Republicii Demo in intervalul 16—24 martie impe provinciile Sain Neua şi Xieng Kuang pămînt de duminica trecută. In ca
gătură cu acţiunile agresive ale războiul antifascist. V o rb ito rii au crate Vietnam sînt acte de război ce a Consiliului au doborîl 22 avioone americane. drul unei conferinţe de presă, el a
S.U A. în Vietnam. Cei prezenţi, condamnat bombardamentele între nu pot fi justificate cu nimic, săvîr- rialiştii americani şi agenţii lor au evaluat pagubele materiale pricinui
membri ai C om itetului naţional pen- prinse de S.U.A. asupra teritoriulu i şite împotriva unui stat independent te..de această, .calamitate, la aproxi
iru apărarea păcii şi ai Comitetului R.D, Vietnam, folosirea gazelor to şi suveran, ceea ce constituie grave de Miniştri al Franţei mativ 200 milioane escudos {63 mi
orăşenesc de luptă penlru pace — xice împotriva populaţiei sud-vielna- încălcări ale normelor dreptului in- lioane dolari). Preşedintele a adre
m uncilori, oameni de ştiinţă, artă şi meze şi au cerut respectarea dreptu tcrnalional şi «îl Cartei O.N.U. Folo întrevederea lui de Gaulle sat un apel poporului să contribuie,
cultură, funrlionari, mililari, pensio lui poporului din Vietnam ul do sud sirea de gaze toxice in Vietnam ul de PARIS 31 (Agerpres). — cu forţe proprii la opera de recon
nari, studenli — s-au adunat în sala de a-si hotărî soarta po trivit p ro p rii sud reprezintă un act de o deosebită M ie rcuri a avut loc Ia Paris o şe strucţie, intru cit, după cum a de
Lectoratului Central pentru a-şi e x lor sale aspiralii, precum şi îneeiarea gravitate, îndreptat îm polriva um ani dinţă a Consiliului dc M in iştri al cu ambasadorul R. F. Germane clarat el, „ Chile nu poate să se pre
prima «astfel indignarea şi profunda imediată a oricăror acte contrare tăţii, aci condamnat cu hotărîre de Franţei. In cadrul acestei şedinţe, zinte la fiecare patru ani în fala lu
îngrijorare în lcgălură cu agresiunea păcii. către opinia publică mondială. Inten m inistrul afacerilor externe al Fran mii spunind că ţara este in ruine“.
S.U.A. îm polriva R.D. Vietnam, cu In încheierea m itingului, parliei- sificarea atacurilor militare agresive ţei, Couve de M urville , a prezentat In ce priveşte numărul victime
intervenţia americană în treburile in p.mtii au aprobat în unanimitate o ale S.U.A. în Vietnam, constituie o o dare de seamă asupra discuţiilor pe la Paris lor, evaluarea acestuia este mult
terne ale V ietnam ului de sud. moţiune adresată Comitetului viet serioasă ameninţare pentîu pace în care le-a avut la Roma cu ministrul îngreunată din cauza încetinelii cu
care se desfăşoară lucrările de de
M itin g u l a fost deschis de acad. namez pentru apărarea păcii. Asia de sud-est si în întreaga lume. de externe, Am intore Fanfani, asupra PARIS 31 (Agerpres!. — mei unităţii politice vesl-europene. gajare a dârimăturilor in regiunile
Dumitru Duniilroscu, prim-secretar al Opinia publică din R.. P. Romînă, împreună cu forţele iubitoare de problemei relansării Uniunii politice Marti, preşedintele de G«!ulle l-a El s-a referit la recenta întrevedere sinistrate Potrivit unui comunicat
Academiei R.P. Romîne, preşedintele se spune în moţiune, a luat cunoş pace din întreaga lume, mişcarea pen vest-europenc. prim it pe «ambasadorul R F.G., la dintre m inistrul de externe francez, oficial, pînă acum sc ştie că au pie
C om itetului orăşenesc de luplă pen tinţă cu îngrijorare, si profundă in tru pace din Republic«! Populară Ro- La sfîrşilul şedinţei, ministrul in Paris. Manfred Klaiber, cu care a Couve de M urville , şi colegul său rit aproximativ 250 de persoane,
tru pace. dignare, dc actul barbar săvirşit de mînă îşi exprimă protestul hotărî! formaţiilor, Alain Pcyrefitte, a tăcut avut o întrevedere in problema ne peste 200 sînt rănite, şi există im
A u luat cuvînlu! Nestor Ignat, pre Irupele intervenlionisle americane, fală de folosirea gazelor toxice în cunoscut corespondenţilor de presă gocierilor dintre „cei şase" privind italian, Am intore Fanfani, cu p rile marc număr dc dispăruţi. Pe de al
şedintele U niunii Ziariştilor din R.P. prin folosirea gazelor toxice si a Vietnam ul de sud, condamnă cu e- ca discuţiile din cadrul Consiliului accelerarea unificării politice a Eu jul căreia acesta a formulat o serie tă parte, 25.000 de persoane an ră
Romînă, acad. dr. Th. Burghele, m un bombelor cu napalm îm polriva încer nergie politica agresivă a S.U.A. în de M iniştri al Franţei au confirmat ropei occidentale. Agenlia DPA in de rezerve privind planul italian de mas fără locuinţe.
