Page 6 - 1965-04
P. 6

NI?.  3191
          Pag.  2                                                                                                Drumul  socialismului



                                          T   C U L T U R A L                                                                                                                          R A I D               „  1     PRIMAVARA
                                                                                                                                                                                       A N C H E T A j



                                                                                 Fişe  de  ettüori
         N ¡COLA E  ŢIC
         O R A Ş U L   C U   O   M IE                                           s-a  primit  un  nou  lot  de   cărţi,
                                                                                  De  cum  oflose  că  Io  bibliotecă

                                                                                M aria  Galiş  a  ţinut  cu  toi  d in a ­                                                                       Soare  şi  ghiocei.  La  revere!e  pardesieîor   „insigne"  a!e  noului
         D E   B L E S T E M E                                                  dinsul  să  cunoască  ultimele  nou­                                                                     1   anotimp.  Pe  străzi  c  lot  mai  multă  iorlolă.  Magazinele  (le  produse
                                                                                tăţi  literare.  Urmărea  de  multă
                                                                                                                                                                                             industriale,  în  special,  cunosc  o  mare  afluenţă.  Satisfacerea  cerin­
                                                                                vreme  citeva  cărţi.  Şi  ca  una  din
                                                                                                                                                                                             ţelor  populaţiei  cu  mărfuri  dc  sezon,  constituie  penlru  unităţile  co-
           Romanul  lui  Nicolao  Ţie,  surprinde   nopţii,  a  explodat  cauciucul   unui   cele  mai  active  cititoare  ale  b i­                                                         mercialc  o  obligaţie  dc  prim  ordin.  Pentru  a  cunoaşte  felul  in  caro
         m onogralic  viola  unui  oras  de  pro­  camion  supraîncărcat  cu  fasole.  Lo­  bliotecii.  spera  să  se  intîlneas-                                                        Î   conducerea  O.C.L.  Comerţ  M ix t,  din  Alba  Italia  s-n  sirăduU  să  .
         vincie.  desfăşura UI  pe  parcursul  a   catarii  caselor  învecinate,  negustori   că  şi  de  dota  aceasta  cu  autorii                                                         qure  necesarul  de  produse  induslrlalc  de  sezon,  am  vizitat  c ili  a
         irei  luni,  înainlc  do  alegerile   din   şi  pscudointelecluali.  se  reped  la  lo­  ei  preferaţi.                                                                             ®    unităţi  din  oraşul  Alba  Iu I ia.                   ^
         1<J4G.                             cul  accidentului,  speriaţi  (ic  moarte,
           Sosit  Intr-un  orăşel  de  lingă  Să-   do  război.  In  acea  ridicolă  Învălm ă­  La  drept  vorbind,  nu  se  poate
         virş'rn  penlru  a-şi  lua  în   i>riimrc   şeală  „avocatul  Snninoc,  în  pijama  şi   spune  că  M aria  Galiş  citeşte  nu­                                              Prezentare                        lor.  Deci.  alte  căldări,  alt  timp  pier­
         munra  de  secretar  al  com iletului  de   papuci,  o  in vilă  pe  solia  procurorului   mai  un  anumit  gen  de  literatură.                                                                               dut  dc  către  cetăţeni.
         partid  pe  plasă,  comunistul  llie  Sln-   Alexiu  undeva,  după  o  poartă,  unde   —   Imi  place  tot  ce-i  frumos  şi                                                                                     M ai  mult  sau  mai  puţin  călcate
         Itan  arc  dc  Înfruntat  rezistenta  acer­  ea,  de  plăcere  şi  dc  teamă,  avusese   bun.  Uneori  parcă  nu  mai   am                                                   şi  solicitudine                  (magazinul  dispune  de  serviciile  a
         bă  a  nolional-ţărăniştilor,  care  se  con­  un  atac  de  cord".                                                                                                                                            doi  croitori),  pe  umeraşe  sini  îngră­
         siderau  aici  „la  ei  acasă".  Nicolao   Aspectele  criticii  burgheziei  locale   răbdare  să  citesc  romane  isto­                                                                                        mădite  pardcsic  dc  covcrcot,  paltoa­
         1 ic  nu  insistă  asupra  eroului  pen­  sini  multiple.  Parada  electorală  a  lui   rice.  Prefer  mai  mult  opere  in­                                                  Trecînd  pragul  magazinului  nr.  1   ne  de  damă.  scurte  dc  vini,  haine  do
         lru  a  crea  din  el  un  „lac  lolum",   Siminoc  Şi  „domnişoarei“  N ely  Cos   spirate  din  viaţa  noastră  nouă.                                                      I•x ld c ,  responsabil  loan  Marian,  v i­  blană,  costume  ele.   Din   lot  acest
         singular,  ci.  cu  minuţiozitatea  repor­  (omorilă  în  ceîo  din  urmă  dc  către   Imi  plac  eroi  cu  o  biografie  bo­                                                zitatorul  este  plăcut  impresiona»  dc   conglomerat  de  confecţii  reiese  vă­
         terului  işi  extinde  investigaţia  asupra   un  legionar),  neputinţa  turbată  a  lui   gată,  a  căror  viaţă  este  prezen­                                             cantităţile  de  mărfuri  ce  se  albi  în   dita  lipsă  de  preocupare  a  lucrăto­
         întregului  oraş.                  Dindin,  izbucnirea  lui  Prodoiii.  „ama­  tată  bogat  şi  plăcut  —   işi  expri­                                                      r«ifluri.  O  impresie  şi  mai  bună  o  «are   rilor  de  aici  fală  de  prezentarea  cu
           Viata,  pina  acum  aparent  liniştită   to ru l“  de  lele  de  orfelinat,  discuţiile                                                                                    însă  despre  felul  în  care  m ă ilm ilc
         a  localităţii  de  provincie,  este  zgu­  tăinuite  în  casele  lui  Dindin  sau  Pra-   mă  simplu  ea  preferinţa.                                                       cele  mai  solicilale  sini  prezentate.   gust  a  mărfurilor,  a  respectului  fa|«î
         duită  do  un  eveniment  deosebit.  Îm ­  Ica  sînt  aspecte  care  demască  putre­  Simpla  lecturare  a  fişei  ei  ne                                                    Mătăsuri  înlr-o  singură  culoare  sau   de  timpul  cetăţeanului.  S-au  încercat
         preună  cu  comuniştii  de  aici,  Slriban   ziciunea  ţărăniştilor  şi  o  acuză.  permite  să  cunoaştem  mai  în ­                                                        imprimate,   ţesături  din   bumbac  şi   unele  scuz«.  In  parte  ele  sînt  înte­
         reuşeşte  să  cîşlige  încrederea  mun­  Comuniştii  cîstigă  tot  mai  multă   deaproape  pasiunea  pentru  c i­                                                            stofe  în  diferite  modele  si  sortimen­  meiate  Cumpărătorii  însă  nu  solicită
         citorilor.  V in /ă to rii,  ucenicii  şi  (a líe ­  încredere,  masele  troc  de  partea  lor.   tit.  Anul  acesta  a  împrumutat  de                                      te  sînt  puse  la  dispoziţia  oamenilor   scuze.  Ei  pretind,  şi  pe  drept  cnvint,
         le,  în  general  toată  populaţia  săracă   In  această  sil naţie,  national-tărăniş-                                                                                      muncii  de  către  colectivul  unităţii.   o  deservire  civilizata,  o  expunere  cu
         a  oraşului,  so  solidarizează  cu  com u­  ln  nu  mai  pol  acţiona  făţiş  şi  recurg   la  bibliotecă  15  volume.  Şi  cam                                                                               gust  a  mărfurilor.
