Page 62 - 1965-04

Pag. 2-a Dramul socialismului NR. 3205

Carnet cui

O nouă Anna Frank împuşcă zilnic mii dc evrei si văzuse tastic dc groază. Do altfel, terenuî
cum sînt ucişi oameni absolut nevi­ luseso pregătit cu doi ani mai devre­
novaţi, purlînd semnul galben. îm ­ me, de un alt film german „Dr. Ca-
Revista leningrădcană „Zvezda" a preună cu alli deţinuţi din lagăr, ea ligari- care avea uncie scene în fri­
început să publice ju rna lul scris dc a salvat viata unui nou născut a că­ coşătoare şi de un film suedez reali­
Maria Rolnikaile, o fată de 14 ani rui mamă fusese împuşcată. „Oare zat de Benjamin Christcnsen, caro a
în ghetoul evreiesc din Vilnius, pc oamenii pot fi ucişi numai din cauza încercat să prezinte pe ecran o scur­
vremea cînd oraşul era ocupat de meditează fata. tă istorie a v ră jito rilo r. Dracula a fost
origin ii lor 7 De unde această u ră ? “,
Din lumea şfiinfei şi tehnic ■ ■ nalul cl bestialităţile săvirşite dc fas­ cnumără crimele lui Franz Murer, so­ de vampiri, fantome şi toi felul du
hillerisli. Zi de zi, ca a notat in ju r­
urmat curînd după aceea pe ecran
Ca intr-un act de acuzare Maria
cişti.
monştri ai nopţii. Trebuie spus că
Cînd ghetou! a fost distrus şi M a­
9 CBcB • < »
ria dusă la muncă forţată, ca a con­ iul ghetoului, care a împuşcat în lata primele filme dc groază avY^u unele
laturi preţioase, de ele logîndu-se în ­
ei o fală ce încercase să ia apărarea
tinuat să-si scrie jurnalul pe bucă­ ceputurile expresionismului cinema­
IN AJUTORUL NEVÁZÁTOR1LOR lungate înainte de a se trece la rea­ s-a pus la punct un instrument chi­ ...N. Vasilcscu-Karpen este p ri­ ţele de saci dc ciment. bălrînilor săi părinţi. tografic.
lizarea podului. rurgical a cărui „la m ă“ a fost înlo­ mul om de ştiinfă care explică a- Maria a fost salvată dc soldaţii so­ Cunoscutul poet lituanian Eduardas
Pentru orbi există „biblioteci in cuia de un jet de gaze incandescen­ derenţa fierului la beton (in beto­ vietici. Ea s-a întors în V ilniusul e li­ M ejclaitis scrie in prefaţă: „Este im ­ Cfirind regizorul Friz Lung a in ­
„KRISTAL-1.500“ nul armat) ? Tot el a iost primul trodus figura magistrală a dr. Mabu-
alfabetul Braille", unde cărţile sini te (plasma). berat şi după mulţi ani şi-a publicat posibil să nu Iii emoţional citind a* sc. personajul urmat de o galerie în­
transcrise in tr-o scriere specială în Doi tineri ingineri — Gheorghi Acest bisturiu numit „plasma-arc" care a propus ulilîzarca curenţilor însemnările ei din ghetou sub titlul ccastâ carte. As vrea să citească a- treagă de monştri interpretaţi cu
relief. Transcrierea este făcuta de N iko lo v şi Pclăr Buraov — au cons­ reprezintă de fapt adaptarea unul ge­ de înaltă frecventă penlru telefo­ „Trebuie să povestesc", dedicîndu-le ccst jurnal st cei caro l-au eliberat măiestrie de actorii americani Boris
truit prima instalaţie complexă din nia la marc distantă, sistem folosit din închisoare pe călăul Franz M u ­
persoane cu vederea normală. Deoa­ nerator creat în laboratoarele de memoriei mamei, fraţilor si surorilor Karlofi, Beta Lugosi, Lon Chaney şi
Bulgaria penlru păstrarea laptelui. electronică ale aceleiaşi facultăţi. astăzi pe o scară largă. Printre cer­ ci care au pierit în lagăr. rer. fostul slăpin al ghetoului din
rece operaţia ia mult timp, numărul cetările ştiinţifice ale lui Vasiles- fiul său Lon Chaney jr, şi John Car-
Instalaţia, denumită „Krislal-1.500", Plasma-arcul produce un jet conti­ Spre deosebire de Anna Frank, care Vilnius, şi cei care i-au dat cctălenic
cariilo r în scrierea Braille este des­ cu-Karpcn se află şi explicarea pc radlne.