citorul Dumitru Ion de la Uzinele catului popor vietnamez care apără dreptată îm potriva R.D. Vietnam, cere poziţia deja cunoscută a guvernului formează că ambasadorul vest-ger- organizare a unei conferinţe a m iniş O delegaţie senatorială a Parti
„23 A u g u st“ , scriitorul Tllus Popovici, cu eroism independenta şi libertatea să i se pună fără înlîrziere capăt, să fală de problema unificării politice man i-a făcut cunoscut preşedintelui trilo r de ex'terne ai celor „şase“ la dului Comunist din Chile a adus la
studenta Maura Constanlinescu de la patriei sale. se respecte acordurile de la Geneva de Gaullc îngrijorarea cu care can Veneţia, în luna mai, în vederea dis cunoştinţa Ministerului de Interne
Institutul Medico-Farmaceutic şi ge- Poporul noslru, care nutreşte sen din 1954 cu privire la Vietnam, să a celor şase ţări membre ale Pielei celarul Luclwig Erhard urmăreşte e- cutării planurilor de relansare a u- că două localităţi din departamen
fie retrase toate trupele inlerventio-
neralul-colonel în rezervă Uie Crc- timente dc caldă prietenie fată de comune. El a menţionai că, potrivit volutia puţin satisfăcătoare a proble- nificării politice vesl-curopene. tul Ovalle, Dolores şi Quiroga, riscă
nişlilor, iar poporul sud-vietnamez să
eroicul popor vietnamez, îşi exprimă fie lăsat să-şi hotărască singur soarta. părerii guvernului francez, o con fcrin' să aibă aceeaşi soartă ca tabăra mi
solidaritatea şi sprijin ul deplin, cu tă a şefilor de state şi dc guverne al nerilor El Cobre, care a fost acope
lupta sa dreaptă. (Agerpres) celor şase ţări membre ale C.E E., rită de un val de reziduuri miniere,
SPORT precedată de o Sntîlnire a m iniştrilor Dizolvarea Parlamentului sud-rhodesian în urma ruperii unui baraj.
In timp ce echipele de salvare,
afacerilor externe, este necesară, dar
Chile începe să sc manifeste solida
în întreaga tară".
M arti seara, a fost anunţată
Q Cel de al 26-lea turneu inter PE S C U R T cu condiţia ca obiectivele acestei con SALISBURY 31 (Agerpres). — la stă hotărîre, oare a provocat emoţie continuă să lucreze, la Santiago dc
naţional de şah de la Mar del Plata ferinţe să fie fixate în prealabil şi să Snlisbury dizolvarea Parlamentului Se ştie că dc mai multă vreme ritatea internaţională. Pe aeropor
a continuat cu disputarea partide existe certitudinea realizării unui a- sud-ihodesian. Purtătorul de cuvînt guvernul sud-rhodesian cere cu in tul local au sosit două avioane core.