                                                                                tot  atîtea  şi-a  cumpărat,  savu-                                                                   A titudinea  atent«!  şi  cuviincioasă,  so­
         niştii,   hotărnici  să  creeze  o  viată   la  acte  de  diversiune  Provocările  se                                                                                        licitudinea  fata  de  clienţi,  creează  o
         nouă.                              tiu  lanl.  sediul  comitetului  dc  plasă   rîndu-le  cu  nesaţ  şi  pe  acestea.                                                        ambiant«1!  plăcută  în  magazin,  lucră­
           Oraşul  primeşte   un  freamăt   de   i'slc  incendiat.  Manóle  va  fi  ucis.   Alături  de  scriitorii  clasici  ro-                                                     torii  dind  cumpărătorilor  indicaţii  şi
         luptă,  de  confruntare  între  politica   Dmdărălul  perdelelor  bogaţii  proferă   mîni,  in  biblioteca  personală  a                                                     sugestii  asupra  m ărfurilor   puse  în  Vara  căciula
         mincinoasă  a  nnţional-lărănişlilor  si   „m ii  de  blesteme".                                                                                                             vînzarc.  Toate  acestea  se  reflectă
         lupta  oamenilor  muncii  conduşi  de   In  «creastă  luptă  iiu lirjilă   se  v e ri­  Măriei  Galiş  îi   întîlnim  pe  cei                                                de  fapt  în  numărul  mare  de  cetăţeni  şi  iarna...
         comunişti,  penlru  eîşliqarcci  dreptu­  fică  colilălilc  morali'  ale  com unişti­  mai  tineri,  pînă  la  proaspeţii  de­                                               care  vizitează  zilnic  magazinul,  în
         rilor  la  o  viată  mai  bună.    lor.  Demnitatea  înaltă,  izvorită  din   butanţi.  Nuvela,  schiţa,  reporta­                                                           realizările  obţinute  dc  colectivul  u n i­
           M un citorii  sînt  ridicaţi  la  conşliin-   tonşl linia  unui  ideal  măreţ,  îi  de­  jul,  notele  de  călătorie,  roma­
         ţa  dc  sine,  se  înaltă  cu  o  siguranţă   termină  să  lină  mereu  fruntea  sus.  nul.  sînt  citite  cu  aceeaşi  curio­                                               tăţii.  care  în  lunile  ianuarie  şi  fe­  Se  parc  că  lucrătorii  de  la  unită­
         ameninţătoare,  cîşligîndu-şi  cu  • dem­  Comuniştii   lucrează  cu   un   înalt                              {Urmare  din  pag.  1)      terului  M inelor  şi  Energiei  Electrice   bruarie  şi-a  îndeplinit  planul  la  des­  ţile  dc  galanterie  nr.  3  şi  nr.  5  sint
         nitate  drepturile.  In  fala  acestei  .si­  simt  de  răspundere.  Masele  sînt  a-   zitate  şi  interes.  In  fiecare  din             venise  cu  sugestia  :  „hulea  din  Am -   facere  în  proporţie  de  108  şi  respec­  mari  amatori  do  proverbe.  Spunem
         tuaţii,  ţărăniştii,  simţind  că  au  pier­  ha.se  de  partea  lor  pentru  că  ei  res­  ele  M aria  descoperă  ceva  nou.             noasa  ni  se  pare  potrivii...   încer­  tiv  127  la  sută,  iar  pină  In  ziua  de   aceasta,  deoarece  in  frumoasele  v i­
         dut  terenul,  eşuează.  Argumentele  lor                              Prin  intermediul  bibliotecii  a  le­  subpământeană  Argeşului  şi   noilor   caţi...“  Şi  Bulon  nu  s-a  lăsat   greu   28  martie,  s-au  desf.’îcut  m ărluri  a   trine  dc  sliclă  din  magazin,  la  Ioc
                                            pectă  adevărul,  sînt  liotărili  să  cree­                         lui  afliienli  nu rilo r  Doamnei.  Vîlsa-
         rad  în  gol,  nimeni  nu  le  mai  dă  cre­                           g a t  prietenie  cu  alţi  cititori,  li                           convins.  De  aproape  doi  ani  se  află   căror  valoare  depăşeşte  13.000  lei,   do  frunte  (la  prima  vedere)  sint  e x­
                                            ze  o  viată  mai  bună,  pornind  de  la
         zare.  Sc  prăbuşesc  în  propria  nepu­                               place  să  discute  despre  cărţile   nului.  Topologuloi,  Ccrnalului  şi  al­  pe  şantier  şi  după  cum  singur  spune   sarcina  lunară.  puse  căciulile  dc  damă.  mănuşi  îm ­
                                            posibilităţile  reale.  Ih»  merit  deose­
          tinţă.  îşi  dezvăluie  hidoşenia  şi  g ro ­                                                          tele.  Lungimea  totală  a  Ionelelor  care   la  virsta  lui  se  socolesle  încă  unul   Aceeaşi  ambiantă  plăcută,  cu  o   blănite  şi  din  lină,  fulare  din  lină
          tescul  vieţii  şi  concepţiilor  lor.  Urăsc   bit  al  autorului  ronslă  în  faptul  că   citite,  să-şi  împărtăşească  păre­  vor  încorseta  şuvoiul  dc  apă  este  de   dintre  cei   mai   Unor»  conslruclori.   prezentare  corespunzătoare  a  m ărfu­  şi  alte  articole  (are  te  fac  să  li  în ­
