Page 57 - 1965-04
P. 57
Plenara Comitetului regional
Hunedoara al P.M.R.
In ziua <le 16 aprilie a.c. a avut loc Plenara Comite Plenara a eliberai pe Iov. Dum itru Popa din funcţia
tului regional Hunedoara al P.M.R., la care au parlicipat de prim-secrelar şi membru al biroului Com itetului re
membri şi membri supleanţi ai comitetului, primii-sccre- gional de partid in legătură cu primirea unei alte munci
lari şi unii secretari ai comitetelor raionale şi orăşeneşti de răspundere la C.C. al P.M.R. şi pe tov. Andrei Cerven-
de partid. coviei din luncţia de secretar şi membru al biroului
La lucrările plenarei a parlicipat Iov. Ilic Verde|, Com itetului regional de partid in legătură cu numirea
secretar al C.C. al P.M.R. sa înlr-o muncă în cadrul aparatului C.C. al P.M.R, Ple
La ordinea de zi au fost uncie probleme organiza nara a cooptai ca membru al comitetului şi ales în func
torice de partid. S-au discutat de asemenea, unele sar ţia de prim-secretar al Comitetului regional Hunedoara
cini ale organelor şi organizaţiilor de partid privind
al P.M.R. pe Iov. Gheorghe Călin. Ca secretar al Co
realizarea planului de producţie în întreprinderile in
dustriale. ritm ic şi la toţi indicatorii şi deslăşurarea cam m itetului regional de partid a fost ales Iov. loachim
paniei agricole dc primăvară. Moga.
ANUL XVII. NR. 3204 S1MBÄTÄ 17 APRILIE 1965 4 poginl, 25 bani
PENTRU RECOLTA ANULUI 1965
H O T Ă R t R E A
Contribuţia mecanizatorilor
*
Plenarei C.C. al P.H LK. maşini şi tractoare din Haţeg, cea mai Ilaleg, am aflat că păşind în al doi executare a lucrărilor şi îmbunătăţi
mul de piese dc schimb, carburanţi şi
staţiunii
Actul dc naştere al
de
lubrifianţi, scurtarea termenelor de
lea an de activitate, colectivul dc lu
linără unilatc de acest lei din re
crători de aici esle hotăril să con
giune, este de o dată recentă. Cilrelc solideze succesele dobîndite anul tre rea calităţii acestora ş.a.
înscrise in prim ul bilanţ do aclivila- cui, să folosească mai din plin re ...Că mecanizatorii î$i respectă cu-
Ic încheiat la finele anului trecui do zervele existente în scopul creşterii vînlul dat o dovedesc faptele. O dată
din 14-15 aprilie 1965 vedesc că întregul colectiv de randamentului liecărui utilaj şi re cu începerea lucrărilor agricole din
ducerii preţului de cost al lucrărilor.
lucrători de aici a depus eforturi sus
campania de primăvară fiecare b ri
ţinute pentru realizarea sarcinilor ce
..Cu lo lii îşi amintesc. Lucrurile
i-au stat în fa|ă, afirmîndu-se ca o s-au pclrecu! cu mai puţin de 2 luni gadă si mecanizator se străduiesc să
urce c il mai sus săgeata realizărilor
pîrghic dc nădejde pentru ridicarea în urma Era la începutul campaniei înscrise pc graficul întrecerii socialis
pe o treaptă superioară a nivelului agricole de primăvară, cînd rind pc te. După ultima decadă, pc prim ul loc
agriculturii, pentru consolidarea oco-
rind, inlr-una din şedinţele obişnui
I. Cu privire la întărirea rîndurilor partidului nomico-organizatorică a color 51 co canizatorii ou chibzuit îndelung asu se situează mecanizatorii din briga
te dc lucru, selii dc brigadă şi me
da a cincisprezecea, condusă dc tină-
operative agricole de producţie pc
rul Vioret Lăzărcscu. Realizările a-
care )c-a deservit. Realizările înre pra posibilităţilor pe care Ic au pen ccslci brigăzi sînt cu 22 la sută mai
gistrate de către numeroase coope tru a-şi realiza şi depăşi sarcinile dc mari fa|ă dc nivelul medici înregis
şi munca de pregătire şi promovare a cadrelor rative agricole de producţie, unul din plan. Părerea a fost unanimă; există trate pc întreaga unilatc.
