Page 59 - 1965-04

NR. 3204 Dramul socialismului fdg. 3
i=i

„isaica

VAGONET
m

DE CĂRBUNE

RES □ 2 1 interviu în Í0

că aici alegerea şistului vizibil din noiembrie, in februarie exploatarea în aprilie, cînd am întărit controlul
cărbune face parte din preocupările a fost penalizată cu numai G7 tone, De unde vine pe flux tehnologic, calitatea cărbu­
■ Aplicaţi iniţiativa „Nici un vagonet de fiecărui miner. Pe şeful de brigadă iar în martie E.M. Aninoasa a pri­ nelui s-a îmbunătăţit din nou De aici
se desprinde o concluzie:
cea mai
l-am înlîln it lingă gura rostogolului,
mit 90 tone bonificaţii pentru redu­
cărbune rebutat^ ? alegind sterilul alături de mecanicul cerea procentului de cenuşă cu 0,1 economia de timp importantă rezervă ele îmbunătăţire
a calităţii este conştiinţa fiecărui lu-
craterului.
la sută. Lupta minerilor pentru cali­
— De la noi din brigadă — ne spu­ tate. preocuparea pentru alegerea crălor. Nu trebuie căutate .justificări
ne loan David — n-are voie sa iasă sterilului vizibil din cărbune s-a con­ — Ca să le o- în condiţiile de zăcămini. Aceste
0 O găsiţi e ficie n tă ? piatră, ci cărbune curat. Pentru asta cretizat in prima jumătate a acestei cupl îndeaproape de ele ni s-au slabilit norme de ca­
condiţii sini cunoscute şi in funcţie
luni în reducerea cenuşei cu 1 la
stau aici lingă crater. Dar acnsla-i
doar controlul muncii din abataj. sulă faţă de admis, exploatarea pri­ de calitate îţi tre­ litate, ni s-au creat condiţii de lucru.
buie timp.
□ Ce probleme credeţi că ar trebui rezolvate pentru Pină să ajungă aici, la vărsarea in mind în numai 15 zile peste 320 tune Afirm aţia mi­ Trebuie să insistăm mai mult asupra
in fiecare loc de
muncii cu omul,
cărbune bonificaţie pentru calitate.
zice,
rostogol, cărbunele trece, aş
prin mina oamenilor din brigadă, Cifrele citate scol in evidentă ac­ nerului Gheorghe muncă. Aceasta esle o sarcină care
ca această iniţiativă să fie aplicată cu succes de încă de la perforarea fronlului se tualitatea şi eficienta iniţiativei. Ce Plâviţâ — şef de nc revine şi nouă, inginerilor.
schimb în sectorul
are grijă ca găurile să fie plasate probleme ar mai Irebui rezolvdte
numai in cărbune ca să nu atingă pentru ca ea să fie aplicată cu suc­ IV de la A nino a­
toate brigăziie de mineri? inlercalatia de steril. Astfel, la puş­ ces de către toate brigăzile dc m i­ sa — nu esle lip­
care. sterilul rămine în front, sau neri ? N-aş vrea să se creadă ca, sită de adevăr.
dacă se rupe, se rupe bulgări şi ooa- dacă pe întreaga exploatare procentul Plasarea alentă a
te ii uşor ales. Cînd se curăţă fron­ de cenuşă a fost redus sub admis, găurilor în front,
tul de lucru, intercalaţia e tăiată cu au fost rezolvate toate problemele alegerea m inuţioa­
Dar, dată fiind Importanţa in iţia­ ducă o vastă muncă de lămurire de să a sterilului vizibil, deci reducerea
tivei, găsesc că trebuie create con­ la om la om pentru ca fiecare să în­ ciocanul de abataj. Aţi văzul in lun­ calităţii. Dacă în abataje, în general, procentului de cenuşă din cărbune
Cu vreo potru ani în urmă s-a diţiile necesare. Propun conducerii ţeleagă necesitatea executării corecte gul craţerului grămezile de bulgări. se acordă atenţie calităţii, dacă puş- sub admis, implică timp. Or, in ca­
născut în regiunea noastră o combinatului să antreneze cadrele de a oricărei operaţiuni, chiar dacă i Este sterilul ales dc pe crater, ste­ carea selectivă se aplică şi alegerea drul unui schimb, ciclul de produc­ Şeful ele briga­
rilul pe care fie că-1 depozităm
pe
sterilului vizibil se face cu destulă