         cu  înverşunare  pe  comunişti  şi  se   iu i  avem  de  «i  lace  cu  o  prezentare   rile  şi  altora.  Stimulate  şi  de  lu ­  peste  40  km.  Una  (Im  cele  mai  dili-   Sînt  şi  argumente  care  pledează  pen­  rilor  de  sezon,  se  poale  în lîln i  şi  l.i   torci  dc  îndată  p riv irile   spre  ţxim ă-
         dedau  la  acte  disperate  dc  provoca­  schematică  a  comuniştilor,  ci  rn  una   crătorii  bibliotecii,  discuţiile  în­  cilc  luer«!ri  care  a  ridicat  in  lata   lru  acest  fapt.  Tehnicianul  cu  boga­  unităţile  textile  nr.  J  incăllăminte,   varn  dc  «ilară.  Spre  coa  de  nf.iră,
                                            strict  individualizată.  Comuniştii  sini
          re  şi  chiar  atacuri.           în  prim ul  rind  o«imeni  care  trăiesc   tre  cititori  devin  adesea  adevă­  specialiştilor  şi  minerilor  numero«ise   ta  lui  experienţă  în  minerit  nu   se   nr.  7  texlilc  şi  in  alte  unităli  din   deoarece  în  magazin  esle  m-diepl.î-
           A uto rul  insistă  mult  asupra  ana­  si  muncesc  în  mod  obişnuit,  au  ne­  rate  schimburi  de  experienţă.  probleme  tehnice  a  fost  săparea  ga­  sfieste  să  participe  printre  cei   mai   oraş.  lilă.  Baticurile  viu  colorate  din  mă­
          lizei  procesului  dc  destrămare  a  „cen­  cazurile  lor  zilnice  si  bucuriile  lor.                leriei  de  fugă.  lungă  de  12  km.  Prin   tineri  constructori  ai  şantierului  ca :              tase  naturală  şi  artificială,  eşarfele
          trului  local  ţărănist“.  O  mică  bur­                                ..  Răsfoim  alte  fişe.  La  numele   această  galerie  terminală  în  urmă  cu   „elev",  la  cursurile  de  ridicare  a  ca­       si  alte  articole  de  sezon,  sint  expuse
                                              Slriban.  dirz  şi  vigilent,  este  in  a-   Melania  Scoica,  numărul   cu­  pulin  timp,  apele  istovite,  după  ce
         ghezie  venală  şi  atroce,  imorală  şi                                                                                                   lificării  profesionale  în  domeniul  be­
                                            celaşi  timp  un  om  care  iubeşte,  are                            au  lovit  năpraznic  paletele  turbine­  tonului.  M ai  în  glumă,  mai  in  serios  Doar...  prima   undeva   înlr-un  colt  mai  întunecat
         descompusă,  se  lasă  furată  de  iluzia   nostalgia  lim ilu rilo r  natale   (Valea   rent  al  volumelor  împrumutate  a
         că  mai  poale  minţi  in ră  poporul.  Pro­  Prahovei)  sau  a  nopţilor  sale  de  dra­  ajuns  la  26.  Citim  ,,Vipera  su­  lor  înlilnesc  la  Oieşti  vechea  albie,   ne-a   spu s:                     al  localului,  ascunse  p riv irilo r  cum ­
          paganda  lor  electorală  nu  mai  con­  goste  si  bucurie.  Manóle,  In  schimb,   grumată".  „O p e re   a lese"  de  L.   lişnind  din  nou  spre  zi  ca  dinlr-un   —  Cum  aş  putea  să  r«îmîu  în  urma   impresie  părătorilor.  Dezordinea  din  rafturile
          vinge  şi  se  recurge  atunci  la  folosi­  e  precaut,  conştiincios  şi  susceptibil   Rebreanu,  „Timpuri  grele"   de   al  doilea  izvor  al  lor.  feciorului?  El  c  sludenl  iu  anul  III           cu  lenjerie  pentru  femei,  unde  po
          rea  celor  mai  diverse  mijloace  dc  in­                                                              IV  marile  şantiere  a!e  hidrocen­  al  Institutului  politehnic  din  Bucu­
                                            la  critică.  Fată  de  Cristina  e  stînqaci   Dickens,  „Z iua  întîlnirii"  de  Şte­                                                                                     motiv  c«î  „ieri  am  avut  vînzaro  marc",
          timidare  şi  şantaj.                                                                                   tralei  r.i-au  dat  mina  oameni  de  cele   reşti,   facultatea  de  electrotehnică.
                                            şi  va  descoperi  lirziu  dragostea  ei.   fan  Luca  şi  altele.  Muncitoarea
           Provocările  nu-i  sperie  însă  pe  ro-                                                               mai  felurile  meserii,  tineri  şi  virsî-   Aşa  că  în  familia  noastră  avem  n-   Prima  impresie  nu  oslo  întotdeau­  obiectele  sint  aşezate  )a  întîmplare,
          munisli  ca  de  nit fol  nici  specularea   Voiehilă  e  pripit,  un  entuziast  ge­  Aurora  Boroianu,  de  la  întreprin­  nici  veniţi  din  toate  unghiurile  tării.   cum  şî  ronstruclori  şi  cloct ncieni.  na  cea  mai  concludentă.  De  acest   dă  un  aspecl  neplăcut  (magazinul  de
                                            neros.  dornic  să  instaureze  dinii -o-
          anotimpului  secetos.  După  ce  au  n-   dată  fericirea,  fără  să  ştie  prea  bine   derea  raională  de  industrie  lo ­  O  muncă  grea,  aspră,  cu  tăria  crr-   Chiar  şi  nevastă-mea  poale  fi  nu­  lucru  ne-am  convins  oprindu-nc  in   galanterie  nr.  5).
