Page 41 - 1965-04

TCcft ^
Biblioteca CeñlraTá
R e g i o n a l *
\ \ H u n e d á f t W - P ^ ^ '
R a i o n a l ă Hunedoara-!) ev<
HunccJoM:a-Dev^.

am E i SPORT RECAPITULATIVE
Pagina a ll-a
83 Calificarea— la nivelul
î j l I închiderea invă- tehnicii avansate:

ţămintului de partid !N PAS CU MODERNI­
n u ţ n â r u l ZAREA PRODUCŢIEI
la sate:
de azi Pagina a III a

CONVORBIRI 0
Pagina a IV-a

MARJl 13 APRILIE 1965
ANUL XVII. NR. 3200 A p a g in i, 25 bani
VFSTI
PE UNUL DIN TRASEELE ÎNTRECERII

j^ C T U A L IIA T E A DIN ŢÂRĂ
DRUMUL METALULUI

$ Azi arc loc la Hunedoara
plenara Comitetului orăşenesc al « * * • y * /^ im e n tu l mixt este un nou
lemeilor care va analiza contri­ ^ produs realizai Ja Fabrica
In leale întreprinderile regiu­ ril sub admis. Afirm aţia c confirmată Cosma Culcea şi Constantin Piriboi buţia comitetelor şi comisiilor de „S tinca“ din Brăila. Din compo­
nii noa.sirc întrecerea socialis­ prin fapte. In abalaic puşcarca sclec- care şi-au întrecut planul dc exlrac- icmci la munca de educaţie sa­ ziţia sa fac parte in proporţie de
tă desfăşurată de colectivele hvă se aplica mai corect, alegerea tie cu cîlc 150 şi, respectiv. 100 tone nitară. Cu accsl prilej va li pre­ 80 85 la sulă zgură şi nisip cuar-
de muncă peniru iniăpluirca sterilului se face cu mai multă aten- minereu, depăsiiulu-şi in aceiaşi timp zentat şi un plan dc acţiuni pa­ ţos ceea ce ii asigură o calilale
exemplară, a sarcinilor de plan tic pe întregul flux tehnologic. Accas- şi sarcinile la masa minieră exca­ triotice pentru înfrumuseţarea o- superioară şi un pro| de cost scă­
cunoaşte un avinl deosebit. 1«i a dus Io depăşirea planului dc mc- vată. laşului. fA. UNGHEREA — co­ zut. In urma rezultatelor dc la-
M uncitorii, tehnicienii şi in gi­ lai in minereul livrai Hunedoarei cu respondentă). boralor s-a trecut )a producţia dc
nerii aplică in producţie meto­ peste 600 tone. H U N E D O A R A © M îine 14 aprilie Teatrul dc serie.
de avansate dc lucru. folosesc stal „Valea J iu lu i44 din Petroşani
mai raţional capacitatea dc T E L 1 UC prezintă la Hunedoara in sala
producţie şi tondul de limp. A vin d asiqurala materie primă de teatrului nou. spectacolul cu pie­ / n fondul Bibliotecii Univcrsi-
(Jepăşindu-şi cu regularitate bună calitate, furnalişlii din „ceta­ sa „Intrigă şi iubire14 dc Fr. Schî- lă|ij din Cluj au intrat recent
sarcinile dc plan. Să consem­ După ce au încheiat bilanţul p ri­ tea metalului" au dai un avinl deose­ llcr. pesle 300 de eărli si publicaţii
nam citeva lapte şi realizări dc mului trimestru al anului cu un plus bii întrecerii sorialislc. M uncind ne­ © Pe scena Casei raionale dc periodice. In prezent aceaslă b i­
pe unul din traseele întrecerii de pesie 23.000 tone, m inerii secto­ obosiţi pentru ca lu m ale lc să fie cit cultură din llia a avut loc sim- bliotecă dispune de peste 2.200 000
socialiste : drum ul metalului. rului I conlinua munca in lr-un rilm mai bine întreţinute, să se respecte în­ bălâ un Irumos program artistic volume. De asemenea biblioteca
susţinui. ZI de v.i ei înscriu plusuri tocmai graficele de încărcare şi des­ prezentat de elevii claselor I-IV mai dispune de pesle 65.000 volu­
G H E L A R de minereu cxlras peste plan. In p ri­ cărcare. să se realizeze o temperatură din localitate. Corul a interpretat me de pubhcalii periodice în pes­
mele II zile, acesia totalizează 2 446 ridicată a aerului insuflat, ei au reu­ cîntecele „Salul pa rtidu lui" şi le 10 limbi.