valoroasă iniţiativă : „N ic i un specialişti de care dispune pentru a s-ar părea de mai mică importanţă. podilură, fie că după ce evacuăm atenlie, la lucrările dc pregătire ca­ ţie este bine calculat, iar timpul elec­ dă loan Taloş,
găsi căile de urmărire operativă, la E bine să ştie fiecare că-i important tiv prestat în abataj esle de 480 de
vagonet de minereu rebutat”. cărbunele, ¡1 golim în rostogol. Acum litatea este lăsată pe plan secundar. din sectorul I A
nivel de brigadă, a calităţii produc­ pentru calitatea cărbunelui chiar şi minute, nu mai mult. De unde econo­ al muici Lupeni,
A apărut la mina Teliuc, din lucrurile merg bine. Fiecare miner Aceasta şi pentru că evaluarea lu­
ţiei. Şi, de asemenea, să se găsească locul unde se pune bulgărele de şist misesc m inerii din schimbul lui Gheor­ spune: *
căutările minerilor pentru îm­ cea mai bună soluţie pentru stimu­ ales. Paralel cu aceasta, cred că-i din brigadă ştie că nu ne este per­ crărilor executate sc lacc in metri ghe Plăviţă timp ? — Abatajul este'
bogăţirea conţinutului de metal larea materială u brigăzilor care deşi de datoria întregului corp tehnico-ui- mis să avem rebuturi. Acesta este cubi excavaţi, fără ca brigăzii să-i — Nu esle pentru nimeni un se­ principalul loc de
angajamentul nostru în întrecere. Or,
in minereul de fier. Dovedin- au condiţii grele de zăcămînt, extrag gineresc să dovedească maximum de dacă nm avea rebuturi, s-ar chema fie dat indice de calitate. Şi, nu rare cret că singura cale care duce Ia acţiune asupra cc-
au fost cazurile cinci, golind în ace­
du-şi valoarea, iniţiativa s-o ex­ cărbune de bună calitate. In acest fel exigenţă la efectuarea controalelor că aplicarea iniţiativei este formală. laşi rostogol cu brigăzile de produc­ economia de limp esle organizarea nuşci din cărbune.
tins repede în toate minele din iniţiativa va putea fi aplicată cu mult şi darea îndrum ărilor tehnice. Să nu ţie materialul rezultat de la puşcare, judicioasă a lucrului in abataj. La A ic i trebuie insis­
succes, în ţoale abatajele. trecem peste nici o abatere de la Intr-un timp a fost şi formală. In noi în schimb liecare om ştie precis tat. Dacă se du a-
regiune. In Valeo Jiului ea a fost anul trecut brigada a pierdut prin a crescut procentul de steril vizibil
normele tehnice, pentru că o abatere ce are de făcut. La intrarea în fron­ lenţia cuvenită ca­
îmbrăţişată pentru prima oară o generează pe alia şi aşa se naşte penalizării peste 1.000 tone dc din cărbune. Dar penalizarea a căzut tul de lucru unii aduc materialele ne­ lităţii in abataj, se
de către minerii din Lupeni, sub Locui normelor lanţul. In mod deosebit trebuie insis­ cărbune, producţia pe 5 zile, iar în numai în seama brigăzilor de produc­ cesare. iar ceilalţi mineri din sclumb poale extrage căr­
ţie. pentru că, la lucrările de pregătire
forma ,,Nic; un vagonet de căr­ tat pe lucrările de puşcare şi susţi­ primul trimestru 240 tone, produc­ evaluarea se face la sfîrşitul lunii în execută armarea sau curăţă frontul bune curat. Asla-i părerea mea, Am
bune rebutol". Atit Io Teliuc cît nere. E necesar ca abatajul să fie ţia pe aproape o zi. Le-am explicat metri cubi excavaţi şi nu în tone de cărbune. Abatajul fiind împărţit verificat-o în practică. Intr-un timp
ortacilor că dacă nu alegem piatra
şi Io Lupeni sau în toate exploa­ tehnice podit în limp ce sc avansează cu lot noi pierdem. Dăm mni mult căr­ produse. Conducerea exploatării tre­ în două aripi, în fiecare parte lucrea­ şi de la noi ieşea cărbune cu m ult
coperişul, pentru a se crea loc
de
tările miniere, brigăzile care buie să rezolve această problemă, să ză eîlc 3 oameni, alţii doi la scos căr­ steril. Aruncam vina pc intercalaţii.