          lergat  nopţi  de-a  m u lu l  în  căutarea   cu  ce  mijloace.       cală  din  Orăştie.  este  apreciată   menelor,  cu  apele  nărăvaşe,  cu  inăl-   mită  constructor.  Credeţi  că  iu-a  lă­  la|a  magazinului  dc  jucării  (respon­
          trompetelor  care  anunţau  distribuirea                              in  producţie  pentru  hărnicia  ci.   timele  munţilor  şi  ndincurilor   lor.   sat  să  vm  singur  la  Argeş?...  sabil  Aurelia  Dobre).  Pe  uşa  do  intra­
          de  alimente,  oamenii  îşi  dau  seama   La  sfirşilul  romanului,  aulorul  pre­  Cei  care  o  cunosc  ou  numai  cu­  O  muncă  neasemuit  de  frumoasă  a   L-am  întrebat  pe  Teodor   Bulca   re  un  anunţ  frumos  atrăgea  alentia
                                            cizează  că  „se  încheie  o  etapă  din                               i*nil  intr-un  singur   torent   elanul
          ră  sini  înşelaţi  şi  terorizaţi  de  călre                                                                                             ce  si  doreşte  penlm   viilor.  A  răspuns   trecătorilor  că  aici  s-a  primit  încăl­
                                            víala  lui  llie  Slriban“ .  Deci  romanul   vinte  de  laudă  la  adresa  ei.  Pu­  m iilor  de  constructori.  Sini  prezenţi
          coi  bogaţi.  Sc  adună  atunci  cu  şi  mai                                                                                              simplu  şi  cu  convingere  :     ţăminte  pentru  copii.  î>>.  înlr-adevăr.   Vizilarca   un ilă |ilo r   amintite,
                                            p re s u p u n e   o  continuare  şi  m ărturi­                       «aici  „bicăzoni",  constructorii  hidro­                                                               precum  şl  a  altora  a  scos  în  evi­
          mare  putere  în   jurul  comuniştilor.                               ţini  sînt  aceio  core  ştiu  că  d in ­                            —  Sănătate  si  putere  de  muncă.   în  manazin  se  găseau  mari  cantităfi
                                            sim  nerăbdarea  rcîn tîlm rii  cu  N ico­                            centralei  „V .  I.  Lemn"  de  pe  Bistriţa
           Scriitorul  dovedeşte  reale   v irlu li                             colo  de  poarta  fabricii.  Aurora                                 Să  terminăm  cîl  mai  repede  lucrări­  de  glielo.  pantofi   si  sandale  pen­  denţă  o  serie  dc  lucruri  pozitive
          saliriee  in  caraclerizarea  micii  bur­  lao  Ţie  şi  personajele  sale.  Boroianu  este  o  pasionată  citi­  care  au  adus  cu  ei  experienţa  cisti-   le  dc  pe  Argeş  şi  s«î  plecăm  la  Lo-   tru  cei  mici.  Accesul  in  unitate  era   din  activitatea  lucrătorilor  din  co­
          ghezii  locale.  In  centru,  la  miezul              T.  ISTRATE     toare.  Pe  fişa   de  cititor.   ce-i   gală  la  ridicarea  celui  mai  im por­  Iru  ori  Portilo  de  Fier  unrle  ne  aş­  însă  mult  îngreunat  de  numeroase   merţ  din  oraşul  Alba  Inlîa,  metode
                                                                                                                  tant  obiectiv  hidroenergetic  al  pla­  teaptă  alte  noi  si  frumoase  lucrări   rmiriuri  si  ambalaje  care  ocupau  spa­  de  muncă  care  stau  Ia  îndemina
                                                                                poartă  numele,  sînt  trecute   nu   nului  de  10  am,  moldoveni  si  olteni,   de  construcţii  hidrooncrqo!ice.  ţiul  afectai  cumpărătorilor.  In  fata   tuturor  colectivelor  unităţilor  co­
                                                                                mai  puţin  de  31  de  volume,  din   localnici,  muieri  din   Valea  Jiului,   In  vizita  făcută  pe  şantiereV  hi­  acestui  aspecl,  ncîndoolnic  ca  im ­  merciale.
                                                                                cele  mai  diverse  genuri  literare   din  Maramureş...            drocentralei  am  le în liln il  şi  alli  re­                         De  generalizarea  lor  nu  se  o-
                                                                                şi  domenii  de  activitate.       Am  recunoscut  printre  miile   de   prezentanţi  ai  Văii  Jiului,   printre   presia  afişului  este  estompată  de  lip­  m pă   insă  nimeni.   Conducerea
                                                                                                                  constructori  ai  hidrocentralei  cîtiva   constructorii  col ăl i i  luminii.  Despre*   sa  de  preocupare  a  salariaţilor  un i­  O.C.L.  Comerţ  M ixt,  va   trebui
                                                                                                                  oameni  sosiţi  aici  de  pe  Valea  Căr­  maistrul  electrician  losil  La/.ăr  bine   tăţii  lată  de  aspectul  interior  al  loca­  să-.şi  intcnsilicc  controlul  şi  în­
                                                                               Expoziţii  romineşii               bunelui,  oameni  cu  prestigiu   care   cunoscut  la  Vulcan,  la  Uzina  de  re­  lului.  Nu-i  deci  dc  mirare  că  vizita­  drumarea  operativă  asupra  activi­
                                                                                                                  au  îndreptăţii  pe  deplin  încrederea   parat  utilaj  minier  din  Petroşani  se   torii  aceslui  magazin  părăsesc  unita­  tăţii  colectivelor  unităţilor.  în  ve ­
                                                                                                                                                    vorbeşte  aici  nu  numai  ca  despic  imi
                                                                                                                  acordată.  Experienţa  lor  s-a  dovedit
                                                                               in  străinătate                    a  (i  aici  un  bun  de  mare  preţ.  om  cu  o  temeinică  pregătire  profe­  tea  cu  o  impresie  neplăcută.  derea  îm bunătăţirii  continue  a  de­
                                                                                                                   Cine  nu  l  cunoaşte  în  Valea  J iu ­  sională  ci  si  despre  un  om  caro  b i                   servirii  precum  şi  a   prezentării
                                                                                 O  expoziţie  romînonsrâ  deschisă  Ia   lui  şi  mai  cu  seamă  in  Aninoasa  pe   face  pe  deplin  datoria,  necrulîndu-şi           m ărfurilor  existente.  In   acelaşi
                                                                               Vicna.  fu   prilejul  T îrg iilui  de  primă­                                                                                             timp  sa  nu  se  neglijeze  preocupa­
                                                                                                                  tehnicianul  Teodor  Bulon ?  Treizeci   elor t ii rî le.  Inginerul  Gauhe,  a rliiin -
                                                                               vară  rlni  capitala  Austriei,  oferă  nu­  de  ani  de  minerii  îl  leagă  ele  abata­  om l  Lavăr  din  Vulcan  şi  ca  ci  mulţi  Marfa  multă...  spirit   rea  fa|«î  de  aprovizionarea  conli-
                                                                               meroşilor   vizitatori  posibilitatea  de   jele  A miloasei.  12  «im  inc bei a li   a   mulţi  alţii  se  bucur«i  de  stima  bine­     nuă  ru  mărfurile  solicitate,  cunos-
                                                                               a  aprecia  pitorescul  deosebit  al  pei­  Iost  soi  do  sector.  Ială-I  acum  la  cei   meritai«!  a  con strutierilor.                cîndu-sc  faptul  ca  unele  mărfuri
                                                                               sajelor  tării  noastre  înlăţişnlo  prin   4!)  de  ani  pe  care-i  are  şi  la  un  pas   Se  apropie  ziua  cînd  in  constelaţia   gospodăresc  puţin  contractate  nu  au  tost  nici  pină
                                                                               fologralil.  pliante   si  afişe.  Totodată   de  pensie  sernnîndu-şi  actul  de  pre­  dc  lumini  din  harta  energetică  a  tării      acum  livrate  de  către  furnizori.
