Page 55 - 1965-04

NR: 3203 Drumul socialismului Pag. 3

închiderea învăţămîntului Frie der Ich Schiller MODERNĂ-PERFECTA 1BEAIÁ T>

*1
de partid la sate in ir ig ă i u b i r e

CUNOŞTINŢE TEMEINIC -------------- Turneul Teatrului de stat „Valea Jiului“

Vorbind despre piesa lui Scbiller,
mişcată cliferenlLat in anumite scene
permite. Sc îndrăgosteşte de Ferdi­
„Intrigă şi iubire“ , Engels remarca raci, alît cit puterile ei îi puteau S-au creat efecte subtile cu plasa
să se îiişăminleze pe 20 de ha grîu
ÎNSUŞITE de primăvară, pe 100 ha sfeclă de nă cu tendinţă politică'’, rămînind în dată a început să bală cu timiditate in cele din casa capelmaislrului M illcr.
nand. Inima ci caro n-a iubit nicio­
— in cele din biroul preşedintelui sau
faptul că este „prima dramă germa­
zahăr, pe 30 ha floarea-soarelui, pe
Ropotele de aplauze au răsplătit şi
6*1 ha cartofi ele. Sint în curs de acelaşi timp o foarte frumoasă poves­ şi upoi cu patimă pentru linorul ma­ scenografia. Fiindcă dc dala aceasta
ior.
te de dragoste. De aproape 200 de
terminare şi lucrările pregătitoare ani piesa a figurat în repertoriul ma­ Aflind ca o fost mintilâ, că în rea­ ea a venit în ajutorul piesei : u creat
Cursânhi dc la cercul de studiere pentru cultura porumbului care in jorităţii teatrelor din lume, a fost ju­ litate tara geme în mizerie şi exploa­ atmosferă si cioclc. <i transmis suges­
’ conomiei si organizării producţiei total va ocupa peste 800 ha din su­ cată şi reluată de nenumărate ori tare, dindu-şi scama că itu va reuşi tii şi sentimente, a creat cadru de c*
o.n cooperativa agricolă Daia, raio­ prafaţa arabilă a cooperativei agri­ dar şi-a păstrat întreagă frumuseţea să-l despartă pe Ferdinand de Luisc pocă şi spatiu dimensiunilor in teri­
nul Sebeş. în cadrul convorbirilor cole de producţie. O activitate rod­ peste veacuri. si să*i cîstige inima, lady M ilfo rd se oare.
recapitulative au (acut un scurt bi­ nică se desfăşoară şi in livadă, în Scbiller a fosl din tinereţe un tem­ autosurghiuneşlc. A clu l evadării ii Protagoniştii spectacolului, Dumi­
lanţ al pregătirii lor teoretice şi vie. la curăţatul păşunilor, în gră­ perament dc revoltat. Piesa sa de de­ conferă şi mai multă nobleţe morală. tru Dobrin (Ferdinand) şi Mariana C er­
practice. Discuţiile purtate cu acest dina de legume. but, „M olii", aduce în literatura ger­ Aşadar o piesă clasică, cu un nu­ cel (Luise). li nori talcntali, dolali cu
prilej au subliniat că ei înţeleg mai La aceste munci o contribuţie dc sca­ mană una din primele atitudini de măr rcslrîns dc personaje, realizate reale posibilitălî scenice, au dat vialâ
bine politica partidului, problemele mă o au şi cursanţi cercului. Prin­ frondă, dar Karl M oor este un revol­ cu mijloace artislice simple, dar o autentică rolurilor lor. In luplă cu o
economice din cooperativa lor agri­ tre cel care au realizat anul trecut tat de coloratură anarhică. piesă plină do adevăr si frumuseţe, oarecare rigidilale a replicii, Dumitru
cola de producţie. Cu ocazia convor­ un mare număr de zilc-muncă şi In „Intrigă şi iubire“ , concepţia dezbălind probleme fundamentale ale Dobrin ne oferă un Ferdinand pate­
birilor recapitulative, cunoştiinlele sînt în prezent în primele rînduri scriitorului se dovedeşte a fi mai existentei umane — libertate, viată tic, mistuit dc problema aflării adevă­
acumulate de către cursanţi in tim ­ pentru aplicarea in viată a prevede­ limpede, Ferdinand fiind înzestrat cu şi moarte, iubire, cinste, cura]. Pro­ rului şi, in acelaşi timp, un îndrăgos­
pul anului de învălăm int în legătu­ rilor planului de producţie se numă­ capacitatea dc a discerne diferenţial bleme in fala cărora vor vibra inimile tit tandru sau un gelos violent. Intre
ră cu unele probleme privind plani­ ră cursanţii Andrei Demian, loan pe duşmani. Viziunea realistă a scrii­ oamenilor cu aceeaşi cmo|ie acum, aceste alternative, actorul şi-a mlă­
ficarea şi organizarea activităţii e- Duse, Gheorghe Cibu, Simion Dsnc torului se face puternic simtilă in sau peste o mic dc ani. diat cu suplele jocul şi replica. Sc ob­
conomice, ziua de muncă şi rolul ei şi alţii. descrierea (prin mijloacele scenei) a Regia a fost preocupată, după cum servă totuşi o nesiguranţă în stabili­
în cointeresarea materială etc au In cadrul con vorb irilor recapitu­ curţii princiare, in surprinderea spe­ mărturiseşte Petre Sava Balcanii, dc rea punctelor de maxim dramatism.