se compune dintr-un „du la p“ închis, nuu de gaz care usucă Instantaneu nu cunoştea decit cercul restrins al americană trădătorului poporului li­
tul de redus, aşa îneît un orb care un complex dc agregate frigorifice, ţesuturile, coagulează singele, per- o bază nouă a mecanismului presi­ celor din ascunzătoarea unde se a- tuanian, călăul Imnuliavicius... Aceşti In 1931, regizorul american James
vrea să citească o astfel de carte un rezervor de otel (penlru lapte) mitînd chirurgului să opereze pe loc unii osmotice, studiul original al Ua. Maria R olnikaitc zugrăveşte in cirim inali trebuie să răspundă penlru W hnle a dat viată lui Krankcnstcin
are de ales dintr-un număr limitat prevăzut cu malaxor şi o spirală prin uscat şl curat. difuziunii substanţelor dizolvate in amănunţime un tablou larg, cu toate fărădelegile lor. O cerc umanismul“. (interpretat de Boris Karlofi) omul-
de volume. Un aparat construit ex­ care circulă apă la gheată. Partea cea mal încălzită a jetului apă, explicarea mult discutatului clementele sale înfricoşătoare. Fetiţa robot, plăsmuire a imaginaţiei mala­
„K risla l 1.500" filtrează, răceşte şi „efccl Volla", elaborarea unei In­ Maugham la 91 de ani dive o lui M ary Shclley, sora mare­
perimental la Universitatea din Stan- are o temperatură de 36.000°, ceea era perfect conştientă că ocupanţii
păstrează la fermă laptele muls in teresante teorii cinetice a acumu­ lui poet englez. Curînd, Dracula şi
fnrd (California) permite s3 se efec­ ce înseamnă de două ori mai mult
24 dc ore de la 200 de vaci. pînă a latorilor electrici ele. In electro­ Frankcnslcin şi-au unit forţele apă-
tueze transcrierea Braille în mod decit temperatura suprafeţei Soare­ magnetism, ol cnun(ă şi demons­ Scriitorul britanic W . Somcrsct rind împreună în acelaşi film. Para­
doua zi. cînd este transportat la cea
automat, fără intervenţia omului. A- mai apropiată fabrică de produse lac­ lui. Pentru a preveni orice accident, trează un principiu nou relaiiv la Maugham, astăzi in virsta dc 91 dc lel şi-au făcut apariţia fiinlele ju m ă­
paralul este alcătuit dintr-o celulă tate. Pînă acum, laptele era trans- jetul este învăluit de un alt gaz, repartiţia liniilor dc cîmp ale in­ NOUTATI ani. a reuşit să biruie boala de caro tate om, jumătate animal, K ing Kong
fotoeléctrica care „recunoaşte" lite­ portat de 2-3 ori pe zi. Instalaţia are răcit pină aproape de zero absolut ducţiei magnetice, stabileşte o re­ a suferit recent $i care sc complicase — maimuţa gigantică Golem şi altele.
cu o gravă congestie pulmonară.
rele cu ajutorul unui fascicul lu m i­ o capacitate de 1.500 litri. (-273°), care formează un fel de cor­ gulă practică pentru determinarea Maugham şi-a recăpătat vigoarea. In scurlă vreme, această venă năs­
nos. O dată recunoscută litera, este sensului tensiunii electromotoare CINEMATOGRAFICE cută din imaginaţia scenariştilor si
BISTURIU CU PLASMA don de protecţie şi îi reduce acţiunea (ără folosirea noţiunii de masă mag­ El a declarat că mănîncă co-i place
pus în mişcare „dintele" corespun­ netică, deschide calea spre o nouă şl fumează 50 de ţigări pe zi. In pre­ regizorilor a fost acaparată exclusiv
La facultatea dc medicină a U n i­ asupra pielii la o suprafaţă foarte de film ul comercial. A ctu a lu l expo­
zător al unui pieptene care perforea­ înţelegere astăzi curentă, a magne­ zent, el intenţionează să facă un vo ­
versităţii Columbia din New York mică, cît o împunsătură de ac. O Alioşa Zagorskl, unul dintre nent al film elor de groază produse in
ză hîrtia. tismului, fără folosirea noţiunii do. cei mai tineri actori sovietici de iaj in ju ru l lumii. seric csle englezul Tercnce Fisher.