tenc. Ele au fost obţinule prin folosi­ şit să realizeze indici superiori de „C înlccul prieteniei". Elevii şi-au îmbogăţirea continuă cu noi
De aici convoaiele dc vagoane duc rea raţionala a capacilăţii dc lucru a utilizare celor planificaţi. Aici, în faţa dovedit talentul şi in cinlece, re­ cărţi şi publicaţii se datoreşte în
îiilf-u n şuvoi continuu spre furnalele excavatoarelor şi autocamioanelor, furnalelor întrecerea se desfăşoară citări şi dansuri. Cu vii aplauze mare măsură relaţiilor de schimb.
Hunedoarei rodut bogat al muncii mi­ prin mai buna organizare a muncii. cu „foc continuu" cum spun fur na 1 i s - a lost primită formaţia m icilor ba­ In prezent biblioteca din Cluj in-
nerilor din abaldjc. Numai in primele Si în aceasta lună cele mai bune Iii Rezultatele: in primele 12 zile lretine astfel de relaţii cu peste
II 7.iIc* din această lună ci au livrai rezultate au fost ob lin ulc de brigăzi colcclivelc secţiilor I şi a Jl-a au pro­ lerini. caro au adus pe scenă sim­ 1.000 de biblioteci şi instituţii cul­
bolul estival al primăverii.
Au
in plus faţa dc sarcinile slabdiio 1881 de mineri ce s-au cvidenlial lună de dus pcsle plan 1.062 lone fontă, participat peste 200 dc spectatori. turale din 76 dc ţări ale lum ii.
lone do minereu. Este contribuţia în­ lună in întrecere. Printre acestea se IM ARCU BUJOR — corcsp.).
tregului colectiv aliat înir-o însufle­ numără cele conduse de comuniştii S. POP
© Ieri, in lata unui numeros
ţită întrecere pentru mai mult şi mai public orchestra de muzică popu- / a Constanta s-a desfăşură
bun. Aplicarea melodelor avansate dc faza finală a concursului
lucru — exploatarea prin galerii dc PREPflRAŢIA DE CĂRBUNI PETRIjj Iară a Filarmonicii de stat „O lte ­ „C ine învaţă, cisligă“ cu tema ,.Să
nia44 din Craiova a prezentai la
subetaje, prin înmagazinarca mine­ Hunedoara spectacolul „U n bu­ ne însuşim temeinic cunoşlinţeJe
In lotoqrafia alălurală, folorepor Ierul nostru i-a surprins pe V alen­ predale la in vălă m in tu l agrozoo­
reului şi prin mcioda combinată — de chet de melodii". Interpreţii. M a ­ tehnic 1964-1965“ .