fost mai bine fixate şi aprofundate. lative au fost discutate şi alte pro­ cificului momentului istoric: lupta „a descoperi în textul dramatic şi Ferdinand ajunge de mai mulle ori
Una din temele dezbătute in ca­ bleme din programa de învâlăniînl. dintre aristocraţie şi burghezia in a sublinia în spectacolul leatral ace­ în aceeaşi scenă la disperare şi repli­
drul con vorb irilor recapitulative a Astfel, Iov. Teodor Groza, Io<in Duşe, formare. ca strigată devine ¿tridcnlă prin re­
(ost planificarea muncii în coopera­ M ihăilă Filip şi alţii au relatat as­ Un suveran „strălucitor" dar ano­ le valori, care răspund. în ccl mai petare.
tiva agricolă de producţie. Despre pecte privind organizarea muncii pe nim (in piesă aproape că nici nu i se înalt grad, preocupărilor omului ac­ Luise — frumoasă, inteligentă, de­
condiţiile obiective care (ac posibilă brigăzi şi echipe, ziua-muncă şi ro­ pronunţă niciodată numele), slăpi- tual“. licată şi suavă — şi-a găsit în M aria­
şi necesară planificarea activităţii e- lul ei in cointeresarea materială a In viziunea fui Pclre Sava Băleanu, na Cercel actorul în măsură să-i dea
conomice au vorbii cu competentă ţăranilor cooperatori. Vorbind des­ ne.şle o (ara exploatată pină la sîn- drama eroilor din „Inirigă şi iubire“ o expresie adecvată. Mai puţin îm bi­
mai mulţi cursanţi. Domonslrind le­ pre rolul zilei-mnncă ca o pîrghie are un plus dc sobrietale. S-a renun­ bat de efecte, cu o sobrietate cores­
gătura organică ce există între pla­ importantă de cointeresare a tir a n i­ Conducerea propriu-zisă a stalului ţai la arabescurile verbale, la fra­ punzătoare linului generate a spec­
nul de perspectivă, planul anual şi lor coperatori in rezultatele muncii e în mina preşedintelui parvenit prin zele lungi şi efectele spectaculare din tacolului. jocul ar fi fost mai con vin ­
cel pe campanii, intre principalele lor. tov. I. Duşe arăta că fondul de crimă. Intrigile încep să fie lesute jocul supraîncărcat al actorului, aşa gător.
secţiuni ale planului, mai mulţi zile-muncă. in anul care a Irecul a de In cl prin mijlocirea odiosului se­ cum era înleles in conceplia clasi­ In lady M ilford, arlisla emerită Ana ILEÂNA
cursanţi, printre care şi tov. Andrei fost folosit in mod chibzuit. Datori­ cretar W urm sau a mareşalului-ma- că despre joc. Aceste clccle sint a- Colda face incâ o dată dovada v irtu ­
Radu, Alisiu Danii un. lronim Hebean tă participării ţăranilor cooperatori rionetâ von Kalb. Fiul este destinat meninţale să cadă in ridicol, fiindcă ţilor sale artislice. Un personaj si­ M A M U D S C K U T
şi alţii au legat tezele teoretice de la toate muncile agricole, valoarea să urmeze ascensiunea talălui si să avem do a face cu spectatori evo­
activitatea economică a unităţii. zilei-muncă a crescut la 20 lei aspire ta tron, chiar dacă pentru a- luaţi, dololi cu o rccoptivilale artis­ nuos, cu contradicţii aparente şi cu
subtile diferenţieri in lupta dramatică
— Planificarea nu este un scop în Pentru anul 1965 este prevăzut ca cesla va fi .obligat să se căsătoreas­ tică modernă şi exigentă. dintre dragoste şi datorie, cu reve­
sine, arăta tov. Iosif Paştiu. Ea este valoarea zilei-muncă să fie de 30 că cu amanta suveranului. Această receptivitate ii face pe niri şi ezilări, a oferit posibilitate
un m ijloc eficace de canalizare con­ lei. Retribuţia suplimentară a cons­ Dar Ferdinand, fiul preşedintelui, spectatori să pună în legătură fapte­ artistei Ana Colda să-si dezvăluie rea­
ştientă a eforturilor în direcţia întă­ tituit, de asemenea, un mijloc eficace respinge plasa drăcească a intrigilor le. ideile şi sentimeiUcle de atunci cu
ririi economico-orgamzatorică a co­ de cointeresare materială In anul lesute de tatăl său. îndrăgostit de li- cele de acum, să stabilească cores­ lele calităţi actoriceşti. In interpreta­ Se utilizează Ia confecţionarea lenjeriei, a articolelor de îm­
operativei agricole de producţie. 1964 au fost repartizate pentru de­ nâra burgheză Luise. fiica muzican­ rea ei. lady M ilfo rd este o erupţie brăcăminte feminină şî a costumelor din ţesături textile subţiri şi
Stabilirea unei corelaţii juste iu lie păşirile de producţie cca 80.000 kg. tului Miilor, Ferdinand işi înfruntă pondente inlre evenimentele istorice discretă de cald umanism, de dragos- semigroase de bumbac, mătase sau lină.