depozitare a şistului ales. Aceasta bune, dar sîntem penalizaţi pentru bunele din culcuş, iar vagonetarul Şi acum avem intercalaţii ca şi alte
au aplicat această iniţiativă au cere însă o aprovizionare ritmică cu cenuşă, afişaţi In panoul calităţii, găsească modalitatea de a controla trece la încărcarea din rostogol. Lo­ brigăzi, dar, nu vreau să mă laud. ce­
obţinut realizări de seamă în Continuăm călă­ seîndură — problemă care pînă a- criticaţi la staţia de rarlioficarc şi la şî din acest unghi de vedere brigă­ cul oamenilor, rolul tor in fronturile nuşa din cărbunele pe care-1 trim item
toria prin abataje­ „televizor". Pe lingă penalizări ne zile care execută lucrări de pregă­
lupta pentru îm bunătăţirea ca­ cum nu şi-a găsit cea mai bună re­ de lucru fiind dinainte stabilite, la la „ziuă" a scăzut. Am muncit cu mai
le minei Petrila. facem şi de ris în foţn întregii ex­ tire. Organizaţiile de partid vor tre­
lităţii produselor. zolvare. intrarea în schimb nu se mai pierde multă atenţie. Am tăiat separai căr­
Ne oprim in aba­ Aşadar. iniţiativa e actuală, e- ploatări. Ortacii au înţeles necesita­ bui să-şi desfăşoare munca politică
Se observă însă în ultimul tajul unde lucrea­ licace şi noi, colectivul sectorului III tea alegerii atente a sterilului vizibil pe întregul front al calităţii, să ţină lim p cu organizarea. Fiecare om îşi bunele şi separat inlercalaţia. A m
timp că iniţiativa ,,Nici un va­ ză brigada mine­ şi, în consfătuirea pc care am avut-o mereu trează atenţia întregului co­ cunoaşte îndatoririle, ştie ce m ateri­ avut grijă ca şi lucrările de amena­
depunem eforturi pentru a o face să ale şi scule îi sînt necesare. A vin - jare să lie de calitate ca să putem
gonet de minereu (cărbune) re­ rului Sidorov V j - trăiască iu liecare abataj. cu toată brigada, s-au angajat să nu lectiv de muncă pentru traducerea du-le pregătite din timp, îşi poate or­ face bine alegerea şi depozitarea ste­
butat" a fost practic părăsită de silc. din sectorul mai avem tone şterse pentru cali­ în viată a hotărîrii conferinţei de ganiza in aşa fel lucrul îneît opera­ rilului Şi-apoi, tin mereu trează aten­
II. II rugăm să par­ partid pe exploatare în ceea ce p ri­
unele brigăzi de mineri. Or, tate. Din această lună a trecut deja ţiile dintr-un ciclu să se suprapună. ţia întregii brigăzi faţă de calitate.
ticipe la inlerviul mai bine de jumătate, dar pînă acum veşte reducerea procentului de ste­
aşa cum a stabilit plenara C C. nostru. Pe întregul flux nu s-a găsit nici un vagonet de căr­ ril vizibil sub admis. Va trebui să Trebuia să spun că schimbul nu lu­ Mă inlîlnesc în fiecare zi cu întrea­
al P.M.R. din decembrie anu) — îmi dau păre­ bune cu piatră peste cantitatea ad­ găsim noi forme dc propagandă, de crează izolat, ci în strînsă colabora­ ga brigadă: cu schimbul 3 cînd intru
trecut, problema calităţii trebu­ rea cu multă plă­ misă. Aceasta înseamnă că oamenii mobilizare a minerilor la luptă pen­ re cu celelalte două schimburi din în şut şi cu schimbul 2 la ieşire. Do
brigadă. A ju to ru l reciproc ne dă po­
oferă
cere — sc
ie să stea în centrul atenţiei fie­ dinsul. Noi aplicăm iniţiativa şi n tehnologic muncesc conştiincios in toate schim­ tru calitate, astfel ca iniţiativa „N ic i sibilitatea asigurării unui ritm dc fiecare dală Ic atrag atenţia oameni­
cinci
atunci
lor asupra cenuşei şi,
cărui colectiv do muncă. Prin burile. Practica ne-a arătat că dacă un vagonet de cărbune rebutat" să lucru constant în tot cursul celor 8 esle nevoie, le arăt concret ce au do
găsesc foarte potrivită scopului pe opinia colectivului nu acţionează în devmă o metodă permanentă de
urmare, trebuie folosite toate care-1 urmărim. Vrem să dăm un muncă. ore de lucru. făcut. După cîtc se vede nimic deo­
căile şi mijloacele ce stau permanenţă asupra acestui factor de S-ar părea că organizarea n-arc ni­ sebit. Mai mullă atenţie în abataj,
cărbune cu cit mai puţină cenuşă în îşi spune părerea prim ordin — conştiinţa omului —
la îndemînă în scopul ridicării el. Păi cum putem noi face acest Frăţilă Şteian, va­ nu se poate realiza producţie de ca­ mic comun cu calitatea, cA influen­ acolo unde se hotărăşte soarta cali­
pe o treaptă superioară a ni­ lucru decil alegînrl şistul din căr­ gonetar de la sec­ litate. .Lucrăm în acelaşi zăcămînt ţează numai asupra creşterii produc­ tăţii.