către cit mai m ullc echipe dc mineri POSTUL DE CORESPONDENŢI rja Lătăreţu. Dionisic Vlad şi cei­ tin Terek. şeiu! producţiei, pe m uncitorul Constantin Cărăgui fi pe con­ In celelalte faze comunale, ra­
şi-au spus şi de această dală cu v iu lu i lalţi membri ai formaţiei au fost trolorul de calitate Emilian Barbu, dc la Fabrica dc produse »¿¡raclarc ionale şi regionale ale concursu­
din Baru Mare. (o n lro lin d orificiile confcc|ionaţc pentru oalfeie dc tur­
în obţinerea rle cîl mai mult m ine­ * aplaudaţi in repelafc n o d u ri pen­ nare folosite la U.R.U.M. Petroşani. lui au luai parle pcsle 3.500 ^
reu.4 Aceasta a situat in Iruntea in- NE INFORMEAZĂ : tru interpretarea dcosebilă a me­ membri ai cooperativelor agricole
Ireccni colectivul sectorului IV care lodiilor şi cintezelor populare. de producţie din regiune, care au
La exploatările forestiere
a înreqislrat in perioada amintită un Primul trimestru s-a încheiat cu rea­ IVava de pescuit ocean ic frecventat cursurile invă|ăm înlu-
plus fală dc plan de pcslc 900 lonc ANGAJAMENTE DEPĂŞITE Gura Apei. Zcicani şi Riul Mare lui agrozootehnic de masă. Cei
lizări remarcabile. Producţia de căr­
minereu. M ineri ca aceia din echi­ ‘ Cind s-au prelucrat cifrele dc plan bune supusă preparării a losl depă­ au losl expuse duminică confe­ mai bine pregătiţi la faza finală
pele lui Conslantin Ţuchcndrea, Ni- pe anul in curs preparalorii şi-au luat şită in primul Irimeslru cu 11.460 rinţele: „Regiunea Hunedoara — C o n stan ţa 44 s-a în ap o iat in p atrie s-au dovedit Teprczcnlantii coo­
colae Dristaru şi ale allora, cunos­ angajamente mobilizatoare. Peniru tone, planul producţiei de cărbune vasl şantier al construcţiei socia­ 11 perativelor agricole de producţie
cuţi pentru hărnicia lor, au înscris pc a-şi putea realiza angajamentele, ci special peniru scmicocs a fosI depăşit liste". „Profundul democralism G A L A Ţ I 12 (coresp. Agerprcs). — la 40 de mile de Coasta dc vest a din comunele B'ruinta. Petroşani.
graficul Întrecerii noi realizări. cu 36 tone, iar ccl al produclici nete al o rin d u irii noastre dc stal" şi La 12 aprilie, a acostat în rada por­ A fric ii Nava a adus circa 880 dc Valea Seacă. Mircea Vodă şi d:n
au venii cu propuneri valoroase me­ alle comune şi sate din regiune.
Se impune o remarcă : lupta mine­ nite să ducă la realizarea unor indici la cărbuni a losl depăşit cu 10.175 recenzia „O b ie ctivu l nr. unu — lu ­ tului Galaţi nava romincască de pes­ tone peşte şi peste 200 de tone făină
rilor pentru sporirea producţiei dc de utilizare înalţi, să sporească pro­ ton e; indicele dc recuperare a cres­ na", pe care le-au susţinut Iov. cuit oceanic „Constanta“ . şi ulei de pcslc preparate cu a juto­
minereu este strîns împletită cu aceea ductivitatea, sa îmbunătăţească ca- cut cu 1.2 puncte iată de ccl plani­ Iosif Piesa, fon Zcpa şi ing. După cum se ştie, nava — Iraulcr rul instalaţiilor dc pe vas. //■/.ina „T elm o frig" din Cluj a
ficat. Toate aceste rezultate obţinute
Pentru reducerea procentului de slc- lilalca şi să reducă preţul de cost. Ghcorqhe Adrian. a pornit in prima cursă de producţie In drum spre patrie specialiştii a- începui producţia de serie a
de colectivul sectorului preparare in oclombrie anul trecui. Programul unui utilaj de fabricai franzele şi
© In satul Unirea din raionul ilati la bordul navei au focul cerce­
constituie o adevărată m in dn e şi !ol- de pcscuil. început în octombrie anul cornuri. A nul accsla. )a uzina
Haţeg a fost organizată o dum i­ tări peniru determinarea unor noi
odală un imbold pentru obţinerea trecut, s-a desfăşurat în apele de clujeana au fost fabricate şi alle
nică m ltura l-spo rtivă. Intîlnirite zone dc pescuit. produse noi printre care linii
unor succese şi mai frumoase in lu ­ nord ale Oceanului Atlantic, în zona
dc fotbal, volei şi şah au fost insulelor Faier-Oer şi în Atlanticul Sc aşteaptă sosirea in curind şi a complete peniru industria cărnii,
nile care urmează.
susţinute dc localnici şi echipele de M ijlo c in ju ru l insulelor Canare, navei dc pescuit oceanic „G ala ţi“ . laptelui, vinifieahei efc.