                                                                               silit  făcute  cunoscute  multiplele  con   zentă  pe  şantierul  Cetăţii in-A,vel  de   se  va  aprinde  încă  o   străluciloare          In  acelaşi  limp.  faţă  de  lipsurile
                                                                               ditii  ce  slan  la  dispoziţia   turiştilor   la  Argeş.  Ce  '-a  determinat  oare  su   stea.  Aceea  de  Ia  Cheile  Argeşului.   Magazinul  nr.  2  confecţii.  A b u n ­  ce  se  manifestă  in  activitatea  unor
                                                                               străini  care  vor  să  viziteze  Romînia.   vină  aici  tund  de  lapl  la  Aninonsa   Spunea  d«!unăzi  un  constructor  :  dentă  do  m ărim i.  In  m ijlocul  acestei   lucrători  să  se  ia  eclo  mai  p o triv i­
                                                                               Inlr-o  sală  alăţorată  expoziţiei  sini   nu -i  lipsea  nimic V  lată  pe  scurt  cum   —  Scriitorii  celebri  trăiesc  prin  o-   abundente  însă,  cumpărătorul  se  q«!-   te  măsuri  penlru  a  sc  asigura  oa­
                                                                               proiectate  zilnic  filme  turistice  des­  s-au  petrecut  lucrurile.  La  execuţia   perelo  lor  celebre.   Pictorii  celebri   seste  intr-o  mare  dilemă.  Pe  o  masă.   m enilor  muncii  din  oraşul  Alba
                                                                               pre  lara  noastră.  Asemenea  expoziţii   unor  lucrări  miniere  apăruseră  dili-   trăiesc  prin  pînzele  lor  celebre.  Noi   o  movilă  de  confecţii,  din  toate  sor­  Iulia,  pe  lingă  o  gamă  variată  dc
                                                                               au  mai  fost  organizate  dc  la  începu­  culm ii  neprevăzute.  Se  căuta  un  om   constructorii  hidrocentralei  vom  trai   timentele.  slau  neorînduile.  N i   se   mărfuri  dc  sezon,  o  atitudine  a-
               De  pe  scenele  Devei  pină  pe  cele  ale  Rnciircştmtui.  jocul  acesta   tul  anului  de  călre  O liciul  National   cu  cxperienWi  bogota  in  stare  să  gă­  prin  lumina  smulsă  apelor  Argeşului.  r«îspnnde  că  sint  mărfuri  alese  de   tcnlă  din  partea  vânzătorilor.
            a  purtat  fawna  artiştilor  amatori  huuednreni                  dc  Turism  „C a ip a li“  la  Londra,  Man-   sească  nispiins,  numeroaselor  proble­  Cit  adevăr,  cit  optimism!
               In  fotografie:  Jocul  de  Iută  în  interpretarea  unei  fonuciţii  artisti­  cbester  şi  la  Stockholm.  me  tehnico  care  ¡şi  aşteptau  rezolva­                călre  cetăţeni  şi  care  urmează  să  le      M IM A I  RUC1NESCU
            ce  a  clubului  sindicatelor  din  oraşul  Deva.                                                                                                             M.  ALDU    ridice  după   completarea  conlracle-
                                                                                                    (Agerpres)    rea.  Cineva,  din  conducerea  M in is­
                                                                                                                                                                                                                         măsurile,  asîqunndu-sc încă de pe  n-
                                                                                                                                                                                                                         cunt  întreg  utilaju l  necesar.  Ca  o
                In  unităţile  agricole  experienţa  *                                                                                                                                                                   în  acest  an  este  şi  eombalerea   în
                                                                                                                                                                                                                         măsură  nouă  po  care  o  vom  aplica
                                                                                                                                                                                                                         mod  experimental,  pe  o  supralal«!
                                                                                                                                                                                                                         dc  2  ba.  a  buruienilor  cu  ajutori-'
                înaintată                         larg           răspîndită                           ¡                                                                                                                  icrbicidclor.  cooperativei   noastre  a-
                                                                                                                                                                                                                           M em brii
                                                                                                                                                                                                                         gricole  de  producţie  pornesc  în  cam­
                                                                                                                                                                                                                         pania  agricolă  din  primăvara  areas-
                                                                                                                                                                                                                         In  lio liirîli  să  smulgă  pămînlului  o
                                                                                 Anul  acesta,  vom  cultiva  cu  po­  prăşită  mecanic.!  să  fîe  urma!.!  şi   o  experienţă  valoroasă   în  rnîlurn   cooperativa  noaslră  a  înrcgislral  un   producţie  de  porumb  cit  mai  marc.