tivită ţii muncii. Dar, reducind durata
velului calitativ ol produselor. bune? Iniţiativa „N ic i un vagonet torul I al minei ca acum două-lrei luni, cu ace­ de execuţie a operaţiunilor dintr-un
mni INVITAŢIE —
Pe această linie iniţiativa ..Nici de cărbune rebutat“ tocmai acest lu­ Petrila : leaşi maşini, aplicăm aceeaşi metodă ciclu prin suprapunerea lor, ne ră-
— La noi în b ri­
un vagonet de minereu (cărbu­ cru il c e re : să nu lăsăm nici ui i de exploalore, cu deosebirea că r.- mîne timp pentru plasarea cit
bulgăre de şist, Fără îndoială că gadă se aplică in i­ cum nu mai avem rebuturi. Oamenii
ne) rebutat" se înscrie ca una convins nu se rezumă judicioasă a găurilor în front şi pen­
nu i o treabă uşoară, dar nici pes­ ţiativa. Luptăm s-au convins singuri, l-au
din principalele căi pe care te puteri. A tila doar că mai în- pentru aceasta cu faptele, că de ei depinde colifaleo tru alegerea sterilului vizibil la eva­
trebuie acţionat. Dor mai e in i­ tîmpinăm şi unele greutăţi. Nu ‘mă toţii, pe întregul cărbunelui, onoarea brigăzii. cuarea cărbunelui. Găurile le plasăm Aşadar, toţi cei 10 partici­
în funcţie de inlercalatia de steril, cu
ţiativa eficace ? Poate fi ea a- refer numai la brigada mea, ci şi la flux tehnologic. A- Uneori însă se întîmplă să se Ui- la puşcare înclinaţia pe stratiiicatie pentru ca panţi la interviul nostru au o
plicată ? Dacă da, ce trebuie fă­ altele, lată despre ce-i vorba. O me­ lunci cînd se iveş­ creze în grabă, fără atenţie. Aceasta la puşcare să aibă efect mare de ru­ pârere comună : iniţiativa ,,Nicl
todă pentru eliminarea şistului din te cile o interca­ un vagonet de cărbune rebu­
cut pentru ca să devină un bun se petrece nu numai la noi in b ri­ pere în cărbune. In vatra abatajului
cărbune este puşcaren selectivă;, a- lare sterilă, prac­ tat" este mereu actuală, viabilă
al fiecărei brigăzi ? lată cîteva ticăm metoda puşcării selective, a- gadă, ci şî în alte brigăzi, mai ales găurile se încarcă cu o cantitate moi
dică acolo unde găsesc intercalaţii spre sfîrşitul schimbului pentru ră ''•■Pină la ora puş­ prin însăşi scopul pe care-l slu­
din întrebările cu care am po­ sterile, puşc separai cărbunele, sepa­ dică se puşcă separat cărbunele, re­ nu ne sosesc la timp vagonele goale cării, artificierul mare de exploziv, Iar spre coperiş,
posit în 10 abataje de la mi­ rat sterilul Veţi spune că e foarte parat şistul. In acest fel evităm n- şi materiale. Cred că sectorul de Gheorghe Batin unde avem şi întercalatia de steril, jeşte. Şi toţi sînt unanimi in a
încărcătura e mai mică. La puşcare
nele Petrila, Aninoasa şi Lupeni. bine aşa La fel spunem şi noi ; nu­ mestecarea cărbunelui cu sterilul. Dacă transport, cu toate că nu esle legat din sectorul IV al sterilul nu este rupt, ci se taie cu cio­ aprecia că există posibilităţi
Am notat cu acest prilej răspun­ mai că m inerii „fu g “ uneori de puş- lotuşi mai scapă steril, acesta se a- direct de calîlatea cărbunelui, con­ C M. Aninoasa mai canul de abataj. Astfel poale ii mal pentru ca fiecare brigadă de
carea selectivă. Şi iotă de ce. Cînd legc cu grijă şi se depune pe podi- avea timp. In aba­ mineri s-o aplice în activitatea
surile date de 10 tovarăşi, pe se face o puşcare, se creează aşa-zişi lura abatajului. cură la realizarea ei prin asigurarea taje perforatoarele bine ales. La această operaţie — e-
care le redăm în pagina de Mai scapă însă şist în cărbune. A- la timp a fronturilor cu cele nec«>*caYe. vacuarea cărbunelui şl alegerea ste­ de zi cu zi.
timpi m o r ţi; pină se încarcă găurile Este tot o problemă de conştiinţă, încă nu-şl înceta­ rilului vizibil — participă toţi oame­ Au ieşit însă in evidenţă şi
foţă. de mină cu exploziv, pină se dă loc. ceasta înseamnă că şi mai departe asupra căreia cred că mai trebuie seră răpăitul. Se nii din schimb, inclusiv vagonetarul
pînă se aeriseşte abatajul, minerii pă­ trebuie să existe cineva care să ve­ să se insiste. executau ultimele de la gura do încărcare, deoarece în o serie de probleme care-şi cer
răsesc frontul Dacă se puşcă sepa­ gheze la calitate. Consider că un rol găuri şi totuşi el primo porte a celor 8 ore de lucru s-a impetuos rezolvarea. E vorba,
rat, timpul acesta mort se dublează, deosebit revine vagonetarului. Unii o porneşte spre economosit timp prin buna organiza­ înainte de toate, de asigurarea
„ Iniţiativa e mai uneori chiar se pierde şi mai mult. socotesc că la gura de încărcare nu fronturile de din re a muncii. A vin d fronturile de lu­ condiţiilor tehnico - materiale
lu­
se poate alege şistul. Eu, dim potri­
cru. II oprim
De aici se vede clar că sînt avanta­
pentru aphearea cu succes a i-
jate brigăzile care lucrează in căr­ vă, cred că dacă sînt asigurate con­ Calitatea— operă drum pentru cîteva minute. cru bine iluminate, e greu să nc sca­ niţiativei. Participanţii la inter­
pe steril care să ducă la rebut...