asociaţiilor sportive „Retezatul"
CĂTRE OJELARII
Haţeg şi „Ceramica" Baru-Mare. J a centrul de reproducere
Preparalorii pctrilcni cimos'* ma­ In primele ore ale după-amtezii, Activitatea bibliotecilor timpurie a crapului de la
rea importantă pe care o prezintă co­ la căminul cultural din sal Iov. O vidiu a începui activrtalea de
lectarea şi expedierea fierului vechi prof. fon Gtodcanu. director ad­ producţie din perioada de prim ă­
călrc olclăni. Dc aceea, ei iau parle junct al Şcolii medii din Haţeg a In scopul atragerii unui cit mai rativa agricolă dc producţie". De a- vară. Condiţiile creale aici, prin
aclivă la colectarea metalelor vechi marc număr dc tarani cooperatori în semenea. s-a prevăzut organizarea folosirea apelor calde de la ter­
prezentat conferinţa: „Să educăm ritului citito rilo r permanenţi, colecti­ dc seri literare pe temele: „95 de ani
din incinta întreprinderii. Dc la în ­ de la naşterea lui V. I. Lenin“ . „I mocentrală asigură producerea
ceputul anului şi piuă în prezent, s-au copiii in spiritul adevărului ştiin­ vul bibliotecii din Pianul dc Sus şi-a Mai — Ziua internaţională a oame­ puietului de crap cu un avans de
expediat 62.270 kg Iier vechi. ţific" după care elevii şcolii dc 8 prevăzut organizarea in acest t r i­ circa 2 luni Jaţa dc mediul nalu-
ani din localitate au prezentat un mestru a unui număr dc 3 consfătu­ nilor m uncii" şi altele. Astfel dc ac­
(3ă(tuţă Constantin, muncilor, Emi- iri cu c itito rii pc temele: „Creşterea ral, dindu-i acestuia posibilitatea
lian Doboş, şei dc schimb, Ecobescu program artistic. (P. FARCAŞIU— ţiuni cu cartea şi-au propus să orga­
fertilităţii solulu i“ , „C u ltura porum ­ de a ajunge pină în toamnă la o
Ghcorqhe. lehnician. Pefru Găină, şef corespondent). bului" şi '„Pomicultura — ramură a- nizeze şi colectivele bibliotecilor din greutate de 500 800 de gr. pc care
dc schimb, loan Bortea, şei dc echipă). ducătoare de mari venituri in coope­ Miercurea. Cîlmc, Ohaba, Poiana ctc.
în condiţiile naturale o almge a-
Guţca Ana II. bia în al doilea an. Cenlrul de la
de la Fabrica de duclio, prin uşurarea transportului O vidiu va realiza in acest an c ir­
din Sebeş, sc numă­ PAMPANIA AGRICOLĂ DE PRIMĂVARĂ seminţelor si atelajelor la cîmp şi a ca 100 dc milioane puieti dc crap.
ciorapi şi tricotaje
ră printre cele mai cerealelor din ciinp la sediu, s-a luat
harnice şi pricepu­ măsura sa se construiască un pod f f n nou lot dc tractoare a luai
te muncitoare de IN ATENŢIA SFATULUI POPULAR lung de 50 ni pcsîe valea Gco.iqiului drumul ogoarelor. In primul
la această unitate. şi să se repare toate drum urile din trimestru al acestui an ag ricu ltu­
Foto: V, O N O IU comună. ra a prim it mai mult de 3 000 de
In comunele cooperativizale, con­ qricolă care se impune ca una din qhe Albu, preşedintele com itetului Mobilizarea membrilor cooperatori tractoare Constructorii dc trac­
ducerile unităţilor agricole si comi­ cele mai imporlanie probleme la o r­ executiv şi Aure) Per a vicepreşedin- la lucrările agricole, este o altă sar­ toare chn Braşov o ii livrat şi 1.100
tetele execuhvc ale sla lun lo r popu­ dinea zilei. le a) com iteiului executiv şi preşedin­ cina pe caro o sprijină sfalul popu­ lone piese de schimb peniru trac­
lare Ircbuic să colaboreze şi să sc lar. Deputaţii şi in prim ul rind cei toarele in exploatare. La rindul
Fără să neglijeze sarcinile sale, co- tele cooperativei agricole, răspund d i­
ajute reciproc in realizarea sarcinilor care lucrează in cooperativa agticolă lor, constructorii dc autocamioane
miiotul executiv al sfatului popular a rect de buna desfăşurare a lucrărilor
ce Ic revin. Acolo unde oxislă pre­ de producţie, prin exemplul lor, mo­ de la uzinele „Steagul Roşu" aii
întocmit un plan (le măsuri pe care agricole. Tovarăşul Gheorghc Albu
ocupare din ambele părţi, undi* pla­ bilizează pe cooperatori să participe
l-a prezentat inlr-una din primele se­ parlicipă la operativele consiliului livrat unităţilor agricole socialis­
nurile dc muncă se fac in concordan­ siuni, din acest an şi a informat se­ de conducere al cooperativei agricole şi să execute lucrări de bună calitate.
