Page 61 - 1965-04
P. 61
P R O L E T A R I DIN T O A T E Ţ Ă R ILE , VNIŢ1-VA i
Lucrările unor permanente
Citiţi
în numărul ale Marii Adunări Nationale
Zilele trecute au început şedinţe
j: M'lífi de azi : le de lucru ale unora din comisiile lor două proiecte. Comisia şi-a în
tocmit un program de lucru.
permanente ale Mani Adunări Na
COMISIA DE POLITICA EXTER
o M A G A Z IN ţionale.
(pag. a 2-a) NĂ a Marii Adunări Naţionale, pre
COMISIA JURIDICA, avînd în zidată de deputatul Teodor Mari-
Q Pentru impulsionarea rit scrise pe ordinea de zi proiectele nescu, s-a întrunit pentru a slndia
31
m ului de execuţie pe şantiere
JJ
uiuHB I jtiHIlii IMI1MI1LL 1 M Ü de fotbal de cod penal şi de procedură pe unele acorduri internaţionale ce i-au
le de construcţie.
I i i
nală, a ascultat expunerea prof. Tra
fost trimise spre avizare de către
Q De la Comisia regională
preşedintele comisiei,
ían lonaşcu,
Consiliul de Stat. Au făcut expuneri
® Pilmele săplămînii
(pag. a 3-a) cu privire la lucrările de examinare cu privire la aceste acorduri Geoi-
a noului cod penal, efectúale dc
O De peste hotare către comisia juridica din legislatu ge Macovcscu şi Pompiliu Macovei,
DUMINICA 18 APRILIE 1965 | 4 pagini, 25 bani (pag. a 4-a) ra precedentă a Marii Adunări Na adjuncţi ai ministrului afacerilor ex
terne.
ţionale.
Avizele adóptale do Comisia de
La lucrările comisiei au luat par politică externa cu privire la acor
MUNCIND PENTRU te Adrian Dimilrm, ministrul justi durile examinate au fost înainta*^
OŢELARH ţiei, şi general locotenent Stelian Consiliului dc S tjţ în vederea rati
Staicu. adjunct al ministrului aface
ficării lor.
FRUMOSUL COTIDIAN Pentru examinarea şi avizarea ce- (Agerpros)
HUNEOORENI rilor interne.
Oraşul Brad. Pe străzile Oituz, Za- nescu şi Maqda Demetcr S'-au dove
rand si Unirii, în fata caselor, rid dit capacitatea dc mobilizare a tu
REALIZEAZĂ in soare mulţime de flori. Femeile turor locatarilor Ia acţiunile de în DE LA UNIVERSITATEA SERALĂ
se sfătuipsc împreună, ¡si dau suges frumuseţare şi bună gospodărire, sînt
tii una alteia si-apoi fiecare se stră multe lucrări care dovedesc dragostea DE MARXISM-LENINISM - DEVA
ANGAJAMENTELE duieşte să facă strada, casa si terenul fală de casa in care locuiesc. PROGRAMUL PENTRU LUNI 19 APRILI2 A C.
din ju r lot mai frumoase. In fiecare
Exemple mai pot fi date încă multe.
zi, dimineaţa sau seara, inlîlneşli Ele constituie o dovadă grăitoare a
gospodine care îsi consacră cileva preocupării pe care o are Comitetul AN U L I : — La orele 17, in sala AN U L II : — La orele 17. în sala
orc pentru a planta firavele tulpini, femeilor din oraşul Brad |>entru mo Comitetului regional de partid, pre- Stalului popular orăşenesc — Deva.
Agregatele — sau pentru a plivi si uda florile. De bilizarea femeilor la acţiunile dc m un dare la economia politică capitalii- predare (a economia politică so
la o zi la alta micile spatii verzi din că patriotică. De altfel, în cadrul cer
faţa caselor devin mai frumoase. Se curilor de cilii, Ia lectoratele cu fe lă, lecţiile nr. 0 şi 7. cialistă, lecţia nr. 9.