condiţii depline pentru ca producti
criteriile principale de apreciere o
In dorinţa dc-a cunoaşte si ciliva
muncii mecanizatorilor, vin să con- vitatea muncii pc fiecare lucrător să mecanizatori fruntaşi nc-am adresai to
crească, concomitent, cu îmbunătăţi varăşului Vasile Popa. Apelînd la f i
crelizezc rodnicia activităţii lor. La rea calităţii lucrărilor. Au lost scoa şele <lc pontaj am aflat că pînă la
Toleşli, Strei, Pcslcana, Baliz, Bre se la iveală, cu ocazia angajamente această dată cel mat bine a muncit
Comitetul Central al partidului constată că ducţie de mai mult de 10 ani. Toate acestea promovarea cadrelor, Comitetul Central al tea Strei, ca să dăm numai citeva e- lor concrete Juate în întrecerea so tractoristul loan Oprea, care lucrează
sarcinile stabilite de Plenara C C . al P.M.R. reflectă preocuparea organelor de partid p e n Partidului Muncitoresc Romîn hotărăşte : xcmple, s-au obţinui producţii de cialistă iniţială între brigăzi şi me la cooperativa agricolă de producţie
din aprilie 1962 cu privire la întărirea continuă tru asigurarea stabilităţii cadrelor cu o bogată '2.500-4 100 kg. porumb boabe la hec din Buituri. Pînă acum el a realizat
a rindurilor partidului au fost îndeplinite în experienţă in munca de partid şi în conduce 1. — Pentru întărirea in continuare a rîn canizatori, rezervele ce trebuie mai cu peste 140 hanlri mai mult fală
rea unităţilor economice, pentru creşterea c a durilor partidului este necesar să se pună şi tar. Jn aceste cifre, alături dc mun bine valorificate. Iată numai cilcva de prevederile planului stabilit pen
întregime. Faţă de 919873 membri şi ca n d i în viitor occentul principal pe calităţile poli ca ţăranilor cooperatori, esle cu dintre ele, care de altfel constituie şi tru camjiania de primăvară, ceea ce
daţi de partid existenţi în aprilie 1962, la lificării şi competenţei lor. tice, morale şi profesionale ale celor care so prinsă şi o parte însemnată din con exprimat in procente ar însemna
sfîrşitul anului 1964 partidul număra 1.377.847 La adunările şi conlerinţele pentru dări de licită primirea in partid. Munca de primire în tribuţia mecanizatorilor dc la S M.T. unele din criteriile care slau la baza peste IDO la sută. Ion Brăila si Gheor
membri şi candidaţi de partid. Din efectivul seamă şi alegeri, ce au avut loc în perioada partid va fi orientotă şi de acum înainte spre întrecerii ce se desfăşoară între me ghe Contor 1 si-au depăşit şi ci sar
total al partidului, 44,16 la sută sînt munci octombrie 1964 — ianuarie 1965 au parti întărirea organizaţiilor de bază din sectoarele Haţeg. canizatori, reducerea tim pului dc cinile de plan ce io-au revenit in 0-
ceaslă camjianic. Cu realizări bune
Dinlr-o discuţie avută cu tovarăşul
tori, 32,98 Io sută ţărani, iar 22,86 la sută in cipat 96,1 la sută din totalul membrilor şi mers fn gol şi a deplasărilor in uti se prezintă şi alţi mecanizatori prin
candidaţilor de partid, iar la dezboteri au luat hotărîtoare ale economiei şi culturii. O aten Vasile Popa, inginerul şet al S.M.T. le, realizarea de economii la consu-
telectuali, funcţionari Şi olte categorii, dintre tre care M arin Bojni şi Nicolac Onet.