o
diţii prielnice se poate practica
actuală ca oricînd; se puşcă o singură dată tot frontul. bună selecţionare. Iată ce propun eu puşcaţi ? o confirmată de fapte. In acest an nu viu au ridicat unele probleme
— Ce faceţi în abataje dacă nu
bune fără intercalaţii slorile.
Acolo
Convingerea lui Gheorghe Plăviţă
Acest avantaj n-ar irebui să e x is te ; în această direcţie (cu menţiunea că a colecţii? o iu i — Munca artificierului nu se re­ numai schimbului pe care-l conduce, în legătură cu penalizarea bri­
adică ar trebui stabilite normn mai nu mă refer numai la locul meu de zumă la puşcare, cum cred unii. Ea dar întregii brigăzi a lui Gheorghe găzilor pentru cenuşă, cu nor­
dar cum s-o mari acolo unde nu sini intercalaţii. muncă, ci în general la activitatea este mult mai complexă. Uneori se Bulgarii nu î-a fost rebutat nici un marea muncii în funcţie de con­
Dacă aşa s-ar proceda, atunci f)uşca- vagonetarilor de la cărbune): crede că artificierul esle un simplu vagonet dc cărbune. diţiile concrete de lucru, cu a-
— De la început,
rca selectivă s-ar practica peste tot Mai în tii aş propune să se ia mă­ sublinia tov. loan manipulant de exploziv şi executant provizionarea cu materiale. Con- I
aplicăm?“ unde condiţiile o impun şi cărbunele suri pentru curăţarea vagonelelor la Dama, secretarul al puşcării. O concepţie cu totul gre­ Şi la noi se poate ducerea com binatului, conduce- |
suprafaţă. Despre cc-i vorba? In vn-
trimis preparaliei ar fi curat, indife­
rent de stratul din care e extras. gonete se încarcă şi steril. Acesta e Comitetului de şită pentru că şi de munca noastră rile exploatărilor miniere şi to a ­
brigă­
productivitatea
depinde
alîl
partid de la E.M.
Colivia nc lasă Ce cred că mai trebuie făcut pen­ uneori umed şi se lipeşte de fundul Aninoasa — vreau zii, cît şi calitatea cărbune^)!. De te cadrele tehnîco-inginereşti
în adîncuri. Por­ tru îmbunătăţirea calităţii cărbune­ vagonetului. Se întîmplă să fie um­ să scot în eviden­ r i - i . aceea, pină la ora puşcării trec, dacă au datoria să studieze cu aten­
nim i^c galerii în ­ lui ? A r irebui să se lucreze în aşa plut în acest fel chiar un sfert din tă că îmbunătăţi­ am timpul necesar, prin fronturile de extrage cărbune ţie aceste aspecte şi să găseas­
tortocheate spre a- fel incit planul de producţie să se vagonet. Dacă la suprafaţă nu se cu­ rea calităţii cărbu­ lucru şi îndrum m inerii care perfo­ că cele mai potrivite soluţii.
balnjcle minei Pc- realizeze ritmic, zi de zi. Aceasta pre­ răţă, ajunge aşa pînă la gura de în ­ nelui ‘este opera rează cum sc plasează găurile. Acesl Va trebui insistat în mai mare
1 rila. Am alint de supune, desigur, condiţii optime de cărcare în subteran şi dacă vagone­ întregului colectiv. lucru este deosebit de important curat măsură asupra cointeresării ma­
la suprafaţa că to­ aprovizionare cu vagonetc şi mate­ tarul nu-i atent, atunci amestecul Faptele vin să con­ pentru calitatea cărbunelui deoarece
varăşul Giurgiu riale. Ar trebui, de asemenea, ca in cărbune-şist e realizat. Deci munca firme acesl lucru. nu loti minerii cunosc direcţia inter- teriale a tuturor factorilor care
Gheorghe, prese* fierarii schimb să existe un miner minerilor din abataj pentru îmbună­ In anul trecut calatiilor de steril. A rălîndu-le locul concură la calitate. Brigăzile de
d' ,te]e comitetului care să răspundă de calitatea între­ tăţirea calităţii e zadarnică. Aşadar, E.M. Aninoasa o pierdut prin pena­ şi înclinaţia pe care trebuie să o Aceasta c păre­ mineri sînt premiate şî in fu n c­
sindicalului, se n- gii producţii a abatajului. repel, o necesar ca la suprafaţă să lizări pentru depăşirea procentului aibă gaura de mina în funcţie de rea tovarăşului in­ ' ;£ r r ■ ţie de calitate ; se foloseşte în
giner M ircca Voi-
llâ în sectorul 1. se focă o bună curăţare a vagonete- condiţiile de zăcămînt, previn fărâ­ l acest scop fondul de 1 la sută.
