Page 40 - 1965-04
P. 40
Dramul socialismului Nr. 3199
'Pagi 4 )
ESTE HOTARE
Vii proteste fafă de agresiunea Tratatul de prietenia, colaborare
S.U.fl. în Vietnam şi asistenţă mutuală
dintre U.R.S.S. şi R. P. Polonă
T O K IO 10 (Agerpres). — dc alţi oameni de ştiinţă din lume,
In oraşul Naba — centrul adm i lolosirea de către S U.A. în războiul
n istra tiv al insulei O kinaw a — a din Vietnam ul de sud a armelor chi V A R Ş O V IA 10 (Agerpres). — turilc în scopul asigurării păcii inter
a v u t ioc un m arc m itin g şi o de mice inumane şi a gazelor toxice. A fost dat publicităţii textul Trata nationale şi al securităţii, al realiză
m onstraţie de protest îm potriva Facem apel la totl oamenii să-şi u- tului de prietenie, colaborare şi asis- rii dezarmării generale şi totale şi al
războiului desfăşurat de S.U A. în ncască qlasurilc «lor cu ale noastre tenlâ mutuală dintre U.R.S.S. şi R.P. lichidării definitive a colonialismu
Vietnam. pentru a preveni distruqerea ome Polonă. lui. Părţile contractante vor tinde în
P articipa ntă la m itin s au protes nirii intr-un război termonuclear“ , în preambul sc arată că cele două mod constant spre cvolulia paşnică
tat îm p o triva bom bardării te rito riu ★ părţi, călăuzindu-se de năzuinţa per a relaţiilor în Europa. Ele constată
lu i H D . V ie tn am şi au cerut înce T O K IO 10 (Agerpres). — manentă de a întări prietenia între încă o dată că unul din principalii
tarea amestecului S.U A. in trebu V in e ri a avut loc la Tokio o şe- cele două state socialiste, îşt exprimă factori ni securităţii europene este
rile interne ale V ie tn a m u lu i de sud. dinlă extraordinară a conducerilor bolărîrca comună de a promova con inviolabilitatea frontierei dc stal a
i r Partidului Socialist din Japonia şi secvent politica coexistenţei paşnice Republicii Populare Polone pe Odcr-
Neissc. Ele vor folosi în comun toate
între statele cu orind uiri sociale dife
W A S H IN G T O N 1 10 (Agerpres). — Consiliului General al Sindicalelor rite, de a lupta neabătut pentru con mijloacele de care dispun in scopul
La W ashington au sosit a p ro x i din Japonia (Sohyo). consacrată si solidarea păcii în conformitate cu ţe înlăturării prim ejdiei agresiunii din
m a tiv 100 de profesori din peste rJO tu a te i periculoase create in urma a- lurile şi principiile Cariei Organiza partea forţelor m ilitarism ului şi re-
de un ive rsităţi americane, pentru gresiunii S.U.A. in Vietnam, ţiei Naţiunilor Unite şi dc a respec vanşismului vcsl-qcrman sau ale o ri
n expune gu vernului şi m e m b rilo r lJn grup dintre participanţii la a- ta obligaţiile decurgînd din Tratatul cărui alt stal care ar intra in alianţă
congresului neliniştea lo r p ro fu n ceaslă şedinţă, in frunte cu Tomoini de la Varşovia de prietenie, colabo cu acesta.