ţă, fără să se slinjenească acţiunile siunea despre mersul campaniei agri­ de producţie şi este consultai to t­ Deputaţii Maria Mădean, şelă dc echi­ te peste 350 autocamioane „Car-
lic ale stalului popular, fie ale coo­ cole. Cu acest prilej, ca şi in alle deauna atunci cînrl cooperativa isi pă, Ion Rogâţan, Iosif Albu, Viei oria paţi".
perativei agricole de producţie, roa­ Roşu, Ana Danciu şi alţii se numără
sesiuni, s-au purtat discuţii, arălîii- propune să iniţieze unele acţiuni de
dele colaborării sini din cele mai du-se deputaţilor sarcinile ce le re­ masă Uncie lucrări sini făcute prin prinlre cooperalorii cei mai activi, / a fabrica de timbre din Capî-
bune. O asemenea colaborare fruc­ vin pentru sprijinirea campaniei a- acţiuni dc muncă patriotică. Astfel, care consliluie un bun exemplu pen­ ^ l a l ă se lucrează la tipărirea
tuoasă este în comuna Gcoagiu, ra­ gricolc, iar peniru membrii com itetu­ peniru accsl an comilclu) executiv tru tovarăşii lor de muncă. unor noi emisiuni Unele din a-
ionul Orăşlic. lui executiv s-au stabilit răspunderi al Sfatului popular din Gcoagiu şi-a In felul acesta, Sfalul popular co­ ccslca sini consacrate aniversari­
In aceaslă primăvară, cu loalc că precise propus să curele prin munca pairiolică munal rlin Gcoagiu îşi aduce o conlri- lor culturale ale anului 1965: fi-
bulic însemnată la buna desfăşurare
sfalul popular comunal avea de înde­ Aslle), tovarăşul Petru Dudas. care a cetăţenilor o suprafaţă de 100 hec- a campaniilor agricole. Si, rlacă pină lozolul materialist Vasile Conta.
plinii sarcini im porlanle legate de «sie şi preşedintele cooperativei de !are păşune din care s-au şi curălal in prezent cooperaliva agricolă dc (1845-1882), publicistul şi prozato­
gospodărirea şi ridicarea nivelului consum, răspunde de buna aprovizio­ 87 hcclarc. rul Anton Bacalbaşa (1865-1899).
edilitar al satelor, în atenţia comilc- nare a magazinelor cu materiale şi De asemenea, pentru a veni in spri­ producţie a terminat toate lucrările filologul Ion Bianu (1856-1935).
lu lui executiv a slat şi campania a- unelte necesare agriculturii, Gheor- jin u l cooperativei agricole de pro- prevăzule peniru epoca 1 accasla sc scriîiorul italian Danie A lig liie ri
dalorcşle şi preocupării pe care
a
(1265-1321), poetul latin Horaliu
avut-o sfatul popular, sprijin u lu i pe
(65-8 î.e.n.) şi compozitorul fin ­
care l-a dat comitetul execuliv con­ landez Jan Sibelius (1865-1957).