lor. admis de cenuşă o însemnată canti­ nca — şeful secto­
Şi aici l-am şi gă­ tate de cărbune. Intr-un singur tri­ miţarea sterilului în timpul puşcă­ Poate că ar fi bine dacă s-ar
sii : m abalei jn 1 Totul dspinrâs Dar aceasta nu înseamnă că vago­ mestru — IV — penalizarea s-n rid i­ rii. înainte de încărcare verific cu rului I B de la E.
nr. 3. netarul nu trebuie să mai fie atent. Dim- cat la 2.929 tone. Situaţia slabă a ca­ atenţie direcţia găurilor pentru ca M. Lupeni. Se poa­ t*\î» r găsi posibilităţi să fie stimula­
le extrage cărbu­
— Cum să vă spun... — si-a înce­ potiivă, el are sarcina să controleze lită ţii a frămîntnl întregul colectiv ele să nu atingă inlercalatia de ste­ te şî cadrele tehnico-inginereşti
put dînsul răspunsul. Teoretic, in i­ cu atenlie liccare vagonet şi să pre­ şi, în prim ul rînd, pe comunişti. Pe­ ril, ci să rupă doar cărbunele care, ne care să se Î n ­ în funcţie de calitatea produc­
ţiativa ,,Nici un vagonet de cărbune do oameni vină orice neajuns. Ca să contro­ nalizările umbreau rezultatele fru­ fiind mai moale, cedează mai uşor cadreze in procen­ f : t ţiei. Şi-apoî, în afară de fondul
rebulnl" e aplicată de toate brigăzile leze, ca să poală alege bulgării de moase obfinule în producţie, in flu ­ ta puşcare. tul admis de ce­ de 1 la sută, nu s-ar mai găsi
de mineri. Dc fapt liecarc dintre olc şist. el trebuie să aibă un iluminat enţau negativ asupra productivită­ La încărcare, unii mineri şefi de nuşă. Dovadă stă şi alte posibilităţi ?
are angajamente concrete la calitate. Pe losif Orban corespunzător. La mine lumina c bu­ ţii muncii. Comitetul de partid a lio- schimb au obiceiul să ceară încăr­ l u n a februarie,
Practic însă lucrurile stau alllcl. Şi maistru miner în nă. Am auzit însă pe unii vagone­ lărît să pună în centrul muncii de carea găurilor cu întreaga cantitate cînd norma admi­ Dar cel mai pregnant a ie­
iată despre ce-i vorba... Să luăm n sectorul III al m i­ tari spunînd că la ei lumina e slabă. partid din exploatarea noastră pro­ de exploziv prescrisă în normele să a fost depăşită şit în evidenţă din discuţiile pur­
brigadă. Să zicem, pe cea condusă nei Petrila l-am în Aşa că trebuie luate măsuri în aceas­ blema îmbunătăţirii calităţii cărbu­ tehnice „ca să rupă", fără să ţină pe exploatare cu numai 0,8 la sulă, tate in Valea Jiului faptul că
de Borta Francisc, de aici, din sec­ tîlnil inlr-o gale­ tă direcţie. nelui, să declanşeze o acţiune, de seama de structura stratului. A r t if i­ în timp ce în lunile precedente de­ factorul nr. 1 în acţiunea de îm­
torul I. Are angajamentul să reducă rie. Tocmai ieşise Se ştie că la încărcarea vagone- masă, aş spune, împotriva şistului cierul trebuie să fie acela care să păşirile au fost dc peste I la sută bunătăţire a calităţii il consti­
şistul vizibil din cărbune cu 5 la sula. din abatajul came­ lelor cu cărbune se produce pral. In din cărbune. In aceste condiţii in i­ explice neajunsurile pe care Ic pro­ faţă dc admis. Deci, se poate, dar, tuie omul. Minerii, vagonetarii,
Nu-l întrebaţi dacă a realizai anga­ ră nr. 2 ve.sl. general există pulverizatoare cu apă ţiativa „N ic i un vagonet de cărbune duce acest lucru atunci cînd zăcă- cum ?