dă şi nem ulţum irea fată de politica Narila, secretarul general al Parti rare şi asistcnlă mutuală, din 14 mai
ad m in istra ţiei S.U A. de extindere dului Socialist din Japonia, a vizitat In cazul cînd una din pârli va fi
a războiului în Vietnam . In cadrul Ambasada S.U.A. din Tokio, unde a 1055. atacată dc aceste forle, cealaltă parte
In tratat, care are 9 articole, se a-
unei conferinţe de presă, profeso luminat o notă in care sc cere re rată că Înaltele pârli contractante vor iî va acorda de urgenţă tot ajutorul,
ru l Feinstem, de la Universitatea tragerea trupelor americano din V i întări prietenia, vor dezvolta colabo inclusiv militar. Înaltele părţi contrac R.S F. Iugoslavia IN FOTO :
Polroil, o condamnat politica ameri etnamul de sud. rarea multilaterală şi îşi vor acorda tante se vor pune dc acord şi sc vor Vedere parţială din Sarajevo,
c a n i în V ie tn am u l de sud. P n d c - IrU n alt grup de pa rticip a n t la şe ajutor reciproc bazat pe egalitate in consulta în toate problemele interna capitala republicii Bosnia şi Hcr-
sorul K a u ffm n n , de -la U n iversita dinţă, în frunte cu liderul sindical drepturi, respectarea suveranităţii şi ţionale importante care se referă O nouă ţegovina, în care, după cel de-al
tea dia Michigan, a su b lin ia t ne ICaoru Ola, a vizitat M inisterul A- neamestecul reciproc în treburile in Ia ele. doilea război mondial au fost
m u lţu m ire a ce sc manifestă in rîn- lacerilor Externe al Japoniei, cerin- terne. Ele vor dezvolta colaborarea T ralalul sc încheie pe un termen dc construite muite clădiri moderne
du l cad relor didactice din u n iv e r du-i să Interzică folosirea de către 20 dc ani şi se prelungeşte automat a problemei cipriote şi multe cortiere noi.
sităţi, faţă de atitu din ea gu vernului americani n barelor militare din Ja economică şi lehnico-şliintifică şi vor de fiecare dată pe următorii cinci ani,
am erican care duce un război agre ponia în războiul pe care il duc in întări relaţiile culturale.
s iv in Vietnam . ia r profesorul Vietnam. Cele două ţări vor continua efor- dacă nici una din pârli nu il denunţă. A T E N A 10 (Agerpres). — va trebui căutată, după cum afirmă
B ro w n , de la U niversitatea din New Totodată, Comitelui Executiv al După refuzul turc dc a acccpla ca diplomaţii occidenlali acreditaţi la
Am eninţările pe care Turcia le lan S P O R T
Jersey, a declarat că Statele Un-ile Partidului Socialist din Japonia s-a mediatorul O.N.U. în Cipru, Galo Pia Alena, în cu totul altă direcţie.
trebuie să-şi «retragă arm atele din întrunit sîmbătă intr-o şedinţă în za, să-si continue misiunea sa, si, după
V ie tn a m u l de sud şi să dea posibi cadrul căreia a adoptat o rezo lu te Lucrările Comitetului O.N.U. pentru afirmaţia preşedintelui Makarios ca sează în prezent aproape în fiecare
lita te a po p o ru lu i acestei ţări să-şi prin care se cere Statelor Unite să-şi el nu va accepta un alt mediator, ac zi îm potriva Greciei, gravele conse
înceteze atacurile aeriene împotriva
hotărască sin gu r soarta. In acelaşi definirea noţiunii de agresiune ţiunea de mediere a O.N.U. in criza cinţe asupra economici celor două Campionatul republican femi
R.D. Vietnam şi să-şi retragă tru
tim p o organizaţie profesională, cipriotă, poate fi considerată ca ter ţări, pc care le au cheltuielile pe care nin de baschet programează astăzi
pele din Vietnam ul de sud. „Rezol
grupîiul peste 15.000 de in vă ţă lo ri NEW YORK 10 (Agerpres). — ţionale şi a enumerat unele acliuni minală, iar problema cipriotă ca in- Io impune criza cipriotă, fac in pre in sala Ciuleşti din Capitală urmă