LAMINATELE BLEMINGIULE agricole de producţie. Mărcile, formate din (> valori, cu
siliului de condúcele al cooperativei
DIALOG In viitor, comitetul LaCCuUv al sfa­ un loial de 5,65 iei. sînt fipările
tului popular este h o lă iit să ajute şi
pe In*rlic croială.
mai mult cooperaliva agricolă de la Tieldruck. policrom, dantelate,
DESPRE litate OLT 65, oţelul peniru şină si secţiunea de bază dc 300 x 300 nun Peniru realizarea programului sor­ de inlrarea în funcţie a liniei de se­ producţie pentru a asigura o bună (Ager pios)
conţinut marc de carbon, adică ca­
desfăşurare a lucrărilor agricole.
la calibrarea nouă pentru secţiunea
deo­
accent
timental sc pune un
altele. Faţă dc aceaslă situaţie, pro­ dc 360 x 360 mm, ceea ce a condi- sebit pc organizarea şi perfecţiona­ mifabricate şi a lucrărilor definitive R. BUDIN
cesul lehnoloqic s-a modificat, pro- ţionat, înlr-o mică măsură obţinerea rea schimbărilor dc calibrare si re­ de la evacuarea laminatelor de pe
CALITATEA lungindu-sc timpul de încălzire pe li­ de laminate de mai bună calitate, a lil glaje. cunoscînd că aceste schimbări paturile de răcire, precum şi de in­
metodei dc
troducerea
(laniare cu
tiu intervalul dc temperatură 0—900°.
dimensional cil si din puncl de ve­
C. Totodată, in acest scop s a trecut dere al aspeclului. trebuie făcule pe cele 10 cajc, după oxigen in ajustaje, care silit intr-o
intervale dc laminare de 15— 20 m i­
la folosirea cuptoarelor de prcincăl- In prezent calibrarea nouă este de- nute. iar pc de altă parte se perfec­ lază de execuţie avansată.
OŢELULUI lui de Paralel, in cadrul program u­ fin iiivă si s-au resirunjit toii c ilin ­ ţionează legă i ura intre cuploare, caja complex dc laminare a lingourilor in
zire.
procesului
tehnologic
In cadrul
completare a cunoştinţelor
peniru cuplorari. se pune accentul in drii după această calibrare, iar ma- bluminq si linia de semifabiicalc. semiproduse, pc bluming şi semifa­
nevrantii şi-au însuşit schemele
de
de
Peniru obţinerea unor laminate
mod deosebit pe însuşirea şi aplica­ laminare Cil priveşte reglarea căjci, calitate s-au prescris instrucţiuni de bricate, obţinerea unei calităţi îm ­
rea corectă a tehnologici dc încăl­ s a introdus controlul obligaloriu pe laminare cu performanţele ce se pot bunătăţite a producţiei implică apli­
In cadrul secţiei bluming — semi­ zire a o te lurilor pretenţioase. Dacă fiecare schimb de care răspunde mai­ realiza pe fiecare cajă şi calibru, iar carea întocmai a instrucţiunilor de
fabricate — concomitent cu creşte­ in anul 1964, rlin loialul dc rcbul strul si laminatorul şei. ca operaţie intermediară s-a trecut lucru care au la bază experienţa şi
rea producţiei de blumuri, braine şi produs la bluming. 70 la sulă s a da­ O altă latură dc care ne ocupăm la metoda de polizare a calibrelor. îmbunătăţirile tehnologice. Acestea
laqle. s-a impus aplicarea unei teh­ torat ncrespcclării tehnologiei de în­ îndeaproape csle respectarea marcă­ In problema marcării laminatelor sc pol realiza in măsura în care ni­
nologii îmbunătăţite care să asigure călzire, in primele 2 luni din accsl rii blum urilor şi reducerea întreru­ la linia de semifabricate, care nu a velul profesional creşte continuu alil
realizarea unor semiproduse dc bună an, robului din cauza deficienţelor perilor dc cuploare dale la lamina­ fost rezolvată iniţial, un colecliv a la muncitori, maiştri cit şi la in g i­
calilale. alil pentru liniile relamina- de încălzire a fost redus la 43 la re. cu scopul dc a evita dispersarea realizat marcarea automată a lami- neri. In această direcţie, Iată de 1964.