Sini în curs studii pentru n m ic­ masă magnetică. cinema (el csle elev in clasa I caro în cclc aproximativ 40 de filme
şora dimensiunile acestui aparat şi ...un grup de studenţi dc la Insti­ elementară) apare în film ul „Crede- Congresul filmelor de groaza realizate reia primele figuri car.e au
pentru a-1 face mai economic. Dacă tutul agronomic „T udo r Vladim l- mă dacă vrei- . Filmul a fost tur­ dat naştere acestui gen. Publi ţilu i i
aparatul va putea fi redus la dim en­ IN C ÎT E V A R ÎN D U R I rescu“ — Craiova a descoperit că nat la studioul Maxim Gorki, fn re­ La Paris s-a desfăşurat recent p ri­ se prezintă filme ca „Blestemul lu i
siuni destul de mici pentru a putea în Oltenia trăiesc cilcva plante ra­ gia lui Stanislav Saplin şi Igor Usov. mul Congres internaţional al film elor Frankenslein", „M ircsele lui Dracu-
fi portativ, orbul nu numai că va pu­ re ? In dreptul Porţilor dc Fier creş­ Alioşa Zagorski este cunoscut de groază. Cu acest prilej, presa fran­ Ja“, „M u m ia “ , „Cele două fete alo
tea citi chiar la el acasă, dar va pu­ Q Dr. Maurice Goldhaber, membru al Comisiei americane pentru e- te Parangos carinata, care are fru n ­ deja spectatorilor din film ul „M i-am ceză de specialitate face un Istoric dr. J c k y l“. A lă tu ri do aceste perso­
tea frecventa biblioteci normale, şi nergia atomică, a adus la cunoştinţă descoperirea antidcuteriului. Este ze asemănătoare cu ale mărarului cumpărat un tată". al acestor filme, dintre care unele au naje „tradiţion ale“ Fisher aduce şi
deci va putea avea libertatea de a- vorba despre antiparticula corespunzătoare nucleului alomului de hidro­ si a cărei tulpină poate ajunge Ia $ Regizorul Marc A llcgret (Fran­ Iost remarcabile, spre deosebire dc altele noi, chiar şi mai fioroase de­
legere si posibilităţile dc studiu pe gen greu (deuteriu). Această nouă particulă este cea mai mare particulă 2 m, Dc asemenea, la Minova, ra­ ţa) va turna film ul „Falsificatorii filmele de groază turnate in prezent cit primele (interpreţii fiind în ge­
care le au cei cu vederea normală. de antiinaterie descoperită pînă în prezent. ionul Tr. Severin. la Popoveni, ra­ in Occident, şi care sînt în general
O Specialistul sovietic E. Podkletnov a descoperii o nouă metodă ionul Craiova, şl în „Parcul poporu­ de bani“ , inspirai după romanul cu nerat doi actori nu lipsiţi de ta le n t:
dc emailare prin electroinduclie. Noul procedeu poate fi folosit la emaila- acelaşi titlul de A. Gide. Scenariul lipsite dc orice valoare. Clirislopher Lee si Petor Cushing).
PROIECTUL UNUI POD PESTE rea diferitelor obiecte de metal, indiferent de dimensiunea lor. lu i“ din oraşul Craiova creşte plan­ aparţine lui Roger Slephone. ...Un monstru cu fata palidă si des­ încercările epigonilor prim ilor crea­
ta Ditinthus kladovanus. care se a-
STRIMTOAREA MESSINA O In Statele Unite s-a descoperii un procedeu de sudură a plăciloi scamănă foarte mult cu o garoafă O Actorul de film Pierre Bras- figurată, cu m îini păroase ale căror tori ai film elor de groază, do a re în ­
din aluminiu cu cele din otel. Procedeul se bazează pe folosirea căldurii dc cîmpie. seur (Franţa) turnează in prezent degete se termină cu unghii lungi, a- via si menţine acest gen se dovedesc
Doi piloni, o căror înălţime va fi provocate prin frecarea suprafeţelor celor două plăci. Sudura a fost e x - , ...temeliile cclătii Rişnov din a- nu mai pulin dc trei filme — „Două cesta este portretul lui Dracula, p ri­ zadarnice. Repetarea aceloraşi teme,
aproape cit aceea a turnu lu i Eiffel, porimontată pe rachete şi ea a rezistat perfect condiţiilor de căldură şi propierea Braşovului au fost puse ore pentru ca să ucizi“ , „A u ru ) du­ mul personaj modern dc groază in­ chiar şi a aceloraşi scene, care reu­
vor servi ca suport pentru cablurile presiune ridicate. celui“ s¡ „Metamorfoza m o liilo r“ . ventat de scriitorul irlandez A bra- şiseră odată să impresioneze, nu mai
intre anii 1211 -1225 ? La început ca
podului suspendat care va fi cons­ O Biologul american Kcith A. Wise, membru al Fundaţiei ştiinţifice ^ Regizorul Italian Renato Pol- hom Sloker, mort înainte dc a ii cu­ prezintă astăzi nici un interes pen­
avea fortificaţiile din lemn, pre­
truit peste strîmtoarca Messina, după americane, a descoperit in crăpăturile calotei glaciare la numai 500 km cum şi valuri dc pămînt şi şanţuri. selli a început turnarea film ului noscut succesul mondial al eroului lru publicul modern.