varea problemei vietnameze, se fl
americani, a pu b lica t o de cla rare La New Y ork continuă lucrările Co trînd într-o nouă fază. Potrivit agen zent, scrie France Prcssc, din ce în toarele partide: Progresul Bucu
intă în rezoluţie, trebuie să fie lă îndreptate spre rezolvarea acestei
p rin caro dezaprobă politica am e ri m itetului O.N.U, pentru definirea no ţiei France Prcssc, in cercuri ce mai urgentă o soluţionare a proble reşti — Voinţa Braşov; Constructo
sată în întregime pe seama poporu probleme întreprinse incă din perioa
cană în Vietnam . ţiunii dc agresiune. In şedinţa din 9 le oficiale greceşti sc afirmă că mei. Observatorii consideră ca sem- rul Bucureşti — Ştiinţa C lu j; Ra
lui vietnamez“ , da dintre cele doua războaie mondia
■âr aprilie a luat cuvîn lul şeful delega le. Şeful delegaţiei rominc a menţio raportul lui Galo Piaza, asupra nilicativ articolul din ziarul de limbă pid Bucureşti — Mureşul Tg. M u
i r căruia cele trei guverne intere engleză „Alhens Daily Post", apropiat
A T E N A 10 (Aqerprcsl. — H A N O I 10 (Agerpres). — ţiei R.P. Romînc. M ih ail Haşegami, nat că necesitatea luării în dezba reş; Voinţa Bucureşti — Ştiinţa Bu
Primarul oraşuiui M ililena. Apos După cum anunlă agenta V.N.A., care s-a pronunţai în favoarea luării tere a de finirii noliunii de agresiune sate — Grecia, Turcia si Cipru — guvernului, in care, cu toate că râ- cureşti. Întrecerile incep la ora 8,30
tólos, preşedintele Liqii avocaţilor, misiunea dc legătură a Înaltului co in examinare a acestei probleme la la următoarea sesiune a A du nării Ge şi-au exprimat opiniile lor, constituie, mine ostil negocierilor cu Turcia, nu dimin eaţa.
Korlexis, consilieri municipali, me mandament al Armatei Populare viitoarea sesiune a Adunării Gene nerale a O.N.U. csle determinată şi in fapt, un eşec după care nici o spe sc opune în nici un fel ca loale păr ® Vineri scara, la Berlin s-a des
dici şi profesori din acest oraş au Vietnameze a transmis Comisiei in rale a O N U. V o rb ito ru l a arătat că de agravarea situaţiei din Asia de ranţă într-o soluţionare a problemei ţile interesate să sc alăture conver făşurat întilnirea internaţională de
semnat o petiţie dc protest în care ternaţionale de supraveghere şi con definirea noţiunii de agresiune ar sud-est. ca urmare a intervenţiei mi cipriole pe baza princip iilor discutate saţiilor care ar urma să înceapă în- box dintre reprezentativele R l).
condamnă actele agresive ale State trol un protest împotriva aducerii constitui un sprijin pentru întărirea litare a Statelor Unite ale A m crie ii în piuă in prezent, nu va mai fi justifi ire comunităţile greacă şi turcă din Germane şi li P. Rominc. Gazdele
lor Unite împotriva Vietnamului. în Viotnam ul de sud a 17 avioane legalităţii, păcii şi securităţii interna această regiune a lumii. cată. O reglementare a crizei cipriote insulă. au obţinut victoria cu scorul de 0-4.
Punctele echipei noastre an fost re.
,,Considerăm că este datoria noas americane tip „Skyraider", destina
tră elementară, se spune in pelilie, te aviaţiei militare sud-vietnameze. aiizatc de C. Slanef (pană) şi 1. Mi-
să protestăm şi să condamnăm cu In protest se arată că această acţiu AL(;tRs Conferinţa m ondială halik (uşoară), M. Mariuţan (mijlo•
indignare alături de profesorii Uni- ne contravine acordurilor din 1954 cic) şi V. Mariuţan (grea).
a învăţătorilor gust“ din Capitală, in etapa a 18-a
versilălii din Michigan, Columbia şi de la Geneva cu p rivire la Vietnam. 6EKEVA: SESIUNEA COMISIEI O Astăzi, pe stadionul .23 Au
a campionatului categoriei „ A “ dc.