secţiunile planului, asigură dezvol­ porumb şi 60000 kg cartofi. tatăl. care se succed. In acest sens. actua­ le si spirit dc sacrificiu pentru cei
tarea armonioasă a tuturor ram uri­ Discuţiile recapitulative au scos Intrigile se dovedesc a fi mai pu­ litatea spectacolului se înleleqc în săraci, de iubire profundă fală dc Fer- Cinematica maşini asigură mersul inainte sau înapoi al cusă­
lor de producţie, duce )<i dezvoltarea în evidenlă că tovarăşii de la această ternice. Cei doi îndrăgostiţi sint vic­ faptul ca nouă, spectatorilor de azi, dinand. turii şi modificarea pasului de lal-3,5 mm.
necontenită a averii noastre obşteşti. formă de iuvă|ăm inl au înleles sem­ timele curselor întinse cu abilitate de piesa trebuie să ne vorbească, să ne M iilor, lolăl Luisei. a fost realizat Reglajul fin al tensiunii aţei de la ac şi de Ia suveică permite
De pildă in prezent noi dispunem nificaţia practică a unor teze teore­ către preşedinte. Mai există o singură transmită idei şi sentimente demne de I. Anqhelescu Moroni cu in­ utilizarea aţelor de diferite grosimi.
dc 800 capete taurine. In anul J075 tice, că ei aplică cu succes in via|ă cale, aceea care răzbună şi pedep­ de relinul. teligentă si nuanţare Drama lui a Prin utilizarea aparatelor accesorii ce se livrează împreună cu
o să ajungem la ) 200 de capele. Cu- cele învăţate. Cursanţii şi-au mani­ seşte orice nedreptate — moartea. În­ Scenografia, semnală dc V irg il Mi- fost sobră, replica realizată cu eco­ maşina, se pot executa orice operaţiuni de brodat, ştopâruit şi
noscînd ritm ul de creştere al nu­ festat dorinţa de a sludia şi in con­ drăgostiţii pleacă pe drum ul veşni­ loia, este in progres evident fală de nomie sugeslivă, lim brul vocii emo­
m ărului de taurine, în planul de con­ tinuare probleme de economie agra­ ciei, aşa cum odinioară Romeo şi Ju- spectacolele anlcrioore. Economia ţionant. vătuit.
strucţii zootehnice Irebuie prevăzu­ ră. Tovarăşa Doina Dragomir, pro­ liela îşi părăseau fam iliile învrăjbite. slriclă de mijloace a dat mullă dimen­ T ulu ror interpreţilor li se cuvine o Locul de lucru este ilum inat printr-un bec de 6 V, alim entat de
te sarcini corespunzătoare care să pagandista cercului spunea că in siune spaţiului scenic, decorul unic a bună apreciere pentru acesl specta­ la reţea la U 0 sau 220 V, printr-un transformator propriu.