exploatate raţional poate vorbi pe alocuri chiar de linele meile si cu alte ţ>rilejuri s-a pus un
iniţiative gospodăreşti. Pentru in iţia accent deosebit pe organizarea de ac
In cinstea zilei dc 1 Mai, co tiva şi exemplul de care dau dovadă ţiuni gospodăreşti. îndrumate de or
lectivul de muncă de la otelăria amintim pe gospodinele Valeria Jula ganizaţiile dc pariid, comisiile de fe
M artin nr. 1 s-a angajat să de- din strada Oituz nr. fi, Terezia Lu- mei si-au cuprins în planurile de
pu'/îască sarcinile de plan pe p ri caci, strada Zarandului nr. 3, Irma muncă asemenea acţiuni care să tre w - J
mele patru -luni din an cu 600 Enghi, strada Zarandului nr. 2, A u re zească în nudul femeilor dragostea
lone oţeli să reducă rebutul cu lia Ştefan, strada Oituz nr. 8 si mulle fală de casa, strada, cartierul, ora
I la sulă sub admis, să sporească altele. Străzile si casele in care lo şul în care locuiesc.
indicii de utilizare cu 0,42 la sută. cuiesc poartă amprenta unor miini
Pentru înfăptuirea acestor an harnice. In aceeaşi măsură le |>roo- Deputatele Maria Muntcanu, Vale
gajamente conducerea secţiei, în cupă acţiunile gospodăreşti si pe fe ria Tudoran, Florica Comânută, Ana
drumată de comitetul de partid, a meile din oraşul nou. La blocul Moţoe şi Lucia Toma au obtinut dc
luat o serie de măsuri lehnieo-or- B Ifi femeile au aşezat la ferestre şi asemenea rezultate bune in mobiliza
ganizatorice. Accentul principal balcoane frumoase ghivece cu flori rea cetăţenilor la acţiunile de între
a (ost pus pe exploatarea cit mai multicolore care dau întregului bloc ţinere st extindere a zonelor verzi pe
ralională a agregatelor. un aspect plăcut. In jurul blocului o suprafaţă de 34.0C0 m p.
Tot în vederea exploatării ra întreprinderea „Viscoza" Lupetii: Aspect din interiorul teu; iei amintii zile in sir aproape toate loca Comitelui executiv al Sfatului popu - IM T C t f X ‘t e n a
ţionale a agregatelor s-a îmbună termice. Fol o: N. M O LD O V E A N U tarele în frunte cu tov. Cătălină Snvu, lar orăşenesc Brad $i-a prevăzut în m
tăţit întreţinerea si repararea lor. responsabila comisiei de femei, au planul de măsuri acţiuni |>alrioticc
Pe lingă aceasta la aproape toa curatul şi săpat terenul în supra in valoare dc 554.200 lei, din care
te cuptoarele, ca urmare a orga faţă dc 400 m. p. Ele au plantat pentru prima etapă, în valoare dc
nizării judicioase a muncii, dura 337.050 lei. Cunoscînd obiectivele cu
arbori ornamentali si tufe dc tranda
ta reparaţiilor a fost redusă sim firi, iar pe lîngă bordura trotuare prinse în planul dc măsuri, comitetul
relor 1, 3 si 5 din luna februarie Prima şarjă după reparaţie
ţitor. Astfel, la reparaţia cuptoa lor, sule de panselvile si alte flori. orăşenesc al femeilor si-a propus să
durata a fost de numai 2-3 ore, După exemplul femeilor, toii locata contribuie in mod efectiv la transpu
rii blocului participă aproape zilnic
iar planificarea era de 5 ore. Acest Furnalul nr. 1 de la Uzina „V ic to la acţiunile de extindere a zonei verzi. nerea lui în viată.
lucru a dus la un însemnai spor ria” Călan a început din nou să osebire de metoda clasică cînrl era Acesta nu este singurul exemplu, Tinerele vlăstare ale Văii Jiului, fiii minerilor din Petroşani in~
necesară si o perioadă
de citeva
de oţel. producă duj)ă efectuarea reparaţiei zile de răcire. Pe această cale sta In zilele |>rimăverii, locatarele din R O ZALIA BENEA drăgese fot mai mult cartea.