ALGER 10. — Corcspondcnlul A ger dinea dc zi a conferinţei este studie fotbal, cu începere dc la ora 14,30,
pres, C. Benga, transmite : rea soluţiilor şi mijloacelor necesare DREPTURILOR OMULUI Dinamo Bucureşti intilncştc pc
Simbălă s-a deschis la Alger cea
« IN I? de-a lV-a Conferinţă mondială a în pentru şcolarizarea tuturor copiilor Ştiinţa Cluj. după care sc dispui a
partida dintre liderul clasamentu
din lume.
văţătorilor. la care participă peste Cu prilejul începerii conferinţei, G ENEVA 10. — Corespondentul război şi crimele împotriva umanită lui Rapid Bucureşti şi Petrolul Plo
200 dc delegaţi din 65 dc ţări. delegaţii au fost salutaţi de preşedin Agerpres, H Liman, transm ite: ţii şi in mod deosebit asupra proce ieşti.
Din R.P. Romînă, la conferinţă par tele republicii, Ah med Ben Bella, Hadj Participanţii la cea dc-a XXl-a se deelor care să îngăduie consacrarea In ţară clapa programează urmă
ticipă o delega ţie; condusă dc to Bcn Alia, preşcdinlele Adunării Na siune a Comisiei drepturilor omului im prescriptibilităţii acestor crime", toarele jo cu ri: Minerul Baia M cr•?
varăşa Oniţa Gligor, preşedintele ţionale Constiluanle algeriene, şi s-au reunit vineri după-amiază pen urmiiul ca raportul redactai pe baza — Farul Constanţa; U T . Arad —
U niunii sindicatelor din învăţămint. Cherif Bclkasem, ministrul cducalici tru a discuta proiectul dc rczolulie acestui studiu să fio discutat la u r Steaua Bucureşti; Steagul Rotit
Principala ternă care se alia pe o r naţionale. tu privire la problema pedepsirii c ri mătoarea sesiune ordinară a Comi Braşov — Progresul Bucureşti; Cri-
melor de război şi a persoanelor v in o siei drepturilor omului. şui Oradea — C .S M .S . laşi; Dina
vate dc crime împotriva umanităţii. Deşi adoptată in unanimitate, rezo- mo Piteşti — Ştiinţa Craiova.
Proiectul, redactat dc grupul de lu lulia trebuie considerată ca un com ★
Prinful Sufanuvong propune cru însărcinai cu aceasta in şedinţa promis faţă de propunerea iniţială a mite in cadrul emisiunii „Sport şi
Staţiile noastre dc radio vor trans
din 5 aprilie, îşi exprimă în preambul
convingerea că urmărirea şi sanc delegatului polonez. Astfel, ea se re muzică“ aspecte din desfăşurarea
feră la necesilaîca de a sc întreprin
convocarea unei conferinţe a liderilor ţionarea crimelor de război şi a color de acliuni îm polriva crimelor de răz meciurilor dc fotbal dc la Bucti-
cc au săvirşil crime împotriva uma boi „în conformitate cu dreptul inter reşli, Braşov, Oradea şi Arad.
naţional şi cu legislaţiile interne".
celor trei grupări politice nităţii vor avea drept consecinţă pre Or. după cum sc ştie, inlcnlia gu ver Transmisia se va face pc progra
mul l intre orele 16 şi 18,30.
venirea pc v iilo r a unor asemenea
crime, apărarea drepturilor omului nului R.F.G. de a prescrie crimele de O /Islaz/, in Capitală, sc desfă
şi a libertăţilor fundamentale, spori
V IE N TIA N E 10 (Agerpres). — spune în mesaj, este un rezultat al răzor se bazează pe codul penal din şoară cea dc-a 10-a ediţie a tradi
Postul dc radio Vocea Lnosului a amestecului american în treburile rea încrederii între popoare, ceea ce 1L7I actualmente în vigoare în Ger ţionalei competiţii atletice „Crosul
anunţai că prinţul Sufanuvong, vice- Laosului şi al acţiunilor elementelor va aduce o contribuţie la apărarea mania Occidentală şi care prevede B a l c a n i c La întreceri (care au loc
premier in guvernul de coaliţie nalio- ce slujesc interese străine. Pentru sta păcii şi a securilălii internaţionale. prescrierea acţiunii penale după 20 de ¡/C un traseu stabilit intre Casa
nnlâ al Laosului şi preşedintele parti bilizarea situaţiei, se arată in conti Rezoluţia cere tuturor statelor să-si ani. Or. se ştie că, în conformitate cu Scînteii şi Cartierul Pajura) parti
dului Nco Lao Haksal, a transmis p ri nuare. colo trei partide laolienc tre contiiuiic eforturile pentru ca „in con- noul drept penal internaţional bazat cipa sportivi şi sportive din R P.