permită o asemenea dezvoltare. Tct prezent se lac consultări în scopul In curajosul act de inlrunlare a so­ reţinui atenlia spectatorilor concen­ col Tudor Branea (von Walllier). Ion Maşina se livrează :
în acest scop, in anul trecut a fost stabilirii unei tematici cit mai co­ cietăţii sale. Ferdinand loveşte cu trată asupra ideilor majore ale piesei. Roxin (von Kalb), Florin Plaur — cu masă normală cu picioare din fontă şi feţa mesei din
dat în exploatare un baz'ii cu o ca­ respunzătoare pentru noul an de patimă in lady M ilford, curtezana ce (Wurm), Dana Panlazopol (solia lui panel furniruit şi lustruit ;
pacitate de 126 m c. apă. Au fost invătămint. O parle din cursanţi trebuia sâ-î devină soţie. Se va con­ Spectatorul a fost transformat în Miller). Mioara Pâcuraru (Sop)iie),
construite şi jgheaburile necesare. ş»-au exprimat părerea că studierea vinge curînd că greşeşte, în fond lady martor ocular încă din momenlul in­ Al. Zecu (cameristul) au abordai cu — cu masă mobilă tip dulap din plăci de lemn aglomerat sau
Avem apă suficientă pentru adăpa­ unor probleme legale dc dezvolta­ M ilford nu era decît o victimă o su­ trării in sală. Cu cortina ridicată, sce­ compolcnlă rolurile contribuind la panel cu furnir de nuc lustruit.
tul animalelor. rea şi folosirea gospodărească # fon­ veranului. Si-o sacrificat frumuseţea na îşi aşlepta animatorii — persona­ reuşita spectacolului. Capul m rşinii se livrează în diferite culori asortate, iar masa
A lţi cursanţi, ca tov. Nicolae Pl­ durilor obşteşti, organizarea si retri­ tinereţii pentru a face bine celor să- jele. S-a jucat firesc cu continuitate. T. ISTRATE in culoare deschisă, semiînchisă sau închisă.
iau, Nicolae Tomeş şi Nicolae Sloiu buirea muncii in cultura legumelor
au vorbit despre legătura organică şi in special a vitei de vie, care ia
dintre planurile pe campanii şi cele o extindere lot mai mare, crearea IMTDEPPiNDEBEA
anuale, seolînd in evidentă carac­ veniturilor şi repartizarea lor ar li U
terul mobilizalor al planurilor pe de actualitate şi in strînsă legătură V
campanii. In cuvintul său iov Cheoi- cu sarcinile ce stau in lata coopera- „ C L C C T R O M O T O Q
ghe Islrate s a referii pe larg Iu livei agricole de producţie. In scopul
sarcinile ce revin organizaţiilor de stabilirii unei tematici cil mai co­ T IM IŞ O A R A , BULEVARDUL R EPU BLIC II *r 2*
bază din brigăzile de p ro d u cte pen­ respunzătoare. care să contribuie la Lucrălorii din cadrul Di rect iei re­ de Criş şi I.F. Dobra şi-au depăşit întreprinderea dispunea de suficien­
tru mobilizarea tulu ror ţărani* ar co­ ridicarea nivelului de cunoştinţe e- gionale a economiei forestiere I lu- planul product ici globale cu 4,2 Io te lanţuri antiderapante şi racoante, fifte tU ic e
operatori la îndeplinirea punct cu conomice şi politice ale cursanţilor nedoara au încheiat primul trimes­ sulă şi 2,6 la sută, iar planul pro­ ele nu au fost lolosile. O influentă
punct a prevederilor planului pe cam­ Irebuie avute în vedere aceste pro­ tru din an cu rezultate nesalisfăcă- ducţiei marfă cu 5,5 la sută şi 4 la negativă asupra realizării planului
panie. Desfăşurind o aclivitale con- puneri şi luate măsuri pentru tra­ lOdre. Planul producţiei globale şi sulă, iar cele dc la I.F. Hunedoara, de transport a avul-o şi atitudinea
i i ' \ arăta vorbitorul, In campania ducerea lor in viaţa. marfă a fosl realizat doar in pro­ l F. Orăşlie şi I.F. Sebeş au obţinut unor conducători “aul'd care $e aba­
din primăvara aceslui an s-a reuşit" A. NAGY porţie de 95,2 la sulă şi respectiv la aceşti indicatori depăşiri cuprin­ teau de la- iline ran u, -reluzau să
99,3 la sută. La o serie de sortimen­ se Inlre 1-6 la sulă. Din cele şapte
meargă în exploatările planificate.