care 9,43 la sută specialişti din industrie şi cuvîntul 436.000 comunişti, ceea ce reprezintă ţie deosebită se va acorda întăririi organizaţii Situaţiile operative înregistrate z il
agricultură, cadre didoctice şi alţi oameni de o treime din totalul participanţilor. Adunările lor de partid din întreprinderile intrate recent nic la consiliile agricole din Halcg
cultură. şi conferinţele au evidenţiat continua dezvol în funcţiune, de pe şantierele de construcţii, şi Hunedoara concretizează o mare
parte din realizările mecanizatorilor
Plenara o relevat creşterea numărului de tare a activităţii politico organizatorice şi a din brigăzile de producţie ale cooperativelor dc la S.M.T. Haţeg. Pină la această
membri de partid în principalele sectoare de rolului conducător al partidului în toate do agricole, din şcolile de cultură generală, din dată ei au însămînţat aproape 1000
activitate economică, socială şi culturală. In meniile. preocuparea comuniştilor pentru re unităţile comerciale. hectare, au transportat îngrăşăminte
pe mai bine de 3.000 ha. şi au pre
importante ramuri ale industriei ca : siderur zolvarea problemelor esenţiale din sectoarele gătit palul germ inativ pentru semă
2. — O rganele şi organizaţiile de partid vor
gie, mine. petrol, energie electrică şi termică, lor de activitate, întărirea răspunderii în în trebui să se preocupe permanent de ridica natul porum bului pe circa 1.500 hec
construcţii de maşini, numărul membrilor şi tare. Strădania mecanizatorilor se a-
deplinirea sarcinilor. Adunările şi conferin rea nivelului de pregătire politico-ideologică, prcciază prin faptul că zeci de co
candidaţilor de partid faţă de totalul munci creşterea combativităţii şi a conştiinţei parti
ţele au reliefat îm bunătăţirea stilului şi me operative agricole de producţie, p rin
torilor reprezintă 30— 32 la sută. nice a membrilor şi candidaţilor de partid, e- tre care cele din Bretea Strei, U n i
todelor de muncă ale organelor şi organiza
Succese însemnate au fost obţinute in in- ducarea lor în spiritul patriotismului şi inter rea, Boşorod, Strei. Toleşli, Haţeg
ţiilor de partid, aplicarea cu consecvenţă în ş.a. au terminat la timp însămînlarca
tărirea rindurilor partidului la sate. Faţă de naţionalismului socialist, de înarmarea lor cu cultu rilo r din prima epocă.
activitatea lor a principiului muncii colective. cunoaşterea hotăririlor partidului şi guvernu
situaţia din aprilie 1962, numărul de membri . •— Acum, ne spunea Iov. Vasile
Desfăşurarea adunărilor şi conferinţelor pen lui, a poziţiei partidului în problemele mişcării Popa, eforturile sînt concentrate pen
şi candidaţi de partid ţărani a crescut de comuniste şi muncitoreşti': internaţionale, o
tru dări de seamă şi alegeri a. fost un nou pri tru pregătirea terenului în vederea
peste două ori. Aceasta a dus Io crearea unui politicii externe a statului nostru. insămintării poroT.ibuIui. De aceea,
lej de afirmare a unităţii rindurilor partidului,
număr însemnat de organizaţii de partid şi la se pune o mare bază pc folosirea
de manifestare a hotăririî membrilor şi ca n d i 3 — Comitetul Central pune in faţa organe din plin a tim pului prielnic pentru
întărirea considerabilă a forţelor partidului la
daţilor de partid de o-şi concentra toate efor lor de partid sarcina de o se ocupo în conti lucru în cimp si pc utilizarea cu ran
sote. dament sporit a utilajelor.