mului ministru, prinlu l Suvanna Fuma, buie să discute, să rezolve si să ajun formitale cu dreptul internaţional si pe principiile şi jurisprudenta T rib u Bulgaria, Grecia, R S .F . Iugoslavia,
un mesaj in care propune convoca gă la un acord unanim asupra pro legislaţiile interne, făptaşii dc crime nalului m ilitar International din Nurn- Turcia şi R.P. Romînă.
rea unei conferinţe a liderilor celor blemelor prcsanlc din Laos, caro să de război şi de crime împotriva uma Printre concurenţi se află nume
trei grupări politico din Lnos, în sco aibă )d bază prevederile acordurilor nităţii să fie căulati, arestaţi şi pe berg şi pe principiile elaborate de Co roşi aticii de valoare, ca iugoslavii,
pul rezolvării pe calc paşnică a pro depsiţi îi i mod echitabil dc către tr i misia dreptului internaţional de pc Vazici şi Ccrvau, (urci/ Datkillc şi
anterioare semnate, după cum se ştie,
blemei laolienc. Mesajul, a precizat bunalele competente". lingă N a liunile Unite, crimele împo Saban, bulgarul Pecr. grecul Mcsi-
de cele (rci pârli. Dc aceea, prinlul merilis, rominii Nicolac Mustaţă şi
postul dc radio, a constituit un răs In slirşit, rezoluţia cere sccrclaru- triva umanităţii sint considerate im
puns la scrisoarea din 15 martie a Sufanuvong propune organizarea unei lui general al O.N.U. „să întreprin Andrei Barabaş.
prinţului Suvanna Fuma. tioi conlerinlc tripartite Ja o dală cît prescriptibile sau prescriptibile nu Cele 5 întreceri sc dispută după
Situaţia gravă existentă în Lnos, se mai apropiată. dă un studiu asupra problemelor puse mai după un termen foarte lung, dc următorul program: ora 0,30 — Des
in dreptul internaţional dc crimele dc pildă 100 <le ani. chiderea festivă; ora 10 — crosul
veteranilor; ora 10,30 — 1000 m
junioare; ora 10,18 — 1.000 m ju
„A p a c a re u cid e “ niori; ora 11 13 — 2.000 m senioa
re; ora 11,30 — 10.000 m seniori.
Spre rezolvarea crizei Pţ Sala Dinamo a găzduit aseară
G EN EVA 10 (Agerpres). — transmise prin apă. Potrivii statisti meciul internaţional dc lupte libere
Sul» titlu! „Apa care ucide", ziarul cilor O.M.S., în anumite |ări subdez Unire selecţionatele R.P Rominc şi
elveţian „La Tribune do Geneve" pu voltate se constată uneori că 9 per guvernam entale din Olanda R S.S Ucrainiene. Oaspeţii au obli-
blică o ştire difuzată do Organizaţia soane din 10 sint aprovizionate cu
V IE T N A M U L DE SUD. — în Vietnam ul dc sud continuă să se desfă Mondială a Sănătăţii |O.M.S.), in care apă în condiţii proaste sau chiar nu ,tui r-iclnria cu scorul dc 4—3. lată
şoare luptele intre forţele guvernamentale şi forţele dc partizani Vietconq. sc spune că aproximativ 5 milioane dispun dccît dc apă nepotabilă. Popu H A G A 10 (Agerpres). — va fi aprobat dc s u v e ic a , va fi o rezultatele înregistrate: Akot* egal.