planurile inginerului M ario Palmieri, de Polul Sud, în apropierea lanţului muntos Regina Maud, prima şi, după Mai lîrziu. ţăranii din comunele în­ „Lume nebună, oameni c h in u iţi- , său.
un american de origine italiană. cit se pare, unica formă de vială din acea regiune. Este vorba de o in­ vecinate au ridicai ziduri dc ptalră care va fi interpretat de Silvana In 1922, la zece ani după moartea Iată dc ce Congresul amintit. în
Podul suspendat va avea o lungi­ sectă a cărei lungime nu depăşeşte un sfert de milimetru. Noua desco­ care le serveau ca apărare temei­ Pampanini, Alberto Bonucci, M a r­ lui Stoker, regizorul german M urnau tim pul căruia au fost prezentate 10
me de 3.600 de m. şi o lăţime de 45 perire este menită să aducă o lumină nouă asupra posibilităţilor existen­ nică. In incinta cclătii i s-a săpat garet Lee, A roldo T ie ri. Franco Po- eliberează acest personaj din pagi­ din cele mai reuşite filme de groază,
m. El va avea două cai suprapuse — tei formelor dc viată in condiţiile cele mai aspre de climă în slincă, cu multă trudă, intre et­ îesello. Filmu), pentru ecran lat, nile cărţii, pentru a-l aduce pc ecran. nu a avut decit o valoare documen­
cea de sus va fi rezervată circuloliei Q Invazia term itelor în Europa constituie o sursă de neplăceri si nii 1623-1640. o fîntină adinră dc este o comedie in genul filmelor Acesta a fost începutul film ului fan­ tară şi nu una de perspectivă.
automobilelor, iar cea de jos — tre­ dificultăţi penlru agricultura m ultor lări. Dc curînd, oamenii de ştiintă 146 in. mute Ia fel ca producţia americană
nurilor. Cele patru cabluri susţină­ au stabili» că aceste insecte se deplasează de-a lungul liniei cimpului ...Ca să ajungi din Cristian la a- „Această lume nebună, nebună, ne­
toare vor cîntări 22.000 de tone,- ele magnetic al Pămjnlului. Ei consideră că recurgîndu-sc la un dispozitiv ccaslă cetate, situată pe o colină bună“ , după care s-a inspirat.
vor avea diametrul de 1 m, şi vor fi alcătuit din electromagncti puternici, termitele ar putea fi induse in e- înaltă de 150 m., trebuie să urci o <> Cunoscutul actor italian M a r­
construite fiecare din 35.624 de fi re roare si silite să se deplaseze in direcţia pe care o dorim, dc pildă, in ­ pantă foarte înclinată. Dar de aici, cello Mastrolanni a prim it la H o lly ­
de otel. tr-un sânt cu insecticid puternic. turistul arc o privelişte minunată a- wood premiul „Golden Globe" care
Q Savanţii canadieni au constatat că există un m ijloc Ieftin şi c-
Ţinînd seama de curenlii foarte pu­ supra unei întinse părţi a Ţării Bir- se decernează „celui mai popular
ternici din această parte a Mod itera- ficace de combatere a insectelor. Un simplu fascicul de lumină do genul sei. Deasupra cîmpiei se ridică la actor de film din lume“ . De fapt,
blitzului fotografic poate ucide muşte, viespi şi alte insecte. Cu un sin­ M aslroianni a prim it două trofee,
nei, precum şi de cutremurele re­ orizont piramida dc calcar a Pietrei
gur fascicul îndreptat asupra unui incubator, în care se află insecte, pot Craiului, iar în depărtare se disting deoarece Sophia Loren, care a p ri­
lativ numeroase, va mai fi nevoie fi ucise 26 la sulă din numărul acestora, celelalte devenind sterile. Un masivele Făgăraşului şi Buccgilor. mit premiul similar pentru aclritc
de studii prelim inare destul de înde- al doilea fascicul le omoară si pe acestea. nu s-a putut deplasa ¡n S.U.A.
talul Wnrmwood Scrubs de un gemenii Ghcna şi Kolia Klevţov. cui unei camere creşte un copac,
specialist cu renume, din Londra. intr-o zi. Glie na s-a dus la frizer care acum are virsta de 60 de ani.
'Medicii şi sociologii care urmă­ să se radă ; două minute după ple­ Proprietarul casei îl foloseşte drept
resc experienţa refuză să se pro­ carea lui, iu fotoliul din care toc­ cuier.