                M ajorîtotea  cooperativelor  agricole  de  producţie  din  regiunea   rumb  o  suprafaţă  de  270  hectare.  In   de  una  manuală  şi  să  se  execute  in-   porumbului.  In  «mul  Irecul  aici  s-au   spor  de  producţie  la  cultura  porum­  In  acesl  scop  an  asigurate  loale  con-
            noastră  au  acum ulat  o  bogată  experienţă  în  cultivarea  porumbului.   ce  priveşte  fertilizarea  ne-am  îndrep­  tr-un  timp  cît  mai  scurt.  Cu  citeva   cultivai  cu  această  plani«!   aproape   bului  de  peste  20  vagoane.  Iată  deci   diliilc.  Pe  Iîik|<!  faplul  că  avem  un
                                                                                                                                                                                                                                     ne-am  asigurat
                                                                                                                                                                                                                         leren  fcrlll,
                                                                                                                                                                                                                                                    numai
            Anul  trecut,  în  condiţii  de  climă  moi  puţin  favorabile,  s  au  obţinut   tat  atenţia  spre  suprafeţele  care  nu   zile  înainte  de  răsărirea  plantelor,   400  hectare.  După  o  cvpericnlă  do   cil  de  mult  valorează  cabtalea  se­  sominlc  de   inall.i   productivitate,
                                                                               au  fost  îngrăşate  timp  de  3-4  am.   pe  circa  00  la  suta  din  suprafaţă  am   mai  mulţi  ani.  lacul«!  în  cadrul  co­  ini ulei  po  care  o  încorporezi  în  sol.
            importante  depăşiri  la  hectar  faţă  de  producţiile  planificate.  In  ra ­                                                                                              Re  baza  experienţei   arunnilafc,   care  si-au  dovedit  din  plin  eficien|<i.
                                                                               In  acesl  scop,  pe  120  hectare  se  va   dai  cu  grapa   penlru   a  distruge   operativei   pe  foi uri   demonstralive.
            ionul  Sebeş,  comparativ  cu  anul  1963,  recolta  la  hectar  a  fost  moi                                                                                              cooporalivn  agricol«!  dc   producţie   In  cadrul  un ilă ţii  noaslre  vom  con­
                                                                               administra  gunoi  de  grajd,  care  esle   scoarţa  formală  in  urma  ploilor  sti-   ne-am  orionlat  spre  a  inlrodnre  în
            mare  cu  817  kg.,  iar  în  cooperativele  agricole  din  raionul  lila  s a    transportai  în  cimp.  El  v«i  fi  încor­  mulrnd  aslicl  dezvoltare.?-  plantelor.   cultură  soiurile  rare  in  condiţiile  de   din  Cistei  s-a  oriental  spre  a  c u l­  tinua  s«5  experimentăm  şi  alte  so­
            obţinut  un  spor  de  recoltă  de  p e sţe  1.000  tone  porumb  boabe.  La   porat  in  so|  o  da|ă  cu  n a tu ra   snu  cu   Cînd  porumbul  avea  donă-lrol  frun­  clim.î  şi  sol  din  cadrul  cooperativei   tiva  in  acest  an.  înlre.iga  supralaţă   iuri  de  porumb  pentru  a  introduce
                                                                                                                                                                                                                         în  cultură  mimai  hibrizi  de  înalt«!
            baza  acestor  succese  a  stat  extinderea  mecanizării  lucrărilor  şi  a-   diseuirca  pe  rare  o  vom  face   la   ze  am  aplicai  o  lucrare  eu  grapa  ro­  noaslre  dau  cele  mai  bune  re/ulia-   de  470  ba,  numai  cu  porumb   din   ;  pro duelivilalc  care  să   ne  asigure
            plicarea  diferenţiată  a  întregului  complex  de  măsuri   agrotehnice   15-18  centimetri  adincime.  Acum  este   tativă.  Apoi  a  urmat  prima  praşîlă   le.  Rerollele  obţim ile  do  pe  lo tu ri­  hibrizii  care  s-au  comportat  cel  mai   sporuri  tot  mai  mari  de  producţie
                                                                                                                                                                                       bine  în  anul  trecut.  Astfel,  cu  h i­
            stabilite  pentru  cultura  porum bului.  Există  unităţi  în  care  produc­  perioada  cînd  ducem  în  cimp  toate   mecanică  şi  manuală.  Cu  acest  p ri­  le  de  experienl«!  ne-au  demonstrai   bridul  208  voin  insămîula  7.50  ha,   la  hectar.