Rezultatele obţinute ca urmare capitale. Vineri, Jurnaliştii au elabo ţionarea furnalului de la începerea blocurile C 2, B 13. It 10, unde to preşedinta Comitetului orăşenesc IjV F O T O G R A F IE : aspect din biblioteca Casei pionierilor din Pe-
a aplicării măsurilor amintite si rat prima şarjă dc fontă. încălzirii |>în«î la pornire a fost mic varăşele Măria Dear, Măria Mari- al femeilor — Brad troşani. Foto : M. NICU
a ’altora sînt bune. Tn primul tri Cu prilejul executării lucrărilor de şorată cu 7-8 zile, timp in care se
mestru a! anului durata de elabo rejiaralii s-au adus agregatelor ade poate produce aproximativ 1.200
rare a unei şarje a fost redusă la rente furnalului si unele îmbunătă tone de fontă. Noua metodă de |>or-
10 ore şi 11 minute. De la înce ţiri tehnologice, care să asigure r i nire aparţine furnaliştilor de la Că
putul anului şi pînă în ziua de dicarea productivităţii acestuia. La paraţiei capitale efectuată în anii tre CU IOTI INDICATORII DEPĂŞII
lan. Ea a fost iniţială cu ocazia re
15 aprilie muncitorii, inginerii şi preîncalziloarcle de aer s-n înlocuit
tehnicienii de la O.S.M. I, au dat sistemul de grătar cu zidărie din cuţi la furnalul nr. 2.
peste plan 4.061 tone oţel, au re cărămidă fagure. Aplicarea acestui Lucrările de reparaţie au primit In medic cu 6 Ia sută. Dc altfel aces
dus rebutul la 2,13 la sută, admi procedeu permite creşterea suprafe calificativ bun la recepţie. Ele cons In aceste zile, la sediul exploatării regie. Ca urmare, a crescut cointere tehnico - organizatorice. Rezultatul ?
sul fiind de 2,50 la sulă, au rea ţei de încălzire cu peste 20 la sulă. tituie o mîndrie pentru colectivul dc noastre s-a conturat definitiv bilanţul sarea muncitorilor în executarea la Din totalul celor 16 obiective cuprin te formaţii se şi menţin evidenţiate
in întrecere luna dc luna.
lizat o productivitate in proporţie in acest fel, s-a creat posibilitatea constructori de la I.C.S. Hunedoara. prim ului trimestru. Din situaţiile sta timp si de calitate a lucrărilor. In se in planul de măsuri pc întregul Actualmente, in cadrul exploatării
dc 103,3 la sută. ridicării temperaturii aerului cald Organizarea judicioasă a muncii si tistice încheiate rezultă că în primele prezent 98 la sută din numărul mun an. B aveau termen scadent trimes
insuflat în furnal cu circa 80-101) de mecanizarea tuturor ojjeraţiilor au trei luni ale anului, colectivul E. citorilor direct productivi lucrează trul I, si s-au înfăptuit integral, m ul noastre funcţionează 3 cursuri (Ic ca
grade Celsius, ceea ce va duce la dat posibilitate constructorilor să în M. Muncelul, îndrumat de comite după norme cu motivare tehnică, mal te din ele nducind un aport însem lificare cu durata de un an în mese
reducerea consumului de cocs pe vingă greutăţile existente la demola tul dc partid u-n'iuncit bine. Inlensi- mult cié 1 liTsută1 faţă dc sarcina pre nai- Ia- reojjzarear sarcinilor de .plan. riile îninc/i. .ajutori mineri si a rtifi
tona de fonia. S-a modificai, dc ase rea furnalului, evacuarea ..ursului“ ficîud întrecerea socialista pentru văzută pentru trimestrul I a.c. E suficient să dam numai eîlevn e- cieri. M bn ciforii calificaţi sînt cu
prinşi în alte forme de pregătire in
realizarea sarcinilor de plan şi anga
Măsuri eficiente au fost luate si in
Indici sporiţi menea. conducta de aer cald în sco Si pe parcursul lucrărilor, şl să de jamentelor luate, alenlin şi eforturile direcţia întăririi asistentei tehnice. In xemplc. care se asigură n legătură strînsă in
se
Pentru înlesnirea cunoaşterii si de
pul eliminării pierderilor de tempe
încadreze in termenul stabilit
ratură. 45 de zile. In/idirea furnalului pro- întregului colectiv au fost orientate urma unui studiu s-a făcut o reor lim itării zonei dc mineraliv.aţie îna tre noţiunile teoretice si munca prac
de utilizare Prin folosirea unei tehnologii noi, priu-zis s-a executat într-un limj) re spre realizarea ritmica a planului şi ganizare a schimburilor, iar cadrele intea atacării feliilor se întocmesc tică.