în i o l o : Trei soldaţi vietnamezi torlurind un partizan Viclcong cap de copii mor în lume în fiecare an laţia unor regiuni însemnate, consu Deputatul catolic Josopli Cais, în coaliţie socialisl-creşlină, rpre deose cu Topălagă; Crisica bp. Gntnin ;
turat la Bac Ouan. ca urmare a maladiilor inlcslinale mă apă din surse expuse contamină sărcinat dc regina luliana a Olandei bire de fostul cabinet cor dus do V ic Tngmu:) b.j. Gcan'ă ; Burakov b.
tuş Chh 'lă ; Skolnii b.p. Popescn ;
tor M arijncn. care era o coaliţie li-
eu formarea noului guvern olandez,
Rola b p P o n ski; Gurcvi egal cu
rii, iar in anumite pârli ale lumii apa a prezentai vineri suveranei lisia ca borol-crcstină. Slingu
Luni se va anunţa oficial compo
Conferinţa O.M.C.I. osie viiulu lă dc sacagii la preturi alît binetului său. După cum anunţă a- nenta guvernului condus de Cais. g u izspcţii prim osc replica echipei de
Astăzi, la ora II. în sala Dinomn
qcnlia DPA, in noul cabinet sint pro
dc ridicate incit consumul normal al
vern care pune capăt celei de-a z^-
puşi să iacă parte 14 membri, dintre
privind traficul PROCESUL DIN CARACAS acesteia scade mult sub minimul in care şase catolici, cinci socialişti şi cea crize ministeriale postbelice din tineret a ţării noastre. (Agerpres)
Olanda.
Irci protestanţi. Noul guvern, daca
dispensabil.
maritim
RIO DE JANEIRO 10. — Corespon acordate anumitor sectoare militare
dentul Agerpres, V. Oros, transm ite: pentru a servi regimul. Jimencz a lost D JAKAR TA. — Cu prilejul Zilei LISABONA. — Un tribunal din
LO ND RA 10 (Agerpres). — La procesul din Caracas, unde este decorai de Statele Unite cu ordinul naţionale a aviaţiei. preşedintele Lisabona a condamnat simbătâ şase
La Londra a luat slirşit o conferin judecai fostul dictator venezuelian, de merit pentru serviciile prestate Indoneziei, dr. Sukarno. a iacul o SCURTE ŞT IR! student! la închisoare, pc perioa
ţă internaţională înlrunită din iniţia
Marcos Percz Jimencz, procurorul „înainte şi după ce a devenit pre declaraţie in care a arătat că g u dele intre 15 şi 17 luni, sub acuza
tiva Organizaţiei Internaţionale M a Tribunalului Suprem a cerul pedeapsa şedinte", iar şciul politici sale secrelc, vernul Indoneziei csle gata să în ţia că ar fi participai la acîivilâti
ritim e Consultative (O .M .C .I.), ca dc 13 ani şi 4 luni închisoare pentru Pcdro Estrada, se bucura de priete ceapă tratative cu Malayczla. in sco „subversive". Cei şase Iac parle din-
re a adoptat o convenţie me deturnarea din fondurile publice a nia intimă a ambasadorului american. pul slăbirii încordării din sud-cslul lr-un grup de 70 de studenii arestaţi
nită să faciliteze in mod con 13 milioane dc dolari in timpul cil Dc la un timp insă afecţiunile s-au Asiei. El a condamnai concentrarea cion" nu a cumpărat minereul ob ţi eliberarea naţională a tării. La 9 a- in luna octombrie a anului trecut
siderabil traficul maritim. Conven era prcşcdinlc. Ziariştii prezenţi in deteriorat. Perez Jimencz sc compro nut la aceste mine. prilic 1038, din ordinul autorităţilor dc câlrc politia portugheză, in urma
ţia, care a fost semnală pînă in pre capitala venczucllană informează că misese peste limitele tolerabile din <le trupe engleze la frontierele In ALGEP.. — Preşedintele Algeriei. coloniale care încercau să înăbuşe unor manifestaţii. A utorităţile au
doneziei şi s-a pronunţat pentru eva
Tunisia,
mişcarea de eliberare din
zent dc reprezentanţi a 35 de lări sub in drum spre tribunal, o mulţime de punctul de vedere al siguranţei regi cuarea trupelor puterilor occidenta Bon Bella. a semnal un decret dc încercat să demonstreze că numărul
rezerva aprobării guvernelor lor, v i oameni l-au in lim p in al pe Jimencz mului şl pe (apel s-a pus chestiunea le dc pe teritoriul ţârilor Asiei. amnistie, in urma căruia un număr au fost împuşcaţi numeroşi demon celor arestaţi este de numai 30. In-
zează suprimarea, prin simplificarea cu slriqălc dc „asasin" şi „ho ţ“ . Des mazilirii lui. îm prejurările în care a de 1.200 de delinuti au lost elibe stranţi din Tunis. Această zi c con Ir-o recentă declaraţie insă. Asocia
progresivă a regulamentelor care re pre procesul dc la Caracas sc poale fost înlăturat silit cunoscute. Şi cind N E W YORK. — Crucea Roşie din rai!. închisoarea „Barbarosa". în fiin siderată Ziua începerii luptei dc e li ţia studenţilor din Lisabona a anun
glementează traficul maritim Astfel, berare naţională a ţării.