lor cuprinse in runda a 8-a. Mae cord. In momentul dc fată, a arătat oficial al guvernului a făcut cunos sistenţă M a rii Britanii să acorde in au adus alimente şi medicamentc
strul romln Florin Gheorghiu l-a cut că la 7 mai vor avea loc ale dependentă Rhodesiei de sud. dar din Argentina, iar Organizaţia Na
învins in 38 dc mutări pe argenti VENEŢIA. — Lucrătorii din por ţiunile sale încrederea poporului şl A la in Pcyrefitte, aceste condiţii nu geri generale. O „proclam aţie“ în a- nu a prim it un răspuns pozitiv. In ţiunilor Unite pentru Alimentaţie *i
nianul Vicenle Palermo, intr-o va tul Veneţia au declarat o grevă de a adus statului prejudicii serioase. sînt încă coapte. cest sens, purtînd şi semnătura gu această situaţie premierul Smith a A g ricu ltu ră (F A .O .) a anunţat la
riantă a Gambitului damei. Marele solidaritate cu m uncitorii din indus Totodată, se arată că Hubert Maga In cursul şedinţei de miercuri au vernatorului general britanic, a fost, Roma, unde se află sediul acesteia,
maestru Leonid Stein a clştigat la trie şi din transporturile publice a sustras din mijloacele dc stat o fost abordate, de asemenea. unele dc asemenea, publicată în presă. declarat că nu va lua nici o hotărîre că s-a oferit să trimită alimente spre
Pilnik, iar Averbach a remizat cu Agenlia France Presse relevă câ unilaterală fără a consulta opinia regiunile sinistrate. Crucea roşie o-
din acest oraş. Greviştii protestează suină de peste 17.000.000 de franci, probleme ale actualei situalii inter
Oscar Panno. Au fost Întrerupte 5 îm polriva concedierii a 156 de func pe care a cheltuit-o în scopuri per „cercurile politice dc la Salisburv au Jandcză a donat 180 kg de plasmă
partide, printre care şi cea dintre ţionari de la societatea „Sirma". Ca sonale. naţionale. fost luate prin surprindere de acea publică, prin Intermediul alegerilor. sanguină.
Najdorf şi Benko. urmare a grevei, 24 de nave, care
In clasament conduce Najdorf cu urmau să lie încărcate sau descăr LISABONA. — M in istru l portu
5,5 puncte (2), urmat de Stein 5 cate in port. au lost blocate. T rafi ghez al educaţiei. Galvao Teles, a
puncte, Panno, Averbach, Benko 4.5 cul pe canale a lost suspendat. anunţat interzicerea manifestărilor s t r ă i n ă
puncte şi o partidă întreruptă fie RIO DE JANEIRO. — La confe programate pentru Ziua studen Bim prest.s
care. Florin Gheorghiu se află pe rinţa de presă organizată la Rio de ţilor ce urma să fie sărbătorită la
locul 6 cu 4 puncte şi o parlidă în Janeiro. preşedintele Braziliei, Cas- sfirşitul săptămînii. El a avertizat
treruptă. ca încălcarea acestei interdicţii va
t el Io Branco, a răspuns la unele în atrage aplicarea unor sancţiuni se
Q La Madison Square Garden trebări scrise ale ziariştilor privind nu le-a întrebuinţat în scopuri cores
S-ou disputat două meciuri pentru problemele de politică externă. In vere. „Ml INI MU RDARE“ punzătoare". A u to ru l subliniază că bere* ale ţărilor capitaliste numai în
titlul mondial de bor. In cadrul ca legătură cu problema vietnameză, SAIGON. — M in istru l apărării „conducerea americană a sindicale măsura în care acestea se afla într-o
tegorici semimijlocie Emile Griffilh Branco a declarat că „guvernul bra al Coreei de sud, Kim Son în, a dependentă umilitoare fată de Am e
rica".
l-a învins la puncte pe şalanjerul zilian nu intenţionează să trimită sosit la Saigon, la invitaţi«! gu ver Comentatorul ziarului austriac în ţările în curs dc dezvoltare, sub lor este intcrcsalâ în „sindicatele li-
său Jose Stablc, iar la categoria se trupe in această parte a lumii"' şi nului sud-vietnamez. Agenţiile dc „Volksstimme", Ernst W im incr, a pu liniind că în Africa a făcut „o im
migrea Jose Torres (Porlo Rico) l-a câ „orice soluţie negociată ar fi presă relatează că m inistrul sud- blicat in numărul din 27 martie un presie proastă" şi a pierdut organi „O DOZA DE ENERGIE
deposedat de titlu pe americanul binevenită". coreean va discuta cu autorităţile articol despre divergenţele dintre sin zaţii importante prin retragerea aces
Willie Pastrano. Victoria a fost a- de la Saigon problema trim iterii în tora. In consecinţă, A F.L.— C l.O.