turile pentru aplicarea în viaţă a liniei poli nuare cu perseverenţă de promovarea în o r
Foptul că în ultimii ani ou fost primiţi în Cu dorinţa de a ne convinge de a-
tice a partidului. ganele şi aparatul de partid, în conducerea
partid valoroşi oameni de ştiinţă şi cultură, Lecţie practică pe platforma uneia din turbinele Centralei termoelec N. TlRCOB
In comitetele raionale şi orăşeneşti de organizaţiilor de masă. economice şi de stat a trice a C.S. Hunedoara. Profesor — maistrul principal lu slin M artin ;
ingineri şi tehnicieni, dadre didactice univer
partid. în birourile şi comitetele organizaţiilor celor mai buni muncitori, ţăroni, tehnicieni, elevi — lucrători din cadrul secţiei. (C ontin uare in pag. a 2-a)
sitare, profesori şi învăţători, cercetători ştiin
de bază şi ca organizatori ai grupelor de ingineri şi o altor intelectuali, oameni temei
ţifici. scriitori şi artişti, are o deosebită impor
partid au fost aleşi 276.630 membri de partid. nic pregătiţi din punct de vedere politico-ideo-
tanţă pentru creşterea competenţei organi
Maî mult de jumătate dintre membrii vechi logic, cu o înaltă calificare profesională, cu ŞCOALA IN ULTIMUL TRIMESTRU
zaţiilor de partid in rezolvarea problemelor
lor organe şî oproope două treimi din secre experienţă în munco de conducere şr o rg a
tehnico-ştiinţifice ale producţiei, în dezvolta 9
tarii nraanizaţiilor de bază şi oi comitetelor de nizatorică, cu autoritate în mase. care mun
rea activităţii in domeniile ştiinţei, artei şi
partid au fost reoleşi. In acelaşi timp ou fost cesc cu devotament şi pasiune pentru înfăp
culturii. Ultima etapă a anului de în- tului că unii inspectori ai secţiilor dc
promovaţi 122.000 membri de partid care n-au tuirea liniei politice a partidului. jj vălămînl pune în fala şcolii, Calitatea îndrumării
Compoziţia naţională o partidului reflectă cadrelor didactice, elevilor, invăţămint nu sînt întotdeauna la
compoziţia naţională a populaţiei ţârii. Din mai făcut parte pînă acum din organe de con 4. — Organele şi organizaţiile de partid au sarcini complexe, solicită efor- de-la nivel de raion curent cu problemele noi pe care le
ridică munca în şcoală, nu urm ă
totalul membrilor şi candidaţilor de partid ducere ale partidului. Aceasta asigură atît datoria de a ajuta cu grijă şi răbdare ca turi suplimentare, o concentra resc cu continuitate presa de specia
continuitatea în muncă şi transmiterea expe drele, îndeosebi pe cele de curind prom o
87,33 la sută sînt romîni, 9,28 la sută sînt ma re maximă a energiilor înspre In trimestrul al ll-lca secţiile dc litate.
ghiari şi 3.39 Io sută germani, sîrbî şi alte rienţei cîştigote, cit şî împrospătarea organe vate în funcţii de răspundere, pentru perfec încheierea cu succes a anului invăţăm int şi-au orientat activitatea Vorlund despre pregătirea meto
naţionalităţi. lor de partid cu noi cadre. Plenara a apreciat ţionarea stilului şi metodelor lor de muncă, şcolar în mai mare măsură înspre proble dică şi dc specialitate a lucrătorilor
pentru îndeplinirea in condiţiuni tot mai bune Finind seama de importanţa mele de conţinui ale procesului de secţiei de invăţăm int, Iov. Soss A n
A crescut nivelul pregătirii politico-îdeolo- pozitiv foptul că o dată cu menţinerea la un acestei etape dc munca, sec invălăm inl, ocupîndu-sc cu răspun drei arăta că la Deva, fiecare v.i de
gice şi s-a lărgit orizontul de cultură al m a nivel corespunzător a ponderii muncitorilor, în a sarcinilor ce le sînt încredinţate. ţia dc in vălă m in l a Slalului dere dc îndrumarea cadrelor didacti sinibătă esle rezervată special In a-
sei membrilor şi candidaţilor de partid. Co- 5. — O rganele şi organizaţiile de partid vor popular regional a organizat ce. S-a apreciat în acest sens buna cest scop. Metoda merită să lie luată
noile organe de partid au fost aleşi un nu la Deva o şedinţă cu selii şt
vîrşitoarea m ajoritate a membrilor şi ca n d i analiza periodic activitatea de primire în organizare a muncit se d iilo r dc învă- în atenlic şi de celelalte secţii de în-
daţilor de partid urmează diferite forme ale măr mai mare de ţărani şi alţi lucrători din a- stilul şi metodele de muncă ale orgonelor de I inspectorii secţiilor de invălă tămînt dc la Brad şi Sebeş, car»; au vâţâmint care vor trebui să acorde
partid, de pregătire şi promovare a cadrelor,
m inl de la sfaturile populare ra
judicios
lucrai pe bază dc planuri
învoţămintului de partid. Dintre lucrătorii de gricultură, ingineri şî tehnicieni, economişti, ionale şi orăşeneşti regiona întocmite, cu acţiuni concrete, spe mai multă atenţie perfecţionării c o n
tinue a inspectorilor, întărind astfel
partid peste 90 la sută au absolvit şcoli de oameni de cultură. partid, activitatea de pregătire politico-ideo- li le. In cadrul şedinţei au fost cifice fiecărei perioade. eficienta controlului şi îndrumării.