spune in primul rînd că csle un eve guvernul Bclancourl a cerut Statelor S U.A. a anunţat că peste 9.000 dc ţată dc autorilă(i!c coloniale, va fi ţat că numărul acestora este de 70
numărul documentelor, care urmează
niment neobişnuit pe accsle meridia Unite extrădarea fostului liran Ji- persoane au fost nevoile să-şi pără transformată, po trivit aceluiaşi de ROMA. — La sediul F.A.O. (O r si că soarta acestora nu sc cunoaşte
să fio prezentate autorităţilor portua
ne, unde, aproape fără excepţie, dic monez. pentru a-l judeca, nimeni nu sească locuinţele din regiunea dc cret, în muzeu. Totodată, s-a anun ganizaţia Naţiunilor Unile pentru incă.
re la sosirea şi plecarea navelor, tatorii răsturnaţi nu dau socoteala ni punea la indoială că era vorba de un sud a stalului Minnesota din cauza ţat că un număr de alic 57 de închi alimentaţie şl agricultură) din Roma,
va ii redus la maximum. mănui pentru faptele lor şi huzuresc gest dcslinat cfeclclor propagandisti inundaţiilor. Alte 5.000 dc persoane sori vor fi desfiinţate. s-a anunţat vineri că Eduard Sauna PARIS. — Conferinţa statelor
dc pe urma valorilor jefuite. Nu sini ce. Ce alragc atenlia la acest proces? sint pregătite să fie evacuate Ime (Liban) a fost numit director al Co membre ale Organizaţiei europene
rare cazurile cînd ei sc întorc din nou Mai întîi crimele politice ale in cul diat din regiunea Mankalo, in lru cit BOGOTA. — In departamentul co misiei pentru valorificarea terenu pentru punerea la punct şi con
la cirmă. Excepţia lui Perez Jimencz patului sint trecute sub tăcere, cu există ameninţarea ca digurile flu lumbian Palo, autorităţile au desfă rilor şî apelor. P otrivii agenţiei Fran struirea motoarelor spaţiale a ho-
Spania nu recunoaşte îşi arc lilc u l el. După 1952. cind aces loale că este vinovat de mii dc asa viu lui Minnesota să cedeze datorită şurat largi acţiuni militare împo ce Presse. Sauna înlocuieşte in a- tăril construirea rachetei „Europa"
existenţa unui guvern ta a devenit preşedinte, marile cor sinate. El apare Ia bară doar ca un presiunii apelor. Apele flu viu lu i de lriva partizanilor. S-au produs cioc ccsl post pe Raincr S. Schickics Devizul iniţial al programului, cu
poralii petroliere străine care operea borfaş care a jefuit 13 milioane dc păşesc cu peste 3 metri nivelul de niri intre trupele guvernamentale şi (Statele Unite), al cărui mandat ex noscut sub numele de „Eldo-A",
al Gibraitarului ză in Venezuela, au avut un timp dolari. Dar şi la acest capitol i s-au alarmă. Sute dc muncitori, pompieri detaşamentele dc partizani. Potrivit piră la 19 aprilie. fusese fixat la 70 milioane de lire.