jamentul, pentru că nu ştie să vă — Cred că tre care înlătură particulele de praf. Dar rebutat" şi-a dovedit mai mult ca mîntul nu cere. Intr-un timp şeful — Prin respectarea întocmai a in ­ lucrătorii din sectorul de trans­
răspundă. Nici noi nu ştim docil ca buie să-mi încep sînt şi cazuri cînd pulverizatoarele oricînd actualitatea. de schimb Ghiorma Constantin din dicaţiilor tehnice, prin preocuparea port, personalul de întreţinere,
i s-au rebutat in trimestrul inii» 5 răspunsul în aba­ nu funcţionează bine, sau cînd nu brigada Iui Innc Victor, miner cu permanentă d întregului colectiv pen­ inginerii şi tehnicienii — cu toţii
vagonclo dc cărbune. O să spuneţi taj — ne-a întim- <e folosesc. Atunci vizibilitatea slă­ Conferinţa de partid pc exploata­ experienţă, bătea un număr prea tru reducerea procentului admis de hotărăsc calitatea,
poale că în acest fel angajamentul e pinat dinsul. Aşa beşte. bulgării de şist nu se mnî dis­ re a pus in faţa minerilor sarcina a- mare de găuri, fiind bine intenţio­ steril vizibil din cărbune. Este ade­ g Considerăm totuşi că proble­
vărat că la Lupeni zăcămintul pre­
formaL Nu vă contrazic pentru că că vă in vit să ting şi deci nu se mai poate face o plicării iniţiativei la toate brigăzile, nat în mărirea efectului de rupere, zintă un volum mare de intercalaţii ma pusă în discuţie n-a fost nici
n-om «.rgumente. In schimb vă explic mergeţi cu mine... bună selecţionare. Prin urmare, tre­ iar conducerii tehnice, luarea de mă­ şi cerea încărcarea lor cu întreaga
de ce stau lucrurile aşa. Penalizările Şi împreună am buie făcut totul ca la fiecare gură de suri care să le asigure minerilor con­ sterile ceea ce face ca problema ca­ pe departe epuizată ; în jurul
pentru conţinutul de cenuşă nu re­ jul din care dinsul încărcare să existe pulverizatoare şi diţiile optime pentru ca din subteran cantitate de exploziv. Efectul de lităţii să se pună în mod deosebit. viabilităţii iniţiativei ,, Nici un
flectă întotdeauna situaţia reală. drum am aflat că aici lucrează o bri­ acestea să fie folosite. De asemenea, să se extragă cărbune de bună ca­ rupere la puşcare a fost realizat, dar Aceste intercalaţii produc greutăţi vagonet de cărbune rebutat" se
Vreau să spun că au fost cazuri cînd, gadă harnică, care îşi depăşeşte cu o necesar să se asigure, în acelaşi litate. Hotărîrca conferinţei de partid, s-a fărâmiţat şi sterilul, ne mai pu­ minerilor în procesul dc extracţie, poate discuta încă mult. De a-
deşi la conlroalele făcute în mină li­ regularitate planul. Dar în luna mar­ scop, un aeraj cît mai bun. care se referă în mod deosebit Iu ca­ ţind fi ales. După puşcare am intrat dar printr-o preocupare susţinută . ceea, invităm să-şi spună p ă ­
nei brigăzi nu i s-a rebutat nici un tie i s-au rebutat 0 tone de cărbune litate, a fost dezbătută pe larg în în front pentru verificare şi apoi am procentul de cenuşă poale ii redus. rerea toate colectivele de mi­
vagonet de cărbune, la sfirşit de lu ­ pentru şist vizibil şi 15 tone pentru toate organizaţiile de bază ; In adu­ stat dc vorbă cu tot schimbul. S-au La aceasta pol contribui nu numai neri din regiune. Cei 10 parti­
nă, după cc s-au făcut toate analize­ cenuşă. Un factor nările grupelor sindicale şi in cons­ convins minerii din schimbul respec­ minerii, ci şi cadrele inginereşti prin
le, brigada a fost lotuşi penalizată... — Priviţi cum e făcută susţinerea fătuirile dc producţie s-au expus sar­ tiv că s a greşit la încărcarea găuri­ indicarea celor mai adecvaie metode cipanţi iniţiali şi-au spus păre­
pentru că, se zice, în lot cărbunele — a început maistrul să ne explice. cinile ce revin organizaţiilor sindi­ lor. Asemenea „concluzii" obişnuiesc de exploatare. S-a recomandat aplica­ rea. Poate că o parte din pro­
rea puşcării selective acolo undo con­
cale din hotărîrca
de
conferinţei
căptuşiţi de prim ordin
e cenuşă* 1' ! Şi atunci cum se poate Observaţi că nu e tocmai îngrijit lu ­ partid ; lecţiile predate în cadrul în- să organizeze cu minerii ori de cile diţiile de muncă permit tăierea sepa­ blemele ridicate şî-ou găsit deja
angaja o brigadă să nu rcbulezo nici crată, că pereţii nu sînt ori se persistă în greşeli în ceea ce rată a cărbunelui şi inlercalaţiei ste­ rezolvarea la Teliuc, Ghelar,
un vagoncl, dacă nu arc garanţia că bine. Intre altele, acest lucru duce văţâmîntului de partid au tratat pro­ priveşte plasarea găurilor, adîncimea rile. executarea cît mai corectă a lu­ Barza sou in altă parte. Multe
îşi va respecta cuvinlul dat ? Noi am la amestecarea cărbunelui cu steri­ blema calităţii ; munca de propa­ şi direcţia pe care au lost executate, crărilor de amenajare, insistindu-se probleme nici n-au fost ridicate.