partid centrale şi regionale sou universităţi se O deosebită importanţă pentru rezolvarea analizate diferite aspecte ale Pentru rezolvarea cu succes a sar
rale de marxism-leninism. logică a membrilor, candidaţilor de portid şi | muncii şcolare din trimestrul al cinilor m ultiple cc le au, secţiile dc Munca directorului
cu succes a sarcinilor construcţiei socialiste, vor stabili măsuri corespunzătoare. ll-lca şi, pe baza acestei ana-
CV<; mele de partid s-au preocupat perma- învătămint — şi in mod special cele
j
ner.t de promovareo în aparatul de partid, în pentru întărirea continuă o muncii de partid 6. — O rganele de portid. trebuie să acorde I lize, desprinse unele concluzii ale stalurilor populare raionale şi o- Directorului îi revine o mare răs
pentru activitatea de viilo r a
conducerea organizaţiilor de masă şi în funcţii şi ridicarea nivelului ei reprezintă dezbaterea toată atenţia dezvoltării democraţiei de partid, H secţiilor de invăţămint, direc- răşeneşli din Alba, Deva, Sebeş şi pundere în buna organizare şi des
Brad — au repariizai. judicios sarci
de răspundere în aporatul de stat şi econo în organizpţiile de partid o problemelor fu n d a aplicării consecvente a principiului muncii co I lo rilor dc şcoli, a tuturor câ nile pc oamenii dm secţii, fiecare in făşurare a procesului instrucliv-edu-
caliv. £1 răspunde direct dc hilrea-
mic, o unor oameni bine pregătiţi din punct mentale ale activităţii economice şi social-cul- lective în întreaga lor activitate ; să asigure ţi drelor didactice. spector răspunzînd de uri grup de qa viată a şcolii şi acest lucru îl şlie
de vedere profesional şi politic, cu autoritate activa participare o tuturor membrilor şi c a n probleme. fiecare director de şcoală.
turole, a principalelor acţiuni ale partidului
şi prestigiu. Moi mult de 76 la sută din tota didaţilor de partid la dezbaterea şi rezolva S-a apreciat, atît in raport cit şi In cadrul analizei efectuate s-a a-
şi guvernului în domeniul politicii interne şi Rod al muncii
lul activiştilor au un stagiu in munco de partid rea practică o sarcinilor care stau în faţa în discuţii, că principala sarcină a prociat că marca m ajoritate a direc
externe. torilor de şcoli din regiunea noastră
mai mare de 5 anî. Peste 67 Io sută din d i organizaţiilor de partid, întărirea rolului con colective secţiilor de invăţăm int —•* controlul şi se ocupă cu răspundere de toate pro
rectori şi 58 Io sută din inginerii şefi ai în In urma analizei rezultatelor obţinute în în ducător al partidului în toate domeniile de ac îndrumarea cadrelor didactice — a lost blemele şcolii, dc îndrumarea eu răb
în trimestrul al ll-lea mai bine rezolva
treprinderilor republicane au un stagiu în pro- tărirea rîndurîlor partidului, în pregătirea şi tivitate. tă. Inspectorii şi şclii secţiilor dc învă- dare a cadrelor didactice şi în spe
Concluzia generală care s-a des ţămînt Ţirlea loan şi Nemelh loan cial a celor tinere, care au mai multă
prins din analiza ce a avut loc a fost dc la Sebeş, Ciegudcanu Gheorqhe nevoie de ajutor.