te s-au Înregistrat restante destul de întreprinderi loreslierc de exploa­ V inovaţi pentru aceasta stare de lu­
B i l a n ţ b o mari. A-dlel, la buşteni de fag pen­ tare. cile sint in regiune, numai I.F. cruri se iac tovarăşii loan Hateqan,
tru derulaj s-a rămas sub plan cu Haleg nn a reuşii să-şi îndeplineas­ mam
direclorul întreprinderii şi A le xan­
1953 mc., la lemn de mesteacăn şi că sarcinile de plan, rămînind cu o A5PICATÛQUL OE PRAF,QECOßD"
M em brii cooperativei meşteşugă­ rezultatelor ol>|inulc, cooperativei i a dru Iurmosi. inginerul şei, care nu
carpen pentru celuloză cu 190 m l., la róstanla la producţia globală şi mar­
reşti „J iu l“ din Petroşani au făcut zi­ fost decernat steagul de unitate frun­ fă de 27,9 la sută şi respectiv 27 la au controlai îndeaproape, pe teren, DESTIMAT PENTRU itfÜL CASNIC $1
lele trecute bilanţul muncii lor de un taşă pe regiune. chcrcsloa de fag cu 990 m l., la buş- sulă. iar I.F. Pelroşani şi-a depăşit felul cum sînt dirijate maşinile, cum
an. Cu acesl prilej s-a remorcat fap­ Adunarea generală de dare de sea­ Icni de fag şi ruşinoase pentru gater sarcinile la producţia marfă cu 1,2 sint ele folosite. Ei s-au m ulţum ii s e m h n o u s t o ia l .
tul că prin organizarea mai judicioasă mă a cooperativei care s-a linul zi­ cu 8.600 m.l. şi 3.800 m c. la sută şi a rămas la globală cu o doar să don un telefon la cutare sau
a muncii, aprovizionarea la timp cu lele > r oc ii Io, a constituit un bun p ri­ Dacă analizăm lotul cum au în­ rcslanlă de 10 la sută. cutare exploatare pentru a se inţe- ARE PERFORMANTE RIDICATE.CU
materiale, folosirea din plin a tim ­ lej de analiză a posibilităţilor <le îm ­ cheiat întreprinderile forestiere pri­ Rczultalele ob lin ulc dc D.R.E.F. re-m de starea lucrărilor Vinovaţi
pului de* lucru şi hărnicia cooperato­ bunătăţire a muncii şi in conhnuare. mul trimestru, observăm că la une­ Hunedoara-Deva iu primul trimestru insă ne facem şi noi, conducerea 0 CHELTUIALĂ NUMAI DE 0.15 lEI/ößA
rilor, plenul do producţie a fos» de­ N. SBUCHEA le situaţia se prezintă ceva mai bine. au (ost influenţate negativ de I. F. D.R.E.F., care nu i-am tras la răs­
pundere si nu am dat
întotdeauna
păşit la toti indicatorii. Ca urmare a corespondent Colectivele de muncă de la I.F. Baia Haleg. care a avut o activitate eco­ cele mai bune soluţii tehnice.
nomică slabă. Si aceasla din cauza
mai multor factori. Să enumerăm Avem toate condiţiile pentru înde­
plinirea planului şi recuperarea tu ­
dnar.cUivî». Colectivul acestei între­ turor restantelor. In acest sens con­
Fasa regională a eampionsateEos' prinderi a început trimestrul I com­ ducerea D.RE.F. a întocmit in urmă
plet nepregătit [ Conducerea tehni­
H A J f A A O că nu s-a preocupat îndeaproape de cu citva timp un plan de măsuri.
tj y I R M ulle din măsurile prinse in plan
n v_ / i i crearea unor stocuri suficiente de
re p u b lica n e de vo le i masă lemnoasă în faza apropiat. M e ­ au şi (ost traduse în viată. Pină în
prezent s-a recrutat numărul cores­
canismele nu au fosl exploatate in punzător de muncitori, care a şi fost VENTIlATOQUL 0E MASĂ V.M.} CU
Sala de sport a Scolii medii din SERIA A Il-o: Şcoala medic Alba Rodica rle la Alba lulia, Ghilă Ana mod raţional, nu s-a urmărit cu ri- repartizat pe sectoare de exploatare DOUĂ VITE2C DE QOTApE 5l SUP0QT
oraşul Simeria a găzduit în zilele dc lulitt — Şcoala medie l laleg 3-t) ,• şi Bolthccs Frica de la Miercurea. gurozilate felul cum sint intretinute SÎ parchete. S-a îmbunătăţii între­
I I şi 12 aprilie faza regională a cam- Scoală medie Miercurea — Scnala Brad Florica şi Tonmiii Aurora de la si reparate. ţinerea si repararea autocamioanelor. OINTABlA Şl V.M 4 CUÛSW6U0A
pionaîului republican de volei fe­ medic Haleg 3-1 ,* Şcoala medio Alba llaleg, Bîrjega Gheorghiţa şi Bîrjega Nereahzările de pină acum au lost Ca urmare, numărul maşinilor ¡mo­