furnaliştii au redus durata de încăl cord. în numai 13 zile fală de 17-18 Îmbunătăţirea calităţii minereului ex tehnico-ingincreşli au fost reparti planuri geologice de exploatare. In Concluziile ce se desprind din ac
zire a furnalului necesară coacerii şi zile cit dura în trecut această lu tras. zate judicios )>e schimburi şi locuri timpul exploatării sc recoltează pro tivitatea prim ului trimestru dovedesc
Otelarii de la O.S.M, II au înscris
grafitizării masei carbonice, iar fur crare. de muncă în funcţie de cerinţele be rlc control, ceea ce ne fereşte dc că In munca noastră mai sînt uncie
zi de zi pe agenda întrecerii so Roadele muncii se văd in realiza
nalul a fost încărcat la cald spre de A. ZAHARIE rea integrală a tuturor indicatorilor producţiei. In plus, potrivit unui gra a lăsa în vatră minereu hun. Pentru deficiente. Nu tot minereul extras
cialiste succese tot mai frumoase. evitarea amestecului dc steril în m i îndeplineşte cerinţele dc calitate. Deşi
Ei s'»-au depăşit lună de lună sar de plan. Planul producţiei globale si fic. inginerii clin conducerea exploa nereu, s-a generalizat în toate aba calitatea s-a îmbunătăţit, mai sînt
cinile de plan. Ca urmare, de la marfă a fost îndeplinit în proporţie de tării efectuează zilnic controale în unele echipe si brigăzi ce nu aleg
102 si respectiv 102,42 la sula. Acea schimburile II şi III. Cu acest prilej, tajele puscarea selectivă. In felul a-
începutul anului şi pinâ în ziua sterilul din minereu. Sînt multe ab
sta, ca urmare directă a creşterii pro unele clin deficientele constatate sînt cesta inlercalatiile de steni pot ii
de 15 aprilie au dat peste preve ocolite. senţe nemolivate. Unii maiştri si şefi
deri 9.435 tone otel. Pe primul loc în întrecere ductivităţii muncii cu 1,7 la .sula pes înlăturate pe loc. Se dau indicaţii si Alte măsuri înfăptuite au avut ca dc sectoare acordă învoiri cu prea
Succesele lor însă nu se rezu te sarcina planificată. La preţul de îndrumări preţioase. Tot in aria aces temă îmbunătăţirea Irutisoorlului în multă uşurinţă. Intr-un cuvînt disci
mă numai la atît. In perioada care cost, cel mai sintetic indicator dc tor probleme se înscrie şi măsura plina lasă de dorit.
plan, s-au înregistrat 45.000 lei eco luată privind actualizarea monografi subteran. Sporind rulajul vpgonctclor
a trecut din acest an ei au do-
La Exploatarea minieră Lupeni se minerii din sectorul V — sud, caro nomi!, al ii cit |>revedea angajamen ilor de perforare, puşcarc s> armare, s-n asigurat o a|)rovi2ionare ritmică Sul) conducerea comitetului de
bindil şi alte realizări cu care sc
desfăşoară o întrecere vie, mobiliza şi-au depăşit planul cu 197 tone căr tul luat în cinstea zilei de I Mai. $i fa nivelul fiecărei echipe şi brigăzi a abatajelor cu vaqonctc goale. partid, colectivul exploatării noastre
pot mîndri. Asllel au redus re
toare. După prima decadă a lunii a- bune, si cei din seclorul IU. La a- s-au făcut instructaje pe această tema. La îmbunătăţirea activităţii genera este ferm holărit să depună toate r-
butul la 1,70 la sulă, fală de 2 cil la minereul extras, angajamentul luat
j):ilie pe primul loc în întrecere sc cc.ste două scctoore s-au evidenţiat a fost depăşit. Dacă cele arătate sînt unele din le de producţie si-a spus cuvintul şi io rlu rilc pentru a ridica pc o treaptă
era admis şi au sporit indicii de afla minerii din sectorul II care au minerii din brigăzile conduse do to buna pregătire profesională a oame mai înaltă activitatea dc producţie.