aceea că, in trimestrul al ll-lca m un de la Alba. Dumbravă loan de la In raport şi disculii au fost men
1!. Cu privire la rezultatele alegerilor ca instructiv-educativă s-a îmbună Petroşani, Făqădaru loan de la Brad ţionaţi directori de şcoli ca Nicolae
C irsloiu din Vata, raionul Brad, Dră-
tăţit ; volumul şi calitatea cunoştinţe
— au pus un accent deosebit pe efi
gan Estera de la Şcoala de 8 ani din
lor au crescut, disciplina şi compor-
larea elevilor în clasă şi in afara ci cienţa leclnlor, pe conţinutul ştiin Romos, Preja loan de la Scoală de K
ţific şi orientarea lor politico-idcolo-
ríe
s-au întărit, ceea ce s-a concretizat în gică, pe nivelul metodic şi latura c- ani nr. 2 Sebeş, Ciocotoiu nr. loan A l
de deputaţi în Marea Adunare Naţională situaţia prom ovabilitălii elevilor la ducatîvă a predării. In raionul Sebeş ba lulia, Susan Dumitru dc la
Şcoala
’8
de
1
la
ani
sfirşilu! trim estrului, în numărul mare
au fost conlrolali Ia clasa un număr
al notelor bune şi foarte bune.
de peste 150 dc învăţători şi profe Şcoala medie „Deceba!" din De-
va,
de
la
Constantin
Georgescu
Intre şcolile de 8 am, profesionale sori. Si la Brad volumul inspecţiilor Scoală medio din Cugir, Chcrciu N i
şi medii carc au încheiat trimestrul
şi în sfaturile populare al IM ea cu asemenea rezultate se în şcoli, in trimestrul al IMea, a fost colae de la Sconja medie din P tlrila
destul de mare.
şi alţii caro manifestă exigenţă fală
numără : şcolile medii din Alba lu-
lia, Cugir, Hunedoara (nr. 1), şcolile In cc priveşte organizarea mun dc sarcinile cc le revin în calitatea
cii în cadrul secţiilor, s-n arătat că pc care o au, efectuează cu regulari
generale de 8 ani din Petreşti, Baia Ia Hunedoara, Petroşani şi Haţeg, sec tate asistente la ore şi îndrumă cu
de Cnş, Hunedoara (nr. 4). Pelrila grijă şi competenţă cadrele didactice.
Comitetul Central apreciază că alegerile de intensă activitate politică şi organizatorică, rirea continuă a legăturilor partidului cu m a ţiile de învătămint nu , au urmărit a-
S-au citat însă şi directori de şcoli
deputaţi în Mareo Adunare Naţională şî în care o cuprins milioane de oomeni ai muncii. sele. (nr. I), Şcoala profesională din lu - lent realizarea sarcinilor stabilite in care in loc să-şî canalizeze efortu
pot
aprecia
de
peni
ş.a.m d.