cordată prin abandon dictat de ar ROMA. — După cura anun|ă zia Vietnamul de sud a unei divizii dicalele americane si Confederaţia şi-a retras 25 la sută din alocaţiile Şl SPERANŢA“
Internaţională a Sindicalelor Libere
bitru la sfirşitul celei de a 9-a re rul „II Messaggero" relerindu-sc U combatante sud-coreene, in afară dc sale acordate C.I.S.L. şi „sc gînrieşte
prize. Noul campion mondial, in date statistice oficiale, în prezent in cei 2.000 de m ilitari sud-coreeni (C.I.S.L,), intitulai „ M iin i murdare". In serios chiar să le oprească în în
virstă de 28 de ani, a obţinut piuă Italia exislă 3.300.000 analfabeţi în- care au fost puşi deja la dispoziţia articol se relatează o convorbire tregime şi să părăsească C.I.S.L.". lntr-o corespondentă din Madrid, să*. Fiul unui milionar va pu lfa cu
acum 26 dc u iefon i înainte de li rrgistrali, ceea ce reprezintă 7.5 la guvernului sud-viclnamez. ciudată intre conducătorii celor trei Convorbirea de la Bruxelles, scrie referitoare la manifestaţiile studen uşurinţă sa-şi plătească laxele df»
mită. I sută din loialul populaţiei ţării ROMA. — 3.000 de Invalizi şi m u mari uniuni membre ale C.I.S.L.: a- ziarul, nu a dus la o înţelegere. En ţeşti, ziarul „Lc Monde" scrie : „Pră reexaminare, insă lin! unui med ->t
Wood-
mericanul Meany, englezul
9 Simbătă .? aprilie la Palatul LONDRA. — După cum anunţă tilaţi de război au participat la o cock şi vest-germanul Rosenbcrg. glezul W oodcock nu a mers in nici pastia între guvern şi universităţi sc funcţionar sau un bursier va fi in
sporturilor din Lxjon se va desfăşu- agenţia B.T.A., între R.P. Bulgaria manifestaţie pe străzile Romei, pro- un caz alît de departe incîl să afirme adînceşte. La Barcelona facultăţile de capabil să facă acosl lucru. M u h l
ra finala „Cupei campionilor euro şi Anglia a fost semnat la Londra testind îm potriva in tîrzierii elabo Controversa a lost concentrată asupra că colaborarea cu patronii în ceea ştiinţe economice şi de drept au fost studenli vor pierde un an de stuo i
faptului dacă conducerea C.I.S.L. este
peni“ la handbal masculin, compe un acord comercial pe perioada rării unei noi legi a pensiilor pen sau nu „o bandă dc birocraţi nefolo ce priveşte munca sindicală in ţările Închise si studenţii si-au pierdut drep penlru că ei nu dispun de bani* m •
tiţie organizată de ziarul francez 1965— 1970. S-n semnat, de aseme tru pensionarii dc război, O dele sitori". Accaslă apreciere aparţine în curs de dezvoltare ar fi cel puţin tul de a ii înmatriculaţi, în timp cc cesari penlru această înmatriculare*«
...L’Fquipe“ . După cum se ştie. tro nea, un protocol care reglemen gaţie a fost primită de Cappugi, tot a iiL dc imorală ca greşelile pe facultăţile de filozofic şi de litere au V orb in d de aceeaşi problema, îtc-
feul celei de a 6-a ediţii şt-l dis tează schimbul dc mărfuri pe pe subsecretar dc stal la Direcţia ge- unuia dintre interlocutori, Meanv, care Meany le pune pe nedrept pe fost redeschise. Sîmbătă la Madrid, mero-Robledo, avocat din M a d rir,
pută echipele Dinamo Bucureşti, rioada 1 aprilie 1965— 31 martie ncr«ilă a pensiilor, care a dat asi care şi-a exprimat nemulţumirea fată seama funcţionarilor de la Bruxelles. 232 de studenli de la Facultatea de constată că evenimentele care a
dc C.I.S.L. la o conferinţă de presă
campioana ţării noastre, şi Mcd- 196G. gurări că vor fi accelerate lucrările din Florida, caraclcrizînd această or M o tiv u l fundamental penlru amenin Stiintc Economice şi Politice, îm avut loc în ultimele săptămini l i