utilizare a agregatelor cu 1,5 la dat |>es'e plan 700 tone cărbune. Din varăşii V in le Ştefan, Sălcean Petru, Rezultatele sînt certe. M eritul este problemele de care s-a ocupat în
sută. <il întregului colectiv. mod direct comitelui de partid, asta nilor. Brigăzi ca acelea conduse de GMEORGME ŞOBEA
tre ei un aport deosebit şi-au adus Dumilraş Nicolae, Poporeni .A le x a n La |>ropunerea comitetului de par iui îndeamnă că celelalte laturi ale Traian Vlădcscu, de la abatajul 9, secretarul comitetului de partid
Cum au fost obţinute aceste suc cei din brigăzile de frontalişti con dru. Petre Constantin, Gheonncâ loan, tid. la nivel de exploatare s-a con activităţii au fost neglijate. Condu Constantin Vasiliu, de la abatajul 10, GMEORGME PA N A
cese ? După cum ne-a relatat to duse de Juri Gheorghc. Straja Trăiau Onişor Nicolae, Aslău foau si alţii. stituit o comisie pentru extinderea cerea exploatării a urmărit permanent sectorul Măria, sau losif Mestccăucn- şeful Exploatării miniere M uncelul
varăşul Tomai Constantin, secre Si Raliul Adalbert. EUCFN POPA normelor cu motivare tehnică la lu modul în care se înfăptuiesc obiecti nu, din abatajul 9, sectorul Ignaţiu, (din colectivul postului nostru de
tarul comit olului de partid, re Realizări frumoase au obtinut si M IM A I ILTIU crările ncnormnle ce se executau in vele cuprinse in planul dc măsuri îşi depăşesc cu regularitate planul, corespondenţi voluntari).
zultatele de pînă acum sînt o ur
mare a muncii politice desfăşu
rată de comunişti în nudul între
© In salul Birsău, din raionul IIia rare vor interpreta o suita din cele €) Consiliu! de conducere al co care au urmărit noua realizare a
gului colectiv de muncă, cit si a-
plicării în procesul de producţie A C T 0 J A B J T * T E / * s-.i deplasat astăzi o brigadă ştiin mai cunoscute şi îndrăgite cintece operativei meşteşugăreşti „Unirea" cinematografici noastre.
a u.aor măsuri tehnice bine chib ţifică care va da răspunsuri la în dc muzică populară şt uşoară romi- din oraşul Sebeş a organizat joi în ® V in eri seara, o formaţie artis
zuitei In adunările de partid care trebările ţăranilor cooperatori din neascfi. Momentele vesele aparţin sala casei raionale de cultură din tică a Casei raionale dc cultură din
s-au ţinut, comuniştii au venit cu O Redacţia revistei „Rebus" orga Uluirea se va încheia cu un pro sal. Din brigadă fac parte tova tovarăşilor V cliran V ictor şi loan localitate o consfătuire cu popu Făget, regiunea Banat, a prezen
propuneri eficace, menite să du nizează o consfătuire cu cititorii şi gram artistic la care îşi vor dd con răşii Nicolae Iordan, inginer agro Gheorghiţoiu. laţia. S-au discutat probleme legale tat la căminul cultural din 2ani un
că la sporirea producţiei de otel colaboratorii revistei din oraşul De cursul interpreţi ai Teatrului dc es nom, Antonia Puşcaş şi Ghcor- 0 La Haţeg a avut loc ieri o con de tot mai buna deservire a popu spectacol dc muzică populară roniî-
si la îmbunătăţirea calităţii. In va. Consfătuirea va avea loc as tradă din Deva. ghe Ciudcu, profesori, Bauman sfătuire a legumicultoarelor. In ca laţiei. ncasca. La spectacol au participat j
urma unei analize temeinice s-a tăzi, orele 10,30, la Clubul sindica @ Ieri după-amiază, in sccto W ilhelm, medic şi alţi inlefectuali. drul consfătuirii, tov. Emilia Voicu.