C a í e i d a s c o p nunţe asupra rezultatelor obţinute. mai se ridicase s-a aşezat fratele
Ei vor să aştepte cinci ani pentru său. Erizerul a tresărit — nicioda­ Toată lumea a auzit despre la­
a face o primă apreciere. Eficaci­ tă in toată cariera sa nu m ai vă­ crimile de crocodil, pielea de cro­
COLECJIONAR DE CĂRŢI loc este preşedintele secţiei „car- tatea acestei experienţe uu poate fi zuse un client a cărui barbă să codil, lăcomia dc crocodil Dai de
POŞTALE to ii//“ a clubului colecţionarilor din determinată decit in funcţie de nu­ crească alit de repede — la numai curse de crocodili ? Asemenea
Moscova. mărul eventualilor recidivişti. două minute după ce a fost rasă. curse au avut loc recent intr-un
Vi kt or liogomolov. inginer eco­ Deocamdată, dintre cei care s-an Serghei şi Lconid Kuzmiu lu­ oraş din Australia. Concurenţii au
nomist din Moscova, este un re­ O EXPERIENŢA INTERESANTA pretat la operaţia „faţă nouă, via­ crează in aceeaşi întreprindere, dar trebuit să parcurgă o distanţă de
numit colecţionar de cârti poştale. ţă nouă“ doar un număr relativ in sseţii diferite. Intr-o zi s-au ho- 25 metri.
Colecţia lui numără astăzi 50.000 In vederea reeducării deţinuţilor redus au recidivat, luiud din nou tcrît să-şi schimbe locurile de mun­
dc bucăţi. Pereţii apartamentului de drept comun, in Anglia arc loc, calea închisorii. că Ei au lucrai astfel unul in lo­ ir
său sint acoperiţi aproape in în­ dc patru ani. o experienţă unică cul celuilalt timp de trei zile, fără Australiana Kalti/ Trout a rea­
tregime cu căr(i poştale. Printre in genul sun. Ea constă in a-i su­ CLUDUL GEMENILOR VESEL! ca cineva să-şi dea seama de a- lizat recent un nou record feminin
ele se află un tizmăr însemnat dc pune. cu cousimţămînlul lor, unei ccasta. la scufundările sub apă. îmbrăcată
reproduceri după operele unor pic­ opera(H dc chirurgie estetică îna­ O braserie din Moscova, rezer­ intr-un costum uşor de scafandru,
ca a coborît sub apă la o adinei-
tori celebri; Rafael. Hembrandt, inte dc a-i pune in libertate. In- vată tinerelului, se transformă o me dc 106 metri şi a rămas acolo AUSTRIA. — La Viena a avut Ioc de curînd deschiderea unei in­
Repin, Rubliov, Renoir, Gauguiu dreptind un nos strivit, urechi de­ dată pc lună intr-un club original CURIOZITĂŢI timp de 10 minute, depăşind cu 23 teresante expoziţii la care au fost prezentate diferite exponate pregă­
şa. formate, înlăturind urmele unei ci­ — clubul gemenilor. El este frec­ In casa Ncvcnei Slcfanovici din de metri recordul precedent stabi­ tite din zahăr, marţlpan şi ciocolată. La expoziţie participă cofetari din
Alte cărţi poştale reproduc ima­ catrice. se speră râ in acest fel foş­ ventat dc 50 dc gemeni din oraş Kraguevaţ (Iugoslavia), in mijlo- lit de o concetăţeană. diferite ţări.
ginea un or m onum ente vechi sau tii infractori vor fi ajutaţi să-şi gă­ care se întrunesc acolo ca să se In foto : — Aspect de la expoziţie.
reprezintă diferite evenimente is­ sească mai uşor un loc in societate distreze: ciută, dansează, povestesc
torice sau descoperiri arheologice. şi să se adapteze mai rapid norme­ fntîmplări curioase din viaţa lor
O mare parte din coleclie a fost lor de convieţuire socială Pînă in Din aceste fntîmplări s-ar putea
prezentată cu prtlcjul diferitelor prezent, numărul intervenţiilor chi­ c.lcătui o excelentă culegere umo­
expoziţii comemorative (Galilco rurgicale se ridică la 200. Deţinuţi ristică.
Galilc.i, Michelangplo, Shakespea- selecţionaţi din toate penitencia­ Iată două din e le : C a i e l d a s c a p
re, Maiakovski). Viktor Bogomo- rele eneglczc sint operaţi Ia spi­ Printre membrii clubului sc află 0% A IC
numeroasele monumente reliefate şi cială precum şi o puternică pătură REZISTENTA A pa ratul se numeşte „Teleclro- ,
statui — una din oceslea poortă au­ de negustori existentă în Dacia ro­ scop". El trebuie conectat la re- ,
tograful sculptorului in latineşte: mană. ORGANISMULUI FEMININ leaua telefonică internaţional” -.