x'esceak Zagreb, campioana R.S F. Potrivit listelor dc mărfuri, in de elaborare a noii legi a pensiilor. ganizaţie „scurt şi cuprinzător, ca o ţările lui Meany de retragere din or preună cu profesorii lor, print re care Universitatea din Madrid şi la n-l •
luooslavia. 1965 schimbul dc mărfuri dintre CARACAS. — M in istrul dc Justi ganizaţie este, po trivit ziarului, că se afla decanul facultăţii, Castaneda, din restul Spaniei, „au scos în e v i
Dinamo deplasează echipa com cele două ţări va creşte cu 25 la ţie al Venczuelei, Ramon Escobar investiţie proastă". Sc ştie că Meany, „conducătorii sindicatelor din Ame s-au baricadat in localul facultăţii, dentă transformările suferite în ulii-
pletă în frunte cu Redl, Rogolea. sulă. Salom, a «inuntat marţi că toţi străi împreună cu Irvinq Brown, colegul rica, dc teapa lui Meany, mai cred în plin cenlrul capitalei, pentru a mii ani dc Spania. Protestul studer-
Mozer. Ivnnescu, Hnat, Coman şi COTONOU. — Sesiunea extra nii despre care se va dovedi că sînt său din A.F.L.-C.I.O., au elaborat „lu încă în rolul lor conducător in sin protesta îm potriva reţinerii ilegale a lilo r şi al profesorilor care cer o re
Costache 11. ordinară a A du nă rii Naţionale a Re implicaţi în activităţile unor g ru crările prelim inarii" pentru desprin dicalele' reformiste ale lumii capitalis* delegaţilor sindicali ai studenţilor. form«! profundă a vechilor struciui
publicii Dahomev a hotărît ca fos pări venezucliene cu tendinţă nazis derea C.I.S.L. din Federaţia Sindicală Ic". Ei urmăresc, continuă ziarul, ca Clădirea a fost complet încercuită de universitare — care nu mai cores
tul preşedinte al acestei fări, I-Ili tă vor fi expulzaţi din tară. El a de forţele de politic, împiedicînd aslfel pund nevoilor actuale, ale tării — re
PRONOEXPRES bert Maga să fie deferit justiţiei clarai că aceste grupări sini for Mondială în 1949. Cu 15 ani mai tîr- sindicatele europene din C.I.S.L. să sute de studenţi să se alăture celor prezintă un adevărat curent demo
I.a roncursiil PRON'OEXPRES nr. sub acuzaţia de trădare dc stat. mate, în principal, din indivizi de ziu, Mcanv afirma că oamenii din aclionczc penlru interesele Americiu din incinla facultăţii. Au fost operate cratic în rîndul asociaţiilor studen
13 din 31 martie 1DG5 au fost extrase Preşedintele comisiei parlamentare origine qermană şi îşi desfăşoară conducerea dc la Bruxelles a C.I.S.L. Sindicalele americane, precizează arestări „Pedeapsa dată tovarăşilor ţeşti. Acest lucru, a arătat el, deşi
din urnă urmă'^orele numere-: care s-a ocupat de examinarea do propaganda cu ajutorul unor pu „sint ca mesele de scris, lemn mort". articolul in încheiere, vor da alocaţii noştri din Catalonia este revoltătoare, surprins în mod neplăcut unele pe r
10, 12, 35, 20, 37, 9 sarului fostului preşedinte a decla blicaţii mai mult sau mai puţin Confederaţia, a declarat el, nu se C.I.S.L. numai cind aceasta va res a declarat un delegat al studenţilor sonalităţi spaniole, a dat totuşi
20. 21 rat că acesta a subminat prin ac clandestine. din Madrid. Pierderea drepturilor de marii majorităţi a spaniolilor o n o u l
Fond de p r e m ii: 544.937 Iei. pricepe să organizeze munca sindicală titui cele 1,3 milioane dolari „pe care Înmatriculare este o măsură de „cla- doză de energie şî de speranţă".
Rodocjla şt admlolsltaţla ila rü lu li itr. Dr. Petiu (Brozo or 25 telefon 15 88, 12 75. 15 05, 20 78 Taxa plătilă in numeiar conloim apiobăiii Direcţiei Geueiale P.Ţ.T R. or 263 328 din 6 ooletnbue 1949. — ïlp a ru li Intreprloderea Poligrafică Hunedoara-Deva 40.065