                                                                               rezervele  de  îngrăşăminte  organice.   lej  s-a  făcui  şi  o  rărire  a  plantelor,   r«!  în  condiţiile  cooperativei  noaslre
            ţiile  au  fost  cu  mult  mai  mari  faţă  de  recoltele  medii  ale   fiecărui                                                                                           deci  cu  2t0  ha,  mai  mu11  decîl  ina-   Inq.  IO A N   D AR AM UŞ
                                                                               In  plus.  am  luat  măsuri  şi  penlru   lăsîndu-se  cile  4-5  fire  pe  mclru  li­  colo  mai  mari  sporuri  le  dau  hibrizii
            raion.  Printre  acestea  se  numără  cooperativele  agricole  din  Apoldul                                                             MD  203,  203  şi  103.   De  acoo«i,   în   inle.  iar  cu  hibridul  103  o  suprafaţă   cooperativa  agricolă  din
                                                                               procurarea  «i  1G  tone  de  azotat  dc   niar.  La  cirra  o  saptămină  a  început
            de  Sus,  Gîrbova,  Cistei,  Pricaz,  Deva,  Rişca.  Dobra  etc.  Aici.  pro­  amoniu  pe  care  îl  voin  folosi   in   executarea  praşîlei  a  doua  mecani­  primăvara  anului  Irecul.  cu  s p riji­  de  220  ha.  Am  acordai  şi  acord«!m   Cislci,  raionul  Alba   J
            ducţiile  medii  la  hectar  au  fost  cuprinse  intre  2.800 4 800  kg  po­  doze  de  cile  100  kg  la  hectar,  ca  în-   că.  urmată  imediat  de  o  altă  praşilă   nul  consiliului  agricol  raional,   am   cea  mai  mare  alcnlie  atil  lucrărilor
                                                                                                                                                                                       lizării  lui.  Aslicl.  mai  mull  de  ju-  Faţă  In  faţă
            rumb  boabe.  Sînt  însă  şi  cooperative  agricole  în  care  rezultatele  ou   qrasămint  fazial.   manuală,  cu  care  prilej  s-a  lăcut  şi   procurai  seminţe  numai  din  aresle   do  preg«!lirc  a  terenului  cît  şi  fe rti­
            fost  sub  nivelul  posibilităţilor,  ceeo  ce  arată  că  există  încă  mari  re­  Aş  vrea  să  amintesc  că  şi  de  mo­  rărtlul  definitiv.  soiuri.  In  urma  rezultatelor  obţinute   mălalo  din  ranlilalea  de  gunoi   pe
                                                                               dul  in  care  se  execută  arătura,   ca   Importanţa  pe  rare  o  are  executa­  pe  loturile  do  experienţă  ne-nm  con­
            zerve  de  creştere  a  producţiei  de  porumb  la  hectar.                                                                                                                care  <im  Iransporlal-o  in  cimp  a  iosl   Exlinderea  mecanizării   lucrări!,
                                                                                lucrare  de  bază.  depinde  în  mare   rea  unei  praşile  în  plus  şi  asigura­  vins  că  hibridul  dublu   103  rezistă
                Acum  e  timpul  cînd  lucrătorii  ogoarelor  vor  ieşi  din  nou   in                                                              mai  mult  la  secetă  si  dă  producţii   dusă  pe  terenurile  care  în  unii  tre­  la  cultura  porumbului  consiitue  un
                                                                                măsură  produclia  la  hectar.  In  u l­  rea  unei  densităţi  corespunzătoare
            cimp  pentru  a  pune  baze  trainice  recoltei  de  porumb  din  acest  an.   timii  ani  am  arat  la  diferite  arlîn-   reiese  şi  din  următorul   exemplu   sporite,  dac«!  esU*  bine   întreţinui.   cuţi  nu  au  fost  fertilizate.  Trebuie   laclor  important  în  sponre«i   pio-
            La  baza  tuturor  lucrărilor  trebuie  să  stea  experienţa  valoroasă  a-   cimi  ceea  ce  ne-a  permis  să  exploa­  Brigada  înliin  a  aplicat  cîte  trei  pra-   Despre  eficienta  mare  pe  care  o  au   spus  că  dc  riţiv a   ani  experiment,5m   diiclici  la  bec'ar.  I.a  cooperaţiv«i  a-
                                                                                                                                                                                                                         qricnlă  din  Tnrdaş,  de  pildă,  pe  în-
            cumulată  la  cultura  porumbului.  Dar,  să  vedem  care  au  fost  fa c­  tăm  în  mod  surccsiv  fiecare  strat   şilc  mecanice  urmate  do  tot  alilea   hibrizii  dubli  ne  vorbesc  faptele.  Cu   în  cadrul  cooperativei  noastre   dc   lreag.i  supraLiţă  de  88  hectare,  cul-
                                                                                                                                                                                       prorlurlie  si  comportarea  diferiţilor
            torii  principali  care  în  anul  trecut  au  influenţat  pozitiv   creşterea   lerlil.  I’rin  aceasta,  de  la  un  an   la   praşile  manuale.  In  plus,   aceeaşi   ani  în  urmă,  pe  tarlalele  cooperati­  hibrizi  în  condiţiile  de  irigare.   In   livală  in  anul  trecut  cu  porumb,  lu-
                                                                                altul,  am  oieri t  plantelor  noi  stra­  hrinadă  a  asigurat  şi  o  densiiale  de   vei  noastre  s-au  culliv.it  mai  multe
            producţiei  de  porumb  la  hectar.  Despre  acest  lucru  ne   vorbesc   turi  de  sol  proaspete  şi  cu  o  mai   35.000  plante  ta  hectar.  Rezultatul   soiuri  de  porumb,  dor  nici  unul  nu   anul  trecui,  de  pildă,  rle  pe  o  supni-   crărib*  de  însămînţaie  şi  întreţine­
            unii  specialişti  din  unităţile  agricole   socialiste   din   regiunea                                                               a  dai  producţiile  pe  care  le-am  ob­  lal<!  de  1  ha,  cultivată  cu  hibridul   re  sau  Incul  mecimzal.  Ca  urmare,
                                                                                mare  rezervă  de  substanţe  nutritive.   a  fost  că  în  Inamnă  am  recoltat  in
            noastră.                                                            Penlru  acest  an  ne-am  propus   să   medie  rîe  nr  fiecare  din  rele  G0  hec­  ţinut  in  anul  trecut.  Asitcl,  hibridul   203  si  irigată,  am  realizat  o  produc­  s-a  obţinui  în  mediu  cile  3.321)   kg
                                                                                arăm  la  28-30  cm  lucru  ce  s-a  şi  fă­  tare  cultivate  cu  porumb  cîlc  ¿.3C0   dublu  208,  a  da!  in  annî  trecut   o   ţie  medie  de  8 200  kg.  porumb  şlin-   porumb  boabe  la  lierlar,  cu   l. " ',G
                                                                                cut  urmînd  ca  imediat  ce  timpul  va   kg.  boabe.  In  schimb,  brigada  a  doua   producţie  medie  de  5.400  k(|  porumb   loti.  Dat  fiind  condiţiile  bune  pe  care   kg  mai  mull  fală  de  prevederile  pla­
                                                                                                                                                                                       le  are  umlalea  noastră,  am  bof«’irit
                                                                                                                                                                                                                         nului.  Re  această  cale  s-a  realizat
           Pentru  rccaiîa  viitoare         mătorul  exemplu.  Ain  avut   două   permite  să,  grăpăm  ogoarele  pe  în ­  a  efectuat  numai  două  praşile,   iar   ştiuleţi  la  hectar,  iar  II.D.  203  o  pro­  ca  in  acest  an  să  irigăm  prin  asper-   un  s|>or  de  producţie  do  135  lene  de
                                             tarlale  vecine:  una  dc  20  hectare,
                                                                                                                                                    ducţie  dc  4.820  kg  )a  hectar.  Coni-
                                                                                treaga  supralaţă.  Această  lucrare  o
                                                                                                                  din  linsă  de  control  şi  îndrumare  a
                                             iar  alta  de  10  hectare.  Ambele  au   facem  cu  scopul  de  a  păstra  o  re­  muncii  aiei  r  a  asigurat  o  densitaîe   parînd  rezultatele  obţinute  anul  tre­  siuno  o  suprafaţă  de  12  ba  ce  va  li   porumb  prin  valorificarea  căruia  se
            Practica  a  dovedit  că  penlru   a   lost  insăinint.iie  în  aceeaşi  perioadă   zervă  cît  mai  marc  de  apă  în  sol.   de  numai  25.000  planle  la  hectar.  Ca   cui  putem  spune  că  l«iţă  de  alţi  am  m l ii va».!  rn  porumb  din  sninl  H.D.   pol  obţine  pes'e  33  tone  carne  de
                                             şi  pe  fiecare  «un  aplicat  cile  trei  pră­                                                                                           208.  In  acesl  scop  au  (ost  lu<i!e  toate  porc  sau  IG2.000  lei.