Epoca stăpînirii romane în Dacia în „a sculptat-o Claudius Salurninus“ . Expoziţia M uzeului regional Ihm e- S-a vorbit şi se vorbeşte adesea II conectezi şi priveşti din orice
La etajul clădirii orînduirca scla­ doara-Deva, care prezintă epoca stă- de rezistenta biologică mai scăzută parte a lumii, tot ce te interesează.
expoziţia Muzeului regional din Deva tr-o întreagă seric de colecţii de u- cu o serie dc exponate privind sis­ deosebiri de ordin fiziologic exis­ este uşoară. Aşa se petrec lu cru ­
a femeii fată de bărbat. Bineînţeles
p in irii romane în Dacia, ro încheie
Uneori soarta inventatorilor nu
vagistă romană eslc prezentată prin-
temul de construcţii roman«', cu con­
tă. Se cunosc Insă multe exemple
nelle. Uneltele legate de cx'lraclia
rile şi cu Szepanik. EI se ceartă
$i prelucrarea aurului provin din ve­ diţiile vieţii materiale din Dacia şi care arată că femeile sc pol com­ cu prielenul său locotenentul Clay-
chile mine exploatate de romani in suprastructura societăţii sclavagiste porta tot atît de bine ca şi bărbaţii ton, care nu ii ia în serios inven­
In momentul etnd statul liber al capitala provinciei, Apulum (Alba care se făcea în staţiunile balneare. Din (inului hu nedorean: Zlatna, Brad, romane în faza ei de descompunere. in îm prejurări deosebit de grele. ţia. Imediat după aceea Szepanik
dacilor ajunge la o înflorire şi dez­ lulia). M ici a (Vetel — Ilin). Germisara documente cunoscute reiese că romanii Băiţa, Săcărimbu. Incepind din secolul al 111-lea, în în­ Astfel, în 1935, cinci femei din dispare.
voltare fără precedent in Istoria pa­ (Geoaglu — Orăştie), Ampelum (Zlut* au folosit apele termale de la Băile Producţia de mărfuri cunoaşte o treg imperiul roman, orinduirea scla­ Armata Roşie au plecat cu schiuri- Evenimentele Iau o întorsătură
triei noastre, Dacia osie cucerita şi na — Alba) ş.a. Gcoagiului. localitate care s-a numit dezvoltare largă în Dacia, ea fiind vagistă intră in tr-o adîncă fază de Ie de la Tiumen la Moscova, slră- neplăcută. Ctaylon este bănuit că
încorporată în im periul roman. Cla­ Vizitatorul, care continuă cerceta­ in vechime Germisara. ceea ce în legată dc specificul bogăţiilor natu­ descompunere iar, la rindul său, sia- bălind 2.132 km in 95 zile de mers. l-ar fi ucis pe Szepanik. In pivniţa
sa dominantă romană îşi fixase o- rea muzeului de la sala care prezin­ limba dacică înseamnă „apă caldă“ rale : se produceau mari cantităţi dc pînirea romană din Dacia nu mai In 1936, zece lucrătoare dc la casei in care locuieşte se descope­
biccliv principal cucerirea Daciei, tă traiul dacilor în regiunea Hune­ şi de la Călan. aşezare cu numele cereale — fn Muzeu se pot vedea u- poate face fală atacurilor dacilor li­ combinatul dc aparataj electroteh­ ră un cadavru. Acesta nu pote li
sperind să rezolve astfel criza cco- doara cu cele 6 săli de la parterul latin „Aquae" sau „pagus aquensls“ . ncltcle de. agricultură. beri din afară, luptei de eliberare nic au plecat cu schiurile de la identificat, dar judecătorul de In­
nomico-financiară a im periului. Pe clădirii, ale la pidariului (colecţia de ceea ce înseamnă „satul cu apele“ crcscinde a populaţiei subjugate cit strucţie crede că este vorba dc ca­
de altă parte, una din cauzele p rin ­ monumente din piatră), este impre­ (se înlelege că numele se referă fa La fel, se dezvoltă productio ce­ şi atacurilor popoarelor migratoare. Moscova la Tokolsk străbâlind davrul lui Szepanik.