Se
sfaturile populare au prilejuit o puternică afir In toată ţara, la intilnirile cu candidaţii au Complexitatea sarcinilor construcţiei socia asemenea rezultatele bune obţinu planurile lor de activitate, părasin- rile pentru ridicarea procesului in
mare a democratismului orîndumi noastre de participat circa 9.5 milioane de cetăţeni, care liste cere dezbaterea sistematică în sesiunile du-lc pe parcurs şi anlrenîndu-se u- şii uctiv-eduealiv se lasă antrenaţi in
neori în probleme mărunte. Din a-
stat, a înaltei conştiinţe patriotice şi cetăţe au făcut peste 170 mii propuneri, cele mai Marii Adunări Naţionale a problemelor prin te In unele şcoli la obiecte de învă- lucruri mărunte, gospodăreşti iar alţii,
ţămînt cum sînt limba romîn«!, mate
neşti a tuturor celor ce muncesc din patria multe însoţite de angajam entul de a contribui cipale ale activităţii economice, social-cultu- ceaslă cauză colectivele s e d iilo r de in loc să promoveze o atmosferă să
învătămint de la Haţeg şi Petroşani
noastră. matici. fizică, istorie, geografie ele. nătoasă de muncă, principialitate în
la înfăptuirea lor. In sfaturile populare au fost rale şi ale vieţii de stat. Deputaţii au datoria Merită subliniată preocuparea majo au controlat puţine şcoli. în raport rezolvarea problemelor, iau măsuri
Alegerile de deputaţi în Marea Adunare aleşi 141.884 deputaţi, dintre care 44 la sută să păstreze o s*rînsă legătură cu cetăţenii, să rităţii şcolilor medii pentru pregăti cu numărul acestora, lăsînd în afară arbitrare, nu folosesc ajutoru l con
N aţională şi in sfaturile populare au dem on au fost aleşi pentru primo dată. unele scoli care nu s-au bucurat nici siliilor pedagogice, nu se consultă
prezinte periodic dări de seamă in faţa ale rea din timp a elevilor de clasa a
anul trecut dc îndrumarea directă a cu cadrele de bază ale şcolii. Au fost
strat unitatea de nezdruncinat a întregului O rganelor centrale şi locale ale puterii de gătorilor din circumscripţiile respective. V lll-a şi a X!-a care au în faţă, unii
menţionaţi in acest sens directorii
popor in jurul partidului şi guvernului. Votul stat le revine sarcina să asigure soluţionarea Comitetul Central al Partidului Muncitoresc examenele de absolvire şi admitere se d iilo r de invăţămint. şcolilor de 8 ani din Rapolt, Pui, nr.
In acesle raioane, după controlul la
aproape unanim dat de alegători ca n d ida ţi practică a numeroaselor propuneri valoroase Romîn îşi exprimă convingerea că muncitorii, în şcoala medie, iar al|ii examenul de clase, nu se consemnează în proce 2 Pelrila, şcolilor medii din Gurabar-
maturitate şi de admitere in invă-
lor F.D.P., a însemnat aprobarea deplină de făcute de cetăţeni cu prilejul alegerilor. O r ţăranii, intelectualii, toţi cetăţenii patriei noas lăm inlul superior. sele verbale de inspecţie cauzele de za şi Certej etc.
Ca urmare a slabului control efec
către poporul nostru a politicii interne şi ex ganele de partid au sarcina să sprijine sfa tre, :n întîmpinarea celui de-al IV-lea C on Rezultatele bune oblm ute sînt ro ficientelor semnalate, nu se indică tuat de directorii şcolilor menţionate
gres al partidului, îşi vor înmulţi eforturile măsuri concrete pcnlru înlăturarea
terne a Partidului Muncitoresc Romîn şî o g u turile populare în îmbunătăţirea continuă a dul muncii colective a cadrelor didac lor ci se lac uneori observaţii dc su mai sus, aici unele cadre (lidaclice se
pentru obţinerea de noi victorii în desăvârşi tice, a conducerilor de şcoli, a socţii prezintă la clase fără planuri dc lec
vernului Republicii Populare Romîne, încrede activităţii lor. să ajute deputaţii în îndeplini prafaţă sau de ordin adininistraliv-
rea construcţiei socialiste, spre înflorirea pa lor de învătămint care. sub îndrum a gospodăresc. De asemenea, in munca ţii, insuficient pregătite sau care nu
rea nestrămutată a maselor in justeţea acestei rea obligaţiilor mari ce Ie revin, să generali triei noastre dragi, spre binele întregului nos rea organelor de partid şi cu s p riji de îndrumare şi conlrol unii inspec parcurg materia conform programei
politici. zeze experienţa valoroasă obţinută în munca tru popor, al cauzei socialismului şi păcii în nul organizaţiilor de bază din şcoli au tori trec cu uşurinţă peste unele şcolare. Asemenea situalii s-au mai
desfăşurat o muncă organizată, per lipsuri sau pur şi simplu nu le sesi _______________ IO N C IOBOTA
In perioada alegerilor o fost desfăşurată o de masă în perioada alegerilor, pentru în tă lumea întreagă. manentă. zează. Toate acestea, se datoresc iap- (C ontinuare In pog. 2-a)