           obţine  producţii  mari  şi  constante                                       Inq.  V IS A R IO N   C V A Ş A    urmare,  producţia  la  lierlar  a  fost
                                             şite.  C anlilălile  de  îngrăşăminte  fo ­                                                                                                                                   In  schimb,  la  cooperativa  agricolă
           de  porumb  la  hectar,  este  necesar  să                                   cooperativa  agricolă  din   de  nuinai  2.700  kg  porumb   boabe.                                                              fiin  Sălişte,  unde  lnrr«îrile  )a  cultura
           fie  aplicat  întregul  complex  de  mă­  losite  au  (ost  insă  diferite.  Astfel,   Tolesli,  raionul  Haţeg.  Aşadar.   diferenţa  de  producţie  da-                                                     porumbului  s-an  executat  mecanizat
           suri  agrotehnice.  Fiecare  măslină  işi   in  timp  ce  ne  tarlaua  de  20  hectare                 lorilă  ncaplicării  unei  praşile  esle                            SALISTE                            in  proporţie  de  numai  41   la  sulă,
                                             grajd  şi  cile  100  kg  azotat  do  amo­ Cît  valorează  o  prăşită
           are  importanta  ei.   Dar.  urmărind   s-au  aplicat  cî»e  20  tone  gunoi   de                      evidenlă.  De  areea,  in  acest   an                                                                  s-a  obţinui  mai  puţin  do rii  preve­
           comportarea   porumbului   în  condi­                                                                  vom  căuta  ca.  sub  îndrumarea  or-                                                                  derile  planului  n i  o fo   155  l:g  po­
           ţiile  noastre  de  climă  si  sol  am  n-   niu  la  hectar,  pe  tarlaua  de  10  hec­               qanizaliei  de  parlid,  ţoale  brigăzile                                                              rumb  boabe  la  hectar.  Asupra  nero-
                                                                                 In  amil  Irecul  de  pe  rele  285  h rr-
           juns  la  concluzia  că  fertilizarea  te­  tare  s-an  administrat  numai  cile  20   t.iro  cultivate  cu  porumb  am  ob ţi­  să  execute  numărul  de  praşile  sta­                                      ali7ării  planului,  pe  lînqă  lipsa  de
           renului  arc  o  importantă  deosebită.   tone  gunoi  de  grajd.  Ca  urmare,  şi   nut  în  medie  rite   3 068  kg  boabe  la   bilit,  folosind  in  lămurirea  acestei                                    preocupare   penlru   extinderea   me­
           A n u l  trecut  noi  am  cultivat   cu  po­  rc /u llo lc ir  au  fost  diferilc,  obţinui-   lierlar,  eu  peste  500  kg  mai   mult   probleme   exemplul  şi  experienţa                                 canizării,  a  contribuit  şi  aplicarea  cu
           rumb  o  suprafaţă  de  293  hectare  şi   (Ju-so  do  pe  prima  tarla  in  medie  cîlo               brigăzii  a  în(î»a.                                                                                   întîr;.ier<'  a  lucrărilor  de  întreţine­
           «im  oblinut  un  spor  de  peşti*  900  kg   4 220  kg,  iar  de  pe  a  dona  tarla  3.800   (lori t  prevederile  planului  de  pro­  Inq.  ALEXANDR U  M A îîA S C U
                                             kg  porumb  boabe  la  hectar.     ducte.  In  mare  parte,  arest  plus                                                                                                    re.  G ra lirn l  alăturat  care  se  reler«!
           porumb  boabe  ta  hectar  fală  de  pre­                            de  rerollâ  poate  fi  pus  pe  seama     eooperaliva  agricolă  din                                                                    la  producţia  de  porumb  —  plan  ci
           vederile  planului.   In  mare  măsuâl   Acesla  es?p  doar  un  exemplu  caro                                  Gîrbova.   raionul  Sebeş                                                                     realizat  —  din  anul  Iroru!,  la  co­
           acest  spor  se  daloreşle   fertilizării   no-a  întărit  convingerea  că  porum ­  modului  în  rare  s  au  executat  lu­                                                                                  operativele  agricole  din  Turdas   şi
                                                                                                             de  Folosind  hibrizii  dubli
           unor  suprafeţe  întinse  de  teren  cu   bul,  chiar  si  în  condiţii  climalice  mai   crările  de  întreţinere.   Inlmdovăr.                                                                              Sălişio,  raionul  Orăstie.  roRorlă  cum
           îngrăşăminte  organice   şi  chimice.   pulin  favorabile,  da  sporuri  însem-   sub  îndrumarea   organizaţiei
                                                                                parlid,  membrii  cooperatori  au  mun­                                                                                                  nu  se  poale  mai  bine  în  re  măsură
           Rolul  însemnat  pe  care  îl  are  îngră-   nale  de  producţie  prin  administra­  cii  cu  multa  tragere  de  inimă.   Am   Cooperalîva  agricol«!  de  produclie                                         a  exislal  preocupare  penlru  spori-
           sarca  terenurilor  rezult«!  si  din  u r­  re«!  judicioasă  a  îngrăşămintelor  urm ării  cu  mullă  atenţie  ca  liecarc  din  Cistei,  raionul  Alba,  a  dobindit                                      ..rca  recollelor  In  hectar.  --
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11