faţă dc el anumite rezerve. Dar ră făcut reduceri inexplicabile. Căci după şi aqenti dc politie lucrează ta în ştirilor apărute în presă, în ultimele Conferinţa a hotăril sporirea credi
M AD R ID 10 (Agerpres). — ceala in relaţii nu a durat dccît foar evaluările dc o modestie suspcclă, tărirea digu rilo r cu saci dc nisip. două săplămini au fost scoşi din DELHI. — Intr-un raport dl M i telor iniţiale, prevăzute pcnlru pu
In cursul unei conferinţe de presă, luplă mai mulţi soldaţi ai trupelor nisterului Muncii, publicat la Dclhi,
te pu|in. Jimencz obişnuia să spună făcute chiar dc autorităţi acum vreo nerea la punct şi lansarea acestei
ministrul inform aţiilor şi al turism u BUENOS A1RES. — M un citorii din se arată că în urma grevelor, care
tă se sprijină pe trei fo r ţe : petrolul cinci ani. el a delapidat 250 de m i guvernamentale.
lui al Spaniei, M onucl Fraga Iribar- (adică aşii petrolului), poliţia şi ar lioane de dolari. Ştirile dc presă in oraşul Calingasla au început un au avut Ioc în 19G4, s-au pierdui in rachclc, cu aproximativ 50 la sută.
ne, a declarat că „M inisterul spaniol mata. Romufo Belancourt (succesor formează că Jimcnez nici nu a dat marş spre oraşul San Juan. capitala RIO DE JANEIRO. — Potrivit da întreaga tară 7.300.000 ore de mun
al Afacerilor Externe va răspunde la al Iui Jimencz şi acum expreşedin- atentic discursului pronunţai de pro provinciei argenliniene cu acelaşi lelor oficiale publieale dc Institutul că. In raport sc subliniază că am TOKIO. — Greva docherilor din
(impui oportun „cârtii albe" a M arii curor, ci era mai mult preocupat să nume. ccrind plata salariilor de că brazilian de geogralie şi statistică, ploarea mişcării greviste sc dalo- porturile din insula japoneză Oki-
le|, făcea in acel limp un aspru re
Britanii în legătură cu problema Gi- împartă zîmbelc şi îmbrăţişări amici tre întreprinderea de extracţie a sul întreprinderile din Brazilia concedia rcşlc înrăutăţirii silualiei economi nawa, declarată cu o săplămină in
brallarului". M inistrul a precizai in chizitoriu politicii lui Jimencz în car lor sosiţi să asiste. Dacă cumva pe fatului de aluminiu, la care lucrează. ză lunar aproximativ 25.000 dc mun ce in tară. P otrivii dalelor aceluiaşi urmă in sprijin ul satisfacerii majo
acest sens că Spania nu recunoaşte tea „V enezuela: petrolul şi politica". deapsa cerută va suferi modificări pe Proprietarii minelor din Calingasta citori.
existenţa unui „guvern al Gibraltaru- au refuzai să plătească m inerilor sa raport, la siîrşitul anului trecut in rării salariilor, continuă. Greva a pa
In ea erau semnalate crimele, vena parcurs, înseamnă că amicii, prezenţi TUNIS. — La 9 aprilie. Tunisia a
lui" şi că, în consecinţă, nu poate re lariile, pretinzînd că întreprinderea India s-au înregistrat aproximativ ralizat lucrările dc incărcare-doscăr-
cunoaşte valabilitatea unor paşapoar litatea şi subordonarea ţării monopo sau absenţi la proces, se gindcsc că de stat „Obras sanitarias de la Na- sărbătorit Ziua luptătorilor pentru 12 milioane şomeri. care din porturi.
te livrate de acesta. lurilor petroliere străine, privilegiile mai pot avea nevoie dc el.
Redacţia şl adm inistrata ziarului) sir. Dr. Peliu Giozo or 25 telefon 15 88, 12 75, 15 85, 20 78 Taxa plâliiâ )n numerar conform «piubâill Dir cellei Generale P.I.T.R nr 263 328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva 40.065