loarc din cadrul grupului de lam i­ sulă din rebutul loial Posibilităţile şarjelor sau amestecul lor. In acest nalclor atît pc fluxu l I cit şi pe flu ­ cind cursurile dc îmbogăţire a c u ­
noare, cit si pentru ceilalli benefi­ pentru scăderea rebutului nu silit scop. incepind dc la cuptoare si în xul 2. Răminc ca in continuare să noştinţelor şi lectoratele au funcţio­
ciari din Iară. insă limitate,* prin aplicarea masuri­ conlinuarc pe lot fluxul tehnologic, perfecţionăm transmiterea dalelor pe nal sporadic, în prezent acestea sc
In scopul aplicării corecte a tehno­ lor lehnico-organizalorirc in curs dc s-au îmbunălâlit instrucţiunile tehno­ fluxul tehnologic şi să ridicăm in lin cu regularitate şi sini axate, prin
logiei, care determină în fond 'c a li­ executare, printre care : completarea logice. iar la posturile cheie s a nu­ continuare nivelul prolcsional al la- tematicile rcspeclive. pc problemele
tatea laminatelor, colectivul nostru şi îmbunătăţirea funcţionării apara­ mii personal cu cea mai bună cali­ m inalorilor peniru a elimina complet moderne de tehnologie, alit din puncl
de muncitori, ingineri şi tehnicieni turii lermotclinice. alit la cuploarele ficare qreulălile provocate dc marcările de vedere teoretic, cil şi practic.
a acţionat pc 2 căi : in primul rind adinei, cit şi la cuptoarele dc preîn- O qreutale în aceaslă privinţă o greşllc. In anul trecut, colectivul de la
pe respectarea tehnologici de încăl­ călzirc şi prin conlinua ridicare a înlîmpinăm încă din cauza m ijlo a ­ triorlurile depuse dc cupiorarii şi bluming semifabricate, a depăşit re­
zire a lingourilor, respectarea sche­ nivelului profesional se vor puica celor dc comunicaţii pc llux, adică lammalorn de la cele două linii pot butul cu 40 la sută la bluming şi cu
melor de laminare şi a prescripţii­ oblinc rezullalc mai bune. din lipsa lelevorbiloarelor corespun­ fi apreciate cel mai bine, sub aspec­ 10.5 la sută la semifabricate, fată de
lor de marcare, curăţare, şi ajustare La linia dc laminare dc la bluming, zătoare peniru comunicările necesare tul calilaliv, in ajustajclc lammon- cdra admisa. Prin aplicarea măsuri­
a semifabricatelor ; iar pe de altă nu se respectă întotdeauna schemele a fi transmise in lim p util la puncte­ rclor Cunoscînd qreulălile din anul lor arătate mai sus, situaţia calitativă
parte, pe aplicarea unor măsuri teh- dc laminare, sau se lucrează cu c i­ le dc înregistrare. Irccul, rare s-au produs în ajustaje, s-a îmbunătăţit în trimestrul 1 1965.
nico-orqanizaloricc care să contri­ lindrii dereglaţi, ceea ce a făcut ca La linia de semifabricate proble­ incepind cu anul 1965 s-a trecui la Si în conlinuarc, colectivul de la
buie direct la îmbunătăţirea calită­ în primele doua luni din 1965 să se mele principale legale dc aplicarea depozilarea semifabricatelor pc cali­ bluminq scmiiabricatc este h o lă iit să
ţii. In subsccţia dc încălzire a hn- producă 47 la sulă din loialul de re­ tehnologiei şi ridicarea calităţii pro­ tăţi si dimensiuni, vopsirea la rece depună loalc eforturile în vederea
qourilor de la bluming, deficientele but. dalorilă împăturirilor, sucirilor ducţiei de semifabricate, constau în şi intensificarea curăţării blum urilor, obţinerii celor mai buni indici ca­
rele mai mari în aplicarea procesu­ şi blum urilor rombice. In aceaslă pe­ laminarea după programul sortimen­ bramelor si taglelor. litativi. Fază din fnlilnirea de fotbal con tind peniru campionatul calcgoiiei B
lui tehnologic se produceau ia încăl­ rioadă s-a făcut trecerea de la ve­ tal si obţinerea de laminate cores­ Realizarea integrală a acestei teh­ Ing. V A Z D A U Ţ E A N U VASILE dintre echipele M in erul Lupeni — J iu l Pctrila.
zirea oţelurilor din groapa a IlI-a, cu chea calibrare caracteristică pentru punzătoare dimensional şi ca aspect. nologii în ajustaje este condiţionată şeful secţiei bluming 1000 (Amănunte despre desfăşurarea in tfln irii ca şi despre alte manifes­
tări sportive citiţi in pag. 2-a). Foto; AUREL D U LA