minin. lulia — Şcoala medie Miercurea 3-0; M anela de la Hunedoara şi Nemţea influenţate si de unele cauze obiec­ bilizate a (ost redus mult. Parcul dc VITEZA 0E QOTATIE Şl CU SUPOtlT
La startul competiţiei au hiat parle In ziua a doua. pentru locurile 5-6 Rodica şi Maiorescu Dorina de la tive. In unele zile din lunile ianua­
echipele calificate pentru laza re­ s-au in lîlm t : Scnala medie Orăşlie Orăşlie. rie şi februarie procesul de produc­ maşini şi utilaje s-a mărit prin în­ OIN SÎÇMA
gională din raionul Alba — Şcoala — Şcoala medie Haleg 3 0 ; pentru O impresie plăcută a lăsat-o echi­ ţie in pădure a (ost complet parali­ zestrarea întreprinderilor cu încă 3
medie l loria, Cloşca şi Crişan A Hm locurile 3 4; Şcoala medie Hunedoa­ pa Scolii medii din Miercurea, in zai din cauza zăpezilor mari care au încărcătoare bolinder, de mare capa­
Iu li o. oraşul Deva — Şcoala medie ra — Şcoala medie Miercurea 0-3; rindul căreia se allă eleve din cla­ căzut. citate, 4 instalaţii Kabelcran, 25 fie­
Simeria. oraşul Hunedoara — Şcoala pentru locurile 1-2 Şcoala medie Alba sa a Vll-n, echipă din mediul sătesc, Desigur că in afară dc cauzele a- răstraie mecanice Mac Culacii, a că­
medie nr 2 Hunedoara, raionul O- ratate au existat si altele de ordin ror productivitate este ridicată, 3
lulia — Şcoala medie Simeria 1-3. bine pregătită, cu mult elan, o echi­ Trustul
răştie — Şcoala medie Aurel Vlaicu subiectiv. De exemplu, deşi la m ul­ garnituri de funiculare Cîucaş. M e ­
C LASAM EN T F IN A L : I. Şcoala pă de perspectivă.
Orăşlie, oraşul Petroşani — Şcoala le guri de exploatare au existat sto­ canismele sînt exploatate mai raţio­
medie din Lupeni, raionul Haţeg — medie Simeria, 2. Şcoala medie Alba Inlr-o nota discordantă (aţă de curi suficiente de material lemnos nal. Şi rezultatele se văd. La dobo-
Şcoala medie Haleg, raionul Sebeş tuba, 3. Şcoala medie Miercurea. celelalte s-au prezentat echipele Şco­ in faza apropiat, ele n-au fost trans­ rit-sectionat si scos-apropiat meca­ Aurului Brad
— Şcoala medie Miercurea. 4 Şcoala medie Hunedoara. 5. Şcoa­ lilor medii din Lupeni, Haleg şi O- portate la rămpile de încărcare. Si nic, indicii de utilizare au ajuns în
După dispute dîrzc, întreceri spec­ la medie Orăşlie, G. Şcoala medie răştie, şcoli cu condilii bune de pre­ aceasta pentru că starea parcului lunile martie şi aprilie la 90,6 la sută
llaleg, 7. Şcoala medie Lupeni. gătire, care în întrecerile preceaen-
taculoase, de un nivel tehnic ridicat auto propriu de la Întreprinderea de şi 73,2 la sută. S-a extins organiza­
fală de anii trecuţi au fost consem­ Echipele clasate pe primele 3 locuii le s-au prezentat mult mai bine, dar mecanizare a transporturilor foresti­ rea muncii in brigăzi complexe şi se vinde din stoc disponibil următoarele materiale :
nate următoarele rezultate: au dovedii o pregătire superioară, la actualul campionat au fost in re­ ere din Sebes a fost necorespunză­ aplică pe scară largă metodele de fa­
SERIA I : Şcoala medie Simeria — iar pe parcursul întrecerii de la o gres. toare. Autocamioanele nu au fost în­ sonare a lemnului in trunchiuri lungi — CURELE TRAPEZOIDALE;
Şcoala medie Hunedoara 3-1 ; Şcoa­ ¡m iluire la alta, au manilcslal multă Actuala fază regională a campio- treţinute şi reparate bine. De aceea, şi in catarge.
la medie Lupeni — Şcoala medie O- voinţă dc joc, tehnică individuală şi nalului republican de volei (lele) in luna ianuarie circa 150 maşini e- Aceste măsuri $i cele ce urmează — NITURI;
răştie 1-3; Şcoala medie Simeria — colectivă. Echipele prezentate la a scos în evidentă faptul că în regi­ rau pe buluci, imobilizate O parle a se aplica în viitor vor asigura în ­
Şcoala medie Orăslie 3 0 ; Şcoala întrecere au avut în rîndu! lor eleve unea Hunedoara sportul cu mingea din maşini nu au fost dirijate ju d i­ deplinirea rilmică a planului şi re­ — PIULIŢE EXAGONALE DE DIFERITE DIMENSIUNI;
medie Hunedoara — Şcoala medie fruntaşe la învăţătură şi care s-au peste plasă se altă pe un rlrum bun, cios; cele care lucrau la întreţine­ cuperarea restantelor.