cipale ale cuceririi Dacici de către sionat de bogăţia de monumente din apele termale). Astăzi se poate ve­ ramică alit cantitativ cil şi calitativ In anul 271, stăpinirea romană din 2.400 km în 40 dc zile de mers. Clayton este condamnat la moar­
romani a fost tocmai bogăţia acestei marmură sau din piatră, multe din dea încă la Călan-Băi bazinul săpat in forme superioare faţă dc olăria Dacia — armata, autorităţile şi ex­ In anul 1937, cinci comsomoliste te. El stă în celulă şi aşteaptă so- J
provincii în animale şi cercate, în ele cii inscripţii in limba latină. In ­ de romani in stînca dc calcar care dacică. Vasele din lut ars, lucernele ponenţii clasei stăpînitoare — este j sportive au slrăbă-tut cu schiurile sirea călăului.
bunuri ale subsolului (aur, argint, scripţiile sint cu atît mai preţioase adăposteşte izvoarele termale tămă­ romane ingenios lucrate si decorate, nevoită să se retragă la sud do Du­ cea mai lungă distantă pc itinera­ ...Este ora 4 dimineaţa. In celulă
cupru, fier) şi, in special, în mate­ pentru reconstituirea istoriei patriei duitoare. prezentate în expoziţie, confirmă ca­ năre. rul Ulan-Ude-Moscova şi anume se află micul aparat al Iul Szepa­
rial um a n: sclavii gelo-daci, atît de noastre cu cit, mai ales prin seco­ M uzeul regional din Deva mai lităţile ceramicii romano. După părăsirea oficială a Daciei 6.065 km în 95 zile. nik. Condamnatului ii vine poftă
căulali pe piaţa romană. lul al III-lea e.n., Istoria provinciei posedă o colecţie bogată de cărămizi De asemenea, producţia de măr­ de către romani, majoritatea popula­ Toate aceste curse au fost efec­ s«ri mai vodă o dată Soarel«?^ El co-
In urma războaielor purtate de îm­ Dacia este lipsită de o literatură is­ şi ligle romane. Acestea serveau la furi determină dezvoltarea comerţu­ ţiei daco-romane a rămas pe loc con- tuate în condiţii meteorologice ncctează aparatul şi... iată Soarele.
foarte grele, pe un ger pînă la m i­
păratul Traian (anul 106 e.n.), Dacia torică contemporană. Din această ridicarea diferitelor construcţii — lui : monedele de argint şi de bronz, tinuîndu-şi neîntrerupt viata şi acti­ nus 40-50 dc grade. Curajoasele fe­ Pc ecran apare încoronarea suve­
a fost învinsă şi transformaţii in pro­ cauză, una dintre cele mai zbuciu­ cetăţi, caslre militare, temple, edi­ dinainte si din tim pul stăpînirii ro­ vitatea. mei au străbătut Taigaua, mergînd ranului unei ţări in care s-a lu m i­
vincie romană. Această situaţie nu mate perioade ale Istoriei jom anl- ficii publice si particulare etc. Unele mane, greutăţile de cintar, vasele fo­ prof. T R A IA N B A L A N p rin zăpadă înaltă, pe viscol $1 ger nat de mult de ziuă.
aduce după sine încetarea vie ţu irii talii de la Dunărea de Jos nu poale dinlre cărămizi poartă stampila ate­ losite în negoţul de m ărfuri etc. no Muzeul regional Hunedoara nâpraznic. In ciuda acestor greu­ Dar nefericitului locotenent nu-i
populaţiei dacice sub stăpinirea ro­ fi reconstituită decit cu a ju lo ru l mo­ lierului în care se fabricau. Astlel dovedesc o intensă activitate comer­ Deva tăţi, sportivele au ajuns la punctele este dat să privească ceremonia
mană aşa cum. in mod tendenţios, u- numentelor cu inscripţii precum şi a vedem pe cărămizile stampilale sigi­ de destinaţie, sănătoase şi vioaie, pină la capăt. Soseşte şeriful să-l
nilateral şi neşllinllfic, susţineau oilor obiecte arheologice. liul legiunii X III Gemina, singura dînd dovadă dc o mare putere dc ia. Si credeţi că toiul s-n terminat ?
unii Istorici din trecut. Dacii nu au O dată cu cele d im ii monumente mare unitate militară care a staţio­ voinţă. N icidecum I
fost nici exterminaţi, nici mutati din romane cu inscripţie (sala IV ) facem nat in Dacia, fără întrerupere, de la Deodată, un prieten al condamna­
loc ci ci continuă să trăiască sub cunoştinţă cu cele două clase fun­ cucerire pină la părăsire, avind gar­ MARK TVVAIN A PREVĂZUT tului care sc dusese la cl în ce­
stăpinirea romană şi să ducă o luptă damentale ale societăţii sclavagiste nizoana la Apulum şi o subunitate la lulă să-şi ia rămas bun. aruncă o .
susţinută îm potriva cuceritorilor. rom ane: pe de o parte sclavii, care Ulpia Traiana Sarmlzegclusa. TELEVIZORUL p rivire spre aparat. Si — m inune!