ajuns la concluzia că la olelăria telor din Deva. prilej cu care sc va rul nr. 2 al Uzinei „30 Decembrie" |BUJOR MARCU — corespondent). ® Comitetul orăşenesc U, T. M. peste 380 ţărani cooperatori şi alţi
M artin 11 există condiţii pentru cfcclua şj tragerea la sorţi a pre din Cuqir. tovarăşa Elena Suciu a © Formaţia artislică a clubului preşedinta comitetului raional al Deva, în colaborare cu întreprinde oameni ai muncii din localitate.
prelungirea duratei de luncţio- m iilor oferite dc revista „Rebus" prezentat simpozionul „Prezenţe ro- din Teliuc prezintă astăzi iu sala femeilor a prezentat referatul „A- rea cinematografică regională a or După programul artistic a avut loc
nare a agregatelor. In vederea rea participanţilor la concursul popu mîneşti peste hotare". cinematografului din localitate spec porlul femeilor la realizarea sarci ganizat o vizionare în colectiv a o discuţie cu caracter de schimb dc
lizării acestui lucru a existat o lar de dezlegări pe luna ianuarie In aceeaşi zi, la clubul mctalur- tacolul — concert „Cîntaţi nu noi". nilor din sectorul legumicol", iar film ului romincsc „Pădurea spîm u experienţă între membrii formaţiei
mai mare preocupare pentru îm a.c. Se vor putea purta discuţii cu gişlilor, prof. Pompiliu lacohcscu Isi dau concursul Mariana Şandor, Iov. ing. V. Cvaşa, referatul „Dez raţilor". Peste 300 dc tineri au au culturale din Făget şi artiştii ama
bunătăţirea calităţii reparaţiilor si delegaţii redacţiei, tovarăşii Ion a susţinut jurnalul vorbii „Oraşe noi Oclavian Alic, Ana Jccan, Euge voltarea legumicultura in raionul diat cu interes prezentarea film u tori din Zam, (EMIL FURDUI — co
reducerea duratei Jor. Pătraşcu şi Sandu Naumescu. In- pe harta pulriei". nia Neainţu şi alţi artişti amatori. Haţeg". lui, ţinută de tov. Vasilc Dan, după respondent).
CUM FOLOSIM soarta tinerei plantaţii de vie. Asistaţi de tehnicianul Toma Lupaş dc
O dată cu plantarea se încheie una din etapele hotăritoare pentru
la Consiliul agricol raional Orăştie, numeroşi ţărani cooperatori, p l in
PĂMÎNTUL ? ire care şi comuniştii AugusLlu Suciu, Silviu Pişchiuţan, Constanţa Su
ciu, Saveta Presocan ş.a. lucrează de zor la plantarea viţei din soiu
rile lordovan şi Chaselas Dore pe cele 11 ha planificate.
După pichetare, o parte din cei peste 100 dc ţărani cooperatori care
participă zilnic la acţiunea intrepr insă in vederea înfiinţării noii plau-
taţii de vie in terase au trecut la efecluarea gropilor l-am intilnit la
lucru pe tovarăşii Ion Mara, Filon Suciu. Nicolae Jurj, Traicn Radu
şi pe mulţi aRi ţărani cooperatori din brigada a Ill-a condusă de
Remus Suciu. Muncind cu spor, ei işi aduc o coniribuţie valoroasă la
buna desfăşurare a lucrărilor, la pregătirea unei baze trainice pro-
duefiei viitoare de struguri pentru masă şi pentru vin.
Mergind pe „fluxul tehnolo
gic“ , înainte de plantare, cele
Aici, pe versantul „Podeim cum îi spun localnicii, cifrele înscrise
în proiect au început să prindă viată. Instantaneul surprins în obiecti peste 45.000 bucăţi de viţă sini
vul aparatului fotografic înfăţişează un aspect din care se desprinde supuse unui adevărat control de
preocuparea ţăranilor cooperatori din Şibot, raionul Orăştie, pentru va calitate. La fasonat lucrează cu
lorificarea superioară a terenurilor situate in pantă. Sub îndrumarea multă îndeminare şi pricepere :
tov. ing. Nicolae Cindea de la Consiliul agricol regional şi a tehnicia Marin Avram, Mihăilă Suria. Ma
nului Teodor Şerbu de la O R .P O .T . se execută pichetarea terenului. rin Mihăilă şi alţi ciţiva ţărani
cooperatori.