Lupeni 3-0; Şcoala medie Simeria — că există multe echipe teminine bine rea drum urilor auto se întorceau — ARMATURI PENTRU INSTALAJII SANITARE;
Şcoala medie Lupeni 3 0 ; Şcoala me­ evidenţiat in mod deosebit ca: Noa- pregătite. goale, deşi în apropiere se găseau CORNEL FULGA
die Hunedoara — Şcoala medie O- gu Rodica şi Pleian Cornelia de la Prol. GEORGE MURE$AN parchetele dc unde puleau să facă inginer şef la D R.E.F. — FITINGURI DIN FONTA;
răştie 3-1 ; Simeria, Cosma Dorina şi Muntean corespondent un transport cu masă lemnoasă. Deşi Hunedoara-Deva
— RULMENJI DE DIFERITE DIMENSIUNI;
— PIETRE DE POLIZOR;
nc-mi lună“ ; „Daca nu eşti lingă teairclor muzicale din fără ,* 15,55
mine" ; „Poale" ; 17,30 In slujba pa­ Muzică ; 16,00 Muzică populară in­ TELEVIZIUNE — ECHIPAMENT DE PROTECJIE ETC.
triei ; 18,00 Universitatea tehnică ra­ terpretată de Eugenia Frunză şi San­
dio ; 18,15 Interpreţi dc muzică du F lo re a ; 17,15 Recital de opere­ 18.30 Universitatea tehnică la te­ M aterialele se livrează pe bază de comenzi ferme.
populară : Ana Bălăci şi Marcel Bu- tă : Liliane Berlon şt Gabricl Bacqu- leviziune; 19.00 Jurnalul televiziu­
rială ; 19.35 „Parada instrumentelor" i e r ; 18,00 Solişti de muzică uşoară: n ii; 19.10 Concert educativ pentru Doritorii pot consulta listele de stocuri disponibile la servi-
— muzică uşoară; 19,00 Caleidoscop Hinca Cerbacev, Luminiţa Cosmin, tineretul şco la r; 20,00 Săplămîna ;
I VINERI 16 APRILIE 1965 muzical ; 19,40 Cinlă Barbel Wach- Lavinia Slăveanu, Margareta Pislaru, 21,00 film ul documentar „Călătorie ciul aprovizionare al Trustului, telefon 474, Brad. .
holtz — muzică uşoară ; 20,00 Radio- Rodica Paliu, Constantin D ră g h ic i; imaginară" — o producţie a studio­
gazela de scară ; 20,30 Muzică de Luiqi lonescu. A lin Norcanu, Valen­
f ! N Ë ÂÏ A B R A D : Selul — cinematogralul dans; 21.00 Cinlăreli romîni de o- tin Baciu, Aurelian Andreescu ; 18,30 ului „A l. Sabia" 21,20 Muzică uşoa­
„Steaua Roşie" ; I LI A : Lumea co­ peră din liceul : Traian Grozăves- Din creaţia de cînlece a compozito­ ră instrum entală; In încheiere: Bu­
DEVA : Pădurea spînzuralilor — mică a lui Ilarold Llovd — cinemato­ cu ; 21,45 „Flori de cîmp“ — muzică rului Gheorghe Dum ilrescu; 18,45 letin de ştiri. Buletin meteorologic.