Continuitatea de viată a populaţiei au numai un singur nume, o porec­ Colecţiile lapidariului de monu­ in mulţimea care priveşte încoro­
băştinaşe în Dacia romană este do­ lă, ca şi o vilă (Ifercutanus, Fortunalus, mente romane sint bogate ca varie­ Faptul că Jules Verne a prezis narea, el îl observă pe Szepanik,
vedită şi prezentată in expoziţia de Ncmesianus ele.) şi care nu repre­ tate de piese fetele funerare, altare, numeroase invenţii şi descoperiri, deşi acesta sc află la o depărtare
bază a M uzeului regional din Deva zintă decit nişte „unelte grăitoare“ table votive, monumente funerare in care ulterior au fost realizat, este de 12.000 mile.
prin obiectele şl uneltele provenite în slujba slăpinilor de sclavi, iar pe formă dc trunchi de piramidă, meda­ îndeobşte cunoscut. Dar, probabil Credeţi că Clayton a fost ochi- i
din săpăturile arheologice efectuate de altă parte stăpînti de sclavi care. lioane, lei funerari, ş.a.) şi sînt lu­ foarte puţini ştiu că o dată şi M a rk tat ? N icidecum ! Intrucît hotărîrea
In aşezările din această epocă de la după cum apar din inscripţii, s î n t : crate cu meşteşug şi artă. Aşa de Twain a anticipat o noutate tehni­ tribu na lului era definitivă, sentinţa
Obreja (Alba) şi Cinciş (Hunedoara) împăratul, guvernatorul provinciei exemplu un medalion funerar prezin­ că. Cu singura deosebire că, de p il­ a fost executată.
unde, alături de ceramica romană, Dacio (in secolul al IM ea romanii au tă, într-o cunună de flori frumos sti­ dă, călătoria la Polul Nord, sau oco­
s-a aflat ceramică dacică lucrată de îm părţit Dacia în trei părţi penlru a lizate. imaginile familiei în cinstea lul Pămîntului in 00 de zile, sau nava ...Specialiştii afirmă că această
aeriană a lui Robur cuceritorul au
mină. o putea exploata mai bine), preoţii căreia s-a ridicat m o n u m e n tu l: în fost realizate si au apărut relativ satiră a lui Twain a fost ¡ndreptafa
îm potriva judecătorilor francezi, a-
O dată ce încorporează provincia din colegiul augustalilor, magistralii spate părinţii iar in prim plan copiii, repede. Ceea ce a prezis M ark ceeaşi judecători care în anii aceia
Daţia În imperiul sclavagist, roma­ capitalei, prefecţii m ilita ri si alli ex­ dinlre care unul poartă uneltele pen­ Twain, nu a fost realizat integral
nii Instalează aici puterea si stăpi­ ponenţi ai clasei exploatatoare. tru scris — stilul — semn că umbla il condamnaseră pe Drevfiis, pe baza
nirea lor. aduc trupe şi colonişti Din inscripţiile şi monumentele a- la scoală. Pe m utic din monumente nici pînă acum, deşi s-au obţinut unor dovezi mincinoase. S-ar putea
unele succese in această problemă.
„d in toată lumea romană“ şi încep flale în colecţiile M uzeului regional apar in relief, săpate în piatră sau ..U n lînăr austriac, pe nume ca intr-adevăr marele satiric să fi
avut în vedere acesl caz tragic.
exploatarea resurselor Interne. din Deva rezultă că romanii cinsteau marmură, felurite ornamentalii, mo­ Szepanik, inventează un aparat ru Faptul r.'imîne însă fapt. „T e le vi­
Epoca stăpînirii romane in Dacia Si cultul zoilor Ile rru le cel Neînvins tive vegetale si animale. Arta roma­ ziunea globală“ a fost prezisă dc
este reprezentata in Muzeul din (un altar roman dedicai acestui zeu nă şi în special arta sculpturală ia o ajutorul căruia „tot ce se întîinolă Tw ain cu aproape 67 de ani in urmă,
Deva prin colecţiile de monumente s-a aflat la Geoagiu-Băi), Esculap şi dezvoltare extraordinară în Dacia ro­ pe globul pămînlcsc devine vizibil
şi obiecte care provin din aşezările H peniru to ii” . in noiembrie 189U.
Hygla, zeii sănătăţii, a căror cinsti­ mană alit ca bogăţie de ornamente
romane din regiunea Hunedoara : STATU I R O M A N E DIN M A R M U R A
Ulpia Traiana-Sarmlzegelusa (Haţeg) re era în legătură cu tratamentul cil şi ca număr dc piese. Dovadă sint