mai ridicat această problemă, a pe­ lul provenit clin rambleu, din copt'- Abatajul frontal " * * ganda a fost orientală spre susţine­ sau cînd nu se tine seama de păre­
nalizărilor, clar după cile văd con­ riş, sau din culcuş. Iată de ce noî nr. 11 din sectorul rea i ni tia li vei. Măsurile tehnice şi rea artificierului la încărcare. Efici­ în mod deosebit asupra selecţiei în Să facem aşadar un rodnic
abataje. Dacă în februarie s-au ob­
ducerea combinatului n-a acţionat. punem un deosebii accent pe cali­ I Aninoasa este organizatorice luate de conducerea enţa lor s-a dovedit şi în practica ţinut rezultate mai bune (sectorul sch imb de experienţă in ce pri- 1
Cred că ar Irebui să se studieze bine tatea lucrărilor de susţinere. Si cu punctat din loc în exploatării cu privire la aplicarea schimbului condus de Nicoară loan, veşte îm bunătăţirea colîtăţii căr­
condiţiile concrete de la fiecare mina aceasta mă consider Intrat in subiect. loc de lum inile în­ corectă a puşcării selective, îmbună­ care a cerut încărcarea unei găuri nostru n-a avut nici un vagoncl pe­ bunelui şi minereului. Ziarul
şi să sc găsească soluţia potrivită. Cu Adică vreau să spun că in cea mai şirate în lungul tăţirea ilum inatului în fronturile de greşit plasate. La puşcare explozivul nalizat ca urmare a atenţiei deose­ „D rum ul sociolismului" îşi oferă
sistemul actual dc penalizări nu pu- mare măsură — hotaritoare, aş spu­ celor 50 de metri. lucru, acordarea unei asistente teh­ a smuls o armătură, iar sterilul mă­ bite acordată calităţii pe întregul coloanele acestui scop.
lem fi mulţum iţi r înţeleg să penali­ ne — calitatea cărbunelui depinde Craterul merge în nice corespunzătoare, probarea căr­ runt căzut n-a mai putut Ii ales clin flux tehnologic). în luna martie căr­
zăm brigăzile, dar să slic şi ele pen­ dc oameni. Şi dacă aşa stau lu cruri­ plin, perforatoarele bunelui la suprafaţă şi altele, au fost cărbune. bunele cocsificabil pe care l-am l i ­
vrat a avut 34,5 la sulă cenuşă, cu
tru cc au fost penalizate. le. fireşte că iniţiativa „N ic i un va­ şi ciocanele pne­ sprijinite de o permanentă muncă Iată deci că de munca artificieru­ J,5 la sută mai mult decît admis.
Şi-acum, revenind la întrebările gonet de cărbune rebutat“ este bi­ umatice, mînuite lui care, repet, nu se rezumă Ia puş­ Cred că pe lingă condiţiile de zăcă-
puse, ce aş putea să vă răspund ? nevenită, valoroasă şî cu mari pers­ cu pricepere de politică de masă desfăşurată de co­ Paqină realizată de :
Că iniţiativa ,,Nici un vagoncl «Ic pective De vreme ce totul depinde minerii din brigada munişti dc la om la om. Rezultatul ? care, depinde în mare măsură rea­ mint, este vorba şî dc slăbirea con­
cărbune rebuiat“ e mai actuală ca de oameni, sigur că se poale aplica lui loan David, Cenuşa din cărbune a scăzut >ună «le lizarea unei granulaţii corespunză­ trolului. Aş cita doar un exemplu. N. AND RO NACHE ş. S. POP
Dacă în luna februarie sectorul I B
oricînd. Păcat însă că în condiţiile în fiecare abataj. Ce trebuie făcut umplu abatajul dc un vuiet conti- lună. In ianuarie penalizările au scă­ toare a materialului dizlocal, posibi­ n-n avut penalizări pentru calitate,
pe care le avem nu văd cum am pu- pentru aceasta ? nuu. De-o parte şi de alta a crate- Foto : V. O N O IU
tea-o aplica in modul ceJ mai eficient. Inainle de toate e necesar să se rului stivele dc steril stau mărturie zut la 821 tone, faţă de 1.229 lone în litatea alegerii sterilului vizibil... in martie ni s-au şters 271 tone, iar