senile l-11 — cinematograful „Pa­ graful „Lum ina". uşoară ; 22,20 „Pagini din muzica Muzică uşoară canadiană Interpreta­ COOPERATIVA MEŞTEŞUSAHEASCA
tria" ,* In intimpinarea visului — ci- r a a> i di contemporană" — Opera „Pelere Grî- tă de formaţia instrumentală Yvan
netnalogralul ,„Arla" ; PETROŞANI: mos" de Benjamin Britten (Prezen­ Landry. Solistă Claire Derval ; 19,50
Cintînd prin ploaie — cinematogra­ PROGRAMUL I : 5,06 Concert de tare Ada Brnmaru). „C in t pentru tine" — muzică de es­
ful „Republica" ; O stea cade din ccr dim ineaţă; 6.10 M ici piese pentru PROGRAMUL II : 7,35 Program de tradă ; 20,40 Din cintecele popoare­ PEN TH U 24 OUQ „UNIREA“ SEBEŞ
— cinematograful „7 Noiem brie" ; pian ; 6,35 Jocuri populare ; 7,15 V a l­ bolerouri 8,00 „M elodii de neuitat" lor : cinlec popular spaniol ; „Oh,
LUPENI : M o ttu ri 1900 — cine- suri de W aldteufel ; 7,30 Sfatul me­ — muzică uşoara ; 8,35 Muzică viorele" — cînlec dalmalian,- „D ră ­ Vreme neslabilă cu cerul mai no- strada Lenin nr. 40, regiunea Hunedoara,
matogralul „C u ltural" ; SIMERIA ; dicului : Vaccinarea anlidiflcrică ; populară ; 9,30 Radiorachela pionie­ guţa Mariana" — un cînlec alsaci­ ros ziua si cu înseninări lemporarc
Viată particulară — cinemalo- 7,45 Cintecc distractive ; 8,06 Coruri rilor (Reluarea emisiunii din 13. IV ) ; a n ; „Dor de cel drag" — cinlec vie t­ noaptea. V or cădea ploi locale. Vin- EXECUTĂ LA COMANDA CU PLATA ÎN RATE MO­
gralul „M ure şul" ; ALBA 1UL1A : din o p e re ; 9,00 Cînlece pio n ie re şti; 10,30 Din repertoriul orchestrelor de namez; „De ce stai pină la miezul lul va sufla potrivit din sectorul sud-
Y okm ok şi Umbrelele din Cher- 9.10 Muzică uşoară ; 9,30 Recital muzică uşoară; 11,0.3 Ansambluri ar­ nopţii?" cinlec popular chinezesc vest şi sud. Temperatura va ii cu­ BILA DIN PANEL CU FURNIR.
bourg ; — cinematograful, „V icto ria " Michaela Botez; 10,03 Teatru la m i­ tistice şcolare; 11,15 Din viaţa de „Iubita mea" — cinlec sudanez,- cin- prinsă ziua intre - f i t si -f-17 gra­ INCEPIND CU DATA DE 25 APRILIE A.C., MO­
SEBEŞ: In lîln irc cu spionul — cine­ crofon : „T rei crai de la răsărit" ; concert a Capitalei ; 12,00 Muzică tecul bulgăresc „Fată, fală, frumoa­ de iar noaptea inlre -|-3 şi -j-6 gra­
matograful „Progresul" ; Foto lla- 11,23 Muzică uşoară; 12,30 Folclor populară interpretată de Maria Pău- să" ; „Ochi căprui" — cinlec popular de. BILA EXECUTATĂ VA FI EXPUSA SPRE VEDERE
ber — cinematograful „Sebeşul“ ; muzical ; 13,25 Muzica de estradă ; nescu, Viorel Munleanu şi Dumitru nord-american; 2 2 /0 Muzică uşoară.
O R Â S T IE : Judecătorul de minori — 14.10 M elodii de pretutindeni — m u­ Potoroacă ; 13,30 Limba noastră: — Buleline de ştiri si rad io jurn ale : PENTRU URMĂTOARELE PUBLICĂ IN LOCALITATEA SEBEŞ, STRADA LE­
cinematograful „Patria“ : Casa neler- zică uşoară ; 15,00 Muzică populară „Probleme de scriere". Vorbeşle acad. 5.00; 6,00; 7,00; 10,00; 12.00; 14,00; NIN NR.-58.
minală — cinematograful „Flacăra"; cerută de ascultători ; 15,30 Muzică prof. Al. Graur (reluare); 13,40 Con­ 16,00; 22,00; 23,52 (programul I); 3 ZILE
LONEA : Tovarăşii — cinematograful uşoară; 16,30 Emisiune dc basme: cert de prînz; 14,35 „D orul de la 7,30 ; 9,00 ; I 1.00 ; I 3.00 ; 1 5,00 ; 17,00; Vremea se îmbunătăţeşte treptat, VIZITAT! CU ÎNCREDERE ACEASTA EXPO­
„M in e ru l“ ; H A Ţ E G : Inspectorul şi „ Arghir si Elena“ ; 17.00 Muzică u- mindra mea" — emisiune dc cintecc 19,00; 21,00; 23,00; 0,52 (progra­ cerul fiind variabil şî temperatura in
noaptea — cinematograful „Popular"; şoară de Vasile V e s e lo v s k i: „Spu- şi jocuri populare; 15,05 Solişti ai mul II). creştere uşoară. ZIŢIE.